COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 29.5.2018
COM(2018) 372 final
2018/0197(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune
{SEC(2018) 268 final}
{SWD(2018) 282 final}
{SWD(2018) 283 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
La 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Aceasta include Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune.
Simplificarea administrativă a fost definită ca obiectiv-cheie atât în documentul de reflecție privind finanțele UE, cât și în evaluarea ex post și în consultarea publică. Din experiență reiese că normele sunt prea complexe și fragmentate, generând o povară inutilă pentru directorii de programe și pentru beneficiarii finali.
Pentru a permite coerența cu alte politici ale UE în cadrul gestionării partajate, normele de implementare și de punere în practică ale FEDR și ale Fondului de coeziune sunt reglementate, în măsura posibilului, de Regulamentul privind dispozițiile comune („RDC”). Acesta stabilește dispoziții comune pentru șapte fonduri cu gestiune partajată la nivelul UE:
·FC:
Fondul de coeziune
·FEPAM:
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
·FEDR:
Fondul european de dezvoltare regională
·FSE+:
Fondul social european plus
·FAMI:
Fondul pentru azil și migrație
·FSI:
Fondul pentru securitate internă
·IMFV:
Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize
Pentru a permite coerența cu programul Orizont Europa, acesta din urmă se va concentra asupra „excelenței europene” (generarea și exploatarea de cunoștințe noi), în timp ce FEDR va pune accentul pe „relevanța regională” (difuzarea cunoștințelor și a tehnologiei existente în zonele care au nevoie de acestea, integrându-le pe plan local prin strategii de specializare inteligentă).
În ceea ce privește coerența cu Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), sinergiile și complementaritatea vor fi mai puternice dacă MIE se va concentra pe „rețeaua centrală”, în timp ce FEDR și Fondul de coeziune vor oferi sprijin și pentru „rețeaua globală”, inclusiv asigurând accesul la aceasta pe plan local și regional, precum și legături de transport în zonele urbane.
Pentru a simplifica și clarifica legislația, prezentul regulament definește dispoziții aplicabile atât FEDR, cât și Fondului de coeziune care intervin în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” și, în ceea ce privește FEDR, în cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană” (Interreg).
Cu toate acestea, având în vedere caracterul specific al programelor din cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană” (Interreg), care implică mai multe state membre și țări terțe, un regulament specific privind obiectivul „Cooperare teritorială europeană” (Interreg) stabilește norme specifice în plus față de Regulamentul privind dispozițiile comune și de prezentul regulament.
Prezenta propunere prevede o dată de aplicare fixată la 1 ianuarie 2021 și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, în conformitate cu notificarea de către Regatul Unit a intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, primită de Consiliul European la 29 martie 2017.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
Acțiunea UE este justificată de articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE): „Uniunea își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate.”
Obiectivele FEDR sunt stabilite la articolul 176 din TFUE: „Fondul European de Dezvoltare Regională este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin”.
Obiectivele Fondului de coeziune sunt stabilite la articolul 177 din TFUE: „Fondul de Coeziune, constituit prin aceeași procedură, contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului și în acela al rețelelor transeuropene de infrastructură a transporturilor.”
Totodată, articolul 174 din TFUE acordă o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.
Articolul 349 din TFUE stabilește măsuri specifice prin care se va avea în vedere situația economică și socială structurală a regiunilor ultraperiferice, caracterizată de anumite trăsături specifice care conduc la o limitare severă a dezvoltării acestora.
Subsidiaritate și proporționalitate
Evaluarea impactului a evidențiat diverse motive pentru care acțiunea la nivelul UE aduce un plus de valoare acțiunilor la nivel național. Printre acestea se numără:
·În multe țări, FEDR și Fondul de coeziune reprezintă cel puțin 50 % din investițiile publice; în absența lor, aceste state membre nu ar avea capacitatea financiară de a face astfel de investiții.
·Există un potențial semnificativ de propagare dincolo de frontierele naționale și regionale, de exemplu în ceea ce privește investițiile în inovare și IMM-uri. UE are un rol important în a asigura concretizarea acestor efecte și în prevenirea investițiilor insuficiente. În plus, investițiile ar trebui să fie gândite astfel încât să asigure efecte maxime de propagare.
·În cele mai multe regiuni, inclusiv în cele mai dezvoltate, strategiile de specializare inteligentă (RIS3) reprezintă un cadru strategic coerent pentru investiții și generează o valoare adăugată ridicată. Ele au fost declanșate de cerința privind programarea strategică (și de condiția prealabilă corespunzătoare) pentru acordarea sprijinului din partea FEDR. În realitate, beneficiile unor astfel de strategii tind să fie mai mari în regiunile cele mai dezvoltate (în special în țările nordice, în Austria, Germania, Benelux și Franța).
·Promovarea priorităților UE, în special în ceea ce privește reformele structurale ale pieței muncii, transportul, mediul, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, energia, educația și politicile și programele sociale, precum și modernizarea administrativă.
·FEDR și Fondul de coeziune aduc rezultate tangibile în domenii care sunt importante pentru cetățenii europeni - „Bugetul UE contribuie la obținerea de rezultate în domenii care contează pentru cetățenii europeni”. Sprijinirea regiunilor în eforturile de adaptare la provocările globalizării, crearea a 420 000 de locuri de muncă, susținerea a 1,1 milioane de IMM-uri, combaterea sărăciei urbane - toate acestea sunt priorități ale europenilor. Este demn de menționat faptul că multe dintre aceste rezultate sunt vizibile în special în afara țărilor care beneficiază de fonduri de coeziune.
Pe de altă parte, opțiunile de politică din regulament sunt proporționale, din următoarele motive:
·Gestiune partajată: programele nu sunt gestionate direct de Comisia Europeană, ci sunt implementate în parteneriat cu statele membre.
·Normele combinate (RDC aferent plus prezentul regulament) sunt substanțial mai simple și mai consolidate în comparație cu perioada precedentă.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
Evaluarea ex post
În ceea ce privește strategia, prioritățile și impactul politicii, evaluarea ex post a evidențiat următoarele:
·Sprijinul acordat IMM-urilor are un impact potențial ridicat. Cu toate acestea, sprijinul ar trebui să se concentreze mai mult pe susținerea creșterii IMM-urilor dinamice, pe strategiile de specializare inteligentă și pe facilitarea ascensiunii regiunilor în cadrul lanțului economic, mai degrabă decât pe menținerea caracteristicilor economice din trecut.
·Anumite activități tind să aibă un impact scăzut, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mari (cea mai eficace strategie de atragere a întreprinderilor mari nu este bazată pe stimulente financiare, ci pe îmbunătățirea condițiilor la nivel local, cum ar fi mediul de afaceri local etc.). În mod similar, investițiile în aeroporturi au tendința de a genera rezultate slabe; ele se justifică doar în regiunile ultraperiferice.
·Contribuții cu valoare adăugată ridicată în domenii tematice ca economia cu emisii scăzute de carbon, dezvoltarea urbană durabilă și cooperarea regională.
Aceste aspecte au fost luate în considerare în prezenta propunere de regulament privind FEDR și Fondul de coeziune, care:
·Menține concentrarea tematică, principalele priorități fiind: sprijinul acordat inovării, economiei digitale și IMM-urilor prin intermediul unei strategii de specializare inteligentă; economia circulară și cu emisii reduse de carbon, în concordanță cu obiectivul privind clima, care se bazează pe un angajament global de reducere a emisiilor cu 25 %.
·Enumeră activitățile care nu beneficiază de finanțare, de exemplu sprijinul direct pentru întreprinderile mari, infrastructura aeroportuară (cu excepția regiunilor ultraperiferice) și unele operațiuni de gestionare a deșeurilor (cum ar fi depozitele de deșeuri).
·Dezvoltă în continuare cooperarea regională și stimulează dezvoltarea urbană durabilă.
În plus, evaluarea ex post a prezentat numeroase experiențe utile pentru sistemul de punere în practică (inclusiv la nivel de simplificare, flexibilitate și instrumente financiare). Acestea sunt luate în considerare în RDC.
Consultarea părților interesate
În perioada 10 ianuarie-9 martie 2018 a avut loc o consultare publică online. Consultarea publică a vizat politica de coeziune, și anume FEDR și Fondul de coeziune combinate cu FSE.
·Cu privire la cele mai importante provocări, majoritatea respondenților (94 %) au identificat „reducerea decalajelor regionale” ca fiind foarte importantă sau destul de importantă, urmată de „reducerea șomajului, locuri de muncă de calitate și mobilitatea forței de muncă” și „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei” (91 %).
·Provocarea reprezentată de promovarea cercetării și inovării a fost considerată ca fiind cel mai bine abordată (de 61 % dintre respondenți), urmată de cooperarea teritorială (59 %).
·Aproximativ 76 % dintre respondenți au considerat că fondurile aduc valoare adăugată în mare sau în destul de mare măsură; mai puțin de 2 % au afirmat că acestea nu au deloc valoare adăugată.
·În ceea ce privește piedicile din calea realizării obiectivelor, procedurile complexe au fost considerate de departe ca fiind cel mai important obstacol (86 %), urmate de procedurile de audit și control (68 %) și de lipsa de flexibilitate în reacția la situații neprevăzute (60 %).
·În privința simplificării, cea mai frecventă opțiune a fost „norme mai puține, mai clare, mai scurte” (90 %), urmată de „alinierea normelor între fondurile UE” (79 %) și „o mai mare flexibilitate” în alocarea resurselor unei zone vizate de program și în cadrul zonei în sine (76-77 %).
În cadrul răspunsurilor la întrebările deschise, respondenții au sprijinit cu fermitate următoarele aspecte:
·Politică de coeziune pentru toate regiunile (deși cu accent permanent pe regiunile mai puțin dezvoltate).
·Inovare în domeniul politicilor, inclusiv strategii de specializare inteligentă și investiții inteligente în general.
·Menținerea și dezvoltarea concentrării tematice.
·Axarea pe provocările locale (în special dezvoltarea urbană durabilă).
·Cooperare interregională, atât la nivel transfrontalier, cât și în întreaga Europă. Cooperarea la nivelul UE este esențială pentru specializarea inteligentă; inovarea în sectoarele de înaltă tehnologie depinde adesea de efectele de propagare ale schimburilor și cooperării între clustere sau centre de cunoaștere din întreaga Europă.
Aceste aspecte sunt abordate în regulamentul privind FEDR și Fondul de coeziune, care:
·Se concentrează în continuare pe combaterea decalajelor regionale și pe provocările cu care se confruntă regiunile din întreaga Europă.
·Continuă și sporește concentrarea tematică asupra creșterii inteligente prin strategii de specializare inteligentă și asupra economiei circulare și cu emisii scăzute de carbon.
·Își menține sprijinul pentru cooperarea interregională, extinzând-o la specializarea inteligentă.
·Promovează dezvoltarea locală bazată pe strategii teritoriale și locale integrate și încurajează dezvoltarea urbană durabilă, precum și consolidarea capacităților în acest domeniu.
În plus, Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) va oferi un cadru pentru FEDR și Fondul de coeziune, cu scopul de a:
·Simplifica procedurile complexe asociate cu FEDR și cu Fondul de coeziune.
·Mări flexibilitatea de reacție în fața noilor provocări.
·Alinia normele între diferitele fonduri ale UE vizate.
Evaluarea impactului
Prezenta propunere este susținută de o evaluare a impactului. Cu toate acestea, principalele opțiuni și opțiunea preferată pot fi finalizate, iar impactul economic poate fi evaluat numai după ce au fost stabilite pachetele financiare și mecanismul de alocare.
Opțiunile vizează o reducere cu 7 % a bugetului prin:
·Opțiunea 1: O reducere generalizată
·Opțiunea 2: Reducerea contribuției pentru regiunile mai dezvoltate.
·Opțiunea 3: Menținerea sprijinului în domenii-cheie (concentrare tematică) și reduceri cu privire la alte teme.
Opțiunea 3 este opțiunea preferată, din următoarele motive:
·Pentru a menține accentul pe teme care oferă cea mai mare valoare adăugată pentru UE, în cazul cărora evaluările au indicat că acțiunile întreprinse au avut cel mai mare impact.
·Multe dintre cele mai mari provocări (globalizarea și transformarea economică, tranziția către o economie circulară și cu emisii scăzute de carbon, provocările de mediu, migrația și sărăcia în mediul urban) afectează din ce în ce mai numeroase regiuni din întreaga UE, inclusiv pe cele mai dezvoltate. Investițiile UE sunt necesare și reprezintă în același timp un semn de solidaritate.
·Este necesară menținerea unei mase critice, investițiile în regiunile mai dezvoltate fiind deja mici pe cap de locuitor.
·O mare majoritate a părților interesate care au participat la consultarea publică sprijină FEDR în toate regiunile. Acest scenariu asigură totodată o mai bună vizibilitate a fondurilor politicii de coeziune în toate statele membre.
Raportul a fost transmis de două ori Comitetului de analiză a reglementării și a primit următoarele comentarii:
|
Avizul Comitetului de analiză a reglementării
|
Soluții identificate
|
|
Runda 1: Aviz negativ
(1)
Raportul nu ia în considerare implicațiile reducerii capacităților de finanțare ale FEDR și FC.
(2)
Raportul nu explică în ce mod vor reorienta programul obiectivele și criteriile de alocare modificate.
(3)
Raportul nu are în vedere eventuale opțiuni sau sub-opțiuni în ceea ce privește acoperirea geografică, eligibilitatea regională și mijloacele de alocare financiară în cadrul FEDR/FC.
(4)
Raportul nu detaliază suficient implicațiile modificărilor aduse mecanismelor de punere în practică.
|
(1) O reducere de 10 % a finanțărilor este în prezent ilustrată în secțiunea 3.2 utilizându-se trei opțiuni diferite.
(2) Textul și graficele din secțiunea 3.2 arată reorientarea programului în cadrul diferitelor opțiuni.
(3) În secțiunea 3.2 sunt prezentate trei opțiuni pentru alocările geografice și tematice, indicându-se principalele direcții ale reorientării.
(4) Capitolul privind mecanismele de punere în practică a fost dezvoltat în direcțiile solicitate de Comitetul de analiză a reglementării (a se vedea mai jos secțiunea legată de comentariul cu numărul 8).
|
|
Runda 2: aviz pozitiv, cu următoarele rezerve:
(1) Conținutul și implicațiile opțiunii preferate (concentrarea tematică) nu sunt destul de clare. Raportul revizuit nu oferă date suficiente care să demonstreze că concentrarea tematică va contribui la reducerea decalajelor regionale și naționale.
(2) Raportul nu explicitează viitoarele modalități de implementare a „metodei Berlin” pentru alocarea financiară, nici motivele pentru care nu sunt luate în considerare opțiuni alternative.
(3) Raportul nu descrie domeniul de aplicare și efectele potențiale ale mecanismului transfrontalier european.
(4) Raportul nu clarifică coerența/complementaritatea dintre FEDR/FC și noul program de sprijin pentru reforme.
|
(1) Conținutul tuturor opțiunilor este descris acum la paginile 28-29, iar acestea sunt comparate în tabelul 7. Figura 5 prezintă impactul tematic al opțiunii preferate pentru fiecare stat membru. Efectele diferitelor opțiuni asupra ratelor de creștere regionale și naționale sunt examinate și comparate cu ajutorul modelului macroeconomic QUEST în textul propus la paginile 30-31, precum și sub formă de cifre în tabelul 9 și în figurile 6 și 7.
(2) Metoda Berlin este în prezent descrisă într-o casetă la pagina 29, împreună cu motivele reținerii acestei metode și neluării în considerare a unor opțiuni alternative.
(3) Mecanismul transfrontalier este descris la paginile 41-42. Este citat un raport privind efectele potențiale și se indică sursa într-o notă de subsol.
(4) Relația cu programul de sprijin pentru reforme este acum detaliată la pagina 60.
|
Există dovezi privind existența unor costuri administrative substanțiale asociate FEDR și Fondului de coeziune, care într-un studiu recent au fost estimate la 3 % din costurile medii ale programului pentru FEDR și la 2,2 % pentru Fondul de coeziune. Sarcina administrativă suportată de beneficiari (inclusiv IMM-uri) este mai mare.
Majoritatea măsurilor de simplificare a FEDR și a Fondului de coeziune vor fi instituite de RDC. Multe sunt dificil de cuantificat din punct de vedere financiar în avans, dar studiul a estimat că:
·O utilizare mai frecventă a opțiunilor simplificate în materie de costuri (sau a plăților bazate pe condiții) în cazul FEDR și al Fondului de coeziune ar putea reduce substanțial costurile administrative totale – cu 20-25 % dacă aceste opțiuni sunt aplicate la toate nivelurile.
·O abordare mai proporțională a controalelor și a auditurilor ar implica o reducere semnificativă a numărului de verificări și a sarcinii reprezentate de audit pentru programele „cu risc redus”. În acest mod s-ar reduce costurile administrative totale aferente FEDR și Fondului de coeziune cu 2-3 %, iar costurile pentru programele afectate cu o sumă mult mai mare.
E-coeziune și schimb de date
Programele din perioada 2014-2020 au necesitat existența unui sistem de schimb electronic de date între beneficiari și autoritățile de management, precum și între diferitele autorități ale sistemului de management și control. Prezentul regulament pornește de la această cerință și dezvoltă în continuare anumite aspecte ale colectării de date. Toate datele necesare pentru monitorizarea progreselor înregistrate la nivelul implementării, inclusiv rezultatele și performanța programelor, vor fi acum transmise pe cale electronică, la fiecare două luni, ceea ce înseamnă că platforma de date deschise va fi actualizată aproape în timp real.
Datele privind operațiunile și beneficiarii vor fi, de asemenea, publicate în format electronic, pe un site web gestionat de autoritatea de management.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea Comisiei privind un cadru financiar multianual prevede o sumă de 273 de miliarde EUR pentru FEDR și pentru Fondul de coeziune pentru perioada 2021-2027.
Pachetele financiare ale FEDR și FC pentru 2021-2027, în milioane
|
Total FEDR și FC
|
241 978
|
|
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
|
200 629
|
|
·Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică
|
190 752
|
|
·Cooperare teritorială europeană
|
8 430
|
|
·Regiuni ultraperiferice și zone cu densitate redusă a populației
|
1 447
|
|
Fondul de coeziune (FC)
|
41 349
|
|
·din care contribuția la MIE - Transporturi
|
10 000
|
5.REZUMATUL CONȚINUTULUI REGULAMENTULUI
O mare parte a modalităților de punere în practică și de implementare ale FEDR și ale Fondului de coeziune este inclusă în RDC. Prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să fie privit în acest context, iar accentul să fie pus în principal pe chestiuni strategice esențiale, în special:
·Principalele priorități și teme vizate.
·Cadrul de indicatori necesari pentru urmărire.
·Abordările față de anumite teritorii, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă, precum și regiunile ultraperiferice.
Capitolul I - Dispoziții comune
Abordare bazată pe intervenție
Regulamentul privind FEDR și Fondul de coeziune preia obiectivele de politică stabilite în RDC și le dezvoltă adăugând obiective specifice relevante pentru FEDR și Fondul de coeziune, care pot fi urmărite cu ajutorul unor indicatori adecvați.
De asemenea, el definește o listă limitată a activităților neeligibile care nu intră în domeniul de intervenție al fondurilor. Domeniul de aplicare al fondurilor și lista activităților neeligibile au drept scop să asigure faptul că sprijinul pentru investiții este în concordanță cu rezultatele evaluării și cu obiectivele politice și de sustenabilitate ale Uniunii Europene: depozitele de deșeuri, infrastructura aeroportuară, industria tutunului, dezafectarea instalațiilor nucleare nu vor beneficia de sprijin.
Concentrare tematică
Pentru a se asigura că, într-un context de reduceri bugetare, există încă o masă critică de investiții, Regulamentul privind FEDR și Fondul de coeziune menține cerințele referitoare la concentrarea tematică. Majoritatea resurselor (65 %-85 %) se vor concentra asupra îndeplinirii obiectivelor de politică evidențiate de evaluare și de analiza impactului ca având cea mai mare valoare adăugată și cea mai mare contribuție la prioritățile UE:
·OP 1: „o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente”;
·OP 2: „o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor”.
Pentru a oferi flexibilitate, criteriile privind concentrarea tematică se vor aplica la nivel național.
|
Pentru țările cu:
|
procentaj minim „OP 1”
|
procentaj minim „OP 2”
|
|
VNB sub 75 %
|
35 %
|
30 %
|
|
VNB 75-100 %
|
45 %
|
30 %
|
|
VNB peste 100 %
|
60 %
|
Nu se aplică.
OP 1 și OP 2 min. 85 %
|
Indicatori
Pentru a asigura o monitorizare constantă a progreselor înregistrate în direcția obținerii de rezultate, regulamentul menține și îmbunătățește totodată un set comun de indicatori de realizare, adăugând, pentru prima dată, un set comun de indicatori de rezultat. Aceștia din urmă permit raportarea rezultatelor în timp real pe platforma de date deschise și efectuarea de comparații între programe și state membre. De asemenea, indicatorii vor contribui cu date la dezbaterile referitoare la performanță și la realizarea cu succes a evaluărilor, facilitând în același timp urmărirea respectării obligațiilor care decurg din legislația UE.
Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 ale Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016, unde cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor și a țintelor programului, și vor include o analiză detaliată a măsurii în care programul este relevant, eficace, eficient, oferă valoare adăugată la nivelul UE și este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate, problemele și posibilitățile de îmbunătățire în continuare a acțiunilor și a impacturilor acestora.
Capitolul II - Dispoziții specifice privind regimul caracteristicilor teritoriale specifice
De asemenea, regulamentul prevede acordarea unei atenții sporite dezvoltării urbane durabile, dedicând 6 % din resursele FEDR acestui domeniu, prin intermediul instrumentelor teritoriale. Se preconizează că strategiile integrate de dezvoltare locală și teritorială vor asigura coerența intervențiilor. Pentru a facilita și a sprijini consolidarea capacităților celor implicați, acțiunile inovatoare, cunoașterea, elaborarea de politici și comunicarea în domeniul dezvoltării urbane durabile, regulamentul prevede, de asemenea, crearea unei Inițiative urbane europene care să fie gestionată de către Comisie.
Toate instrumentele urbane sunt combinate într-un singur program (Inițiativa urbană europeană), implementat prin gestiune directă sau indirectă în vederea furnizării unui produs coerent pentru orașe. Aceasta include schimburi, consolidarea capacităților, acțiuni pilot și activități de comunicare.
Regulamentul stabilește, de asemenea, măsuri speciale pentru a ține seama de situația specifică a regiunilor ultraperiferice. Printre ele se numără sisteme de compensare a costurilor de transport și a investițiilor. Cerințele privind concentrarea tematică sunt, de asemenea, mai puțin stricte pentru aceste regiuni decât o sugerează ratele aplicabile la nivel național.
2018/0197 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177 al doilea paragraf, articolul 178 și articolul 349,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este destinat să contribuie la redresarea principalelor dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a întârzierii în dezvoltare a regiunilor defavorizate; în acest context, trebuie să se acorde o atenție specială regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, precum regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte redusă a populației și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.
(2)Fondul de coeziune a fost creat cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivului general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii prin asigurarea unor contribuții financiare în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport („TEN-T”), astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
(3)Regulamentul (UE) 2018/XXX al Parlamentului European și al Consiliului [noul RDC] stabilește norme comune aplicabile mai multor fonduri printre care Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”), Fondul social european plus („FSE+”), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”), Fondul pentru azil și migrație („FAMI”), Fondul pentru securitate internă („FSI”) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize („IMFV”), care funcționează în temeiul unui cadru comun (denumite în continuare „fondurile”).
(4)Pentru a simplifica normele aplicabile atât FEDR, cât și Fondului de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, ar trebui să existe un regulament unic care să stabilească normele aplicabile ambelor fonduri.
(5)În implementarea FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile care decurg din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din această convenție și cu legislația Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare. Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând cont de principiul „poluatorul plătește”. Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.
(6)Este necesar să se includă dispoziții referitoare la sprijinul FEDR pentru obiectivele „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” și „Cooperare teritorială europeană” (Interreg) („CTE/Interreg”).
(7)Pentru a identifica tipul de activități care pot fi finanțate de către FEDR și Fondul de coeziune ar trebui stabilite obiective comune de politică pentru furnizarea de sprijin din aceste fonduri, asigurându-se faptul că ele contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele comune de politică stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/xxx [noul RDC].
(8)Într-o lume din ce în ce mai interconectată și având în vedere dinamica demografică și a migrației, este un fapt evident că politica Uniunii privind migrația necesită o abordare comună bazată pe sinergiile și complementaritatea diferitelor instrumente de finanțare. În vederea garantării unui sprijin coerent, solid și consecvent pentru solidaritate și pentru eforturile de partajare a responsabilităților între statele membre în acțiunile lor de gestionare a migrației, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru a facilita integrarea migranților pe termen lung.
(9)Pentru a sprijini eforturile depuse de statele membre și de regiuni în gestionarea noilor provocări și pentru a asigura un nivel ridicat de securitate pentru cetățenii lor precum și prevenirea radicalizării, utilizând în același timp sinergiile și complementaritatea cu alte politici ale Uniunii, investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la asigurarea securității în domeniile în care este necesar să se garanteze spații publice sigure și securizate și infrastructura critică, cum ar fi transportul și energia.
(10)În plus, investițiile din cadrul FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei rețele ample de infrastructură digitală de mare viteză și la promovarea mobilității urbane multimodale ecologice și durabile.
(11)Având în vedere obiectivul global al Fondului de coeziune prevăzut în TFUE, este necesar să se stabilească și să se limiteze obiectivele specifice pentru care Fondul de coeziune ar trebui să ofere sprijin.
(12)Pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă generală a instituțiilor și guvernanța în statele membre care implementează programe în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, este necesar să se permită măsuri de sprijin în cadrul tuturor obiectivelor specifice.
(13)Pentru a încuraja și stimula măsurile de cooperare în cadrul programelor implementate în contextul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, este necesar să se consolideze măsurile de cooperare cu partenerii dintr-un anumit stat membru sau între diferite state membre în ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul tuturor obiectivelor specifice. Această cooperare consolidată vine în completarea cooperării din cadrul CTE/Interreg și ar trebui, în special, să sprijine cooperarea între parteneriate structurate în vederea implementării strategiilor regionale, conform comunicării Comisiei „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, partenerii pot proveni din orice regiune din Uniune, dar pot să includă și regiunile transfrontaliere și regiunile care fac integral obiectul unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a celor două.
(14)Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile vor contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar total al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar total al Fondului de coeziune.
(15)Pentru a permite FEDR să ofere sprijin în cadrul CTE/Interreg atât în ceea ce privește investițiile în infrastructură, cât și investițiile asociate, precum și activitățile de formare și integrare, este necesar să se prevadă posibilitatea ca FEDR să ofere, de asemenea, sprijin pentru activități din cadrul obiectivelor specifice ale FSE +, instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/XXX al Parlamentului European și al Consiliului [noul FSE+].
(16)Pentru a concentra utilizarea unor resurse limitate în modul cel mai eficient cu putință, sprijinul acordat prin FEDR pentru investiții productive în conformitate cu obiectivul specific relevant ar trebui limitat la microîntreprinderi și la întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei, cu excepția cazului în care investițiile implică cooperarea cu IMM-urile în domeniul activităților de cercetare și inovare.
(17)FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxx [noul RDC]. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze pe obiectivele de politică „O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” și „O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor”. Această concentrare tematică ar trebui să se realizeze la nivel național permițând totodată flexibilitatea la nivelul programelor individuale și între cele trei grupuri de state membre constituite în funcție de venitul național brut. În plus, metodologia de clasificare a statelor membre ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice.
(18)Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii, este, de asemenea, necesar ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.
(19)Prezentul regulament ar trebui să stabilească diferitele tipuri de activități ale căror costuri pot fi sprijinite prin investiții din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor lor, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini investițiile în domeniul mediului și în rețeaua TEN-T. În ceea ce privește FEDR, lista activităților ar trebui să fie simplificată, iar acesta ar trebui să poată sprijini investițiile în infrastructură, investițiile legate de accesul la servicii, investiții productive în IMM-uri, echipamente, software și active necorporale, precum și măsurile legate de informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimburile de experiență și activitățile care implică clustere. Pentru a sprijini implementarea programelor, ambele fonduri ar trebui, de asemenea, să poată sprijini activități de asistență tehnică. În cele din urmă, pentru a furniza sprijin pentru o gamă mai largă de intervenții în cadrul programelor Interreg, domeniul de aplicare ar trebui să fie extins pentru a include punerea în comun a unei game vaste de instalații și resurse umane, precum și costurile legate de măsurile care intră în sfera de aplicare a FSE+.
(20)Proiectele de rețele transeuropene de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 trebuie să fie finanțate în continuare din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („MIE”).
(21)În același timp, este important să se clarifice acele activități care nu intră în sfera de aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, inclusiv investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în vederea evitării duplicării resurselor financiare disponibile, care există deja ca parte din respectiva directivă. În plus, ar trebui să se stabilească în mod explicit că țările și teritoriile de peste mări enumerate în anexa II la TFUE nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR și a Fondului de coeziune.
(22)Statele membre ar trebui să comunice în mod regulat Comisiei informații cu privire la progresele înregistrate, utilizând indicatorii comuni de realizare și de rezultat prevăzuți în anexa I. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat ar putea fi completați, dacă este necesar, cu indicatori de realizare și de rezultat specifici programului. Informațiile furnizate de statele membre ar trebui să constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori prevăzuți în anexa II.
(23)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar să se evalueze fondurile pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată suprareglementarea și poverile administrative, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază a evaluării efectelor fondurilor pe teren.
(24)Pentru a maximiza contribuția la dezvoltarea teritorială, acțiunile din acest domeniu ar trebui să se bazeze pe strategii teritoriale integrate, inclusiv în zonele urbane. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să fie furnizat sub formele prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], asigurând implicarea corespunzătoare a autorităților locale, regionale și urbane.
(25)În cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea dezvoltării teritoriale integrate pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont în același timp de necesitatea promovării legăturilor dintre mediul urban și cel rural. Principiile de selecție a zonelor urbane în care se vor implementa acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și sumele indicative pentru acțiunile respective ar trebui prevăzute în programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, urmărindu-se o alocare minimă la nivel național de 6 % din resursele FEDR în acest scop. De asemenea, trebuie să se precizeze că acest procent ar trebui să fie respectat pe întreaga durată a perioadei de programare în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare.
(26)Pentru a identifica sau a oferi soluții care abordează aspecte legate de dezvoltarea urbană durabilă la nivelul Uniunii, acțiunile urbane inovatoare din domeniul dezvoltării urbane durabile ar trebui să fie înlocuite cu o Inițiativă urbană europeană, care să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă. Această inițiativă ar trebui să acopere toate zonele urbane și să sprijine Agenda urbană pentru Uniunea Europeană.
(27)O atenție deosebită ar trebui acordată regiunilor ultraperiferice, în special prin adoptarea de măsuri în temeiul articolului 349 din TFUE, care prevede o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice pentru a compensa costurile suplimentare suportate în aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente menționate la articolul 349 din TFUE, și anume izolarea, caracterul insular, suprafața mică, topografia și climatul defavorabil și dependența față de un număr redus de produse, caracteristici permanente și combinate care împiedică în mod considerabil dezvoltarea acestor regiuni. Această alocare poate acoperi investițiile, costurile operaționale și obligațiile de serviciu public care vizează compensarea costurilor suplimentare cauzate de astfel de limitări. Ajutoarele de exploatare pot să acopere cheltuielile privind serviciile de transport de mărfuri și ajutoarele pentru demararea serviciilor de transport, precum și cheltuielile privind operațiunile legate de constrângerile în materie de stocare, de supradimensionare și de întreținerea instrumentelor de producție, precum și de lipsa de capital uman pe piața locală. Pentru a proteja integritatea pieței interne, cum este cazul pentru toate operațiunile cofinanțate prin FEDR și prin Fondul de coeziune, orice sprijin din FEDR pentru finanțarea ajutoarelor pentru investiții și de exploatare în regiunile ultraperiferice ar trebui să respecte normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE.
(28)În vederea modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește efectuarea unor ajustări, în cazul în care acest lucru se justifică, ale anexei II, care stabilește lista indicatorilor utilizați ca bază pentru a oferi informații Parlamentului European și Consiliului cu privire la performanța programelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În particular, pentru a se asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.
(29)Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin corectarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, ci, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, rămânerea în urmă a regiunilor defavorizate și mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
Dispoziții comune
Articolul 1
Obiect
1.Prezentul regulament stabilește obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul european de dezvoltare regională (denumit în continuare „FEDR”) în ceea ce privește obiectivul privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și obiectivul privind cooperarea teritorială europeană (Interreg) menționate la articolul [4 alineatul (2)] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
2.Prezentul regulament stabilește totodată obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul de coeziune în ceea ce privește obiectivul privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică (denumit în continuare „Obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică) menționat la articolul [4 alineatul (2) litera (a)] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
Articolul 2
Obiective specifice ale FEDR și ale Fondului de coeziune
1.În conformitate cu obiectivele de politică stabilite la articolul [4 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC], FEDR sprijină următoarele obiective specifice:
(a)„o Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin:
(i)dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;
(ii)fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor;
(iii)impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;
(iv)dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;
(b)„o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor („OP 2”)” prin:
(i)promovarea măsurilor de eficiență energetică;
(ii)promovarea energiei din surse regenerabile;
(iii)dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare inteligente;
(iv)promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor;
(v)promovarea gestionării durabile a apelor;
(vi)promovarea tranziției la o economie circulară;
(vii)dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea poluării;
(c)„o Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale” („OP 3) prin:
(i)îmbunătățirea conectivității digitale;
(ii)dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale;
(iii)dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;
(iv)promovarea mobilității urbane multimodale durabile;
(d)„o Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” („OP 4”) prin:
(i)sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale;
(ii)îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii;
(iii)îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale;
(iv)asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistență medicală primară;
(e)„o Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin:
(i)promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane;
(ii)promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
2.Fondul de coeziune sprijină OP 2 și obiectivele specifice din cadrul OP 3 stabilite la punctele (ii), (iii) și (iv) de la alineatul (1) litera (c).
3.În ceea ce privește obiectivele specifice stabilite la alineatul (1), FEDR sau Fondul de coeziune, după caz, poate sprijini, de asemenea, activități din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, în cazul în care acestea:
(a)fie îmbunătățesc capacitatea autorităților responsabile de programe și a organismelor implicate în implementarea fondurilor;
(b)fie dezvoltă cooperarea cu parteneri din interiorul și din afara unui anumit stat membru.
Cooperarea menționată la litera (b) include cooperarea cu parteneri din regiuni transfrontaliere, din regiuni discontinue sau din regiuni situate pe teritoriul corespunzător unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a acestora.
Articolul 3
Concentrarea tematică a sprijinului FEDR
1.În ceea ce privește programele implementate în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, resursele totale ale FEDR din fiecare stat membru sunt concentrate la nivel național în conformitate cu alineatele (3) și (4).
2.În ceea ce privește concentrarea tematică a sprijinului pentru statele membre care cuprind regiuni ultraperiferice, resursele FEDR alocate în mod specific programelor pentru regiunile ultraperiferice și cele alocate tuturor celorlalte regiuni sunt tratate separat.
3.Statele membre se clasifică, în funcție de raportul venitului național brut, după cum urmează:
(a)cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 100 % din media UE („grupul 1”);
(b)cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE („grupul 2”);
(c)cele cu un raport al venitului național brut inferior nivelului de 75 % din media UE („grupul 3”).
În sensul prezentului articol, raportul venitului național brut înseamnă raportul dintre venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru, măsurat în standardele puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2014 și 2016, și venitul național brut mediu pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.
În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” pentru regiunile ultraperiferice, acestea sunt clasificate în grupul 3.
4.Statele membre respectă următoarele cerințe privind concentrarea tematică:
(a)Statele membre din grupul 1 alocă cel puțin 85 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și OP 2 și cel puțin 60 % pentru OP 1;
(b)Statele membre din grupul 2 alocă cel puțin 45 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2;
(c)Statele membre din grupul 3 alocă cel puțin 35 % din resursele lor totale din FEDR în cadrul altor priorități decât asistența tehnică pentru OP 1 și cel puțin 30 % pentru OP 2.
5.Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (4) sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
6.În cazul în care alocarea din FEDR în ceea ce privește OP 1 și OP 2 sau ambele în cadrul unui anumit program este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (4) nu este reevaluată.
Articolul 4
Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR
1.FEDR oferă sprijin pentru:
(a)investiții în infrastructură;
(b)investiții în accesul la servicii;
(c)investiții productive în IMM-uri;
(d)echipamente, software și active necorporale;
(e)informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimb de experiență și activități care implică clustere;
(f)asistență tehnică.
De asemenea, investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot fi susținute atunci când implică o cooperare cu IMM-urile pentru activități de cercetare și inovare finanțate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i).
Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv), FEDR sprijină, de asemenea, activitățile de formare profesională, de învățare pe tot parcursul vieții și educaționale.
2.În cadrul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană (Interreg), FEDR poate sprijini, de asemenea:
(a)punerea în comun a instalațiilor și a resurselor umane;
(b)investițiile nemateriale însoțitoare și alte activități legate de OP 4 în cadrul Fondului Social European Plus, conform Regulamentului (UE) 2018/xxxx [noul FSE+].
Articolul 5
Domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune
1.Fondul de coeziune oferă sprijin pentru:
(a)investiții în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea și energia durabile care prezintă beneficii de mediu;
(b)investiții în TEN-T;
(c)asistență tehnică.
Statele membre asigură un echilibru adecvat între investițiile prevăzute la literele (a) și (b).
2.Sprijinul din Fondul de coeziune transferat către Mecanismul pentru interconectarea Europei este utilizat pentru proiecte TEN-T.
Articolul 6
Excluderea din domeniul de aplicare al FERD și al Fondului de coeziune
1.FEDR și Fondul de coeziune nu oferă sprijin pentru:
(a)dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;
(b)investițiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
(c)fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;
(d)întreprinderile în dificultate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei;
(e)investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția regiunilor ultraperiferice;
(f)investițiile în eliminarea deșeurilor în depozite de deșeuri;
(g)investițiile în instalații de tratare a deșeurilor reziduale;
(h)investițiile legate de producția, prelucrarea, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, cu excepția investițiilor legate de vehiculele ecologice astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
(i)investițiile în infrastructura de bandă largă în zonele în care există cel puțin două rețele în bandă largă de categorie echivalentă;
(j)finanțarea achiziționării de material rulant utilizat în transporturile feroviare, cu excepția cazului în care este legat de:
(i) îndeplinirea unei obligații de serviciu care face obiectul unei licitații publice în temeiul Regulamentului 1370/2007, astfel cum a fost modificat;
(ii) furnizarea de servicii de transport feroviar pe linii deschise total concurenței, beneficiarul fiind un nou operator eligibil pentru finanțare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/xxxx [Regulamentului Invest EU].
2.În plus, Fondul de coeziune nu sprijină investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile.
3.Țările și teritoriile de peste mări nu sunt eligibile pentru sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune, dar pot participa la programele Interreg în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2018/xxxx [CTE (Interreg].
Articolul 7
Indicatori
1.Se utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I cu privire la FEDR și la Fondul de coeziune și, în cazul în care este necesar, indicatori de rezultat și de realizare specifici fiecărui program, în conformitate cu articolul [12 alineatul (1)] al doilea paragraf litera (a), cu articolul [17] alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și cu articolul [37 alineatul (2)] litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
2.Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.
3.În conformitate cu obligația sa de raportare în temeiul articolului [38 alineatul (3) litera (e) punctul (i)] din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa II.
4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13 pentru a modifica anexa I cu scopul de a efectua adaptările necesare în ceea ce privește lista indicatorilor care trebuie utilizați de statele membre și pentru a modifica anexa II cu scopul de a efectua adaptările necesare în ceea ce privește informațiile referitoare la performanțele înregistrate care trebuie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.
CAPITOLUL II
Dispoziții specifice privind regimul caracteristicilor teritoriale specifice
Articolul 8
Dezvoltarea teritorială integrată
1.FEDR poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile capitolului II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].
2.Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin FEDR, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
Articolul 9
Dezvoltarea urbană durabilă
1.FEDR sprijină dezvoltarea teritorială integrată bazată pe strategii teritoriale în conformitate cu articolul [23] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC] axate pe zonele urbane („dezvoltare urbană durabilă”) în cadrul programelor subordonate ambelor obiective menționate la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul respectiv.
2.Cel puțin 6 % din resursele FEDR la nivel național în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, altele decât cele pentru asistența tehnică, sunt alocate dezvoltării urbane durabile sub forma dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, a investițiilor teritoriale integrate sau a altui instrument teritorial în cadrul OP 5.
Programul sau programele în cauză stabilesc sumele prevăzute în acest scop în temeiul articolului [17 alineatul (3)]litera (d) punctul (vii) din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
3.Procentajul alocat dezvoltării urbane durabile în conformitate cu alineatul (2) este respectat pe parcursul întregii perioade de programare, atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul [14] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
4.În cazul în care alocarea din FEDR este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului [99] din Regulamentul (UE) nr. [noul RDC] sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul [98] din respectivul regulament, respectarea cerinței prevăzute la alineatul (2) nu este reevaluată.
Articolul 10
Inițiativa urbană europeană
1.FEDR sprijină, de asemenea, Inițiativa urbană europeană, implementată de Comisie prin gestiune directă și indirectă.
Această inițiativă acoperă toate zonele urbane și sprijină Agenda urbană a Uniunii.
2.Inițiativa urbană europeană constă în următoarele trei linii de acțiune, toate legate de dezvoltarea urbană durabilă:
(a)sprijin pentru consolidarea capacităților;
(b)sprijin pentru acțiunile inovatoare;
(c)sprijin pentru cunoaștere, elaborarea de politici și comunicare.
La cererea unuia sau a mai multor state membre, Inițiativa urbană europeană poate sprijini, de asemenea, cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane.
Articolul 11
Regiunile ultraperiferice
1.Alocarea suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE.
2.Alocarea menționată la alineatul (1) sprijină:
(a)activitățile din domeniul de aplicare prevăzut la articolul 4;
(b)prin derogare de la articolul 4, măsurile aferente costurilor operaționale destinate compensării costurilor suplimentare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor enumerate la articolul 349 din TFUE.
Alocarea menționată la alineatul (1) poate sprijini, de asemenea, cheltuielile care acoperă compensația acordată pentru îndeplinirea obligațiilor și derularea contractelor de serviciu public în regiunile ultraperiferice.
3.Alocarea menționată la alineatul (1) nu sprijină:
(a)operațiunile care implică produsele încadrate în anexa I la TFUE;
(b)ajutoarele pentru transportul de persoane autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE;
(c)scutirile fiscale și de sarcini sociale;
(d)obligațiile de serviciu public neîndeplinite de întreprinderi și atunci când statul acționează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.
CAPITOLUL III
Dispoziții finale
Articolul 12
Dispoziții tranzitorii
Regulamentele (CE) nr. 1300/2013 și 1301/2013 sau orice act adoptat în temeiul acestora continuă să se aplice programelor și operațiunilor sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune în perioada de programare 2014-2020.
Articolul 13
Exercitarea delegării de competențe
1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.Se conferă Comisiei, pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (4).
3.Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.După ce adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 14
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg,
Pentru Parlamentul European
Pentru Consiliu
Președintele
Președintele