P8_TA(2018)0241

Punerea în aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică

Rezoluția Parlamentului European din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE privind proiectarea ecologică (2017/2087(INI))

(2020/C 76/23)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114;

—

având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1) (denumită în continuare „Directiva privind proiectarea ecologică”), regulamentele de punere în aplicare și acordurile voluntare adoptate în temeiul acestei directive;

—	având în vedere Planul de lucru al Comisiei pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 (COM(2016)0773) adoptat în temeiul Directivei 2009/125/CE;

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (2) (denumită în continuare „Directiva privind etichetarea energetică”);

—	având în vedere obiectivele Uniunii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența energetică;

—	având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice și cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21),

—	având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către UE și statele membre,

—	având în vedere obiectivul pe termen lung stabilit în acordul respectiv, de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C,

—	având în vedere Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 (Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 (3));

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614);

—	având in vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018, intitulată „O strategie la nivel european pentru materialele plastice într-o economie circulară” (COM(2018)0028),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 16 ianuarie 2018 privind punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (COM(2018)0032) – SWD(2018)0020);

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2017 privind lista din 2017 a materiilor prime critice pentru UE (COM(2017)0490),

—	având în vedere concluziile Consiliului referitoare la inovarea ecologică: stimularea tranziției către o economie circulară, adoptate la 18 decembrie 2017 (4),

—	având în vedere Raportul pe 2017 privind discrepanțele în materie de emisii, publicat de Programul ONU pentru Mediu în noiembrie 2017,

—	având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară (5);

—	având în vedere legislația UE privind deșeurile,

—	având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi (6);

—	având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european, elaborată de Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară din cadrul Parlamentului, cu scopul de a însoți controlul punerii în aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică;

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta;

—	având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0165/2018),

întrucât obiectivul Directivei privind proiectarea ecologică este creșterea eficienței energetice și a nivelului de protecție a mediului, prin cerințe armonizate care să asigure funcționarea pieței interne și să stimuleze reducerea continuă a efectelor globale ale produselor cu impact energetic asupra mediului; întrucât aceste măsuri au, de asemenea, un impact pozitiv asupra securității energetice, prin reducerea consumului de energie;

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică prevede măsurile care trebuie luate pentru a reduce efectele asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor cu impact energetic; întrucât, până în prezent, deciziile în temeiul directivei s-au concentrat, în mare măsură, asupra reducerii consumului de energie în timpul etapei de utilizare;

C.	întrucât punerea în aplicare a directivei ar putea însemna o contribuție mai mare la eforturile UE de a îmbunătăți eficiența energetică și ar putea contribui la atingerea țintelor în domeniul climei;

întrucât reducerea impactului asupra mediului al produselor cu impact energetic în etapa de proiectare ecologică, prin stabilirea de criterii minime privind durata lor de viață și potențialul de actualizare, reparabilitatea și potențialul de reciclare și reutilizare, poate oferi oportunități semnificative de creare a unor locuri de muncă;

E.	întrucât, la începutul anului 2018, erau în vigoare 29 de regulamente specifice privind proiectarea ecologică, care acopereau diferite grupe de produse și, în plus, au fost adoptate trei acorduri voluntare recunoscute în temeiul directivei;

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică recunoaște acordurile voluntare sau alte măsuri de autoreglementare, ca alternative la măsurile de punere în aplicare atunci când sunt îndeplinite anumite criterii; întrucât nu toate acordurile voluntare existente s-au dovedit a fi mai eficiente decât măsurile de reglementare;

G.	întrucât proiectarea ecologică prezintă avantaje economice pentru industrie și consumatori și contribuie semnificativ la politicile Uniunii privind clima, energia și economia circulară;

întrucât legislația privind proiectarea ecologică este strâns legată de legislația UE privind etichetarea energetică și se preconizează că măsurile luate în conformitate cu aceste două directive până în 2020 vor genera venituri anuale suplimentare în valoare de 55 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, ale comerțului cu ridicata și cu amănuntul și vor aduce economii anuale de energie primară de 175 Mtep până în 2020, contribuind astfel la aproape jumătate din obiectivul de economie energetică al Uniunii pentru 2020 și reducând dependența de importuri de energie; întrucât legislația contribuie, de asemenea, în mod semnificativ, la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 320 milioane de tone de CO2 echivalent anual; întrucât potențialul de economisire a energiei este chiar mai mare pe termen lung;

I.	întrucât, potrivit Raportului de contabilizare a impactului proiectării ecologice (Comisia Europeană, 2016), se estimează că, până în 2020, consumatorii din UE vor economisi un total de până la 112 miliarde de euro, sau aproximativ 490 de euro pe an pe gospodărie;

J.	întrucât mai mult de 80 % din impactul asupra mediului al produselor cu impact energetic este identificat în etapa de proiectare;

K.	întrucât se pot identifica trei obstacole majore în calea punerii integrale în aplicare a legislației pentru majoritatea părților interesate: lipsa unui sprijin și a unei direcții politice clare, ritmul lent al proceselor de reglementare și supravegherea insuficientă a pieței în statele membre;

L.	întrucât se estimează că 10-25 % dintre produsele de pe piață nu sunt conforme cu Directiva privind proiectarea ecologică și cu Directiva privind etichetarea energetică, ceea ce conduce la o pierdere de aproximativ 10 % din economiile de energie avute în vedere și la concurență neloială;

întrucât scutirea existentă pentru iluminatul de scenă prevăzută de Regulamentele (CE) nr. 244/2009 (7) și (UE) nr. 1194/2012 (8) ale Comisiei a fost o modalitate adecvată și eficientă de a respecta nevoile și circumstanțele speciale pentru teatre și pentru întreaga industrie de divertisment și ar trebui continuată;

N.	întrucât, deși domeniul de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică a fost extins în 2009 pentru a acoperi toate produsele cu impact energetic (cu excepția mijloacelor de transport), niciun produs neconsumator de energie nu a fost încă acoperit de cerințele de proiectare ecologică;

întrucât în UE, toate produsele ar trebui proiectate, fabricate și comercializate limitând la minimum utilizarea de substanțe periculoase, asigurând totodată siguranța produsului, pentru a facilita reciclarea și reutilizarea sa și menținând un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

întrucât Directiva privind proiectarea ecologică prevede că complementaritatea sa cu Regulamentul REACH privind substanțele chimice ar trebui să contribuie la creșterea impacturilor lor respective și la formularea unor cerințe coerente care să fie aplicate de producători; întrucât cerințele legate de utilizarea substanțelor chimice periculoase și reciclarea lor au fost limitate până în prezent;

Q.	întrucât este în curs de elaborare o nouă bază de date în temeiul noului regulament privind etichetarea energetică și întrucât datele din Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS) sunt utilizate în unele, dar nu în toate statele membre;

întrucât unul dintre obiectivele prioritare ale Programului general de acțiune pentru mediu până în 2020 (al 7-lea PAM) este acela de a transforma Uniunea într-o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, verde și competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon; întrucât PAM prevede că cadrul de politici al Uniunii ar trebui să garanteze că produsele prioritare introduse pe piața Uniunii sunt proiectate ecologic, pentru a optimiza eficiența utilizării resurselor și materialelor;

întrucât planul de acțiune al UE pentru economia circulară include angajamentul de a pune accentul pe aspectele economiei circulare în cerințele viitoare referitoare la proiectarea produselor, conform Directivei privind proiectarea ecologică, prin analizarea sistematică a unor aspecte cum ar fi reparabilitatea, durabilitatea, potențialul de actualizare, reciclabilitatea sau identificarea anumitor materii sau substanțe;

întrucât Acordul de la Paris stabilește o țintă pe termen lung, care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de limitare a acestei creșteri la 1,5°C peste nivelurile preindustriale; întrucât UE și-a asumat angajamentul de a contribui în mod echitabil pentru atingerea obiective, prin reducerea emisiilor în toate sectoarele;

întrucât măsurile de proiectare ecologică ar trebui să acopere întregul ciclu de viață al produselor, în scopul de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în Uniune, ținând seama de faptul că peste 80 % din impactul de mediu al unui produs se decide în etapa de proiectare, care, prin urmare, joacă un rol foarte important în promovarea aspectelor economiei circulare, precum durabilitatea, potențialul de actualizare, de reparare, reutilizarea și reciclarea unui produs;

întrucât, pe lângă fabricarea unor produse mai durabile și mai eficiente din perspectiva utilizării resurselor, trebuie consolidate principiile economiei colaborative și ale economiei serviciilor, în timp ce statele membre ar trebui să acorde o atenție specială gospodăriilor cu venituri scăzute, inclusiv celor expuse riscului de sărăcie energetică, când prezintă programe pentru a încuraja utilizarea produselor și serviciilor celor mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

W.	întrucât Uniunea este o parte la Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) și, prin urmare, trebuie să ia măsuri pentru eliminarea treptată a acestor substanțe periculoase, inclusiv prin limitarea utilizării lor din etapa de proiectare a produsului;

Un instrument eficient pentru realizarea unor economii de energie rentabile

consideră că Directiva privind proiectarea ecologică a reprezentat un instrument de succes pentru îmbunătățirea eficienței energetice, a condus la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și la beneficii economice pentru consumatori;

recomandă Comisiei să includă, în continuare, mai multe grupe de produse selectate pe baza potențialului lor în materie de proiectare ecologică, atât potențialul de eficiență energetică, cât și de eficiență a materiilor, precum și alte aspecte legate de mediu, cu ajutorul metodologiei prevăzute la articolul 15 din directivă, și să mențină standardele existente până în prezent, pentru a profita pe deplin de potențialul domeniului de aplicare al directivei și de obiectivele stabilite;

subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică îmbunătățește funcționarea pieței interne a UE, prin definirea unor standarde comune pentru produse; subliniază că adoptarea în continuare a unor cerințe armonizate la nivelul UE sprijină inovarea, cercetarea și competitivitatea producătorilor din UE și asigură o concurență loială, fără a impune o sarcină administrativă inutilă;

reamintește că directiva îi cere Comisiei să prezinte măsuri de aplicare în cazul în care un produs îndeplinește criteriile, și anume volume semnificative de produse vândute, impact semnificativ asupra mediului și potențial de îmbunătățire; subliniază responsabilitatea Comisiei de a respecta acest mandat și de a asigura obținerea efectivă a unor beneficii pentru consumatori, economia circulară și mediu, recunoscând că aceste standarde privind produsele pot fi aplicate numai la nivelul UE și că, prin urmare, statele membre se bazează pe Comisie să ia măsurile necesare;

consideră că o coordonare cu inițiativele legate de economia circulară ar spori și mai mult eficiența directivei; prin urmare, solicită stabilirea unui plan ambițios cu privire la proiectarea ecologică și la economia circulară, care să ofere atât beneficii pentru mediu, cât și oportunități de creștere durabilă și crearea de locuri de muncă, inclusiv în sectorul IMM-urilor, precum și avantaje pentru consumatori; ia act de faptul că o eficiență crescută a resurselor și utilizarea materiilor prime secundare în procesul de fabricație oferă un potențial considerabil pentru reducerea volumului de deșeuri și economisirea de resurse;

subliniază că Directiva privind proiectarea ecologică face parte dintr-un set mai mare de instrumente și că eficiența sa depinde de sinergiile cu alte instrumente, în special de etichetarea energetică; consideră că regulamentele care se suprapun ar trebui evitate;

Consolidarea procesului decizional

subliniază rolul esențial al Forumului consultativ în reunirea părților interesate din industrie, societatea civilă și din alte domenii în procesul decizional și consideră că această entitate funcționează bine;

este preocupat de întârzierile uneori semnificative în elaborarea și adoptarea măsurilor de punere în aplicare, care creează incertitudini pentru operatorii economici, au condus la pierderea unor oportunități considerabile de economisire a energiei pentru consumatori și de reduceri conexe ale emisiilor de gaze cu efect de seră și pot împiedica măsurile adoptate să țină pasul cu evoluțiile tehnologice;

ia act de faptul că întârzierile în aplicare sunt cauzate, în parte, de resursele limitate ale Comisiei; solicită Comisiei să aloce suficiente resurse procesului de proiectare ecologică, având în vedere valoarea adăugată importantă a legislației la nivelul UE;

10.

îndeamnă Comisia să evite întârzierile în adoptarea și publicarea măsurilor de aplicare și recomandă definirea unor termene-limită și puncte de reper clare pentru finalizarea acestora, precum și pentru revizuirea reglementărilor în vigoare; consideră că măsurile de proiectare ecologică ar trebui adoptate individual și publicate imediat după finalizarea lor;

11.

subliniază că este necesar să se respecte calendarul prevăzut în planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019;

12.

subliniază necesitatea de a baza cerințele în materie de proiectare ecologică pe o analiză tehnică și evaluări de impact temeinice, luând drept referință cele mai performante produse sau tehnologii de pe piață și dezvoltarea tehnologică din fiecare sector; invită Comisia să acorde prioritate punerii în aplicare și revizuirii măsurilor referitoare la produsele care au cel mai mare potențial în ceea ce privește economiile de energie primară și economia circulară;

13.

recunoaște că Directiva privind proiectarea ecologică permite utilizarea acordurilor voluntare; subliniază că acordurile voluntare pot fi utilizate în locul măsurilor de punere în aplicare atunci când acoperă o mare majoritate a pieței și sunt considerate capabile să garanteze cel puțin un nivel echivalent de performanță de mediu, și că acestea ar trebui să garanteze un proces decizional mai rapid; consideră că ar trebui consolidată eficacitatea supravegherii acordurilor voluntare și ar trebui asigurată implicarea adecvată a societății civile; salută, în această privință, Recomandarea (UE) 2016/2125 a Comisiei privind orientările referitoare la măsurile de autoreglementare întocmite de industrie și solicită Comisiei să monitorizeze strict toate acordurile voluntare recunoscute în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică;

14.

încurajează integrarea curbelor de învățare tehnologice în metodologia pentru proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic (MEERP), astfel încât să se anticipeze îmbunătățirile tehnologice întreprinse, înainte ca regulamentele să intre în vigoare și pentru a le asigura actualitatea;

15.

invită Comisia să includă evaluările privind deversarea microparticulelor de plastic în mediul acvatic în măsurile privind proiectarea ecologică, după caz; invită Comisia să introducă cerințe obligatorii privind filtrele de microparticule de plastic în revizuirea măsurilor de proiectare ecologică pentru mașinile de spălat și uscătoarele de uz casnic;

De la economii de energie la utilizarea eficientă a resurselor

16.

își reiterează solicitarea privind un impuls nou privind aspectele ce țin de economia circulară în ceea ce privește produsele și consideră că Directiva privind proiectarea ecologică oferă un potențial semnificativ de îmbunătățire a eficienței resurselor care rămâne subexploatat;

17.

prin urmare, consideră că punerea în aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică - pe lângă eforturile continue de îmbunătățire a eficienței energetice - trebuie să abordeze acum sistematic întregul ciclu de viață al tuturor grupelor de produse din cadrul domeniului său de aplicare, prin stabilirea unor criterii minime privind eficiența resurselor care să acopere, printre altele, durabilitatea, robustețea, reparabilitatea și potențialul de actualizare, dar și potențialul de schimb, reutilizarea, scalabilitatea, reciclabilitatea, posibilitatea de refabricare, conținutul de materii reciclate sau materii prime secundare, precum și utilizarea materiilor prime critice;

18.

consideră că alegerea criteriilor privind economia circulară pentru fiecare grupă de produse trebuie să fie bine precizată și definită în mod clar și obiectiv, fiind în același timp ușor măsurabilă și realizabilă, la un cost proporțional, pentru a se asigura că directiva este în continuare aplicabilă;

19.

solicită analize sistematice aprofundate ale potențialului economiei circulare în timpul studiilor pregătitoare pentru măsurile specifice de proiectare ecologică asociate fiecărei categorii de produse;

20.

subliniază că este important ca producătorii să furnizeze instrucțiuni clare și obiective, permițând utilizatorilor și reparatorilor independenți să repare produsele mai ușor, fără echipamente speciale; de asemenea, subliniază importanța furnizării unor informații privind disponibilitatea pieselor de schimb și durata de viață a produselor, acolo unde este posibil;

21.

subliniază beneficiile potențiale ale concentrării pe alte aspecte de mediu, nu numai pe utilizarea energiei, cum ar fi substanțele chimice periculoase, dispersarea microparticulelor de plastic, generarea de deșeuri și consumul de materii, și solicită utilizarea instrumentelor prevăzute de directivă pentru mărirea transparenței pentru consumatori;

22.

consideră că, întrucât peste 80 % din impactul de mediu al unui produs se decide în etapa de proiectare, în acest stadiu se pot evita, înlocui sau limita, într-o mare măsură, substanțele care prezintă motive de îngrijorare; subliniază faptul că utilizarea de materii și substanțe de importanță crucială, ca de exemplu pământurile rare sau substanțele de natură toxică sau care prezintă motive de îngrijorare, cum ar fi, de exemplu, POP și substanțele perturbatoare ale sistemului endocrin, trebuie analizată, în mod specific, în funcție de criteriile extinse privind proiectarea ecologică, pentru a le limita utilizarea sau a le înlocui, după caz, sau cel puțin a asigura posibilitatea de a le extrage/separa la sfârșitul ciclului de viață, fără a aduce prejudicii altor cerințe juridice armonizate referitoare la substanțele respective prevăzute la nivelul Uniunii;

23.

solicită ca cerințele în materie de proiectare ecologică, în cazul produselor cu impact energetic, să nu creeze obiective greu de atins pentru producătorii UE, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, a căror capacitate în ceea ce privește tehnologiile brevetate este cu mult mai mică decât cea a întreprinderilor lidere de piață;

24.

salută, în acest sens, programul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019, care include angajamente privind elaborarea de cerințe și standarde pentru eficiența materialelor, sprijinind utilizarea materiilor prime secundare, și îndeamnă Comisia să finalizeze această activitate cu prioritate; consideră că aceste criterii ar trebui să fie specifice produsului, să se bazeze pe analize solide, să se concentreze pe zonele cu potențial de îmbunătățire clară și să poată fi puse în aplicare și verificate de către autoritățile de supraveghere a pieței; consideră că, atunci când se definesc cele mai bune practici, ar trebui promovate utilizarea rezultatelor activităților de cercetare anterioare și în curs de desfășurare, inovațiile de vârf în reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice;

25.

consideră că dezvoltarea unei „abordări sistemice” care ține seama nu numai de produs, ci și de întregul sistem necesar pentru funcționarea sa în procesul de proiectare ecologică devine un factor de succes din ce în ce mai important în utilizarea eficientă a resurselor și îndeamnă Comisia să includă mai multe dintre aceste oportunități la nivel de sistem în următorul program de lucru privind proiectarea ecologică;

26.

consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită produselor consumatoare de apă, în cazul cărora s-ar putea realiza importante beneficii pentru mediu și economii semnificative pentru consumatori;

27.

invită Comisia să încurajeze recuperarea materiilor prime critice și din deșeurile miniere;

28.

constată că Comisia a amânat măsurile privind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), cum ar fi telefoanele mobile și telefoanele inteligente, în așteptarea unor evaluări suplimentare și ținând cont de schimbările tehnologice rapide din această grupă de produse; consideră totuși că aceste produse, comercializate în număr mare și înlocuite frecvent, au un potențial clar de îmbunătățire, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor și, prin urmare, că ar trebui să li se aplice criteriile de proiectare ecologică și că ar trebui depuse eforturi pentru a optimiza progresul în materie de reglementare; subliniază necesitatea de a evalua cu atenție modalitățile de îmbunătățire a proiectării ecologice a grupelor de produse pentru care posibilitatea de reparare și înlocuire a pieselor de schimb sunt parametri esențiali de proiectare ecologică;

29.

subliniază că este necesar ca reparabilitatea să fie facilitată prin punerea la dispoziție a pieselor de schimb, pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului, la un preț decent în raport cu costul total al produsului;

30.

reamintește solicitările sale pentru o revizuire de amploare a cadrului de politici al Uniunii privind produsele pentru a aborda eficiența utilizării resurselor; în acest context, solicită Comisiei să evalueze dacă actuala metodologie de proiectare ecologică ar putea fi utilizată pentru alte categorii de produse, în plus față de produsele cu impact energetic și să prezinte noi propuneri legislative, după caz;

31.

subliniază că, pentru a garanta utilizarea materiilor prime reciclate/secundare, disponibilitatea materiilor prime secundare de înaltă calitate este imperativă și că, în acest scop, ar trebui creată o piață bine organizată pentru materiile secundare;

32.

subliniază importanța de a face producătorii responsabili și de a extinde perioadele și condițiile de garanție, de a obliga producătorii să își asume responsabilitatea pentru gestiunea stadiului de deșeu din ciclul de viață al unui produs, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, stimulând reparabilitatea, potențialul de actualizare, modularitatea și reciclabilitatea și asigurând că gestionarea materiilor prime și a deșeurilor rămân pe teritoriul Uniunii Europene;

33.

solicită extinderea garanțiilor minime pentru bunurile de folosință îndelungată;

Îmbunătățirea supravegherii pieței

34.

insistă asupra necesității de a consolida supravegherea produselor introduse pe piața internă, printr-o mai bună cooperare și coordonare între statele membre și între Comisie și autoritățile naționale, precum și prin furnizarea unor resurse financiare adecvate autorităților de supraveghere a pieței;

35.

solicită Comisiei să analizeze potențialul creării unei fișe informative despre produs, în format digital („pașaportul produsului”), așa cum se propune în concluziile Consiliului din 18 decembrie 2017 referitoare la ecoinovare, ca instrument pentru a dezvălui materiile și substanțele utilizate în produse, ceea ce ar facilita, de asemenea, supravegherea pieței;

36.

solicită un sistem de supraveghere a pieței mai coerent și mai eficient din punctul de vedere al costurilor, în întreaga Uniune, pentru a asigura conformitatea cu Directiva privind proiectarea ecologică și face următoarele recomandări:

—

autoritățile naționale să fie solicitate să utilizeze baza de date ICSMS, pentru a împărtăși toate rezultatele verificărilor privind conformitatea produsului și testările efectuate pentru toate produsele care fac obiectul reglementărilor privind proiectarea ecologică; această bază de date ar trebui să conțină toate informațiile relevante privind produsele conforme și neconforme, pentru a evita testările inutile în alt stat membru și ar trebui să fie simplă de utilizat și ușor accesibilă;

—	baza de date generală de înregistrare a produsului pentru produsele cu etichetă energetică să fie extinsă la toate produsele care intră sub incidența reglementărilor privind proiectarea ecologică;

—

autoritățile naționale să fie solicitate să elaboreze planuri specifice pentru activitățile lor de supraveghere a pieței în domeniul proiectării ecologice, care să fie notificate altor state membre și Comisiei, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 765/2008 (9); statele membre ar trebui să includă inspecții aleatorii în aceste planuri;

—	să se aplice metode de screening rapid pentru a detecta produsele care nu respectă reglementările, metode care să fie elaborate în colaborare cu experți din domeniu și în comun cu organismele publice;

—	Comisia să aibă în vedere definirea unui procent minim de produse de pe piață care urmează să fie testate, precum și elaborarea unui mandat pentru a proceda la propria supraveghere independentă a pieței și să facă propuneri, după caz;

—

să se adopte măsuri de descurajare, incluzând: sancțiuni pentru producătorii care nu respectă normele, proporționale cu impactul nerespectării asupra întregii piețe europene, și compensații pentru consumatorii care au achiziționat produse neconforme, chiar și după expirarea perioadei de garanție legală, prin acțiuni colective în despăgubire;

—	acordarea unei atenții deosebite importurilor din afara UE și produselor vândute online;

—

trebuie asigurată coerența cu propunerea Comisiei referitoare la un regulament de stabilire a normelor și a procedurilor pentru respectarea și punerea în aplicare a legislației de armonizare a Uniunii privind produsele (COM(2017)0795), care include în domeniul său de aplicare produsele reglementate în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică; în acest context, sprijină facilitarea testărilor comune la nivelul UE;

37.

accentuează importanța unor standarde de testare armonizate adecvate și clar definite și subliniază faptul că ar trebui elaborate protocoale de testare cât mai apropiate posibil de condițiile reale; subliniază că metodele de testare ar trebui să fie solide și proiectate și executate în așa fel încât să se excludă manipularea rezultatelor și ameliorarea lor intenționată sau neintenționată; consideră că testele nu ar trebui să genereze o sarcină excesivă pentru întreprinderi, în special ținând seama de IMM-uri, care nu dispun de aceeași capacitate precum concurenții lor mai mari; salută Regulamentul (UE) 2016/2282 al Comisiei cu privire la utilizarea toleranțelor în procedurile de verificare;

38.

îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în activitatea lor de asigurare a respectării normelor și solicită cooperarea consolidată atunci când un produs este neconform; subliniază că este nevoie de orientări pentru producători și importatori cu privire la cerințele detaliate din documentele necesare pentru autoritățile de supraveghere a pieței;

Alte recomandări

39.

subliniază necesitatea de a asigura coerența și convergența între regulamentele privind proiectarea ecologică și regulamentele orizontale, cum ar fi legislația Uniunii privind substanțele chimice și deșeurile, inclusiv REACH și directivele DEEE și RoHS, și accentuează necesitatea de a consolida sinergiile cu achizițiile publice verzi și cu eticheta ecologică a UE;

40.

subliniază legătura dintre Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind performanța energetică a clădirilor; invită statele membre să stimuleze pătrunderea pe piață a unor produse și servicii eficiente și să își intensifice activitățile de inspecție și consiliere; consideră că o proiectare ecologică mai bună a produselor cu impact energetic poate avea, la rândul său, un impact pozitiv asupra performanței energetice a clădirilor;

41.

subliniază necesitatea de a oferi publicului larg și, în special, mass-mediei informații clare cu privire la avantajele proiectării ecologice, înainte de lansarea unei măsuri, și încurajează Comisia și statele membre să comunice proactiv cu privire la avantajele măsurilor de proiectare ecologică, ca parte integrantă a procesului de adoptare a acestor măsuri, și să se implice mai activ, împreună cu părțile interesate, pentru a-i ajuta pe cetățeni să înțeleagă mai bine legislația;

42.

subliniază că tranziția la o economie circulară și durabilă va aduce cu sine multe oportunități, dar și provocări sociale; consideră, având în vedere faptul că nimeni nu ar trebui lăsat în urmă, că, atunci când elaborează programe pentru a încuraja utilizarea produselor celor mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, Comisia Europeană și statele membre ar trebui să acorde o atenție specială gospodăriilor cu venituri scăzute, expuse riscului de sărăcie energetică; consideră că astfel de programe ar trebui să nu împiedice inovarea, ci ar trebui să permită, în continuare, producătorilor să ofere consumatorilor o gamă largă de produse de înaltă calitate și că ar trebui să favorizeze, de asemenea, pătrunderea pe piață a produselor cu impact energetic și care utilizează apa, capabile să asigure o utilizare mai eficientă a resurselor și economii pentru consumatori;

43.

solicită instituțiilor UE și statelor membre să dea un bun exemplu, prin elaborarea și utilizarea la maximum a economiei circulare și a unor strategii privind achizițiile publice verzi, pentru a acorda prioritate produselor cu sustenabilitate dovedită, cum ar fi produsele cu eticheta ecologică, și celor mai înalte standarde de eficiență a resurselor în toate investițiile și să promoveze utilizarea pe scară largă a achizițiilor verzi, inclusiv în sectorul privat.

o o

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.

(2) JO L 198, 28.7.2017, p. 1.

(3) JO L 354, 28.12.2013, p. 171.

(4) http://www.consilium.europa.eu/media/32274/eco-innovation-conclusions.pdf

(5) JO C 265, 11.8.2017, p. 65.

(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0287.

(7) Regulamentul (CE) nr. 244/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecționale (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 76, 24.3.2009, p. 3).

(8) Regulamentul (UE) nr. 1194/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru lămpile direcționale, lămpile cu diode electroluminiscente și echipamentele aferente Text cu relevanță pentru SEE (JO L 342, 14.12.2012, p. 1).

(9) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).