EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Propunerea face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei privind dezvoltarea durabilă. Aceasta stabilește bazele unui cadru UE care pune considerentele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în centrul sistemului financiar pentru a sprijini transformarea economiei europene într-un sistem mai ecologic, mai rezistent și circular. Pentru a spori caracterul durabil al investițiilor, factorii ESG ar trebui luați în considerare în procesul decizional privind investițiile pentru ca acestea să fie mai durabile, atunci când se ține seama de emisiile de gaze, de epuizarea resurselor sau de condițiile de lucru. Prezenta propunere și actele legislative propuse odată cu aceasta vizează integrarea considerentelor ESG în procesul investițional și consultativ într-o manieră consecventă între sectoare. Acest lucru ar trebui să garanteze că toți participanții pe piețele financiare (societăți de administrare a OPCVM, AFIA, societăți de asigurare, IORP, administratorii EuVECA și administratorii EuSEF), distribuitorii de asigurări sau consilierii în materie de investiții, care primesc un mandat din partea clienților sau a beneficiarilor lor pentru a lua decizii de investiții în numele lor, integrează considerentele ESG în procesele lor interne și informează clienții cu privire la acest lucru. În plus, pentru a ajuta investitorii să compare amprenta de carbon a investițiilor, propunerile introduc noi categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Aceste propuneri, care se consolidează reciproc, ar trebui să faciliteze investițiile în proiecte și active durabile în întreaga UE.

Pachetul Comisiei urmează eforturile globale pentru o economie mai durabilă. Guvernele din întreaga lume au ales o cale mai durabilă pentru planeta și economia noastră prin adoptarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2016 și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

UE este angajată în favoarea unei dezvoltări care să satisfacă nevoile prezente fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi. Durabilitatea se află de mult timp în centrul proiectului european. Tratatele UE recunosc dimensiunile sociale și de mediu ale acestuia, care ar trebui abordate împreună.

Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” face legătură între Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD-uri) 1 ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și cadrul politic european, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele politice ale UE, în cadrul UE și la nivel global, iau în considerare, de la bun început, ODD-urile. De asemenea, UE se angajează pe deplin să atingă obiectivele UE pentru 2030 în materie de climă și energie și să integreze dezvoltarea durabilă în politicile UE, după cum a anunțat Jean-Claude Juncker în Orientările politice din 2014 pentru Comisia Europeană 2 . Prin urmare, multe dintre prioritățile politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020 sunt incluse în obiectivele UE în materie de climă și pun în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Acestea includ Planul de investiții pentru Europa 3 , Pachetul privind economia circulară 4 , Pachetul privind uniunea energetică 5 , versiunea actualizată a Strategiei UE în domeniul bioeconomiei 6 , uniunea piețelor de capital 7 și bugetul UE pentru perioada 2014-2020, inclusiv Fondul de coeziune și proiectele de cercetare. În plus, Comisia a lansat o platformă cu multiple părți interesate pentru a monitoriza punerea în aplicare a ODD-urilor și a face schimb de bune practici cu privire la aceasta.

Realizarea obiectivelor UE privind durabilitatea necesită investiții importante. Numai în spațiul climatic și energetic se estimează că este necesară o investiție suplimentară anuală de 180 de miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor în materie de climă și energie până în 2030 8 . O parte substanțială a acestor fluxuri financiare va trebui să provină din sectorul privat. Închiderea acestui decalaj de investiții înseamnă reorientarea semnificativă a fluxurilor de capital privat spre investiții mai durabile și necesită o regândire globală a cadrului financiar european.

În acest context, Comisia a înființat, în decembrie 2016, un Grup de experți la nivel înalt (HLEG) pentru a elabora o strategie cuprinzătoare a UE privind finanțarea durabilă. HLEG a publicat raportul său final 9 la 31 ianuarie 2018. Acest raport a oferit o viziune cuprinzătoare asupra finanțării durabile pentru Europa și a identificat două aspecte imperative pentru sistemul financiar european. Primul dintre acestea este îmbunătățirea contribuției finanțelor la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Al doilea este consolidarea stabilității financiare prin integrarea factorilor ESG în luarea deciziilor privind investițiile. HLEG a emis opt recomandări-cheie pe care le consideră drept pilonii fundamentali ai unui sistem financiar european durabil. Printre aceste recomandări, HLEG consideră că furnizorilor de indici ar trebui să li se solicite să dezvăluie detalii cu privire la expunerea indicelui la parametrii de durabilitate pe baza valorilor mobiliare incluse în indice și a ponderii acestora. În același timp, ESMA ar trebui să includă în orientările sale referitoare la „Declarația privind indicele de referință” trimiteri la considerentele privind durabilitatea care ar trebui să indice cu claritate modul în care considerentele privind durabilitatea (ESG), inclusiv tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, se reflectă în metodologia indicelui de referință.

HLEG a precizat faptul că indicii și indicii de referință au un impact indirect, dar important asupra investițiilor. Mulți investitori se bazează pe indici de referință cu precădere în alocarea de portofolii și în măsurarea performanței produselor financiare. Deși furnizorii de indici au dezvoltat o gamă largă de indici care vizează captarea considerentelor de durabilitate și de mediu, semnificația lor în alocarea globală a portofoliilor continuă să fie limitată.

Pentru a monitoriza activitatea HLEG și pentru a contribui la eforturi mai ample de conectare a finanțării la nevoile planetei și ale societății, Comisia a publicat, la 8 martie 2018, un Plan de acțiune privind finanțarea creșterii durabile 10 . În acest plan de acțiune, Comisia a anunțat viitoarele măsuri de consolidare a transparenței ESG în ceea ce privește metodologiile indicilor de referință și o inițiativă de prezentare a unor standarde pentru metodologia indicilor de referință ai emisiilor scăzute de dioxid de carbon în Uniune.

Standardele comune pentru indicii de referință ai emisiilor scăzute de dioxid de carbon ar urma să abordeze riscul de „dezinformare ecologică”, prin care toți indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sunt promovați în mod egal ca fiind relevanți pentru mediul înconjurător, în pofida caracteristicilor diferite ale acestora. În plus, nivelurile diferite de transparență ale considerentelor ESG din metodologie îi împiedică pe actorii de pe piață să compare indicii astfel încât să aleagă indicii de referință adecvați pentru strategia lor de investiții.

Pentru a aborda aspectele identificate, prezenta propunere prezintă o modificare la Regulamentul privind indicii de referință. Ea stabilește două categorii de indici de referință: (i) indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și (ii) indici de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Propunerea va modifica Regulamentul privind indicii de referință prin introducerea unor norme de stabilire și de reglementare a furnizării unor indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Aceasta este în concordanță cu obiectivul Regulamentului privind indicii de referință care urmărește să asigure că indicii de referință oferă o reprezentare corectă și fiabilă a realităților economice și că acestea pot fi ușor înțelese de către toate părțile interesate, susținând astfel un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a investitorilor. Propunerea introduce cerințe suplimentare pentru a asigura transparența metodologiei noilor categorii de indici de referință, astfel încât aceștia să prezinte un grad mai ridicat de comparabilitate și să faciliteze un mai bun proces decizional al administratorilor de portofolii.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea completează politicile existente ale UE în materie de mediu și climă prin îmbunătățirea transparenței ESG în ceea ce privește metodologiile indicilor de referință și prin introducerea unor norme armonizate referitoare la indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon care ar trebui să conducă la o direcționare mai eficientă a investițiilor către active durabile.

Această propunere face parte dintr-un pachet de măsuri privind finanțarea durabilă, care reprezintă o acțiune prioritară în cadrul proiectului uniunii piețelor de capital. Ea conține măsuri de valorificare a puterii transformatoare a tehnologiilor financiare și de transferare a capitalului privat către investiții durabile. Aceasta contribuie la dezvoltarea unor piețe de capital mai integrate, ajutându-i pe investitori să obțină mai ușor beneficii de pe urma pieței unice, luând totodată decizii în cunoștință de cauză.

De asemenea, această propunere face parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare a UE de a realiza agenda UE pentru climă și dezvoltare durabilă și contribuie la obiectivele Uniunii în materie de energie și climă pentru perioada 2014-2020, cum ar fi politicile pentru un aer curat, Pachetul de măsuri privind economia circulară, strategia privind uniunea energetică, inclusiv pachetul „Energie curată pentru toți europenii” și Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice.

Prezenta propunere este în concordanță cu revizuirea Sistemului european de supraveghere financiară 11 care prevede că Autoritatea Bancară Europeană, 12 Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale 13 și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe 14 vor ține seama de riscurile legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță pe parcursul îndeplinirii sarcinilor lor astfel încât activitățile pieței financiare să fie mai coerente cu obiectivele durabile. În cele din urmă, prezenta propunere este în concordanță cu propunerea Comisiei privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), care prevede, de asemenea, mai multe obligații de informare în legătură cu factorii de mediu, sociali și de guvernanță 15 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Parlamentului European și Consiliului competența de a adopta măsurile privind apropierea dispozițiilor prevăzute de actele cu putere de lege și de actele administrative ale statelor membre care vizează instituirea și funcționarea pieței interne. Articolul 114 din TFUE îi permite UE să ia măsuri nu numai pentru a elimina obstacolele actuale în calea exercitării libertăților fundamentale, ci și pentru a preveni apariția unor astfel de obstacole, inclusiv a celor care împiedică operatorii economici, inclusiv investitorii, să beneficieze pe deplin de piața internă.

Absența unor norme armonizate la nivelul UE referitoare la indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon a creat standarde divergente pentru acești indici de referință, fapt care ar putea conduce la confuzia investitorilor și la alegerea sub nivelul optim a indicilor pentru a măsura performanța fondurilor și a produselor cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Articolul 114 din TFUE îi conferă UE dreptul de a acționa în scopul de (i) a asigura funcționarea pieței interne în ceea ce privește indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon care sunt utilizați pentru măsurarea performanței portofoliilor de investiții cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon, (ii) a reduce obstacolele în calea bunei funcționări a pieței interne și (iii) a facilita investițiile transfrontaliere în activități durabile în întreaga Uniune.

•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

Propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului privind indicii de referință este în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care prevede faptul că Uniunea trebuie să ia măsuri numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii propuse nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii propuse, pot fi realizate mai bine de către Uniune.

Deși unii indici de referință sunt naționali, utilizarea indicilor de referință în contractele și produsele financiare este adesea transfrontalieră. Deși acțiunea la nivel național cu privire la un indice poate contribui la asigurarea faptului că acesta este adaptat în mod adecvat la considerentele naționale specifice, ea riscă să omită dimensiunea transfrontalieră și, în cele din urmă, poate conduce la un amalgam de norme divergente, creând condiții de concurență inegale în cadrul pieței unice și având ca rezultat o abordare inconsecventă pe teritoriul UE. Acțiunea la nivel național ar fi, de asemenea, inconsecventă cu obiectivele Regulamentului privind indicii de referință care vizează armonizarea normelor de reglementare a producerii și utilizării indicilor de referință în întreaga Uniune. Această problemă a fost recunoscută de G20 și de CSF, care au încredințat IOSCO misiunea de a elabora un set de principii globale care să se aplice indicilor de referință financiari. O modificare a Regulamentului privind indicii de referință ar contribui la consolidarea pieței unice prin îmbunătățirea cadrului comun pentru realizarea de indici de referință fiabili și utilizați în mod corespunzător în diferitele state membre.

•Proporționalitate

Propunerea de modificare a Regulamentului privind indicii de referință este proporțională, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (4) din TUE. Ea vizează indicii care includ considerații privind durabilitatea, în special indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Numai furnizorii respectivi vor fi afectați de această propunere.

Propunerea urmărește o abordare proporțională, asigurând faptul că noile obligații sunt impuse administratorilor de indici de referință care fac deja obiectul unor cerințe similare în temeiul Regulamentului privind indicii de referință. În consecință, sarcina administrativă nu ar trebui să crească în mod disproporționat. Mai mult, în anumite cazuri, poate chiar să reducă povara administratorilor de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon, deoarece propunerea prevede norme clare și armonizate pentru astfel de indici de referință, cu posibilitatea de a reduce costurile de elaborare a politicilor interne.

•Alegerea instrumentului

O modificare la Regulamentul privind indicii de referință este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru introducerea normelor de publicare de informații privind ESG, precum și a unor standarde minime armonizate pentru indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon în întreaga Uniune, având în vedere natura transfrontalieră a multor indici de referință. Utilizarea unui regulament, care este direct aplicabil, fără a fi necesară legislația națională, va limita posibilitatea ca autoritățile competente să ia măsuri divergente la nivel național și va asigura o abordare consecventă și o mai mare securitate juridică în întreaga UE.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

HLEG a fost înființat în decembrie 2016 pentru a contribui la elaborarea unei strategii a UE privind finanțarea durabilă, prin recomandări: a publicat un raport intermediar privind „Finanțarea unei economii europene durabile” la jumătatea lunii iulie 2017 și a prezentat raportul în cadrul unui eveniment al părților interesate la 18 iulie 2017, urmat de un chestionar de consultare. O sinteză a reacțiilor primite a fost publicată împreună cu raportul final HLEG privind Finanțarea unei economii europene durabile, la 31 ianuarie 2018. Sinteza reacțiilor primite rezumă răspunsurile respondenților, în special în ceea ce privește rolul indicilor de referință privind ESG.

În plus, Comisia s-a consultat cu anumite părți interesate în ceea ce privește: (i) necesitatea armonizării standardelor de metodologie la nivel european; (ii) obstacolele în calea utilizării unor indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon; și (iii) elementele-cheie care ar trebui incluse într-o metodologie a indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Opiniile părților interesate sunt prezentate mai jos.

Interviuri specifice cu părțile interesate

Un grup variat de părți interesate a fost intervievat, inclusiv respondenți din domeniul managementului activelor, din rândul administratorilor de indici de referință, din infrastructura de piață, din sistemul bancar și din avocatură/grupuri de reflecție.

Interviurile au arătat că administratorii de active utilizează, în general, două tipuri de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon: un indice „integrat” și un indice „exclusiv”. Administratorii de active consideră indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon drept instrumente de gestionare a riscului unei posibile intervenții viitoare de reglementare, care ar putea conduce la „deprecierea” activelor. Aceștia se concentrează în mare parte pe indici „decarbonizați”. Acești indici sunt interpretați pe baza unui indice de referință standard sau indice „mamă”, eliminând societățile cu amprente de carbon relativ ridicate sau reducând ponderea acestora.

Furnizorii de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon încearcă să reducă amprenta totală de carbon a portofoliului de bază în comparație cu indicii standard care aplică, în general, ponderarea bazată pe capitalizarea pieței. De exemplu, aceștia ar putea viza o reducere cu 40 % a amprentei de carbon în comparație cu indicele standard sau „mamă”. Furnizorii de indici „exclusivi” susțin că acești indicatori „decarbonizați” integrați nu sunt aliniați la obiectivele de 2 C° ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice; ei pledează pentru o metodologie mai strictă de selectare a componentelor indicilor de referință, cum ar fi raportul privind impactul emisiilor de dioxid de carbon.

Interviurile au arătat, de asemenea, diferențe semnificative în ceea ce privește modul în care furnizorii de indici măsoară amprenta de carbon. Majoritatea furnizorilor de indici integrați au tendința să analizeze emisiile de dioxid de carbon generate direct de activitățile de producție ale unei societăți („emisiile de categoria 1”) și emisiile indirecte generate prin furnizarea de materii prime sau alte „mijloace de producție” achiziționate de societatea din amonte pentru a-și realiza produsele sau a-și presta serviciile („emisii de categoria 2”). Reprezentanții furnizorilor de indici „exclusivi” cred însă că această abordare este insuficientă pentru a reflecta amprenta de carbon a întreprinderii, deoarece emisiile cauzate de clienții unei întreprinderi sunt complet ignorate („emisiile de categoria 3”).

Chestionar

Administratorii de active, societățile de reasigurare, furnizorii de indici de referință și o asociație bancară au răspuns la întrebările privind utilitatea standardelor armonizate pentru metodologia indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

Respondenții au declarat că nu utilizează indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon deoarece: (i) metodologiile actuale nu reflectă toate sursele de emisii de dioxid de carbon; (ii) clienții (investitorii) lor nu au încredere în metodologia utilizată pentru indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon disponibili; și (iii) nu există indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon care să reflecte abordarea și stilul lor în materie de investiții.

Respondenții au constatat că este utilă elaborarea unor standarde armonizate pentru metodologia indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon la nivelul UE și au subliniat importanța furnizării unor date fiabile privind emisiile indirecte de dioxid de carbon de către utilizatorii sau furnizorii unei întreprinderi.

La întrebarea referitoare la principalele caracteristici ale indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon, majoritatea respondenților au observat că emisiile de categoria 3 ar trebui luate în considerare în evaluarea emisiilor de dioxid de carbon. Unii respondenți au menționat că metodologia unui indice pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui aliniată la o eventuală taxonomie a UE viitoare. Cu toate acestea, unii respondenți au fost sceptici cu privire la elaborarea unei metodologii armonizate la nivelul UE, menționând preocupările legate de datele disponibile, legătura neclară dintre amprenta de carbon și riscurile de mediu cu impact financiar (de exemplu riscul de tranziție) și caracterul retroactiv al celor mai multe dintre metode.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Propunerea se bazează pe raportul HLEG privind finanțarea durabilă, care recomandă luarea de măsuri pentru îmbunătățirea transparenței și a orientărilor privind indicii de referință pentru piața financiară. Prezenta propunere analizează cu atenție și alinierea la alte recomandări ale HLEG, cum ar fi publicarea de informații și taxonomia aspectelor considerate durabile.

Propunerea se bazează, de asemenea, pe studiul intitulat Defining 'green' in the context of green finance („Definirea termenului «verde» în contextul finanțării verzi”), comandat de Comisie în 2017. Studiul conține:

·o prezentare generală și o analiză a eforturilor la nivel mondial privind definirea termenului „verde” în contextul obligațiunilor, împrumuturilor și titlurilor de capital cotate verzi;

·mijloacele și domeniul de aplicare pentru identificarea activelor și a activităților verzi prin definiții conceptuale, taxonomii, metodologii de rating și alte mecanisme, precum și necesitatea de a le reflecta în metodologiile utilizate pentru a concepe indici de referință și fonduri verzi; și

·o comparație a diferențelor majore între metodologiile care stau la baza capitalurilor verzi și a indicilor privind obligațiunile verzi.

Pentru elaborarea actelor delegate de proiectare a parametrilor metodologiei de selectare a activelor-suport pentru indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, Comisia se va baza pe recomandarea grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă instituit de Comisie.

•Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa pentru o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de politică existente.

Alternativele generale de politică analizate în evaluarea impactului corespund următoarelor opțiuni:

(1)nicio acțiune a UE (opțiunea 1);

(2)îmbunătățirea transparenței metodologiei și stabilirea unor standarde minime pentru indicii „decarbonizați” sau „pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon” 16 – abordare generalistă cu armonizare minimă (opțiunea 2);

(3)norme armonizate ale UE referitoare la indicii exclusivi pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sau „pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon”, care se aliniază la obiectivul de 2° C – o abordare specializată cu un cadru de reglementare detaliat (opțiunea 3);

(4)standarde minime de armonizare a metodologiei aplicabile indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicilor „pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon” [opțiunea 4 subopțiunea (a)] sau norme armonizate ale UE pentru diferite tipuri de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon – abordare cuprinzătoare în materie de reglementare [opțiunea 4 subopțiunea (b)].

În cadrul opțiunii 1, fragmentarea pieței este posibil să crească în timp, iar costurile de căutare asociate suportate de investitori ar rămâne ridicate. Investitorii care doresc să investească astfel încât să aibă un impact real asupra activelor care sunt aliniate la obiectivul de 2 °C tot nu ar dispune de instrumentele adecvate (indici de referință) pentru a evalua performanța fondurilor/portofoliului lor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Lipsa armonizării metodologiilor indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon ar continua să afecteze comparabilitatea și relevanța acestora. În plus, opțiunea nu va stimula întreprinderile să își alinieze strategiile corporative la obiectivele în materie de climă.

Opțiunea 2 ar îmbunătăți transparența metodologiei indicilor de referință și ar alinia unele dintre elementele sale. În cadrul acestei opțiuni, investitorilor li s-ar furniza detalii privind includerea parametrilor climatici, descrierea elementelor constitutive ale indicelui de referință și criteriile utilizate pentru selectarea și ponderarea acestora. Această opțiune ar fi relativ simplu de adoptat de către administratorii indicilor de referință și relativ eficientă din punctul de vedere al costurilor, deoarece aceștia ar trebui să respecte doar standardele minime din metodologia lor, având o anumită flexibilitate în adăugarea altor elemente/criterii. Totuși, această metodologie armonizată s-ar aplica numai unui segment de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon care nu vizează alinierea la obiectivul de 2 °C și, prin urmare, nu poate avea o contribuție semnificativă la politicile de atenuare a schimbărilor climatice prin furnizarea de claritate la nivelul UE cu privire la semnificația activelor/investițiilor durabile. Astfel, această opțiune nu este aliniată la realizarea deplină a obiectivelor UE privind durabilitatea.

În cadrul opțiunii 3, Comisia ar crea un set armonizat de norme care să cuprindă indici exclusivi pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sau indici „pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon” 17 . Acești indici le-ar permite administratorilor de active/investitorilor instituționali să urmărească/să evalueze în mod corespunzător performanța fondurilor alese în conformitate cu obiectivul de 2° C al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și să demonstreze conformitatea cu această strategie de investiții clienților/beneficiarilor acestora. Spre deosebire de opțiunea 2, metodologia ar permite includerea activelor întreprinderilor care contribuie semnificativ la reducerea emisiilor, direcționând astfel fluxuri mai mari de investiții către acești emitenți 18 . Cu toate acestea, indicii exclusivi pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon pot concentra investițiile numai în anumite sectoare și nu sunt percepuți ca fiind adecvați pentru construirea unui portofoliu de capital de bază de către un grup larg de părți interesate, fapt care are ca rezultat riscul unei comercializări limitate a indicelui de referință.

În cadrul opțiunii 4, ar urma să fie introduse norme armonizate pentru (1) versiunile „decarbonizate” sau „pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon” ale indicilor standard și (2) indicii exclusivi pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sau „pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon”. Prin urmare, această opțiune ar fi valabilă pentru o gamă mai largă de indici decât opțiunile 2 sau 3. Aceasta le-ar permite investitorilor instituționali și administratorilor de active să urmărească/să evalueze în mod corespunzător performanța mai multor tipuri de fonduri cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere o gamă relativ largă de instrumente pentru a demonstra conformitatea acestora cu preferințele pentru emisii scăzute de dioxid de carbon ale clienților lor.

Această opțiune a fost analizată în cadrul a două subopțiuni diferite.

Subopțiunea 4a (opțiunea preferată): în conformitate cu abordarea prezentată în această subopțiune, noul cadru ar introduce standarde minime pentru armonizarea metodologiei care va fi aplicată indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicilor „pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon”. Această opțiune ar stabili câteva elemente-cheie minime ale metodologiei utilizate pentru a determina indicii de referință decarbonizați și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, furnizând standarde privind criteriile și metodele utilizate pentru selectarea și ponderarea activelor-suport ale indicelui de referință și pentru calcularea amprentei de carbon și a reducerilor de emisii de dioxid de carbon asociate cu activele-suport, utilizând metodologiile europene existente aprobate de Comisie și utilizate în mare parte de întreprinderi pentru a calcula performanța lor ecologică, cum ar fi amprenta de mediu a produselor (AMP) și amprenta de mediu a organizațiilor (AMO) 19 .

Subopțiunea 4b: aceasta ar urma să introducă mecanisme de armonizare maximă în cazul în care metodologia celor două categorii nou-introduse de indici de referință ar fi armonizată pe deplin pe baza unui set detaliat și cuprinzător de norme furnizate la nivelul 1 și specificat în continuare cu cerințe detaliate la nivelul 2. Aceste norme ar stabili criterii detaliate pentru selectarea și ponderarea activelor-suport ale indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Această abordare ar permite un grad ridicat de comparabilitate a metodologiilor noilor categorii de indici de referință. Cu toate acestea, administratorii indicilor de referință nu ar beneficia de o anumită flexibilitate în elaborarea metodologiei lor și vor suporta costuri semnificative de asigurare a conformității cu noile cerințe stricte stabilite de legislația UE.

În cadrul subopțiunii 4a, în timp ce investitorii s-ar bucura de un grad de comparabilitate al metodologiilor de referință puțin mai mic, administratorii indicilor de referință ar beneficia de o flexibilitate semnificativă în elaborarea formulei de calcul al metodologiei lor. În general, această abordare le va permite actorilor de pe piață să elaboreze noi strategii pentru abordarea preocupărilor legate de mediu. În plus, administratorii indicilor de referință vor suporta costuri minore în vederea adaptării propriilor metodologii stabilite la standardele minime prevăzute de legislația UE.

Această subopțiune este, de asemenea, compatibilă cu celelalte propuneri ale Comisiei în domeniul finanțării durabile 20 , deoarece ar contribui la îmbunătățirea calității informațiilor furnizate de administratorii de active investitorilor finali în conformitate cu obiectivul de investiție. Ca și în cazul opțiunii 3, subopțiunea 4a ar putea, de asemenea, să canalizeze mai multe investiții în întreprinderi din sectoare cu emisii foarte ridicate de dioxid de carbon care să contribuie semnificativ la reducerea emisiilor. Cu toate acestea, există mai multe provocări legate de această opțiune: (i) datele disponibile nu sunt stabile și de obicei nu sunt complete; (ii) compararea emisiilor de dioxid de carbon ale societăților din diferite sectoare ar putea fi complexă; și (iii) există un risc potențial ca instituirea de metodologii armonizate să împiedice inovația.

Comisia are în vedere următoarele impacturi ale opțiunii preferate din punct de vedere economic, ecologic și social:

În ceea ce privește impactul economic, standardele armonizate ale UE privind metodologiile transparente pentru indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, împreună cu obligațiile de informare în general mai detaliate privind considerentele ESG pentru alți indici de referință, ar avea următorul impact: (i) ar reduce asimetria în materie de informații dintre investitori și furnizorii de indici, întrucât administratorii de active și administratorii de portofolii ar dispune de toate informațiile necesare pentru a selecta un indice pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sau un indice pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon care să reflecte stilul investițional propriu; (ii) ar reduce fragmentarea actuală a pieței, deoarece metodologiile pentru indicii pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon nu au fost încă standardizate; și (iii) ar îmbunătăți calitatea și comparabilitatea informațiilor legate de climă publicate de corporații, care ar fi stimulate să publice aceste informații pentru a fi incluse în indice. Prin urmare, utilizarea standardelor armonizate ale UE pentru metodologii transparente ar conduce la elaborarea unor indici de referință care să fie mai adecvați pentru măsurarea performanței unui portofoliu sau a unui produs financiar care respectă fie o strategie de investiții „cu emisii scăzute de dioxid de carbon” fie, respectiv, strategia de investiții bazată pe „obiectivul de 2oC”.

În ceea ce privește impacturile asupra mediului, opțiunea va redirecționa relativ rapid finanțarea în active și proiecte cu obiective durabile care au un impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și va contribui la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Din acest motiv, armonizarea standardelor și divulgarea metodologiei pentru diferite tipuri de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon le-ar oferi investitorilor care urmăresc diferite strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon instrumente adecvate pentru a evalua consecvența dintre fondul/portofoliul lor și indicele de referință selectat și le-ar permite acestor investitori să urmărească/măsoare mai bine performanța comparativ cu indicele de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon corespunzător.

Propunerea nu are impacturi sociale directe sau indirecte semnificative.

Propunerea ține seama de avizele emise de Comitetul de analiză a reglementării (RSB), și anume de avizul pozitiv cu rezerve emis la 14 mai 2018 și de cele două avize negative anterioare. Propunerea și evaluarea impactului revizuită abordează observațiile RSB, care a concluzionat că sunt necesare ajustări înainte de a da curs mai departe acestei inițiative (link).

În observațiile sale, RSB a sugerat că evaluarea impactului nu a luat în considerare în mod adecvat riscurile obligativității ca administratorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon să utilizeze taxonomia. De asemenea, comitetul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a metodologiei indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon, evaluarea impactului nu a abordat în mod suficient considerentele de cost pentru administratorii și utilizatorii acestor indici de referință.

Pentru a aborda preocupările comitetului, Comisia a eliminat obligația administratorilor de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon de a utiliza taxonomia UE atunci când elaborează parametrii metodologiei de selecție a activelor-suport și respectarea obligațiilor de informare. În plus, această propunere a fost ajustată în continuare pentru a garanta că considerentele de cost sunt luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea metodologiei indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Comisia va fi împuternicită să adopte acte delegate care vor specifica doar standardele minime pentru metodologia armonizată a indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Prin urmare, aceste acte delegate nu vor introduce o metodologie complet armonizată, ci mai degrabă criterii minime, acordându-le astfel flexibilitatea necesară administratorilor indicilor de referință. Prin urmare, costurile de asigurare a conformității ar urma să fie limitate.

•Drepturi fundamentale

Propunerea respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, având în vedere obligația ca activitatea economică durabilă din punct de vedere ecologic identificată să fie realizată respectând garanțiile minime sociale, de guvernanță și etice.

Dreptul la libertatea de exprimare și de informare presupune respectarea libertății mijloacelor de comunicare în masă. Prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat în conformitate cu acest drept fundamental. Prin urmare, atunci când o persoană doar publică sau se referă la un indice de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sau pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon în contextul activităților sale jurnalistice, dar nu are niciun control asupra furnizării acestui indice de referință, persoanei în cauză nu ar trebui să i se aplice cerințele impuse administratorilor prin prezentul regulament. Acest lucru lasă, prin urmare, jurnaliștilor libertatea ca, în contextul activității lor jurnalistice, să prezinte informații privind piețele financiare și piețele de mărfuri. În consecință, a fost elaborată o definiție strictă a administratorului unui indice de referință pentru a se garanta faptul că aceasta include în domeniul său de aplicare furnizarea unui indice de referință, dar nu și activități jurnalistice.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Nu se preconizează că inițiativa va avea un impact asupra bugetului UE. Cerințele pentru indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon vor completa cerințele deja existente pentru administratorii de indici de referință și, prin urmare, nu vor avea un impact semnificativ asupra costurilor suportate de autoritățile de supraveghere relevante, având în vedere capacitatea și resursele lor actuale în temeiul Regulamentului privind indicii de referință.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va stabili un program de monitorizare a producției, a rezultatelor și a impacturilor prezentei inițiative la un an de la intrarea în vigoare a instrumentului juridic. Programul de monitorizare stabilește mijloacele de colectare a datelor și a altor elemente de probă necesare. Se preconizează o evaluare la cinci ani de la punerea în aplicare a măsurilor. Obiectivul evaluării este de a verifica, printre altele, cât de eficace și de eficiente au fost măsurile în ceea ce privește atingerea obiectivelor prezentate în evaluarea impactului și de a decide dacă sunt necesare noi măsuri sau modificări.

Indicatorii-cheie de performanță specifici (KPI), destinați măsurării punerii în aplicare și a contribuției indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon la obiectivele prezentate în Planul de acțiune privind finanțarea creșterii durabile și la soluționarea problemelor prezentate în secțiunea 1 din prezenta expunere de motive, sunt următorii:

·evoluția numărului și a mărimii fondurilor/portofoliilor care utilizează indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon;

·numărul de plângeri primite de către Comisie de la utilizatorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon;

·costurile de producere a unor indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon;

·un raport al Comisiei, în temeiul Regulamentului privind indicii de referință, de revizuire a funcționării și eficacității pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și a caracterului adecvat al supravegherii acestora (clauza de revizuire de la articolul 54).

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 alineatul (1) introduce în Regulamentul privind indicii de referință definițiile noilor categorii de indici de referință, și anume „indicele de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon” și „indicele de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon”.

Articolul 1 alineatul (2) modifică articolul 13, alineatul (1) din Regulamentul privind indicii de referință („Transparența metodologiei”) prin adăugarea noii litere (d) la lista de informații pe care un administrator de indici de referință trebuie să o publice sau să o pună la dispoziție. În special, în conformitate cu noua obligație, pe lângă alte informații care trebuie să fie publicate, administratorii de indici de referință sau de familii de indici de referință care urmăresc sau iau în considerare obiectivele ESG ar trebui să furnizeze o explicație a modului în care elementele-cheie ale metodologiei reflectă factorii ESG. Comisia este abilitată să aducă precizări suplimentare cu privire la conținutul minim al acestei informări.

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3), un nou capitol 3A se introduce în titlul III din Regulamentul privind indicii de referință, pentru stabilirea unei dispoziții unice (articolul 29a), care prevede cerințele esențiale aplicabile metodologiei indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon (enumerate într-o anexă recent introdusă). Comisia a analizat, inițial, introducerea unui regim complet armonizat pentru metodologia noilor categorii de indici de referință pe baza unui set cuprinzător de norme. În conformitate cu această abordare, elementele-cheie ale metodologiei din prezenta propunere legislativă ar fi trebuit să fie specificate în continuare pentru a include cerințe detaliate privind selecția și ponderarea activelor-suport în actele delegate care urmează să fie adoptate de Comisie pe baza recomandării grupului de experți. În plus, actele delegate specifice au avut ca scop să oblige administratorii indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon să utilizeze Regulamentul UE privind taxonomia în contextul conceperii parametrilor metodologiei de selectare a activelor-suport.

Cu toate acestea, pentru a aborda preocupările RSB privind costurile posibile implicate de dezvoltarea pe viitor a unei astfel de metodologii stricte, Comisia a adaptat această propunere astfel încât să prevadă că împuternicirea pentru adoptarea actelor delegate este limitată la aducerea de precizări suplimentare cu privire la standardele minime pentru indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Această abordare a fost favorizată și pentru faptul că ar permite încă un nivel semnificativ de comparabilitate a metodologiilor indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. În același timp, administratorii indicilor de referință nu ar întâmpina costuri ridicate aferente alinierii metodologiei proprii la standardul UE și ar menține un anumit grad de flexibilitate în proiectarea metodologiei lor. În general, această abordare ar permite pieței să dezvolte strategii inovatoare pentru a răspunde preocupărilor legate de mediu.

Pentru a ține cont de preocupările exprimate de comitet cu privire la riscurile obligativității utilizării taxonomiei de către administratorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon, propunerea a fost ajustată suplimentar astfel încât actele delegate care specifică standardele minime de armonizare nu vor obliga administratorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon să utilizeze taxonomia UE atunci când elaborează parametrii metodologiei de selectare a activelor-suport. De asemenea, decuplarea metodologiei de la taxonomia UE va oferi administratorilor nivelul necesar de flexibilitate.

Articolul 1 alineatul (4) modifică articolul 27 din Regulamentul privind indicii de referință („Declarația privind indicele de referință”) prin introducerea unui nou alineat prin care se solicită ca administratorii să explice în declarația privind indicele de referință modul cum se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernare, pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință prevăzuți care urmează sau iau în considerare obiectivele ESG. Comisia este autorizată să aducă precizări suplimentare cu privire la informațiile care trebuie transmise.

Alineatul (5) introduce o nouă anexă III la Regulamentul privind indicii de referință, care stabilește cerințele-cheie pentru metodologia indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, cuprinzând elementele pe care administratorii trebuie să le divulge și procedura care trebuie urmată pentru modificarea metodologiei lor.

În conformitate cu articolul 2, prezentul regulament va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2018/0180 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 21 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 22 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 23 , având în centrul său Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” 24 face legătura între Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și cadrul de politică al Uniunii, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele politice ale UE, în cadrul UE și la nivel global, iau în considerare, de la bun început, ODD-urile. Concluziile Consiliului European din 20 iunie 2017 25 au confirmat angajamentul Uniunii și al statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 în mod complet, coerent, cuprinzător, integrat și eficient, în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate.

(2)În 2015, Uniunea a încheiat Acordul de la Paris privind schimbările climatice 26 . Articolul 2 litera (c) din acordul respectiv stabilește obiectivul de a consolida reacția la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor financiare cu evoluția către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice.

(3)Durabilitatea și tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice, care să fie mai eficientă din punctul de vedere al resurselor, sunt aspecte esențiale pentru asigurarea competitivității pe termen lung a economiei Uniunii. Durabilitatea se află de multă vreme în centrul proiectului Uniunii, iar tratatele Uniunii recunosc dimensiunea sa socială și de mediu.

(4)În martie 2018, Comisia a publicat Planul său de acțiune „Finanțarea creșterii durabile” 27 , stabilind o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Unul dintre obiectivele acestui plan de acțiune este acela de a reorienta fluxurile de capital spre investiții durabile pentru a obține o creștere durabilă și favorabilă incluziunii.

(5)Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 28 a făcut apel la o creștere a finanțării sectorului privat pentru cheltuielile legate de mediu și climă, în special prin instituirea de stimulente și metodologii care să încurajeze întreprinderile să măsoare costurile de mediu ale afacerilor și profiturile obținute din utilizarea serviciilor de mediu.

(6)Realizarea ODD-urilor în Uniune necesită direcționarea fluxurilor de capital spre investiții durabile. Este important să se exploateze pe deplin potențialul pieței interne pentru realizarea acestor obiective. În acest context, este esențial să se elimine obstacolele din calea unei circulații eficiente a capitalului în investiții durabile pe piața internă și să se prevină apariția unor astfel de obstacole preconizate.

(7)Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului 29 stabilește norme uniforme pentru indicii de referință din Uniune și acoperă diferite tipuri de indici de referință. Din ce în ce mai mulți investitori urmăresc strategii de investiții cu emisii scăzute de dioxid de carbon și recurg la indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon pentru a caracteriza sau măsura performanța portofoliilor de investiții.

(8)O mare varietate de indici sunt în prezent grupați împreună ca indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Acești indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sunt utilizați ca indici de referință pentru portofoliile și produsele de investiții care sunt vândute la nivel transfrontalier. Calitatea și integritatea indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon afectează funcționarea eficientă a pieței interne într-o gamă largă de portofolii de investiții individuale și colective. Mulți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați ca măsuri de performanță pentru portofoliile de investiții, în special pentru conturile de investiții separate și schemele de investiții colective, sunt furnizați într-un stat membru, dar sunt utilizați de administratorii de portofolii și de active în alte state membre. În plus, administratorii de portofolii și de active își acoperă frecvent riscurile legate de expunerea la dioxid de carbon prin utilizarea unor indici de referință produși în alte state membre.

(9)Pe piață au apărut diferite categorii de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon cu diferite grade de ambiție. În timp ce unii indici de referință vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard, altele vizează selectarea numai a componentelor care contribuie la atingerea obiectivului de 2°C stabilit în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În pofida diferențelor dintre obiective și strategii, toți acești indici de referință sunt promovați în mod obișnuit ca indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

(10)Abordările divergente privind metodologiile indicilor de referință au ca rezultat fragmentarea pieței interne, deoarece utilizatorii indicilor de referință nu au informații clare cu privire la faptul dacă un anumit indice pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon este un indice de referință aliniat la obiectivul de 2°C sau doar un indice de referință care vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard. Pentru a aborda revendicările potențial nelegitime ale administratorilor cu privire la impactul scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon al activităților care fac obiectul indicilor lor de referință, este probabil ca statele membre să adopte norme diferite pentru a evita confuzia și ambiguitatea investitorilor în legătură cu obiectivele și nivelul de ambiție care stau la baza diferitelor categorii de așa-numiți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați drept indici de referință pentru un portofoliu de investiții în activități cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

(11)În lipsa unui cadru armonizat care să asigure precizia și integritatea principalelor categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați în portofoliile de investiții individuale sau colective, este probabil ca diferențele dintre abordările statelor membre să creeze obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

(12)Prin urmare, pentru a menține buna funcționare a pieței interne, pentru a îmbunătăți în continuare condițiile de funcționare a acesteia și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și investitorilor, este oportună adaptarea Regulamentului (UE) 2016/1011 pentru a stabili un cadru de reglementare pentru indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon armonizați la nivelul Uniunii.

(13)În plus, este necesar să se introducă o distincție clară între indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Deși activele-suport ale unui indice de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui selectate în scopul reducerii emisiilor de dioxid de carbon ale portofoliului de indici comparativ cu indicele „mamă”, un indice pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui să includă doar componente ale căror reduceri de emisii depășesc emisiile lor de dioxid de carbon.

(14)Fiecare întreprindere ale cărei active sunt selectate ca fiind active-suport în cadrul unui indice de referință al impactului pozitiv ar trebui să economisească mai multe emisii de dioxid de carbon decât produce și, prin urmare, să aibă un impact pozitiv asupra mediului. Administratorii de active și portofolii care pretind că vor urma o strategie de investiții compatibilă cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice ar trebui, prin urmare, să utilizeze indici de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon.

(15)O varietate de administratori de indici de referință susțin că indicii lor de referință urmăresc obiective de mediu, sociale și de guvernanță („ESG”). Cu toate acestea, utilizatorii acestor indici de referință nu dispun întotdeauna de informațiile necesare referitoare la măsura în care metodologia administratorilor de indici de referință ia în considerare obiectivele ESG. De asemenea, informațiile existente sunt adesea dispersate și nu permit o comparație eficientă în scopuri de investiții transfrontaliere. Pentru a le permite actorilor de pe piață să facă alegeri în cunoștință de cauză, administratorilor de indici de referință ar trebui să li se solicite să prezinte modul în care metodologia lor ia în considerare factorii ESG pentru fiecare indice de referință sau pentru familia de indici de referință care este promovată ca urmărind obiectivele ESG. Aceste informații ar trebui, de asemenea, să fie prezentate în declarația privind indicele de referință. Administratorii de indici de referință care nu promovează sau nu țin cont de obiectivele ESG nu ar trebui să facă obiectul acestei obligații de publicare de informații.

(16)Din aceleași motive, administratorii indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui să publice, de asemenea, metodologia utilizată pentru calcularea acestora. Aceste informații ar trebui să descrie modul în care activele-suport au fost selectate și ponderate, precum și care sunt activele excluse și din ce motiv. Administratorii indicilor de referință ar trebui, de asemenea, să precizeze modul în care indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon diferă de indicele „mamă” de bază, în special în ceea ce privește ponderile aplicabile, capitalizarea pieței și performanța financiară a activelor-suport. Pentru a evalua modul în care indicele de referință contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, administratorul indicilor de referință ar trebui să prezinte modul în care au fost măsurate amprenta de carbon și reducerile de emisii de carbon ale activelor-suport, valorile respective, inclusiv amprenta totală de carbon a indicelui de referință, precum și tipul și sursa datelor utilizate. Pentru a le permite administratorilor de active să aleagă cel mai adecvat indice de referință pentru strategia lor de investiții, administratorii indicilor de referință ar trebui să explice raționamentul parametrilor metodologiei lor și modul în care indicele de referință contribuie la obiectivele de mediu, inclusiv impactul său asupra atenuării schimbărilor climatice. Informațiile publicate ar trebui să includă, de asemenea, detalii privind frecvența revizuirilor și procedura urmată.

(17)În plus, administratorii indicilor de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui să prezinte impactul pozitiv al emisiilor de dioxid de carbon al fiecărui activ-suport inclus în acești indici de referință, specificând metoda utilizată pentru a determina dacă reducerile de emisii depășesc amprenta de carbon a activului de investiții.

(18)Pentru a asigura o aderare continuă la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice selectat, administratorii indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon ar trebui să își revizuiască în mod regulat metodologiile și să informeze utilizatorii cu privire la procedurile aplicabile în cazul oricărei modificări substanțiale. La introducerea unei modificări substanțiale, administratorii indicilor de referință ar trebui să dezvăluie motivele acestei modificări și să explice modul în care modificarea este în concordanță cu obiectivele inițiale ale indicilor de referință.

(19)Pentru a crește transparența și a asigura un nivel adecvat de armonizare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la conținutul minim al obligațiilor de publicare de informații pe care ar trebui să le respecte administratorii de indici de referință care țin seama de obiectivele ESG și standardele minime de armonizare a metodologiei indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, inclusiv metoda de calculare a emisiilor de dioxid de carbon și a reducerii emisiilor de dioxid de carbon asociate activelor-suport, ținând seama de metodele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor, astfel cum sunt definite la punctul 2 literele (a) și (b) din Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei 30 . Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestora au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(20)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1011 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (UE) 2016/1011

Regulamentul (UE) 2016/1011 se modifică după cum urmează:

1.La articolul 3 alineatul (1) se introduc următoarele puncte 23a și 23b:

„(23a) «indice de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon» înseamnă un indice de referință unde activele-suport, în sensul punctului 1 litera (b) punctul (ii) de la prezentul alineat, sunt selectate astfel încât portofoliul de referință rezultat să aibă emisii mai scăzute de dioxid de carbon în comparație cu activele care includ un indice de referință standard ponderat la capital și care sunt concepute în conformitate cu standardele stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2);

(23b) «indice de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon» înseamnă un indice de referință unde activele-suport, în sensul punctului 1 litera (b) punctul (ii) de la prezentul alineat, sunt selectate pe baza faptului că reducerile lor de emisii de dioxid de carbon depășesc amprenta de carbon a activelor și sunt concepute în conformitate cu standardele stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2).”;

2.Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) se adaugă litera (d) după cum urmează:

„(d) o explicație a modului în care elementele-cheie ale metodologiei prevăzute la litera (a) reflectă factorii de mediu, sociali sau de guvernanță («ESG») pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință care urmăresc sau țin seama de obiectivele ESG;”;

(b) se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la conținutul minim al explicațiilor menționate la alineatul (1) litera (d).”;

3.La titlul III se introduce următorul capitol 3a:

„Capitolul 3a

Indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon

Articolul 19a

Indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon

(1)Cerințele prevăzute în anexa III se aplică furnizării de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon și contribuirii la aceștia, pe lângă cerințele prevăzute la titlurile II, III și IV sau ca substitut al acestora.

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la standardele minime privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, inclusiv:

(a)criteriile de alegere a activelor-suport, inclusiv, dacă este cazul, criteriile de excludere a activelor;

(b)criteriile și metoda de ponderare a activelor-suport în indicele de referință;

(c)metoda de calcul a emisiilor de dioxid de carbon și a reducerilor de emisii de dioxid de carbon asociate activelor-suport.”;

4.La articolul 27, se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):

„(2a) Pentru fiecare cerință de la alineatul (2), declarația privind indicii de referință conține o explicație a modului în care factorii de mediu, sociali și de guvernanță se reflectă pentru fiecare indice de referință sau pentru familia de indici de referință furnizați și publicați, care urmăresc obiectivele ESG sau țin seama de aceștia.

(2b) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la informațiile menționate la alineatul (2a)”.

5.Se adaugă textul anexei la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) Cele 17 ODD-uri prevăd obiective calitative și cantitative pentru următorii 15 ani, cu scopul de a ne pregăti pentru viitor și de a asigura demnitatea umană, stabilitatea, sănătatea planetei, societăți reziliente și echitabile, precum și o economie prosperă.

(2) Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice – Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană, Strasbourg, 15 iulie 2014, text disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/juncker-political-guidelines-speech_ro.pdf

(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: Un Plan de investiții pentru Europa [COM(2014) 0903 final].

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară [COM(2015) 614 final].

(5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice [COM(2015) 80 final].

(6) Ares(2018)975361.

(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Plan de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital [COM(2015) 468 final].

(8) Estimarea reprezintă un decalaj mediu anual de investiții pentru perioada 2021-2030, bazat pe proiecțiile modelului PRIMES utilizate de Comisia Europeană în evaluarea impactului propunerii de directivă privind eficiența energetică (2016), http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1483696687107&uri=CELEX:52016SC0405 .

(9) Raportul final 2018 al Grupului de experți la nivel înalt privind finanțarea durabilă: „Finanțarea unei economii europene durabile”.

(10) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile [COM (2018) 097 final].

(11) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, 1094/2010, 1095/2010, 345/2013, 346/2013, 600/2014, 2015/760, 2016/1011, 2017/1129 [COM (2017) 536 final].

(12) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(13) Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(14) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(15) Propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) [COM(2017) 343 final].

(16) Acești indici sunt de obicei concepuți prin adoptarea unui standard de referință, cum ar fi S&P 500 sau NASDAQ 100, precum și prin eliminarea sau reducerea ponderii întreprinderilor cu amprente de carbon relativ ridicate. Pentru mai multe detalii, consultați anexa 9 la Evaluarea impactului [link].

(17) Acești indici selectează de obicei întreprinderi din universul investibil care contribuie la o reducere semnificativă a amprentelor de carbon pe baza unor rapoarte, cum ar fi Raportul privind impactul emisiilor de dioxid de carbon sau „CIR”. Pentru explicații detaliate, vă rugăm să consultați anexa 9 la Evaluarea impactului.

(18) Pentru explicații, vă rugăm să consultați anexa 9 la Evaluarea impactului [link].

(19) Recomandarea 179/2013 adoptată de Colegiu la 9 aprilie 2013 și publicată în Jurnalul Oficial la 4 mai 2013.

(20) LINK către alte texte din pachetul din luna mai.

(21) JO C […], […], p. […].

(22) JO C , , p. .

(23) Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ONU 2015).

(24) COM(2016) 739 final.

(25) CO EUR 17, CONCL. 5.

(26) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(27) COM(2018) 97 final.

(28) Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” ( JO L 354, 28.12.2013, p. 171).

(29) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

(30) Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).