P8_TA(2018)0511

Pachetul privind piața unică

Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la pachetul privind piața unică (2018/2903(RSP))

(2020/C 388/06)

Parlamentul European,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi (COM(2015)0550),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulat „Raport privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre” (SWD(2015)0203),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

—	având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 și adresat președintelui Comisiei Europene, intitulat „O nouă strategie pentru piața unică – În serviciul economiei și societății din Europa”,

—	având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015 (1),

—	având în vedere studiul său din septembrie 2014, comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”,

—	având în vedere studiul său din ianuarie 2016, comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, intitulat „O strategie pentru finalizarea pieței unice: bonusul de o mie de miliarde de euro”,

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la barierele netarifare de pe piața unică (2), bazată pe un raport al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică (3), bazată pe un raport al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2017 intitulată „Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală – O piață unică digitală conectată pentru toți” (COM(2017)0228),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2018 intitulată „Piața unică într-o lume în schimbare – Un atu unic ce necesită un angajament politic reînnoit” (COM(2018)0772),

—	având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât piața unică a fost și rămâne baza integrării europene și reprezintă o economie socială de piață foarte competitivă, precum și o forță motrice a creșterii economice și a creării de locuri de muncă; întrucât acest lucru a fost subliniat și pe parcursul recentelor negocieri privind retragerea Regatului Unit din UE;

B.	întrucât peste tot în lume are loc un proces de transformări rapide și profunde, care afectează și piața unică a UE;

C.	întrucât potențialul pieței unice nu este valorificat pe deplin;

D.	întrucât piața unică nu poate fi privită în termeni pur economici;

E.	întrucât, potrivit propriilor studii ale Parlamentului, câștigurile economice anticipate generate de finalizarea pieței unice se ridică la o mie de miliarde EUR de creștere a PIB-ului la nivel colectiv în întreaga Uniune, inclusiv eventuale câștiguri semnificative în sectorul serviciilor;

F.	întrucât se impune o abordare strategică și cuprinzătoare și întrucât reacțiile la problemele întâmpinate ar trebui să fie deopotrivă de natură politică și tehnică;

întrucât semnalele recente în materie de transpunere nu sunt încurajatoare; întrucât, în conformitate cu Comunicarea Comisiei referitoare la piața unică într-o lume în schimbare, deficitul de transpunere constatat în iunie 2018 pentru 16 directive cu date de transpunere cuprinse între decembrie 2017 și mai 2018 a fost de 25 %,

salută obiectivele generale ale Comunicării Comisiei privind piața unică într-o lume în schimbare, publicată cu doar câteva luni înainte de alegerile europene din 2019, cu ocazia celei de a 25-a aniversări a pieței unice;

subliniază faptul că o piață unică funcțională este unul dintre elementele fundamentale ale Uniunii Europene, iar aprofundarea pieței unice ar trebui, prin urmare, să ocupe din nou un loc prioritar pe agenda politică, deoarece își aduce aportul la libertate, oportunități și prosperitate în Europa, creează drepturi și obligații concrete pentru cetățeni, lucrători, consumatori, antreprenori și întreprinderi și aduce beneficii unui număr de peste 500 de milioane de europeni și de peste 21 de milioane de IMM-uri;

subliniază necesitatea eliminării urgente a barierelor nejustificate ce mai există pe piața unică, pentru a obține rezultate concrete și rapide în ceea ce privește creșterea economică, inovarea, crearea de locuri de muncă, diversitatea pentru consumatori și noile modele economice;

subliniază că Uniunea trebuie să depună eforturi pentru ca libera circulație a serviciilor să aibă aceeași prioritate ca libera circulație a bunurilor în cadrul pieței unice; subliniază că libera circulație a serviciilor este mult mai puțin dezvoltată decât libera circulație a bunurilor;

subliniază că, deși barierele tarifare de pe piața unică au fost eliminate, există încă, sub diverse forme, foarte multe bariere netarifare nejustificate; subliniază că, pentru a se consolida piața unică și pentru a se soluționa problema acestor bariere nejustificate, este necesar să fie întreprinse acțiuni urgente atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

consideră că o integrare mai profundă a pieței unice necesită mai mult curaj și angajament politic decât în urmă cu 25 de ani, precum și eforturi mai mari pentru a elimina decalajul dintre retorică și rezultate și pentru a corecta deficiențele;

este convins de importanța unor condiții de concurență echitabile pentru a se putea realiza o integrare mai profundă, condiții care să se aplice tuturor actorilor din toate statele membre;

observă că doar 7 % dintre IMM-uri oferă online bunuri și servicii clienților din alte state membre și numai 15 % dintre consumatori profită de această posibilitate și evidențiază faptul că, prin finalizarea pieței unice digitale, s-ar putea obține venituri de peste 415 miliarde EUR și ar putea fi create noi locuri de muncă în acest domeniu;

reliefează că aceste date demonstrează clar necesitatea urgentă de a depune în continuare eforturi pentru ca sfera digitală să devină pe deplin accesibilă pentru cetățeni și întreprinderi, iar încrederea consumatorilor în dimensiunea digitală să crească;

10.

solicită cu insistență să se abandoneze distincția depășită dintre piața unică „digitală” și piața unică „offline”, deoarece soluțiile digitale reprezintă un element indispensabil al economiei moderne, precum și al produselor și serviciilor pe care le oferă aceasta, fiecare aspect al pieței unice trebuind să fie pregătit pentru mediul digital;

11.

invită Comisia să depună în continuare eforturi în vederea finalizării pieței unice digitale, prin propuneri ambițioase, cu scopul de a stabili norme comune moderne și eficace pentru a-i proteja pe consumatori, a ajuta administrațiile publice, a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor europene și a genera o concurență loială;

12.

consideră că, pentru a apăra și a aprofunda piața unică, este esențial să se apere cu fermitate cele patru libertăți, și anume libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor și a capitalurilor, atât fizică, cât și online, și subliniază necesitatea ca toți actorii UE să acționeze în conformitate cu normele stabilite de comun acord;

13.

evidențiază că noua legislație ar trebui să reflecte în mod consecvent ambiția de integrare a pieței, necesitatea eliminării barierelor administrative și normative nejustificate și nevoia de a rezista de-a lungul timpului;

14.

subliniază faptul că piața unică se supune din ce în ce mai mult unor presiuni din partea normelor naționale care contravin principiilor ce stau la baza pieței unice, în special din partea normelor de la nivel național care afectează libera circulație a bunurilor și serviciilor; recunoaște că măsurile naționale nejustificate și disproporționate, precum și măsurile necoordonate ar putea pune în pericol unitatea și eficacitatea pieței unice; reamintește, cu toate acestea, că anumite măsuri pot fi îndreptățite și necesare pentru a proteja obiectivele de interes public, astfel cum acestea sunt recunoscute în tratate;

15.

subliniază că este important să se asigure eficacitatea practică a normelor: cetățenii și întreprinderile pot beneficia de numeroasele avantaje ale pieței unice doar dacă normele stabilite de comun acord funcționează efectiv în practică și le aduc beneficii cetățenilor și întreprinderilor;

16.

îndeamnă Comisia să utilizeze mai bine instrumentele existente pentru a lua măsuri împotriva normelor naționale care nu sunt în conformitate cu legislația privind piața unică;

17.

recunoaște că structura de guvernanță a pieței unice trebuie în mod clar să fie consolidată pentru a garanta mecanisme eficiente de monitorizare și pentru a detecta transpunerea necorespunzătoare a legislației privind piața unică sau implementarea și aplicarea neadecvate, asigurându-se astfel aplicarea, acolo unde este necesar, a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

18.

sprijină ferm invitația Comisiei adresată Consiliului European de a consacra pieței unice, în toate dimensiunile sale, o discuție aprofundată la nivelul șefilor de stat sau de guvern, în vederea identificării priorităților comune pentru acțiuni și mecanisme adecvate care să sprijine noul angajament politic, atât de necesar, față de piața unică;

19.

îndeamnă viitoarea Comisie ca, pentru următorul mandat 2019-2024, să adopte un calendar ambițios al acțiunilor legate de piața unică; regretă faptul că Comisia a prezentat o serie de inițiative legislative prea târziu pentru a fi examinate în mod corespunzător de către colegislatori și pentru a fi adoptate înainte de sfârșitul actualului mandat;

20.

solicită Consiliului European să își asume un nou angajament de a finaliza piața unică până în 2025, inclusiv un nou calendar public de măsuri, astfel cum au procedat liderii europeni în 1985; este totuși foarte îngrijorat de blocarea completă a mai multor inițiative legislative în Consiliu, acesta nereușind să adopte o poziție cu privire la ele; solicită Consiliului să pună capăt acestei situații, care afectează atât cetățenii noștri, cât și întreprinderile noastre;

21.

reamintește Comisiei și Consiliului responsabilitățile care le revin în legătură cu piața unică, în special față de cetățenii și de întreprinderile europene;

22.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 316, 30.8.2016, p. 98.

(2) JO C 76, 28.2.2018, p. 105.

(3) JO C 76, 28.2.2018, p. 112.