COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.1.2018
JOIN(2018) 1 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU EMPTY
Elemente ale strategiei UE privind Irakul
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.1.2018
JOIN(2018) 1 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU EMPTY
Elemente ale strategiei UE privind Irakul
Introducere
Poporul irakian, guvernul lui și forțele sale armate, cu sprijin internațional din partea Coaliției Internaționale împotriva Da’esh 1 , au pus capăt cu succes controlului teritorial efectiv al Da’esh în Irak. Țara a suferit ani întregi de conflict, începând din 2003 și chiar înainte, însă actele de teroare ale Da'esh care au avut loc începând din 2014 au fost cele mai groaznice manifestări ale violenței interne până în prezent. În prezent, Irakul trebuie să profite de oportunitatea reînnoită de a construi un sistem politic responsabil și favorabil incluziunii, care deservește toate comunitățile, regiunile și convingerile, păstrează diversitatea țării și consolidează ordinea sa democratică. Acest lucru este esențial pentru a reconstrui încrederea dintre popor și guvernul lui și pentru a evita o întoarcere la atitudinile sectare discordante și separatism.
Lupta împotriva Da’esh, care a durat trei ani, a avut un impact negativ imens asupra țării. Acesta include pierderea vieților multor civili și militari, suferința umană și trauma pe scară largă, milioane de persoane care încă sunt strămutate, distrugerea structurii sociale, în special în rândul comunităților afectate de conflict, distrugerea masivă a infrastructurii publice și private, precum și o situație economică și financiară precară. În prezent, guvernul și poporul irakian se confruntă cu multe provocări. Este esențial pentru Irak, pentru Orientul Mijlociu și pentru întreaga comunitate internațională – întrucât toate acestea au resimțit consecințele crizei și ar fi afectate negativ de instabilitatea continuă din Irak – ca Irakul să depășească aceste provocări.
În special, UE are un interes vital în asigurarea faptului că Irakul va ieși din criză mai puternic. Incapacitatea de a elimina cauzele profunde ale crizei ar afecta unitatea țării, securitatea sa, ordinea sa democratică, precum și dezvoltarea economică a acesteia, și ar submina eforturile de reformă și de reconciliere ale guvernului irakian. Un astfel de scenariu ar adânci, cel mai probabil, diviziunile sectare și tensiunile etnice. În acest scenariu, nu numai că Irakul ar rămâne un refugiu pentru terorism, fapt care constituie o amenințare directă și continuă la adresa securității UE, ci, de asemenea, țara s-ar scufunda într-o nouă criză ale cărei consecințe umanitare ar afecta țările vecine și UE, în special, sub forma migrației neregulamentare. Prin urmare, este esențial ca UE și comunitatea internațională să rămână implicate în sprijinirea Irakului în acest moment critic.
Pe baza obiectivelor mai ample ale Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a UE 2 și a experienței acumulate în punerea în aplicare a Strategiei regionale a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh, publicată în 2015 3 , prezenta comunicare reprezintă următoarea etapă firească în cadrul angajamentului UE, depășind abordarea luptei teritoriale împotriva Da’esh pentru a se concentra pe modalitățile prin care poate contribui la eliminarea provocărilor specifice cu care Irakul se confruntă în prezent. Aceasta răspunde la solicitarea Consiliului Afaceri Externe al UE din 19 iunie 2017 4 către Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate și Comisia Europeană de a prezenta o strategie care oferă orientări privind etapele următoare în ceea ce privește angajamentul UE față de Irak. Această strategie pentru Irak are trei obiective principale:
1) definirea provocărilor considerabile cu care se confruntă Irakul;
2) identificarea intereselor și a obiectivelor strategice ale UE în relațiile sale cu Irakul;
3) identificarea priorităților pentru acțiunea UE, care se bazează pe sprijinul existent al UE, concentrându-se în primul rând pe sprijinul acordat de UE pentru cele mai urgente provocări legate de strămutările continue, de stabilizare și de reconciliere, în conformitate cu prioritățile guvernului irakian. Succesul punerii în aplicare a strategiei va depinde, în final, de voința politică a factorilor de decizie ai țării.
1. Provocările cu care se confruntă Irakul și contextul regional
1.1 Provocarea umanitară, provocarea legată de guvernanța locală și provocarea legată de stabilizare: Irakul se confruntă cu o provocare umanitară majoră și imediată. Conflictul, care a durat trei ani și a afectat întreaga țară, a condus la încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului pentru populațiile locale, inclusiv pentru minorități, care ar putea constitui crime împotriva umanității, și a afectat grav structura socială a țării. Peste 3 milioane de irakieni sunt strămutați în interiorul țării, iar alte câteva milioane au în continuare nevoie urgentă de asistență umanitară. Printre aceștia se numără grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii care nu au frecventat o formă de învățământ cu durată normală timp de mai mulți ani și femeile care au fost victime ale violenței sexuale. Ca urmare a conflictului, a avut loc o distrugere pe scară largă a infrastructurii civile, inclusiv a rețelelor de distribuție a apei, a spitalelor și a școlilor, iar aceasta a condus, de asemenea, la o insuficiență gravă a serviciilor de bază. De asemenea, conflictul a afectat în mod semnificativ mediul, prin poluarea solului și a apelor subterane, cu efecte corespunzătoare asupra sănătății umane și mijloacelor de subzistență.
Eforturile inițiale depuse de Irak și de actorii de la nivel internațional pentru a stabiliza zonele eliberate au înregistrat progrese semnificative, două milioane de persoane strămutate întorcându-se deja la locurile lor de origine, în mare parte în mod pașnic și ordonat. Cu toate acestea, trebuie depuse în continuare eforturi pentru ca cele trei milioane de irakieni strămutați rămași să se întoarcă acasă. Pentru a permite întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor într-un mod sigur, voluntar, demn și nediscriminatoriu, guvernul irakian trebuie să ofere garanții, să întreprindă acțiuni de deminare, să refacă infrastructura și serviciile de bază, să asigure oportunități legate de mijloacele de subzistență, precum și să garanteze urgent asigurarea guvernanței civile responsabile și reprezentative în zonele eliberate, în scopul de a consolida încrederea. De asemenea, este esențial să se abordeze aspectele legate de documentele de identitate, locuințe, terenuri și drepturile de proprietate pentru a garanta o stabilizare reușită pe termen mai lung. Această sarcină va implica provocări politice, financiare, logistice și în materie de securitate. În unele zone eliberate recent, au apărut dificultăți în ceea ce privește reinstaurarea statului de drept cu respectarea deplină a drepturilor omului. Pentru ca procesele de stabilizare și de reconstrucție să fie eficiente, acestea trebuie să fie corelate cu eforturile de realizare a reconcilierii politice și de abordare a nemulțumirilor și vulnerabilităților care au facilitat apariția Da’esh. Aceste eforturi au, de asemenea, scopul de a diminua orice risc ca aceste procese să devină ele însele un catalizator pentru noi tensiuni intercomunitare.
1.2 Provocarea în materie de securitate privește două aspecte: apărarea societății irakiene împotriva atacurilor teroriste persistente și evitarea fragmentării de facto a structurilor de securitate. Prăbușirea, în 2014, a unei mari părți a armatei irakiene, în contextul extinderii rapide a Da’esh, a obligat autoritățile politice și religioase irakiene să încurajeze cetățenii irakieni să se alăture unor grupări armate noi sau existente, sub deviza „Forțele de mobilizare populară”, ca un mijloc urgent și excepțional de sprijinire a forțelor de securitate irakiene în stoparea extinderii Da’esh și în revendicarea teritoriilor pierdute. Irakul a menținut un nucleu al armatei naționale format dintr-un personal înalt calificat, însă redus, care va necesita sprijin structural suplimentar. Forțele guvernamentale irakiene, inclusiv forțele peshmerga ale regiunii Kurdistan din Irak, au primit sprijin internațional semnificativ, inclusiv materiale și cursuri de formare pentru lupta imediată împotriva Da’esh. Cu toate acestea, după ani întregi de conflict, care au generat o intervenție militarizată din partea poliției, este necesară o reformă a forțelor de poliție irakiene pentru a sprijini poliția civilă orientată și responsabilă în temeiul statului de drept care respectă drepturile omului și consolidează încrederea tuturor comunităților. Reforma eficace și profundă în sectorul securității, atât în sfera civilă, cât și în cea militară, a devenit o prioritate urgentă pentru a consolida prerogativele și legitimitatea statului și pentru a permite un control eficace al teritoriului și limitarea amenințărilor teroriste și infracționale. Aceasta va trebui să includă mecanisme adecvate pentru reintegrarea în societate a unei părți importante a soldaților mobilizați. Consolidarea statului de drept și îmbunătățirea standardelor în materie de drepturi ale omului sunt, de asemenea, esențiale pentru a limita riscul unor viitoare cicluri de violență.
1.3 Provocarea politică: Succesul inițial al Da’esh a fost, într-o anumită măsură, o reflectare a fragmentării politice din Irak, apărute în urma situațiilor de criză anterioare și, de fapt, a sporit această fragmentare. Menținerea și consolidarea unității, a securității și a dezvoltării țării sunt, prin urmare, mai importante ca niciodată : atât reforma politică, cât și reconcilierea națională ar trebui să rămână elementul central al eforturilor instituțiilor politice irakiene. Guvernul a stabilit deja, în septembrie 2014, un program ambițios de reformă pentru a face față nevoilor celor mai presante; acest plan trebuie să fie pus în aplicare la fiecare nivel al țării. Pilonii programului sunt lupta împotriva corupției și distribuirea echitabilă a avuției naționale, consolidarea statului de drept și respectarea deplină a drepturilor omului, precum și eforturile de a realiza reconcilierea națională și incluziunea politică. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare a fost împiedicată nu numai de necesitatea de a pune accentul pe campania împotriva Da’esh, ci și de diviziunile politice din țară și de provocarea răspândită și persistentă reprezentată de corupție și nepotism. Pe baza inițiativelor deja întreprinse, va fi esențial pentru guvernul irakian să restabilească încrederea în sistemul politic, să combată fragmentarea și să consolideze unitatea țării. Este esențială aplicarea unei politici naționale cuprinzătoare privind reintegrarea socială, politică și economică a populației, în special în zonele afectate de conflict, comparativ cu aplicarea numai a unei politici privind întoarcerile, în scopul de a evita repetarea condițiilor care au condus la apariția Da’esh. De asemenea, trebuie să fie abordată urgent situația numeroaselor minorități din Irak în vederea păstrării diversității societății irakiene, precum și a unității și stabilității acesteia. Va fi esențial, de asemenea, să se abordeze problemele legate de sărăcie și excluziune socială în zonele care nu sunt direct afectate de conflict, inclusiv în partea de sud a țării, întrucât dezvoltarea și progresul echilibrat pe întreg teritoriul național vor fi esențiale pentru stabilitatea acesteia. Angajamentul reînnoit de a găsi soluții politice negociate pentru disputele mai recente și de lungă durată este esențial pentru stabilitatea pe termen lung a țării. O prioritate urgentă constă în asigurarea unei baze solide și stabile a relațiilor dintre guvernul federal și guvernul regiunii Kurdistan prin intermediul unui dialog constructiv cu privire la toate aspectele pertinente ale dimensiunii politice, economice și de securitate. Principiul director al unui astfel de dialog trebuie să fie ca părțile să evite acțiunile unilaterale și să urmărească punerea deplină în aplicare a constituției irakiene.
1.4. Provocări economice și financiare: Reformele politice și reconcilierea trebuie să fie susținute de politici coerente pentru dezvoltarea economică și socială, care aduc beneficii tuturor cetățenilor irakieni, pe baza unui model echitabil de distribuție a avuției și a echității între generații. Veniturile din petrol ale Irakului nu au reușit până în prezent să genereze efecte benefice pentru întreaga țară, ca urmare a căutării unor avantaje personale, a ineficienței întreprinderilor de stat, a concentrării pe consumul pe termen scurt printr-un sector public supradimensionat, într-un climat generalizat de corupție . Prin urmare, Irakul se confruntă cu vulnerabilități macroeconomice persistente care trebuie să fie abordate urgent, întrucât existența unui cadru fiscal și monetar solid este un factor decisiv pentru stabilitatea țării. Irakul este clasificat ca o țară cu venituri medii superioare, însă această clasificare se bazează pe produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, care a scăzut de la 7 021 de dolari americani în 2013 la 4 533 de dolari americani în 2016, și nu reflectă realitatea dură, și anume aceea că un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei. În ultimii trei ani, creșterea producției de petrol, care a ajuns în medie la aproximativ 4,5 milioane de barili pe zi în 2017, a sprijinit economia și a sporit veniturile publice. Cu toate acestea, șocul combinat al scăderii prețului petrolului și al conflictului armat a determinat intrarea economiei care nu se bazează pe petrol în recesiune și apariția unui deficit uriaș în cazul finanțelor publice, de până la 14 % din PIB în 2016. Între timp, guvernul a încheiat un acord stand-by cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în iulie 2016, care prevede un sprijin în valoare de 5,3 miliarde de dolari americani, din care 2,1 miliarde de dolari americani au fost plătiți până în prezent. Grupul G7, inclusiv UE, sprijină acordul, care este condiționat de existența unui program de reforme fiscale și economice. La sfârșitul anului 2017, continuarea acordului stand-by cu FMI este în pericol deoarece politica fiscală a guvernului irakian nu reflectă în mod suficient programul de reformă convenit. Un eșec al programului ar putea compromite capacitatea Irakului de a-și îndeplini obligațiile financiare și ar putea conduce la ineficiența sprijinului semnificativ din partea Grupului G7.
În ansamblu, economia irakiană a fost în recesiune în 2017, cu o perspectivă ușor mai optimistă pentru 2018, în funcție de situația de securitate și de piața petrolului. Pentru anul 2017, Irakul a fost de acord, în cadrul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), să își reducă producția de petrol cu 6 %, ceea ce a limitat creșterea PIB-ului și a redus veniturile publice. Întrucât acordul OPEC a fost prelungit, nu se estimează că veniturile publice provenite din producția de petrol se vor redresa în mod semnificativ în 2018 și sunt necesare măsuri de austeritate mai stricte pentru a respecta condițiile acordului de stand by și a menține finanțele publice pe linia de plutire. Prin urmare, Irakul poate atinge stabilitatea macroeconomică atât de necesară și își poate îndeplini obligațiile financiare numai în cazul în care accelerează reformele fiscale și cele privind guvernanța, care erau deja necesare înainte de criza în materie de securitate. Se prevăd sarcini financiare și economice majore, având în vedere provocările umanitare, de stabilizare și de reconstruire - costul reconstrucției infrastructurii după perioada Da’esh este estimat, în prezent, de guvernul irakian la 150 de miliarde USD. Costurile sociale de reconstrucție vor fi enorme, de exemplu pentru reintegrarea a milioane de persoane strămutate în interiorul țării, a persoanelor cu handicap și traumatizate, a veteranilor și a tinerilor care și-au întrerupt studiile. Pe lângă aceasta, țara se confruntă cu sarcina dificilă de a genera locuri de muncă pentru o populație tânără în creștere rapidă. Prețurile scăzute ale petrolului reprezintă o oportunitate de a promova diversificarea economică, însă, deși această transformare structurală durează în mod normal mai mulți ani, sunt necesare măsuri imediate pentru a integra populația tânără din ce în ce mai mare pe piața forței de muncă. Sectorul public nu mai poate să le asigure acestora locuri de muncă, astfel cum a procedat în perioada în care prețul petrolului era ridicat, ceea ce evidențiază importanța dezvoltării unui sector privat puternic și a investițiilor străine directe (ISD) care ar putea deveni un motor puternic pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
1.5 Provocarea legată de migrație: Irakul este atât o țară-gazdă pentru refugiați, cât și o țară de origine a fluxurilor migratorii semnificative. Această țară găzduiește 250 000 de refugiați sirieni, pe lângă cele 3 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (PSI). Numărul mare de persoane strămutate în interiorul țării, alături de condițiile dificile de reîntoarcere în zonele eliberate și de situația politică și economică instabilă, crește și mai mult riscul de fluxuri migratorii, atât în Irak, cât și în Europa. Între 2014 și 2016, peste 135 000 de irakieni au sosit în mod neregulamentar în UE. Numărul cererilor de azil depuse de cetățenii irakieni în UE a ajuns la 125 286 în 2016. După începerea punerii în aplicare a declarației UE-Turcia 5 , numărul de sosiri ilegale în UE a scăzut semnificativ, însă riscul de migrație neregulamentară către UE rămâne ridicat. Aproximativ 7 500 de irakieni au sosit în mod neregulamentar în UE în 2017 (ianuarie-septembrie). Până în prezent, numai un procent limitat de irakieni care se aflau în situație de ședere neregulamentară în UE s-au întors în Irak 6 . Cu toate acestea, există o tendință de creștere constantă în ceea ce privește returnarea voluntară din UE în Irak 7 . În același timp, există o tendință descendentă a ratei de recunoaștere a cererilor de azil 8 care are drept rezultat o creștere a numărului de irakieni care fac obiectul returnărilor din UE, inclusiv ca urmare a îmbunătățirii situației din Irak și a înfrângerii Da’esh.
1.6 Provocarea la nivel regional: Relațiile Irakului cu vecinii săi joacă un rol important în ceea ce privește stabilitatea țării și programul său de reforme politice și economice. Irakul s-a situat întotdeauna pe linia de demarcație a diferendelor confesionale din regiune și este în interesul său fundamental ca acestea să nu fie accentuate. Ordinea de după perioada Da’esh oferă Irakului noi oportunități pentru un angajament reechilibrat cu toți vecinii săi și pentru reintegrarea în economia regională, pe baza măsurilor pozitive adoptate de guvernul irakian până în prezent pentru a stabili contacte cu toți vecinii Irakului. Acesta poate juca un rol esențial în reducerea și aplanarea tensiunilor regionale, în interesul general al Irakului și al întregii regiuni, inclusiv în contextul crizei din Siria.
2. Obiectivele strategice ale UE în Irak
Pentru a susține Irakul să își depășească provocările interne, UE a identificat o serie de obiective strategice care vor orienta sprijinul său pentru Irak în următorii cinci ani. Având în vedere multitudinea de provocări, UE ar trebui să depună, concomitent, eforturi pentru realizarea tuturor obiectivelor. Obiectivele strategice ale UE ar trebui să includă:
Ømenținerea unității, a suveranității și a integrității teritoriale a Irakului;
Øconsolidarea sistemului politic irakian prin sprijinirea eforturilor Irakului de a institui un sistem echilibrat, responsabil și democratic de guvernare care respectă statul de drept și drepturile omului. Îmbunătățirile în sectorul securității civile, în special aplicarea legii, precum și administrația eficientă și responsabilă la nivel central și local sunt o parte esențială a acestui proces;
Øsprijinirea autorităților irakiene în elaborarea și punerea în aplicare a unei reacții cuprinzătoare și strategice la nevoile prioritare ale țării după perioada Da’esh. Aceasta ar trebui să includă furnizarea de ajutor umanitar, sprijin pentru redresare rapidă, stabilizare, dezvoltare și reconstrucție. Acest sprijin ar trebui să fie oferit pe cât posibil în mod neîntrerupt, pentru a se evita o revenire la violență.
Øpromovarea unei creșteri economice sustenabile, bazate pe cunoaștere și favorabile incluziunii în Irak, care poate genera locuri de muncă și o perspectivă economică pentru populația tânără din ce în ce mai mare, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
Øsprijinirea rezilienței la nivel de stat și de societate în Irak prin politicile naționale pentru promovarea, printre altele, a diversității etnice și religioase a Irakului, a consolidării identității sale naționale și a reconcilierii între diferitele comunități, pe baza egalității de drepturi cetățenești, precum și a dezvoltării unei societăți civile active.
Øpromovarea unui sistem judiciar independent și eficace și a asigurării aplicării acestuia în mod eficient în scopul de a îmbunătății responsabilitatea generală, inclusiv de a garanta justiția în cazul crimelor comise de Da’esh.
Østabilirea unui dialog privind migrația cu Irakul în scopul de a aborda principalele cauze profunde ale migrației neregulamentare, de a acorda asistență autorităților irakiene în gestionarea fluxurilor migratorii într-un mod eficace, în special prin consolidarea cooperării în domenii prioritare, cum ar fi readmisia irakienilor aflați în situație neregulamentară în UE (inclusiv stabilirea unor proceduri care să faciliteze identificarea și returnarea persoanelor aflate în situație neregulamentară), acordarea de asistență în gestionarea frontierelor, facilitarea contactelor cu diaspora irakiană din UE, organizarea de campanii de informare privind riscurile migrației neregulamentare, precum și lupta împotriva introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane.
ØSprijinirea bunelor relații ale Irakului cu toate țările sale vecine și promovarea rolul său de factor care contribuie la pacea regională.
Ørealizarea unui parteneriat UE-Irak puternic la nivel global.
UE ar trebui să urmărească aceste obiective prin intermediul unei abordări comune a politicilor sale și cu statele sale membre, în special în domeniul politicii de securitate și apărare comună, al dezvoltării economice, al investițiilor și al bunei guvernanțe, al comerțului, al asistenței umanitare și al migrației, urmărind în același timp o coerență deplină cu eforturile în curs depuse de Coaliția Internațională împotriva Da’esh, de Organizația Națiunilor Unite (ONU), de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de Banca Mondială (BM), de Fondul Monetar Internațional (FMI) și de alți parteneri.
3. Sprijinul acordat de UE până în prezent
Începând din 2003, UE a sprijinit transformarea Irakului într-un stat democratic favorabil incluziunii, care este bazat pe statul de drept și respectă drepturile omului. În plus, în 2012, UE și Irak au convenit asupra unui parteneriat pe termen lung sub forma Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak (APC), care a fost aplicat cu titlu provizoriu și va intra în vigoare în curând 9 . În ultimii trei ani, UE a fost un susținător fervent al guvernului irakian în lupta sa împotriva Da’esh și în eforturile sale de a realiza urgent progresele necesare privind reformele și reconcilierea, astfel cum au fost deja reflectate în Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh, publicată în 2015 10 . În perioada 2014-2017, numai sprijinul acordat de UE s-a ridicat la peste 650 de milioane EUR. În alocarea acestor fonduri, UE a adoptat întotdeauna o abordare de tip „întregul Irak”, care a inclus:
·ajutor umanitar semnificativ și sprijin pentru reziliență pe baza necesităților și a vulnerabilității pentru toate populațiile afectate de conflict, inclusiv în situații de strămutare și în situații în care oamenii au putut să revină în zonele recucerite; UE a coordonat eforturile de sensibilizare cu privire la cauzele umanitare care vizează protejarea civililor în timpul și după desfășurarea ostilităților, asigurând respectarea dreptului internațional umanitar, și a sprijinit asistența și protecția umanitară bazată pe principii;
·sprijin pentru stabilizare în zonele eliberate și pentru consolidarea capacităților în sectorul securității - UE a acționat în calitate de coordonator și contributor important în cadrul subgrupului Atenuarea riscurilor de explozie (EHM);
·servicii de consiliere pentru eforturile de reconciliere la nivel național și local într-un cadru îmbunătățit în domeniul drepturilor omului;
·sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței la nivel local și național.
·sprijin pentru educația echitabilă, favorabilă incluziunii și de calitate.
La acestea s-au adăugat eforturile diplomatice ale UE de a maximiza sprijinul internațional pentru Irak în lupta sa pentru eliminarea Da’esh.
4. Măsurile politice ale UE care sprijină obiectivele strategice
În vederea îndeplinirii obiectivelor sale strategice, UE ar trebui să ofere sprijin Irakului în următoarele domenii:
4.1 Furnizarea continuă de ajutor umanitar și de sprijin pentru reziliență pentru cetățenii irakieni în situație de strămutare prelungită
Irakul nu este o țară săracă, însă anii de conflict și eforturile de eradicare a Da’esh au afectat țara. Ca urmare, Irakul are mulți cetățeni săraci, chiar lipsiți de resurse materiale. Consecințele pe plan umanitar ale conflictului, în amploarea și profunzimea lor, sunt abia în prezent pe deplin vizibile. Capacitățile de reacție la nivel local și național au ajuns într-un punct critic și necesită angajamentul susținut al actorilor internaționali, UE dorind să joace un rol de lider în cadrul răspunsului umanitar și de redresare rapidă. Obiectivul UE ar trebui, prin urmare, să contribuie la eliminarea lacunelor și să permită statului irakian să răspundă mai bine nevoilor propriilor cetățeni.
Asistența umanitară din partea UE în Irak ar trebui să continue să acorde sprijin și protecție pentru toți irakienii afectați de conflict și să consolideze promovarea protecției acestora în conformitate cu legislația națională din Irak, dreptul internațional umanitar și principiile directoare privind strămutările în interiorul țării.
Ar trebui acordat sprijin suplimentar din partea UE pentru a contribui la asigurarea faptului că este abordată suferința acută și pe termen lung a populațiilor afectate de conflict. În acest sens, furnizarea de servicii directe de asistență va fi esențială pentru supraviețuitorii vătămărilor fizice și traumelor și ai violenței sexuale și bazate pe gen legate de conflict, pentru familiile care au pierdut rude în lupte, precum și pentru deținuți și familiile lor. Asistența umanitară și pentru reziliență pe termen lung a UE va continua, de asemenea, să sprijine autoritățile irakiene în acordarea de ajutor pentru familiile și persoanele care au fost împiedicate să se întoarcă în zonele lor de origine și care au făcut obiectul strămutării secundare sau prelungite ca urmare a conflictelor dintre comunități. Furnizarea de servicii de bază de subzistență, precum și promovarea accesului acestor persoane la soluții durabile pentru situația lor de strămutare forțată vor fi esențiale. În scopul de a sprijini Irakul să își depășească nevoile de asistență de urgență cât mai rapid și mai eficace posibil, UE ar trebui să urmărească cea mai bună utilizare posibilă a diverselor sale instrumente și interacțiunea dintre acestea.
4.2 Facilitarea stabilizării teritoriilor eliberate și redresarea rapidă în scopul de a sprijini returnarea sigură, voluntară și demnă a persoanelor strămutate
Un obiectiv central al UE în primele 18 luni după înfrângerea teritorială a Da’esh ar trebui să fie sprijinirea guvernului irakian în eforturile sale de stabilizare a zonelor eliberate și de facilitare a returnării sigure, informate, voluntare și demne, a persoanelor strămutate, inclusiv a grupurilor minoritare, la casele lor de drept, cât mai curând posibil. Acest lucru este esențial pentru a combate deziluzia și neputința - un teren fertil pentru extremism și violență - care ar putea apărea ca urmare a strămutării prelungite. Stabilizarea și întoarcerile sunt, de asemenea, un factor esențial pentru stabilitatea pe termen lung și conservarea diversității țării și acționează ca un factor de descurajare a migrației neregulamentare și a migrației creierelor care rezultă din aceasta, cu un impact negativ asupra perspectivelor pe termen lung pentru creșterea economică a Irakului.
Eforturile UE de susținere a stabilizării ar trebui să ofere în continuare un sprijin puternic pentru eforturile de atenuare a riscurilor de explozie (Explosive Hazard Mitigation - EHM) (eliminarea capcanelor explozive și a explozivilor care au ucis civilii care se întorceau în zona lor de origine) ceea ce, din punct de vedere al contaminării pe scară largă, este o condiție prealabilă esențială pentru o serie de alte activități de stabilizare. UE va continua să coordoneze subgrupul privind EHM din cadrul grupului de lucru privind stabilizarea al Coaliției Internaționale împotriva Da’esh, care pune în aplicare o nouă abordare „mixtă” bazată în mod cuprinzător pe toate resursele și capacitățile EHM la nivel național și internațional disponibile în Irak.
În plus, sub egida guvernului irakian și cu sprijinul Coaliției globale împotriva Da'esh și al ONU, precum și al altor canale relevante, UE ar trebui să ofere asistență financiară în domeniile de mai jos și ar trebui să insiste asupra implicării depline a femeilor și a tinerilor în următoarele acțiuni:
a)restabilirea serviciilor publice esențiale (de exemplu, electricitate, apă și canalizare, îngrijiri medicale, inclusiv măsuri de curățare a zonelor poluate) și a infrastructurii ușoare esențiale;
b)susținerea mijloacelor de subzistență ca sursă de venit pentru familiile care se întorc în zona de origine și a lansării economiei;
c)consolidarea capacității administrației locale, instituirea unei guvernanțe eficace și implicarea comunității;
d)reconcilierea comunităților: este esențial ca sprijinul pentru stabilizare să includă persoanele deosebit de vulnerabile. Prin urmare, o asistență mai eficace și responsabilă prin revizuirea actualelor sisteme de protecție socială va fi esențială.
4.3 Restructurarea și sprijinirea sectorului securității civile, inclusiv în lupta împotriva terorismului
O reformă profundă a sectoarelor securității civile și militare a Irakului va fi esențială pentru stabilitatea pe termen lung. UE își va concentra sprijinul în acest domeniu pe sectorul securității civile, bazându-se pe capacitățile mai multor state membre. Pentru a recâștiga încrederea cetățenilor irakieni, guvernul va trebui să își dovedească capacitatea de a asigura securitatea și statul de drept prin intermediul forțelor civile de securitate regulate și de încredere, care respectă drepturile omului, sunt în concordanță cu nevoile cetățenilor și constituie singurii furnizori de servicii de securitate.
În acest sens și pentru a răspunde solicitării autorităților irakiene de sprijin pentru reforma sectorului securității, UE a desfășurat în noiembrie 2017 în Irak o misiune a Uniunii Europene de consiliere în sprijinul reformei sectorului securității civile (EUAM Irak) 11 pentru a ajuta autoritățile irakiene să consolideze instituțiile de stat și guvernanța în conformitate cu strategia națională a Irakului în domeniul securității. Această misiune din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) va permite UE să ofere consiliere strategică în materie de politici Biroului consilierului pe probleme de securitate națională și Ministerului de Interne și să evalueze posibilitatea unui viitor angajament mai amplu al UE. Ar trebui să se acorde consiliere strategică cu privire la politica generală de securitate, la combaterea terorismului și a criminalității organizate, la combaterea extremismului violent și la reforma instituțională. De asemenea, aceasta va promova o coordonare mai strânsă între comunitatea internațională și autoritățile irakiene relevante cu privire la punerea în aplicare a reformei cuprinzătoare a sectorului de securitate din Irak. Astfel, misiunea va colabora îndeaproape cu autoritățile irakiene, cu instituțiile și statele membre ale UE, precum și cu alți parteneri, inclusiv ONU (printre altele, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD – și Misiunea de asistență a ONU pentru Irak – UNAMI), Coaliția Internațională împotriva Da’esh și NATO, pentru a stabili limite clare între sprijinul acordat sectorului civil și cel acordat sectorului militar. Abordarea necesităților foștilor combatanți va trebui să reprezinte o parte integrantă a reformei, fiind un aspect esențial în stabilizarea țării. Acest lucru poate fi realizat prin furnizarea de educație și de oportunități de ocupare a forței de muncă și prin reintegrarea acestora într-o societate pașnică.
De asemenea, UE ar trebui să continue să ofere sprijin susținut pentru eforturile de combatere a terorismului pe scară largă depuse de Coaliția Internațională împotriva Da’esh, precum și pentru cele depuse de ONU, care au un impact direct asupra eforturilor Irakului în lupta împotriva extremismului violent. Aceasta ar trebui să urmărească consolidarea capacităților Irakului în ceea ce privește amenințările teroriste, prin intermediul unui dialog pe teme de combatere a terorismului și prin măsuri de combatere a extremismului violent, care poate conduce la asistență tehnică și consiliere suplimentară. Având în vedere că Irakul se află atât pe lista UE, cât și pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice în ceea ce privește combaterea spălării banilor/combaterea finanțării terorismului, acesta ar trebui să abordeze, de asemenea, acest aspect în mod prioritar, în strânsă cooperare cu UE.
4.4. Reforma politică, o mai bună guvernanță, drepturile omului și reconciliere
Obiectivul principal al politicilor UE în Irak este de a sprijini guvernul irakian în desfășurarea reformelor politice care conduc la o mai mare incluziune politică și la un proces susținut de reconciliere.
Progresele privind reformele, în concordanță cu programele de reformă pentru 2014 și 2015 ale guvernului irakian, sunt esențiale. Acestea ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea guvernanței politice democratice, pe incluziune, pe respectarea drepturilor omului, pe egalitatea drepturilor cetățenești, pe distribuția echitabilă a resurselor și pe lupta împotriva corupției și sunt esențiale pentru orice încercare de stabilizare a țării, pentru promovarea păcii și pentru asigurarea prosperității pentru toți irakienii. Ritmul reformelor a fost lent până în prezent. Cu toate acestea, există semne încurajatoare care indică faptul că se creează un nou impuls de sprijinire a reformelor în rândul cetățenilor și al societății civile irakiene, astfel cum se reflectă în demonstrațiile publice și în campaniile online care s-au desfășurat, inclusiv în condițiile în care țara se confrunta cu Da’esh. Consolidat prin victoria împotriva Da’esh și prin păstrarea integrității teritoriale a țării, guvernul irakian ar trebui să valorifice această oportunitate pentru a-și înteți eforturile și a acționa în direcția reconcilierii în urma conflictului.
UE ar trebui să continue să sprijine inițiativele de reconciliere, dacă este cazul, în coordonare cu UNAMI. Un obiectiv fundamental al UE în această privință ar trebui să fie sprijinirea medierii și a dialogului care vizează nu numai nivelul național, ci și nivelul local și regional. Cu condiția ca reforma și eforturile de reconciliere ale guvernului federal să indice progrese satisfăcătoare, UE ar trebui să fie dispusă să investească în acțiunile de sprijin orientat către o bună guvernanță pentru instituțiile de stat irakiene care sunt reprezentative, sunt favorabile incluziunii, reflectă identitatea irakiană comună și evită urmărirea unor interese sectare restrânse. Un astfel de sprijin instituțional ar avea o valoare adăugată esențială pentru eforturile de reconciliere și de reformă ale guvernului care urmăresc aceleași obiective și ar asigura un caracter mai durabil al acestora. De asemenea, UE este pregătită să ofere sprijin pentru reformele politice, pentru procesul electoral desfășurat în conformitate cu standardele și angajamentele internaționale, precum și pentru măsurile însoțitoare necesare pentru a sprijini organizațiile societății civile. Participarea deplină a actorilor societății civile este esențială pentru succesul procesului de reformă. Ar trebui acordată o atenție deosebită reprezentării adecvate a femeilor, a tinerilor și a persoanelor care aparțin minorităților prin intermediul platformelor adecvate pentru incluziunea acestora.
Provocarea reprezentată de stabilizarea și restabilirea securității și a guvernanței conduse de civili în zonele eliberate a readus în discuție întrebări cu privire la viitoarea relație dintre autoritățile federale și provincii, în special în ceea ce privește controlul forțelor de securitate, resursele și instituirea unei guvernanțe locale reprezentative și eficace. UE este pregătită să sprijine toate măsurile de descentralizare/deconcentrare pe care Irakul ar dori să le adopte în cadrul constituțional federal, cu condiția ca acestea să facă parte din efortul mai amplu de reformă. De asemenea, aceasta este pregătită să ofere sprijin autorităților locale în consolidarea capacităților de guvernanță civilă pentru a face față provocării reprezentate de stabilizare. Acest sprijin s-ar baza pe un plan care urmează să fie întocmit de către guvernul irakian.
4.5 Soluționarea diferendelor dintre guvernul federal și guvernul regional al Kurdistanului prin intermediul unui dialog constructiv
Succesul campaniei militare în Mosul s-a datorat în mare parte bunei cooperări și unității obiectivelor între guvernul federal și guvernul regional al Kurdistanului. Aceste bune relații au fost periclitate de decizia unilaterală a regiunii Kurdistan de a organiza un referendum privind independența. UE ar trebui să rămână pe deplin angajată să asigure unitatea Irakului și ar trebui să încurajeze părțile să reînvie acest spirit de cooperare în scopul de a consolida ordinea federală a Irakului și de a găsi soluții pentru punctele de dezacord prezente de mult timp care au afectat relațiile. Aceasta ar trebui să includă o soluție pentru diferendele legate de petrol și distribuția veniturilor, precum și o înțelegere privind zonele disputate situate lângă frontieră prin intermediul unui proces de dialog constructiv între guvernul federal și guvernul regional al Kurdistanului care se bazează pe constituția Irakului și pe responsabilitățile și prerogativele respective ale părților. UE consideră că un dialog susținut privind toate chestiunile nerezolvate este esențial pentru a identifica soluții care să îndeplinească cerințele constituționale și să contureze o relație stabilă care satisface ambele părți.
4.6 Reformele economice și financiare și comerțul
UE sprijină intențiile guvernului irakian legate de reforma economică, în special obiectivul său de a reduce subvențiile și cheltuielile de capital, menținând în același timp cheltuielile cu protecția socială și îmbunătățind transparența bugetară și stabilitatea monetară. Acordul stand-by cu FMI în vigoare este esențial pentru a sprijini Irakul să își recapete stabilitatea macroeconomică (menținerea ancorării monedei, reducerea deficitului bugetar, controlarea nivelurilor datoriei, plata arieratelor către companiile petroliere internaționale, restructurarea băncilor deținute de stat etc.).
Este necesară punerea fermă în aplicare a reformelor de către guvern deoarece, până în prezent, reformele fiscale necesare și reducerea deficitului bugetar la un nivel sustenabil nu au avut loc. Un angajament mai credibil din partea guvernului irakian cu privire la reformele fiscale și cele în materie de guvernanță, în coordonare cu instituțiile financiare internaționale, este esențială pentru continuarea cu succes a sprijinului internațional, inclusiv a programului FMI. Va fi necesară utilizarea mai eficientă a veniturilor substanțiale din petrol și gaze și mobilizarea veniturilor care nu provin din petrol pentru sustenabilitatea fiscală, pentru dezvoltarea economică care va crea locuri de muncă pentru populația tânără, acesta fiind unul dintre cele mai bune mijloace de apărare împotriva interesului lor față de ideologia teroristă, precum și pentru reconstrucție. Reformele structurale sunt esențiale pentru îmbunătățirea mediului de afaceri al Irakului și pentru restabilirea furnizării de servicii de utilități publice, în special în sectorul electricității. Reformele în curs de desfășurare susținute de Banca Mondială, cu sprijinul UE, în special în sectorul bunei guvernanțe, modernizarea sistemelor publice de gestionare financiară, reforma întreprinderilor de stat și reforma în sectorul energetic au o importanță strategică dacă se dorește ca Irakul să valorifice beneficiile oferite de industriile sale extractive și sursele de energie regenerabilă încă neexploatate pentru binele întregii populații.
UE ar trebui să își ofere expertiza pentru a sprijini aceste reforme economice în Irak, pe baza mai multor instrumente aflate la dispoziția sa, inclusiv Acordul de parteneriat și cooperare UE-Irak. Într-o primă etapă, accentul va fi plasat pe îmbunătățirea gestionării finanțelor publice, în strânsă cooperare cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială.
UE consideră că legăturile comerciale mai strânse cu Irakul reprezintă o parte importantă a reconstrucției și dezvoltării acestei țări. Există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea comerțului bilateral între cele două economii. Investițiile din UE ar avea un efect extrem de benefic asupra dezvoltării Irakului. UE ar trebui să continue să sprijine aderarea Irakului la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și să încurajeze Irakul să solicite asistență din partea Băncii Mondiale (Programul de sprijin privind facilitarea comerțului) în scopul de a facilita integrarea Irakului în economia mondială.
4.7 Sprijinul pentru un sistem de justiție eficace și independent și justiția de tranziție
UE ar trebui să sprijine guvernul în dezvoltarea unui sistem de justiție independent și eficace care respectă valorile democratice, principiile bunei guvernanțe, statul de drept și normele și standardele internaționale privind drepturile omului. Este esențial să se revizuiască sistemul penitenciar și condițiile juridice pentru detenție, în special pentru persoanele deținute în scopul verificării, în conformitate cu legislația și standardele naționale și internaționale care asigură condiții umane de detenție. Incapacitatea de a soluționa această problemă ar periclita eforturile de stabilizare și de reconciliere.
Crimele atroce ale Da’esh au provocat suferințe imense victimelor și familiilor acestora. Este esențial ca eforturile de reconciliere să includă un proces care conduce la urmărirea în justiție a celor responsabili de orice astfel de crime, asigurarea justiției și despăgubirea victimelor și care se înscrie într-un proces mai amplu de justiție de tranziție, asigurând tragerea la răspundere pentru toate încălcările drepturilor omului și abuzurile comise în contextul conflictului. De asemenea, UE ar trebui să urmărească sprijinirea eforturilor internaționale de prevenire a traficului de bunuri culturale și de restaurare și conservare a patrimoniului cultural al Irakului.
Guvernul irakian a fost de acord, în temeiul Rezoluției 2379(2017) a Consiliului de Securitate al ONU, să tragă la răspundere Da’esh pentru acțiunile sale în Irak. O echipă ONU va fi mobilizată în Irak pentru a colecta, a păstra și a stoca dovezile actelor care pot constitui crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise de grupul terorist în Irak, respectând pe deplin suveranitatea și jurisdicția Irakului asupra infracțiunilor comise pe teritoriul său. UE este pregătită să sprijine eforturile guvernului irakian în acest sens și a luat deja măsuri pentru a încuraja cooperarea pe baza interesului reciproc al UE și al Irakului în acest domeniu. Având în vedere că o parte a luptătorilor străini care s-au alăturat Da’esh provin din state membre ale UE, investigarea și urmărirea penală a crimelor comise de aceștia în cadrul procedurilor penale independente care aderă la principiile procesului echitabil care sunt compatibile cu dreptul internațional este, de asemenea, o prioritate absolută pentru UE. Obiectivele UE în această privință sunt aliniate îndeaproape cu obiectivele Planului de acțiune de la Paris 12 și cu Prioritățile de acțiune de la Madrid 13 privind răspunderea pentru crimele comise de Da’esh.
4.8 Sprijin pentru educația echitabilă, favorabilă incluziunii și de calitate
Criza recentă a perturbat în mod semnificativ sistemul educațional din Irak și se estimează că 3,5 milioane de copii nu urmează o formă de învățământ. Există o nevoie urgentă de formare a cadrelor didactice, de creștere a numărului de școli și de abordare a obstacolelor cu care se confruntă copiii în ceea ce privește accesul la educație în scopul de a evita apariția unei „generații pierdute”. UE ar trebui să își sporească sprijinul pentru învățământul primar și secundar, punând accentul pe reforma învățământului, restabilirea programelor naționale de învățământ în zonele eliberate și accesul la educație pentru copiii strămutați și cei care locuiesc în zonele rurale. De asemenea, aceasta ar trebui să își continue sprijinul pentru oportunitățile de acces la învățământul superior pentru toți și, în special, pentru persoanele strămutate și refugiați. O prioritate importantă pentru UE în punerea în aplicare a acestor măsuri ar trebui să fie maximizarea accesului la educație la toate nivelurile pentru fete, inclusiv cele care până în prezent au fost excluse.
Având în vedere întregul potențial al educației drept catalizator al dezvoltării, UE ar trebui să sprijine Irakul în reformarea politicii și guvernanței în acest sector, creând condiții propice pentru învățare, consolidarea capacităților profesorilor și a formatorilor, precum și responsabilizarea tinerilor prin inițiative la nivel local. Acest lucru ar trebui corelat cu un sistem durabil de protecție a copilului, ca parte a unei guvernanțe îmbunătățite a țării. Eforturile depuse pentru consolidarea și sprijinirea instituțiilor academice irakiene, în special a universităților și a centrelor de cercetare – cândva printre cele mai bune din regiune – sunt, de asemenea, esențiale.
4.9 Gestionarea migrației
În cadrul procesului regional de la Budapesta au avut loc, timp de mai mulți ani, discuții privind migrația cu Irakul . În iunie 2017, Consiliul Afaceri Externe al UE a reafirmat că UE își menține angajamentul ferm de a sprijini Irakul în ceea ce privește redresarea sa, în special prin punerea în aplicare a Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak, care prevede o cooperare în domeniul migrației în toate aspectele sale, și a invitat Irakul să coopereze în continuare în ceea ce privește facilitarea întoarcerii irakienilor în propria lor țară.
Bazându-se pe vizita tehnică a reprezentanților UE în Irak în decembrie 2017, UE urmărește să elaboreze o abordare adaptată privind gestionarea migrației, în beneficiul atât al UE, cât și al Irakului. Cooperarea se va baza pe o evaluare a cerințelor specifice efectuată prin consultarea reciprocă între părți. Aceasta se va concentra pe domenii prioritare precum cooperarea consolidată în materie de readmisie a migranților irakieni aflați în situație neregulamentară din UE, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a standardelor internaționale, furnizând asistență pentru consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare, organizând campanii de informare privind riscurile migrației neregulamentare și luptând împotriva introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane. Părțile au convenit să își readmită proprii migranți aflați în situație neregulamentară, inclusiv pe cei care aleg să se întoarcă în mod voluntar.
5. Punerea în aplicare și angajamentul internațional
În punerea în aplicare a politicilor și măsurilor stabilite în prezenta strategie, UE ar trebui să coopereze îndeaproape cu guvernul irakian pentru a identifica necesitățile specifice și a stabili prioritățile. O strânsă coordonare și eforturile depuse împreună cu statele membre, cu ONU, cu Coaliția internațională împotriva Da’esh, cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială, precum și cu alți parteneri regionali și internaționali vor fi esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a măsurilor propuse. Utilizarea deplină a mecanismelor instituite în cadrul Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak va permite UE să monitorizeze progresele înregistrate și să își aprofundeze treptat relațiile cu Irak. UE se va asigura că, ori de câte ori acest lucru este posibil, femeile și persoanele tinere, precum și societatea civilă irakiană sunt implicate în punerea în aplicare a acestei strategii, a măsurilor de politică și a proceselor descrise în aceasta.
Mijloacele financiare provenite din disponibilitățile bugetului UE pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse au fost programate în cadrul cooperării pentru dezvoltare. Finanțarea poate fi disponibilă, de asemenea, prin intermediul ajutorului umanitar și al altor instrumente de finanțare externă din cadrul actualului ciclu de planificare financiară pe șapte ani al UE, care se încheie în 2020.
UE – împreună cu statele membre contributoare – vor examina posibilitățile de extindere a portofoliului Fondului fiduciar regional al UE („Fondul Madad”) în Irak, făcând trecerea de la ajutorul umanitar la asistența pentru dezvoltare pe termen mai lung.
De asemenea, UE va continua să încurajeze și să finanțeze participarea entităților publice și private din Irak în cadrul programului UE de cercetare și inovare Orizont 2020.
Un factor esențial pentru rapiditatea și succesul în punerea în aplicare a acestei strategii este situația din Irak în sine, precum și dorința și capacitatea guvernului și a poporului irakian de a realiza reformele necesare. Evoluțiile reale de pe teren, în special în ceea ce privește situația privind securitatea, stabilitatea politică, punerea în aplicare a reformelor, precum și progresele privind reconcilierea națională, pot impune UE să adapteze politicile și instrumentele pe care aceasta le utilizează în Irak. Nivelul sprijinului pe care UE îl acordă Irakului ar trebui să fie legat de angajamentul țării față de reformă, de respectarea principiilor democratice, de incluziune, de neutilizarea violenței și de prioritatea acordată instituțiilor civile de stat în materie de securitate și guvernanță politică.
Abordarea adoptată de țările vecine ale Irakului va fi un factor determinant esențial în stabilizarea țării, în succesul procesului de reconciliere națională și în eforturile de reconstruire a țării. Prin urmare, UE ar trebui să discute această chestiune cu partenerii din regiune, pentru a accentua mesajul că un rol constructiv și de sprijin al vecinilor Irakului față de poporul și guvernul irakian ar conduce la beneficii nu numai pentru Irak în sine, ci și pentru stabilitatea întregii regiuni.
În scopul de a contribui la consolidarea implicării regionale și internaționale în sprijinul Irakului, UE intenționează să coprezideze, împreună cu guvernul irakian, Kuweit, Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială și alți parteneri, o conferință privind reconstrucția și dezvoltarea Irakului, care va avea loc în februarie 2018. Conferința va fi găzduită de Kuweit și va implica toți donatorii principali, precum și țările din vecinătatea Irakului.
UE prevede o revizuire a acestei strategii după doi ani, pentru a evalua impactul acțiunilor definite în prezentul document și pentru a efectua ajustări, după caz. Aceasta ar trebui să includă o evaluare a percepției asupra politicilor UE în rândul principalelor părți interesate din Irak, în scopul de a garanta adeziunea necesară și continuă a populației locale și a guvernului irakian la angajamentul UE.
http://theglobalcoalition.org/en/home/
https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-and-security-policy-european-union
https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/20150206_join_en.pdf
http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/19/conclusions-iraq/
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/migratory-pressures/countries-origin-transit/eu-turkey-statement/#
17 065 de returnări în 2016, reprezentând o rată de returnare de 50 %, 4 950 de returnări în 2015, reprezentând o rată de returnare de 16 % - datele Eurostat.
11 723 de returnări în 2016, comparativ cu 3 237 în 2015 - datele OIM.
84 % în 2015, 62 % în 2016, 53 % în cel de al doilea trimestru al anului 2017 – datele Eurostat.
Decizia (UE) 2012/418/UE a Consiliului din 21 decembrie 2011 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a anumitor dispoziții ale Acordului de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte (JO L204, 31.7.2012, p.18) și textul acordului (p.20). Până la intrarea sa în vigoare, acordul se aplică cu titlu provizoriu, în conformitate cu articolul 3 din decizie.
https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/20150206_join_en.pdf
Decizia (PESC) 2017/1869 a Consiliului din 16 octombrie 2017.
https://www.diplomatie.gouv.fr/en/country-files/north-africa-and-middle-east/events/article/the-paris-action-plan-09-08-2015
http://www.exteriores.gob.es/Portal/es/SalaDePrensa/ElMinisterioInforma/Documents/20170524_MADRID%20PRIORITIES%20FINAL.pdf