28.10.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 363/102

P8_TA(2018)0475

Scandalul Cum Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare

Rezoluția Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare (2018/2900(RSP))

(2020/C 363/15)

Parlamentul European,

—

având în vedere dezvăluirile Cum-Ex făcute la 18 octombrie 2018 de un consorțiu de jurnaliști de investigație, condus de organizația germană non-profit din domeniul mass-media numită CORRECTIV,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (1), (Regulamentul ESMA),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (2) (Regulamentul ABE),

—

având în vedere Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (DAC 2) (3),

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării (DAC 6) (4),

—

având în vedere ancheta desfășurată de cea de-a patra comisie parlamentară din Bundestagul german cu privire la acest scandal, care a culminat cu publicarea unui raport (5) în iunie 2017,

—

având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2015 (6) și din 6 iulie 2016 (7) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare,

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune (8),

—

având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (9),

—

având în vedere Decizia sa din 1 martie 2018 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului unei comisii speciale pentru nereguli financiare, evaziune fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3) (10),

—

având în vedere dezbaterea sa în plen din 23 octombrie 2018 privind scandalul Cum-Ex,

—

având în vedere reuniunea comună a comisiilor sale ECON și TA X 3din 26 noiembrie 2018,

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât „Cum-Ex” și „Cum-Cum” sau sistemele de arbitraj al dividendelor denotă practica efectuării de operațiuni cu titluri de valoare astfel încât se maschează identitatea deținătorului real și le permite ambelor sau mai multor părți implicate să solicite să se rețină la sursă restituirea impozitului aplicat câștigurilor de capital care a fost plătit o singură dată;

B.

întrucât scandalul Cum-Ex a fost dezvăluit publicului în urma unei anchete la care au colaborat 19 organe de presă europene din 12 țări și la care au participat 38 de reporteri;

C.

întrucât, potrivit relatărilor, sistemele Cum-Ex și Cum-Cum au determinat pierderea a până la 55,2 miliarde EUR sub formă de venituri fiscale în 11 state membre;

D.

întrucât este totuși dificil să se calculeze valoarea maximă a daunelor provocate, având în vedere că multe acțiuni au început la sfârșitul anilor 1990 și s-au prescris de ceva vreme;

E.

întrucât ancheta consorțiului de jurnaliști europeni identifică Germania, Danemarca, Spania, Italia și Franța ca principale piețe-țintă pentru practicile comerciale de Cum-Ex, urmate de Norvegia, Finlanda, Polonia, Danemarca, Țările de Jos, Austria și Republica Cehă, și întrucât este posibil ca aceste practici să implice un număr necunoscut de state membre ale UE, precum și țări ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Elveția, de exemplu);

F.

întrucât sunt în curs de desfășurare investigații în cele mai afectate state membre ale UE;

G.

întrucât schemele Cum-Ex și Cum-Cum poartă unele caracteristici ale fraudei fiscale, însă este necesară o evaluare pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare a legislației interne sau a celei de la nivelul UE;

H.

întrucât s-a raportat că aceste practici infracționale implică instituții financiare din statele membre ale UE, inclusiv mai multe bănci comerciale mari renumite;

I.

întrucât, în unele cazuri, autoritățile competente nu au efectuat investigații aprofundate cu privire la informațiile comunicate de alte state membre cu privire la dezvăluirile Cum-Ex;

J.

întrucât faptul că investitorii străini au dreptul să solicite rambursarea impozitelor reținute la sursă asupra dividendelor joacă un rol central în aceste dezvăluiri;

K.

întrucât, începând cu septembrie 2017, cea de-a doua Directivă privind cooperarea administrativă (DAC 2) obligă statele membre ale UE să obțină informații de la instituțiile lor financiare și să facă schimb de aceste informații în fiecare an cu statele membre în care sunt stabiliți contribuabilii;

L.

întrucât, în conformitate cu cea de-a șasea Directivă privind cooperarea administrativă (DAC 6), orice persoană care elaborează, comercializează, organizează, pune la dispoziție pentru utilizare sau gestionează realizarea în practică a unui mecanism transfrontalier care face obiectul obligațiilor de raportare și care îndeplinește anumite caracteristici prestabilite are obligația de a raporta aceste mecanisme autorităților fiscale naționale;

M.

întrucât mandatul Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3) vizează în mod explicit orice eveniment relevant ce are loc în cursul mandatului său și care intră în sfera sa de competențe;

N.

întrucât în ultimii 25 de ani s-a dovedit că denunțătorii de nereguli au un rol semnificativ în scoaterea la lumină a unor informații sensibile de mare interes public, dezvăluirile din scandalul Cum-Ex fiind o dovadă în plus în acest sens (11);

1.

 condamnă ferm frauda fiscală dezvăluită și evitarea obligațiilor fiscale confirmată care au cauzat pierderile aduse la cunoștința publicului, suportate de statele membre sub formă de pierderi de venituri fiscale ce se ridică până la 55,2 miliarde EUR, potrivit unor estimări ale mass-mediei, fapt ce reprezintă o lovitură pentru economia socială de piață europeană;

2.

 subliniază că, potrivit Directivei UE privind combaterea spălării banilor (12), „infracțiunile fiscale” legate de impozitele directe și indirecte sunt incluse în definiția noțiunii de „activitate infracțională” în sens larg și sunt considerate infracțiuni principale în domeniul spălării de bani; reamintește că atât instituțiile de credit și cele financiare, cât și consilierii fiscali, contabilii și avocații sunt considerați „entități obligate” conform Directivei privind combaterea spălării banilor, fiind așadar obligați să respecte o serie de îndatoriri pentru a preveni, depista și raporta activitățile de spălare de bani;

3.

 ia act cu îngrijorare de faptul că scandalul Cum-Ex a zdruncinat încrederea cetățenilor în sistemele fiscale și subliniază cât de important este să se restabilească încrederea publicului și să se asigure că nu se vor mai repeta prejudiciile cauzate;

4.

 regretă faptul că comisarul responsabil de fiscalitate nu recunoaște nevoia de a extinde actualul sistem pentru schimbul de informații între autoritățile fiscale naționale;

5.

 solicită Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autorității Bancare Europene să efectueze o anchetă cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor precum Cum-Ex sau Cum-Cum, pentru a evalua eventualele amenințări care ar putea afecta integritatea piețelor financiare și a bugetelor naționale; să stabilească tipul și numărul de actori implicați în aceste sisteme; să evalueze dacă au avut loc încălcări ale dreptului național sau ale dreptului Uniunii; să evalueze măsurile întreprinse de organele de supraveghere financiară din statele membre; să formuleze recomandări corespunzătoare adresate autorităților competente vizate privind măsurile și acțiunile necesare;

6.

 atrage atenția asupra faptului că dezvăluirile relatate nu afectează stabilitatea sistemului financiar al UE;

7.

 recomandă ca ancheta să determine unde anumite au dat greș autoritățile de supraveghere financiară, bursele de valori și autoritățile fiscale din statele membre în exercitarea sarcinilor de coordonare și supraveghere ce le revin, de a fost posibil ca aceste scheme de furt din fondurile fiscale să meargă înainte timp de ani de zile, deși au fost identificate;

8.

 solicită să se acorde autorităților de supraveghere naționale și europene un mandat pentru a analiza practicile de evitare a obligațiilor fiscale, deoarece acestea pot constitui un risc la adresa integrității pieței interne;

9.

 subliniază că aceste noi dezvăluiri indică, probabil, existența unor posibile deficiențe în legile naționale din domeniul fiscal și în actualele sisteme de schimb de informații și de cooperare între autoritățile statelor membre; invită statele membre să pună în practică efectiv schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal;

10.

 solicită să se consolideze schimbul de informații la nivelul autorităților fiscale pentru a preveni problemele legate de confidențialitatea în domeniul fiscal care au putut fi constatate în unele state membre;

11.

 îndeamnă autoritățile fiscale din toate statele membre să desemneze puncte unice de contact în conformitate cu Grupul operativ internațional comun pentru schimbul de informații și colaborare al OCDE și invită Comisia să asigure și să faciliteze cooperarea dintre acestea, pentru a garanta schimbul rapid și eficient între statele membre al informațiilor cu privire la cazurile de importanță transfrontalieră;

12.

 solicită, de asemenea, autorităților naționale competente ca, acolo unde este cazul, să deschidă anchete penale, să folosească instrumente juridice pentru a îngheța activele cu privire la care există suspiciuni, să pornească anchete cu privire la consiliile de administrație care ar putea fi implicate în acest scandal și să impună părților implicate sancțiuni corespunzătoare și disuasive; consideră că atât autorii acestor infracțiuni, cât și intermediarii care le-au facilitat, printre care se află nu doar consilieri fiscali, ci și avocați, contabili și bănci, ar trebui aduși în fața justiției; subliniază necesitatea stringentă de a pune capăt impunității în rândul lucrătorilor de birou și de a asigura o mai bună aplicare a normelor financiare;

13.

 invită autoritățile Uniunii și autoritățile statelor membre să ancheteze rolul deținut de fondurile de asigurări și de organismele de supraveghere a asigurărilor în contextul acestui scandal;

14.

 invită autoritățile fiscale naționale să valorifice pe deplin dispozițiile Directivei DAC 6 în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la mecanismele transfrontaliere care fac obiectul raportării, inclusiv prin folosirea solicitărilor comune; solicită, de asemenea, ca DAC6 să fie consolidată pentru a impune prezentarea obligatorie a sistemelor de arbitraj al dividendelor și a tuturor informațiilor referitoare la câștigurile de capital, inclusiv acordarea de dividende și restituiri de impozit pe câștigurile de capital;

15.

 îndeamnă toate statele membre, identificate ca principale piețe-țintă pentru practicile comerciale de arbitraj al dividendelor, să ancheteze și să analizeze în profunzime în jurisdicțiile lor practicile de plată a dividendelor, să identifice lacunele din legislația lor fiscală care creează oportunități de exploatare a acestora de către infractorii fiscali și actorii care evită plata impozitelor, să analizeze orice eventuală dimensiune transfrontalieră a acestor practici și să pună capăt tuturor practicilor fiscale prejudiciabile de acest tip;

16.

 subliniază că sunt necesare acțiuni coordonate între autoritățile naționale în vederea garantării recuperării resurselor obținute ilegal din conturile publice;

17.

 îndeamnă Comisia să evalueze, iar statele membre să analizeze și să actualizeze acordurile bilaterale de impozitare dintre statele membre și țările terțe, pentru a elimina lacunele care dau naștere unor practici de tranzacționare motivate de evitarea plății impozitelor;

18.

 invită Comisia să înceapă să elaboreze imediat o propunere de poliție financiară europeană în cadrul Europol, care să dispună de propriile sale capacități de anchetă, precum și un cadru european pentru anchetele fiscale transfrontaliere;

19.

 invită Comisia să revizuiască directiva privind sistemul comun de impozitare aplicabil în cazul societăților-mamă și al filialelor acestora din diferitele state membre pentru a combate practicile de arbitraj al dividendelor;

20.

 solicită Comisiei să evalueze rolul vehiculelor cu scop special și al entităților cu scop special evidențiat de documentele privind Cum-Ex și, acolo unde este cazul, să propună limitarea utilizării acestor instrumente;

21.

 solicită Comisiei să ia în considerare necesitatea unui cadru european pentru impozitarea veniturilor din capital care să reducă stimulentele ce destabilizează fluxurile financiare transfrontaliere, generează concurență fiscală între statele membre și subminează bazele fiscale care garantează sustenabilitatea statelor sociale europene;

22.

 solicită Comisiei să ia în considerare o propunere legislativă pentru o unitate de informații financiare a UE, un centru european pentru activități de investigație comune și un mecanism de alertă timpurie;

23.

 observă faptul că criza din 2008 a avut drept rezultat o reducere generalizată a resurselor și a personalului în cadrul administrațiilor fiscale; invită statele membre să investească în instrumentele aflate la dispoziția autorităților fiscale și să le modernizeze, precum și să asigure resursele umane necesare pentru această sarcină, pentru a îmbunătăți supravegherea și a reduce decalajele de timp și de informații; invită statele membre să îmbunătățească capacitățile și abilitățile autorităților lor financiare, pentru a se asigura că acestea sunt pe deplin pregătite să depisteze frauda fiscală;

24.

 subliniază necesitatea de a proteja avertizorii de integritate care divulgă informații, de exemplu cu privire la frauda fiscală și la evaziunea fiscală care se petrece la nivel național și la nivelul UE; invită orice persoană care deține informații de valoare pentru interesul public să le raporteze, fie pe plan intern, fie pe plan extern autorităților naționale, sau, dacă este necesar, publicului; solicită ca propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii să fie adoptată rapid, ținând seama de avizele adoptate de diversele comisii relevante ale Parlamentului European;

25.

 salută propunerea Comisiei din 12 septembrie 2018 de modificare, printre alte regulamente, a regulamentului de instituire a ABE, în vederea întăririi rolului ABE în supravegherea activităților de combatere a spălării banilor din sectorul financiar (COM(2018)0646); subliniază că, în conformitate cu mecanismul unic de supraveghere, BCE îi revine sarcina de a efectua acțiuni de intervenție timpurie, așa cum se prevede în legislația aplicabilă a Uniunii; consideră că și BCE ar trebui să aibă rolul de a avertiza autoritățile naționale competente și ar trebui să coordoneze toate acțiunile vizând suspiciuni de nerespectare a normelor privind combaterea spălării banilor de către băncile sau grupurile supuse supravegherii;

26.

 consideră că lucrările comisiilor TAXE, TAX2, PANA și TAX3 ar trebui să continue în următoarea legislatură, în cadrul unei structuri permanente a Parlamentului, de exemplu o subcomisie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON);

27.

 invită comisia specială TAX3 să desfășoare o evaluare proprie a dezvăluirilor legate de cazul Cum-Ex și să includă constatările, precum și eventualele recomandări ce se impun în raportul său final;

28.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Autorității Bancare Europene și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(1)  JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(2)  JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

(3)  JO L 359, 16.12.2014, p. 1.

(4)  JO L 139, 5.6.2018, p. 1.

(5)  Deutscher Bundestag, Drucksache 18/12700, 20.6.2017.

(6)  JO C 366, 27.10.2017, p. 51.

(7)  JO C 101, 16.3.2018, p. 79.

(8)  JO C 399, 24.11.2017, p. 74.

(9)  JO C 369, 11.10.2018, p. 132.

(10)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0048.

(11)  Parlamentul European Audierea comisiilor ECON/TA X 3din 26 noiembrie 2018, „Scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare”.

(12)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, JO L 141, 5.6.2015, p. 73.