Avizul Comitetului European al Regiunilor – Propuneri de reformare a uniunii economice și monetare (decembrie 2017)

(2018/C 387/06)

Raportor:

domnul Christophe ROUILLON (FR-PSE), primarul localității Coulaines

Documente de referință:

Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre

COM(2017) 824 final

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Un ministru european al economiei și finanțelor

COM(2017) 823 final

Propunere de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European

COM(2017) 827 final

Spre informare:

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Noi pași către finalizarea uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs

COM(2017) 821 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre

[COM(2017) 824 final]

Amendamentul 1

Considerentul 7

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Întrucât criza economică și financiară a lăsat moștenire mai multor state membre o datorie publică ridicată, un cadru de norme fiscal-bugetare numerice specifice fiecărui stat membru, care să vizeze, pe de o parte, consolidarea aplicării unor politici fiscal-bugetare responsabile, iar, pe de altă parte, favorizarea în mod eficace a respectării obligațiilor bugetare care le revin statelor membre în temeiul TFUE are un rol esențial în asigurarea convergenței datoriei publice către niveluri prudente. Un astfel de cadru ar trebui să funcționeze în special prin stabilirea unui obiectiv pe termen mediu, exprimat ca sold structural, care să fie obligatoriu pentru autoritățile bugetare naționale și deciziile lor anuale. Obiectivele pe termen mediu pentru poziția bugetară permit luarea în considerare a diferitelor ponderi ale datoriei publice în PIB și a diferitelor riscuri de sustenabilitate existente în statele membre, ancorând evoluția nivelului datoriei către valoarea de referință prevăzută la articolul 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE.

Întrucât mai multe state membre se confruntă cu o datorie publică ridicată și, în același timp, cu un nivel insuficient de investiții publice, un cadru de norme fiscal-bugetare numerice specifice fiecărui stat membru, care să vizeze, pe de o parte, consolidarea aplicării unor politici fiscal-bugetare responsabile, iar, pe de altă parte, favorizarea în mod eficace a respectării obligațiilor bugetare care le revin statelor membre în temeiul TFUE are un rol esențial în asigurarea convergenței datoriei publice către niveluri prudente. Un astfel de cadru ar trebui să funcționeze în special prin stabilirea , în urma unei proceduri transparente și democratice la nivel național, a unui obiectiv pe termen mediu, exprimat ca sold structural, care să fie obligatoriu pentru autoritățile bugetare naționale și deciziile lor anuale. Obiectivele pe termen mediu pentru poziția bugetară permit luarea în considerare a diferitelor ponderi ale datoriei publice în PIB și a diferitelor riscuri de sustenabilitate existente în statele membre și să se țină seama de punerea în aplicare, la nivelul statelor membre, a unor reforme structurale cu valoare adăugată europeană, corespunzătoare competențelor partajate sau de sprijinire europene și care ar putea avea un impact socioeconomic semnificativ , ancorând evoluția nivelului datoriei către valoarea de referință prevăzută la articolul 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 2

Considerentul (8)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În vederea atingerii și a menținerii obiectivului pe termen mediu în termeni structurali, este necesar ca statele membre să stabilească o traiectorie de ajustare coerentă, bazată pe variabile aflate sub controlul autorităților bugetare. Existența unei planificări bugetare naționale bazate pe o traiectorie a cheltuielilor publice ajustată în funcție de impactul măsurilor discreționare privind veniturile contribuie la asigurarea eficacității, a transparenței și a responsabilității în contextul monitorizării evoluțiilor din domeniul fiscal-bugetar. Pentru a corela strâns planurile cu rezultatele fiscal-bugetare globale pe termen mediu și pentru a asigura o asumare sporită la nivel național a politicilor fiscal-bugetare , ar trebui stabilită o traiectorie de creștere pe termen mediu a cheltuielilor publice din care se deduc măsurile discreționare privind veniturile, care să acopere toată durata legislaturii instituite în conformitate cu ordinea juridică constituțională a fiecărui stat membru. Această traiectorie ar trebui stabilită de îndată ce își începe mandatul un nou guvern, iar bugetele anuale ar trebui să se muleze pe aceasta , astfel încât să se asigure o convergență susținută către obiectivul pe termen mediu.

În vederea atingerii și a menținerii obiectivului pe termen mediu în termeni structurali, este necesar ca statele membre să stabilească o traiectorie de ajustare coerentă, bazată pe variabile aflate sub controlul autorităților bugetare. Existența unei planificări bugetare naționale bazate pe o traiectorie a cheltuielilor publice ajustată în funcție de impactul măsurilor discreționare privind veniturile contribuie la asigurarea eficacității, a transparenței și a responsabilității în contextul monitorizării evoluțiilor din domeniul fiscal-bugetar. Pentru a corela strâns planurile cu rezultatele fiscal-bugetare globale pe termen mediu , respectând totodată prerogativele statelor membre în materie de fiscalitate și dispozițiile articolelor 110-113 din TFUE , ar trebui stabilită o traiectorie de creștere pe termen mediu a cheltuielilor publice care să acopere toată durata legislaturii instituite în conformitate cu ordinea juridică constituțională a fiecărui stat membru , în urma unei proceduri transparente și democratice, prin implicarea colectivităților teritoriale și a partenerilor economici și sociali în conformitate cu principiile parteneriatului și ale guvernanței pe mai multe niveluri, ceea ce permite o asumare sporită la nivel național a politicii bugetare . Bugetele anuale ar trebui să se muleze pe această traiectorie , astfel încât să se asigure o convergență în etape către obiectivul pe termen mediu.

Expunere de motive

—	„O traiectorie de creștere pe termen mediu a cheltuielilor publice” nu permite, în sine, să se asigure „o asumare sporită la nivel național a politicilor fiscal-bugetare”.

—	Traiectoria nu poate fi stabilită atât pentru durata legislaturii, cât și pentru începerea mandatului guvernelor.

Amendamentul 3

Considerentul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Dat fiind impactul lor pozitiv în viitor, implementarea unor reforme structurale majore care să favorizeze sustenabilitatea pe termen lung ar putea justifica modificarea traiectoriei de ajustare către obiectivul pe termen mediu, cu condiția ca reformele respective să aibă un impact pozitiv verificabil asupra bugetului, care să fie confirmat în cadrul evaluării realizate în conformitate cu cerințele procedurale ale PSC. Pentru a facilita stabilizarea economică, existența unor circumstanțe excepționale – sub forma unei recesiuni economice severe a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său sau a unor evenimente neobișnuite, care sunt în afara controlului statului membru în cauză și care au un impact major asupra bugetului – ar trebui să poată justifica deviația temporară de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia, în măsura în care o astfel de deviație nu periclitează sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice.

Implementarea unor reforme structurale majore cu valoare adăugată europeană, legate de unele competențe ale UE sau de realizarea de investiții publice care favorizează sustenabilitatea pe termen lung, ar putea justifica modificarea traiectoriei de ajustare către obiectivul pe termen mediu, cu condiția ca reformele respective să aibă un impact pozitiv verificabil asupra bugetului, care să fie confirmat în cadrul evaluării realizate în conformitate cu cerințele procedurale ale PSC. Pentru a facilita stabilizarea economică, existența unor circumstanțe excepționale – sub forma unei recesiuni economice severe a unuia sau a mai multor state membre, a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său sau a unor evenimente neobișnuite, care sunt în afara controlului statului membru în cauză și care au un impact major asupra bugetului – ar trebui să poată justifica deviația temporară de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia, în măsura în care o astfel de deviație nu periclitează sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice.

Expunere de motive

—

Anumite investiții publice care generează efecte bugetare pozitive, directe și verificabile pe termen lung asupra creșterii și sustenabilității finanțelor publice sunt considerate echivalente cu reforme structurale majore în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC). „Clauza privind investițiile” din cadrul PSC trebuie luată, de asemenea, în considerare la elaborarea normelor fiscal-bugetare naționale.

—	În ceea ce privește stabilirea unui cadru de norme fiscal-bugetare la nivel național, este necesar să se țină seama de eventualele situații excepționale care ar afecta unul sau mai multe state membre, fără a conduce totuși la o recesiune a întregii zone euro sau a Uniunii în ansamblul său.

Amendamentul 4

Considerentul (17)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 13 din TSCG prevede că politicile bugetare și alte chestiuni abordate de tratatul respectiv vor fi discutate în cadrul reuniunilor interparlamentare organizate de Parlamentul European și de parlamentele naționale ale părților contractante în temeiul titlului II din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, atașat la tratate. Prezenta directivă ar trebui să se aplice fără a aduce atingere acestei practici , întrucât un astfel de dialog contribuie la consolidarea responsabilității democratice în contextul guvernanței economice a Uniunii.

Articolul 13 din TSCG prevede că politicile bugetare și alte chestiuni abordate de tratatul respectiv vor fi discutate în cadrul reuniunilor interparlamentare organizate de Parlamentul European și de parlamentele naționale ale părților contractante în temeiul titlului II din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, atașat la tratate. Comitetul European al Regiunilor și Comitetul Economic și Social European participă la aceste reuniuni. Prezenta directivă reafirmă această practică , întrucât un astfel de dialog contribuie la consolidarea responsabilității democratice în contextul guvernanței economice a Uniunii.

Expunere de motive

Practica reuniunilor interparlamentare contribuie la consolidarea responsabilității democratice în cadrul guvernanței economice a Uniunii și, prin urmare, trebuie reafirmată. În plus, ar trebui recunoscută participarea efectivă a CoR la aceste reuniuni.

Amendamentul 5

Articolul 2 litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 2

Definiții

Articolul 2

Definiții

(…)

În plus, se aplică și următoarele definiții:

(a)	„circumstanțe excepționale” înseamnă un eveniment neobișnuit, aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau rezultă într-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său;

În plus, se aplică și următoarele definiții:

(a)

„circumstanțe excepționale” înseamnă un eveniment neobișnuit, aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau rezultă într-o recesiune economică gravă a unuia sau a mai multor state membre, a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său;

Expunere de motive

A se vedea amendamentul referitor la considerentul 9.

Amendamentul 6

Articolul 3 alineatul (2) litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 3

Responsabilitatea fiscal-bugetară și orientarea bugetară pe termen mediu

Articolul 3

Responsabilitatea fiscal-bugetară și orientarea bugetară pe termen mediu

(…)

(a)

bugetele anuale trebuie să asigure conformitatea cu obiectivul pe termen mediu menționat la alineatul (1) litera (a) sau convergența în vederea atingerii acestuia, în mod specific prin asigurarea respectării traiectoriei cheltuielilor publice menționată la respectivul alineat litera (b). Atunci când definesc traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și respectă cerințele procedurale impuse de cadrul Uniunii, statele membre pot să ia în considerare implementarea unor reforme structurale majore care au un impact pozitiv direct pe termen lung asupra bugetului, inclusiv prin consolidarea creșterii durabile potențiale, și care au, așadar, un impact verificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice;

(a)

bugetele anuale trebuie să asigure conformitatea cu obiectivul pe termen mediu menționat la alineatul (1) litera (a) sau convergența în vederea atingerii acestuia, în mod specific prin asigurarea respectării traiectoriei cheltuielilor publice menționată la respectivul alineat litera (b). Atunci când definesc traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și respectă cerințele procedurale impuse de cadrul Uniunii, statele membre pot să ia în considerare: implementarea unor reforme structurale majore cu valoare adăugată europeană, corespunzătoare competențelor partajate sau de sprijinire europene și care ar putea avea un impact socioeconomic semnificativ, realizarea de investiții publice sau cofinanțarea fondurilor structurale și de investiții europene sau a Fondului european pentru investiții strategice, care au un impact pozitiv direct pe termen lung asupra bugetului, inclusiv prin consolidarea creșterii durabile potențiale, și care au, așadar, un impact verificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice;

Expunere de motive

Amendamentul 7

Articolul 3 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 3

Responsabilitatea fiscal-bugetară și orientarea bugetară pe termen mediu

4. Statele membre desemnează organisme independente însărcinate cu monitorizarea respectării dispozițiilor alineatelor (1) și (2). Organismele independente furnizează evaluări publice pentru a determina:

(a)

caracterul adecvat al obiectivului pe termen mediu menționat la alineatul (1) litera (a) și al traiectoriei cheltuielilor publice menționată la alineatul (1) litera (b). Evaluarea respectivă ține cont în special de caracterul plauzibil al previziunilor macroeconomice pe care se întemeiază, de gradul de detaliere a cheltuielilor și a veniturilor publice planificate și de impactul pozitiv direct pe termen lung pe care reformele structurale majore l-ar putea avea asupra bugetului;

(b)	conformitatea cu obiectivul pe termen mediu și cu traiectoria cheltuielilor publice, inclusiv existența unui risc grav de deviație semnificativă de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia;

(c)	apariția sau dispariția oricăror circumstanțe excepționale menționate la alineatul (3).

Expunere de motive

Toate statele membre dispun deja de instituții publice care sunt în măsură să evalueze în mod independent cheltuielile și veniturile publice. Crearea unor instanțe suplimentare, a căror legitimitate nu pare să fie clară, nu este necesară, existând riscul de a pune în discuție asumarea la nivel național a politicilor fiscal-bugetare.

Amendamentul 8

Se adaugă un nou articol după articolul 5.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articol nou

Conferințe interparlamentare

În conformitate cu titlul II din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la tratatele Uniunii Europene, Parlamentul European și parlamentele naționale ale statelor membre definesc împreună organizarea și promovarea unei conferințe care să reunească reprezentanții comisiilor relevante ale Parlamentului European și ale parlamentelor naționale pentru a dezbate politicile bugetare și guvernanța economică a Uniunii. Organele consultative ale Uniunii – Comitetul European al Regiunilor și Comitetul Economic și Social European – participă la aceste conferințe.

Expunere de motive

A se vedea amendamentul 4 referitor la considerentul 17.

II. RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută dorința Comisiei de a reforma și de a aprofunda uniunea economică și monetară (UEM) cât mai curând posibil, în timp ce economia europeană se află într-o etapă de convalescență relativă, asigurând sprijinirea convergenței dintre statele membre din zona euro și cele din afara ei. Într-adevăr, începând din 2008, criza a scos în evidență slăbiciunile cadrului instituțional al zonei euro, iar măsurile luate nu sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea acesteia în fața unor potențiale noi șocuri economice și financiare; subliniază faptul că deficitul de convergență și de coeziune în cadrul Uniunii și vulnerabilitățile economice și bancare au un impact deosebit asupra colectivităților teritoriale, în special în ceea ce privește creșterea cheltuielilor sociale ca urmare a crizei și constrângerile asupra capacității lor de investiții și de menținere a unui nivel satisfăcător de calitate a serviciilor publice (1);

sprijină principiul introducerii unei capacități bugetare care să vizeze creșterea rezilienței zonei euro și pregătirea convergenței cu viitorii membri ai zonei euro. Această capacitate trebuie, totuși, să fie finanțată din resurse proprii diferite de cele prevăzute pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene, pentru a evita ca această capacitate să aducă atingere programelor UE disponibile pentru UE-27. În plus, această capacitate ar trebui să fie contabilizată în afara plafonului de resurse din bugetul UE;

regretă însă faptul că propunerea Comisiei prezentată la 31 mai 2018 alocă această capacitate măsurilor destinate unor reforme structurale care nu sunt neapărat legate de convergența în zona euro și unui mecanism european de stabilizare a investițiilor sub formă de împrumuturi care se ridică la o sumă relativ modestă de maximum 30 miliarde EUR și prevede numai 2,16 miliarde EUR pentru mecanismul de convergență ca atare;

își exprimă acordul cu posibila cofinanțare europeană a reformelor structurale la nivel național, în măsura în care acestea intervin, în conformitate cu principiul subsidiarității, în domenii de competența UE, care să vizeze măsuri cu valoare adăugată europeană și cu un impact economic pozitiv semnificativ. Propunerea de regulament prezentată la 31 mai 2018, care instituie programul de sprijinire a reformelor ce dispune de un buget total de 25 miliarde EUR, va face obiectul unui aviz separat al CoR;

consideră totuși că aceste noi instrumente financiare nu pot fi finanțate în detrimentul politicii de coeziune (2) (3);

își reiterează apelul pentru o mai bună coordonare în cadrul semestrului european a politicilor economice, dar și a celor sociale, și solicită implicarea într-o mai mare măsură a autorităților locale și regionale prin intermediul unui „cod de conduită” (4);

subliniază că normele și procedurile europene actuale de control al bugetelor naționale în cadrul Uniunii nu sunt în măsură să prevină în mod eficient dezechilibrele și vulnerabilitățile și nu au legitimitate democratică;

ia act de propunerea Comisiei Europene privind valori mobiliare garantate prin obligațiuni suverane (sovereign bond-backed securities – SBBS), care vizează consolidarea integrării și a diversificării în cadrul sectorului financiar european. CoR recunoaște că, a priori, SBBS nu ar implica mutualizarea riscurilor și a pierderilor între statele membre din zona euro și că aceste obligațiuni ar contribui la slăbirea legăturii dintre bănci și entitățile suverane și la aplicarea unui regim mai puțin favorabil obligațiunilor suverane. Totuși, CoR își reiterează întrebările cu privire la modul în care „reambalarea” obligațiunilor suverane în produse securizate ar duce mai curând la reducerea riscului decât la redistribuirea acestuia unor actori financiari nereglementați (5);

subliniază necesitatea urgentă de a finaliza uniunea bancară și regretă faptul că Consiliul European a amânat adoptarea foii de parcurs pentru finalizarea textului în iunie 2018. Susține o abordare paralelă de reducere a volumului de creanțe incerte și de credite neperformante deținute de bănci și de introducere treptată a unui sistem european de asigurare a depozitelor;

Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre

10.

ia act de propunerea Comisiei de a include dispozițiile Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) în cadrul juridic european, includere prevăzută chiar la articolul 16 din TSCG; cu toate acestea, ridică problema relevanței juridice, politice și democratice a recurgerii la o propunere de directivă [(în temeiul articolului 126 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)], care nu prevede decât consultarea Parlamentului European și care, prin urmare, nu oferă garanțiile unui proces decizional transparent și democratic, care este totuși necesar având în vedere provocările acestei măsuri.

11.

subliniază, totuși, că TSCG prevede includerea acestor dispoziții „pe baza unei evaluări a experienței privind punerea sa în aplicare”, evaluare care nu pare să fi fost efectuată în mod exhaustiv și publicată de Comisie. O astfel de evaluare ar fi trebuit să evidențieze situația îngrijorătoare a investițiilor publice în cadrul UE. Potrivit Eurostat, investițiile publice totale în cadrul Uniunii au scăzut de la 3,4 % din PIB în 2008 la 2,7 % în 2016. În același timp, și investițiile autorităților locale au înregistrat o scădere, de la 1,5 % din PIB în 2008 la 1,1 % în 2016, situația fiind mult mai gravă în anumite state membre (6); constată, prin urmare, cu regret că investițiile publice sunt adesea cele mai afectate de politicile de consolidare fiscală, inclusiv la nivelul autorităților locale și regionale, cu toate că acestea sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din investițiile publice din UE și că investițiile lor au un impact direct asupra economiilor locale și asupra vieții cotidiene a cetățenilor europeni; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea în acest context, în ceea ce privește centralizarea tot mai mare a investițiilor publice, având în vedere că ponderea investițiilor realizate de colectivități a scăzut drastic în raport cu nivelul acestora din anii 1990, care era de 60 % (7); De asemenea, evaluarea ar fi trebui să evidențieze impactul crizei și al politicii de consolidare asupra cheltuielilor sociale și a serviciilor statului social în multe țări și regiuni;

12.

își manifestă, prin urmare, îngrijorarea cu privire la faptul că în propunerea Comisiei nu sunt menționate investițiile publice, cu atât mai mult cu cât flexibilitatea necesară pentru investiții a fost recunoscută în trecut, în special în Comunicarea Comisiei din ianuarie 2015 pe această temă (8), și că unele investiții publice au efecte pe termen lung pozitive și verificabile asupra creșterii și, prin urmare, asupra sustenabilității finanțelor publice; reamintește, de asemenea, în acest context, că articolul 126 alineatul (3) din TFUE prevede că raportul elaborat înainte de lansarea unei proceduri privind deficitele excesive „examinează de asemenea dacă deficitul public depășește cheltuielile publice de investiții și ține seama de toți ceilalți factori relevanți”;

13.

reamintește, de asemenea, că securitatea juridică pe care o oferă o comunicare interpretativă a Comisiei a fost pusă în discuție de CoR, care a considerat că ar trebui să se țină seama de nivelul insuficient de investiții la nivel național sau regional pentru a avea un efect real asupra capacității de investiție a autorităților locale și regionale (9); această analiză i-a fost confirmată de Comunicarea din 23 mai 2018 privind analiza flexibilității în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (10), dat fiind că, începând din 2015, numai patru state membre au optat să facă apel la clauza privind reformele structurale și/sau clauza privind investițiile, în timp ce aproape jumătate dintre statele membre ar fi fost eligibile să solicite aplicarea clauzei privind reformele structurale. Condiția potrivit căreia un stat membru trebuie să aibă o conjunctură economică nefavorabilă pentru a beneficia de clauza privind investițiile a limitat în mod semnificativ utilizarea acesteia. Necesitatea de a respecta marja de siguranță cu privire la pragul de deficit de 3 % timp de trei ani s-a dovedit a fi, de asemenea, o constrângere pentru anumite state membre. Conform Comisiei înseși, „impactul [comunicării interpretative] asupra volumului investițiilor publice este dificil de evaluat cu precizie”. Prin urmare, extinderea domeniului de aplicare a comunicării pare necesară pentru a produce efecte asupra nivelului de investiții;

14.

solicită, din nou, să nu fie luate în considerare cheltuielile publice suportate de statele membre și de colectivitățile locale în cadrul cofinanțării fondurilor structurale și de investiții, a rețelelor transeuropene și a Mecanismului pentru interconectarea Europei în cheltuielile structurale, publice sau asimilate definite în Pactul de stabilitate și de creștere, fără altă condiție, dat fiind că aceste investiții sunt, prin definiție, investiții de calitate și de natură europeană;

15.

precizează că, în conformitate cu Protocolul nr. 12 din TFUE, statele membre sunt răspunzătoare pentru deficitele administrației publice, la toate nivelurile. În același timp, însă, regulile de politică bugetară ale UE au efecte foarte diferite asupra autorităților locale și regionale europene. Impactul acestora depinde de: (a) modul în care statele membre au transpus normele fiscal-bugetare ale UE în dreptul național; (b) gradul de descentralizare bugetară în cadrul unui stat membru; (c) importanța competențelor autorităților locale și regionale și (d) situația financiară a respectivelor autorități, care poate varia foarte mult în statele membre;

16.

invită din nou Comisia să publice o carte albă care definește o tipologie, la nivelul UE, a calității investițiilor publice în cadrul cheltuielilor publice, în funcție de efectele lor pe termen lung (11);

17.

consideră că directiva privind stabilirea unui cadru de norme fiscal-bugetare la nivel național ar trebui să țină seama de eventualele situații excepționale care ar afecta unul sau mai multe state membre, fără a conduce totuși la o recesiune a întregii zone euro sau a Uniunii în ansamblul său;

18.

își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la cadrul contabil SEC 2010 al Eurostat, implementat din septembrie 2014, care nu face nicio distincție între cheltuieli și investiții. În plus, transpunerea acestor norme în dreptul intern al unora dintre statele membre a făcut ca autoritățile locale și regionale să fie obligate să aplice plafoane maxime pentru investiții publice, pe an și pe cap de locuitor. Aceste plafoane împiedică mai ales colectivitățile teritoriale să participe la cofinanțarea necesară proiectelor realizate din fondurile structurale și de investiții europene. De asemenea, aceste plafoane blochează, în colectivitățile teritoriale care dispun de resurse financiare de rezervă, demararea unor proiecte importante de investiții care nu sunt legate de fondurile ESI; prin urmare, invită Comisia Europeană să prezinte un raport privind implementarea SEC 2010;

19.

observă că o modalitate de a asigura o bună gestionare a Pactului de stabilitate și de creștere (fără a deschide calea către „acrobații contabile”) constă în revizuirea normelor de amortizare a investițiilor publice, astfel încât costul de investiție să nu fie contabilizat drept cost în primul an, ci – la fel ca în cazul întreprinderilor private – să fie repartizat pe întreaga durată de viață preconizată a investiției;

20.

consideră că practica reuniunilor interparlamentare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 13 din TSCG, contribuie la consolidarea responsabilității democratice în cadrul guvernanței economice a Uniunii și, prin urmare, trebuie reafirmată în prezenta propunere de directivă, însă solicită ca participarea CoR la aceste reuniuni să fie definită în mod formal, pentru a se recunoaște necesitatea participării colectivităților teritoriale la guvernanța economică;

Propunere de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European

21.

consideră că Fondul european de stabilitate financiară (FESF) și succesorul acestuia, Mecanismul european de stabilitate (MES), au fost instrumente esențiale în gestionarea pe termen scurt a crizei economice și financiare; observă, totuși, că deciziile din cadrul MES sunt lipsite de transparență, că unanimitatea necesară rămâne o potențială sursă de blocaj și că aceste instrumente se situează în afara cadrului juridic european;

22.

salută, prin urmare, propunerea Comisiei ca MES să fie inclus în dreptul primar european, să fie răspunzător în fața Parlamentului European și să se supună obligației de a publica rapoarte și conturi anuale, normelor privind accesul la documente, precum și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Ombudsmanului European, fără a aduce atingere statelor membre care nu fac parte din zona euro;

23.

sprijină, de asemenea, propunerea Comisiei, care prevede ca deciziile importante, în special în ceea ce privește acordarea de asistență financiară, să se ia cu o majoritate ponderată de 85 %, în funcție de capitalul pus la dispoziție, nemaifiind necesară unanimitatea, ceea ce ar trebui să faciliteze luarea deciziilor;

24.

sprijină, de asemenea, utilizarea „Fondului Monetar European” ca dispozitiv de siguranță sau „backstop” pentru Fondul unic de rezoluție (FUR), element-cheie al uniunii bancare, în cazul în care resursele acestuia nu sunt suficiente pentru a facilita soluționarea ordonată a situației băncilor mari aflate în dificultate;

25.

sugerează, totuși, o schimbare a denumirii fondului, din motive de lizibilitate și de claritate față de cetățeni; în conformitate cu articolul 127 din TFUE, politica monetară este definită și pusă în aplicare de Banca Centrală Europeană și de băncile centrale naționale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC); întrucât fondul avut în vedere de prezentul regulament nu participă la acesta, denumirea sa nu ar trebui să conțină termenul „monetar”; consideră că denumirea de „Fond european de salvgardare” sau „Fond european de stabilizare” ar fi mai adecvată;

Comunicare: Un ministru european al economiei și finanțelor

26.

salută Comunicarea Comisiei privind un ministru european al economiei și finanțelor, care ar urma să fie în același timp vicepreședinte al Comisiei și președinte al Eurogrupului, dobândind astfel o dublă legitimitate și întrupând mai bine responsabilitatea democratică și transparența guvernanței UEM. Trebuie totuși precizate modalitățile de exercitare a acestei funcții, pentru a nu se ajunge în final la o centralizare și mai marcată a procesului decizional în materie bugetară;

27.

își reafirmă sprijinul pentru unificarea funcțiilor de președinte al Eurogrupului și de comisar pentru afaceri economice și monetare, cu scopul de a reprezenta interesul general al zonei euro în cadrul Eurogrupului și de a permite ca acesta să fie răspunzător în fața Parlamentului European, situație care nu se aplică în prezent;

28.

constată că, în cazul în care ministrul european al economiei și finanțelor ar urma să fie ales, ar fi aplicabil temeiul juridic al articolului 2 din Protocolul 14 privind Eurogrupul coroborat cu temeiul juridic al articolului 17 din TUE;

29.

consideră, totuși, că această măsură trebuie să fie însoțită de o reformă aprofundată a Eurogrupului în sine, al cărui statut trebuie să fie mai formalizat și care trebuie să publice, de exemplu, procese-verbale detaliate, astfel încât deciziile majore să fie luate în mod transparent în cadrul acestor reuniuni;

30.

reamintește, de asemenea, convingerea sa cu privire la faptul că problema deficitului democratic care afectează UEM poate fi rezolvată numai cu condiția ca cetățenii europeni să fie convinși că principiul progresului social este, de asemenea, apărat, și că ocuparea forței de muncă, creșterea salariilor și normele sociale nu sunt considerate secundare în raport cu preocupările macroeconomice și bugetare;

31.

subliniază că aprofundarea uniunii economice și monetare și coordonarea politicilor fiscal-bugetare, în special prin punerea în aplicare a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital și prin punerea în practică a FME, este de o importanță crucială. În același timp, trebuie să se ia în considerare și situația politică și opinia publică.

Bruxelles, 5 iulie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) Avizul CoR pe tema „Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare până în 2025”, adoptat la 30 noiembrie 2017, raportor: dl Christophe Rouillon (FR/PSE): http://webapi.cor.europa.eu/documentsanonymous/ cor-2017-03197-00-01-ac-tra-ro.docx.

(2) Rezoluția CoR pe tema „Modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile ESI în vederea sprijinirii reformelor structurale”, adoptată la 1 februarie 2018: http://webapi.cor.europa.eu/documentsanonymous/ cor-2017-06173-00-00-res-tra-ro.docx

(3) Avizul CoR pe tema „Modificarea programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) și noi instrumente bugetare pentru zona euro”, raportoare: Olga Zrihen (BE-PSE), adoptat la 22 martie 2018: http://webapi.cor.europa.eu/documentsanonymous/cor-2018-00502-00-00-ac-tra-ro.docx

(4) Avizul CoR pe tema „Îmbunătățirea guvernanței semestrului european: un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale”, raportor: Rob Jonkman (NL-CRE), adoptat la 11 mai 2017 (JO C 306, 15.9. 2017, p. 24).

(5) A se vedea punctul 22 al avizului CoR din 30 noiembrie 2017, privind documentul de reflecție privind aprofundarea UEM până în 2025.

(6) Eurostat: Formarea brută de capital fix al administrațiilor publice. Cod: tec00022. Date provizorii pentru 2016. http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tec00022&language=en

(7) Comisia Europeană (CE), Cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, septembrie 2017, p. 168. http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/cohesion-report/

(8) Comunicarea Comisiei Europene: Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere, 13 ianuarie 2015, ref.: COM(2015) 12 final: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0012&from=EN

(9) Avizul CoR pe tema „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”, adoptat la 9 iulie 2015, raportoare: Olga Zrihen (BE-PSE) (JO C 313, 22.9.2015, p. 22).

(10) COM(2018) 335 final.

(11) Avizul CoR pe tema „Promovarea calității cheltuielilor publice în chestiunile care țin de competența UE”, adoptat la 3 decembrie 2014, raportoare: Catiuscia Marini (IT-PSE) (JO C 19, 21.1.2015, p. 4).