P8_TA(2018)0018

Punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Rezoluţia Parlamentului European din 18 ianuarie 2018 referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (2017/2039(INI))

(2018/C 458/07)

Parlamentul European,

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (2),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (3),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016, intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

—	având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 3/2015 din martie 2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”,

—	având în vedere Raportul special al CCE nr. 5/2017 din martie 2017 intitulat: „O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

—	având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al Garanției pentru tineret a UE (4),

—	având în vedere analiza aprofundată din 3 februarie 2016 a departamentului său tematic pentru afaceri bugetare intitulată „Evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

—	având în vedere propunerea Comisiei din 10 iunie 2016 referitoare la propunerea de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții de competențe (COM(2016)0382),

—	având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri (5),

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii,

—	având în vedere Carta socială europeană, protocolul adițional la aceasta și versiunea sa revizuită, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999,

—

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 (ODD), în special ODD 8 „Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți”, care au fost adoptate de ONU în 2015 și care se aplică întregii lumi, inclusiv UE,

—

având în vedere raportul din 22 iunie 2015 redactat de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz, privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”), documentele de reflecție ale Comisia din 26 aprilie 2017 privind dimensiunea socială a Europei și din 31 mai 2017 privind aprofundarea Uniunii monetare europene, și Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM(2017)0250) și Recomandarea (UE) 2017/761 a Comisiei din 26 aprilie 2017 privind Pilonul european al drepturilor sociale (6),

—

având în vedere activitatea și cercetarea realizate de Eurofound, Cedefop, Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Institutul European al Sindicatelor, Confederația întreprinderilor europene (BUSINESSEUROPE), Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice, Eurocities și Forumul European de Tineret,

—

având în vedere discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017, Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică (proiectul de program de lucru al Comisiei până la sfârșitul lui 2018) și scrisoarea de intenție adresată de Comisie președintelui Antonio Tajani și prim-ministrului estonian, Jüri Ratas, din 13 septembrie 2017,

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0406/2017),

întrucât criza economică și financiară au făcut ca rata șomajului în rândul tinerilor să atingă un nivel record, ajungând de la 15 %, în 2008, la 24 %, la începutul lui 2013, această rată medie mascând diferențe enorme între diferitele state membre și regiuni; întrucât ratele șomajul în rândul tinerilor în 2013 au fost de aproximativ 10 % în Germania, Austria și Țările de Jos dar au atins un nivel record de 40 % în Italia, Spania, Croația și Grecia sau au depășit cu mult acest procentaj;

B.	întrucât măsurile care au vizat reducerea cheltuielilor publice au avut un impact negativ direct, în special asupra tineretului, din cauza reducerilor de fonduri efectuate în domeniul educației, al formării, al creării de locuri de muncă și al serviciilor de asistență;

C.	întrucât politicile care afectează tinerii au fost elaborate fără implicarea tinerilor respectivi și a reprezentanților acestora;

întrucât perioadele îndelungate de șomaj riscă să îi marginalizeze și să îi excludă pe tineri din societate, să îi facă să se simtă izolați și pot lasă „sechele”, ceea ce înseamnă că există mai multe șanse ca aceștia să se afle din nou în șomaj și să se confrunte cu salarii inferioare și perspective de carieră mai puțin bune pe tot parcursul vieții lor active; întrucât ținerea la distanță a tinerilor reprezintă o pierdere a investițiilor publice și private, care duce la generalizarea nesiguranței locului de muncă și la erodarea competențelor, având în vedere că este însoțită implicit de neutilizarea și vulnerabilizarea potențialului uman;

întrucât, în 2012, unul din trei lucrători europeni era fie supracalificat, fie subcalificat pentru locul de muncă (7); întrucât, în general, tinerii angajați sunt mai susceptibili de a ocupa locuri de muncă sub nivelul calificării lor formale, fiind, totodată, și mai predispuși în raport cu lucrătorii mai în vârstă să aibă locuri de muncă mai puțin corelate cu competențele lor;

F.	întrucât lucrătorii tineri prezintă un risc mai ridicat de a ocupa un loc de muncă precar; întrucât șansele de a ocupa un loc de muncă cu dezavantaje multiple sunt de două ori mai mari pentru lucrătorii cu vârsta sub 25 de ani decât pentru lucrătorii cu vârsta de 50 de ani sau mai mult (8);

întrucât tranziția cu succes de la școală la muncă și de la inactivitate la muncă și un prim loc de muncă adevărat emancipează și motivează tinerii, ajutându-i să își dezvolte competențele personale și profesionale pentru a putea deveni cetățeni independenți, a avea încredere în ei și a-și demara cu succes cariera;

întrucât, după ce a atins un nivel record de 24 % în 2013, rata șomajului în rândul tinerilor în UE-28 a scăzut în mod constant, ajungând sub pragul de 17 % în 2017; întrucât nivelul șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicat, în doar câteva state membre (Austria, Republica Cehă, Țările de Jos, Malta, Ungaria și Germania) înregistrându-se o rată a șomajului în rândul tinerilor de sub 11 %, și întrucât există mari discrepanțe între statele membre;

întrucât o analiză a defalcării pe sexe a muncii cu normă întreagă și cu fracțiune de normă în Europa arată că disparitatea de gen a persistat în perioada cuprinsă între 2007 și 2017, în care bărbații continuă să reprezinte aproximativ 60 % dintre angajații cu normă întreagă cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și aproximativ 40 % dintre angajații cu fracțiune de normă din aceeași grupă de vârstă;

J.	întrucât, potrivit datelor statistice, din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor este, în general, aproximativ de două ori mai mare decât rata generală medie a șomajului, atât în perioadele de creștere economică, cât și în timpul recesiunilor;

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret

întrucât, la 22 aprilie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare prin care a instituit Garanția pentru tineret (YG), prin care statele membre se angajează să pună la dispoziția tinerilor o ofertă de angajare de calitate, formare continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal;

întrucât, având în vedere că eforturile a numeroase state membre în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, nu au fost încununate de succes prin aplicarea regulamentelor și posibilităților disponibile până acum, acestea ar trebui să pună un accent mai mare pe utilizarea eficace a fondurilor și a instrumentelor disponibile în cadrul Fondului social european (FSE);

întrucât, în februarie 2013, Consiliul a aprobat crearea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), ca principal instrument bugetar al Uniunii – legat de FSE – care are scopul de a ajuta regiunile din statele membre care se confruntă cu rate deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, în special prin introducerea unor sisteme de garanție pentru tineret;

N.	întrucât YG este un angajament asumat la nivelul întregii Uniuni, în timp ce YEI vizează statele membre și regiunile în care rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 25 %, cu un total de 20 de state membre care îndeplinesc integral sau parțial condițiile pentru a putea beneficia de aceasta;

întrucât s-a încercat o mobilizare rapidă a fondurilor printr-o concentrare la începutul perioadei, pentru 2014 și 2015, a bugetului Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru maximizarea impactului măsurilor finanțate prin YEI; întrucât, din cauza întârzierilor în punerea în aplicare la nivel național și regional, concentrarea eforturilor la începutul perioadei s-a dovedit, în sine, a fi o măsură insuficientă; întrucât, în 2015, rata de prefinanțare a fost ridicată în mod condiționat de la 1 % la 30 % și majoritatea statelor membre eligibile au aplicat această măsură cu succes;

întrucât una dintre principalele ambiții ale YEI și ale YG este de a-i ajuta pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), care sunt expuși celui mai ridicat risc de excluziune, ținând cont în același timp de faptul că termenul „NEET” acoperă diverse subgrupuri de tineri cu diverse nevoi;

întrucât scopul YG este de a permite integrarea sustenabilă a NEET pe piața muncii, propunând o formulă personalizată, care să conducă la o ofertă de calitate și să crească capacitatea de inserție profesională a tinerilor, sprijinind tinerii, în același timp, într-un context mai larg, în tranziția de la școală la muncă și în soluționarea problemei necorelării competențelor pe piața muncii; întrucât statele membre trebuie să elaboreze strategii de comunicare corespunzătoare în acest sens;

întrucât, în 2015, OIM a estimat costul punerii în aplicare a YG în toate statele membre ale UE-28 la 45 miliarde EUR; întrucât YEI a beneficiat, pentru perioada de programare 2014-2020, de un buget modest de 6,4 miliarde EUR, scopul fiind acela de a completa finanțarea la nivel național, și nu de a o înlocui;

întrucât Comisia a propus majorarea cu 1 miliard EUR a bugetului YEI, care să corespundă unor angajamente FSE cu valoare identică, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2017-2020; întrucât, ca urmare a unui acord între Parlament și Consiliu, cifra a crescut la 1,2 miliarde EUR; întrucât, la 5 septembrie 2017, Parlamentul a adoptat proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 pentru a prevedea 500 milioane EUR suplimentare pentru YEI în 2017, sumă finanțată din marja globală pentru angajamente, exprimându-și, de asemenea, regretul față de întârzierea din procedura bugetară pentru anul 2017 cauzată de blocarea și aprobarea cu întârziere de către Consiliu a revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

întrucât, în primul său Raport special privind YG, CCE a împărtășit preocupările sale în ceea ce privește adecvarea finanțării inițiativei (atât la nivel european, cât și național), definirea unei „oferte de calitate”, lipsa unei strategii cu etape și obiective clare și monitorizarea și raportarea rezultatelor; întrucât CCE a atras, de asemenea, atenția asupra eșecului înregistrat în aplicarea strategiei de parteneriat, prevăzută în Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013, în dezvoltarea YG;

întrucât sunt necesare mecanisme cu adevărat eficace pentru discutarea și soluționarea dificultăților întâmpinate la punerea în aplicare a schemelor YG și un angajament ferm al statelor membre de a pune în aplicare pe deplin YG, ținând seama în special de condițiile locale și stimulând îmbunătățirea competențelor, prin punerea în aplicare a unor structuri de evaluare adecvate și flexibile;

întrucât Raportul special al CCE privind YG a identificat câteva criterii comune pentru ceea ce constituie o „ofertă de calitate”, Slovacia conferind definiției acesteia caracter juridic obligatoriu, ele cuprinzând dispoziții privind timpul minim de lucru și sustenabilitatea ocupării forței de muncă după încetarea sprijinului YEI, luând în considerare starea de sănătate a beneficiarului;

întrucât, în cel de-al doilea Raport special al său privind YEI și YG publicat recent și elaborat pe baza unui eșantion de șapte state membre, CCE a împărtășit preocupările sale legate de dificultățile întâmpinate pentru a avea acces la date complete și de progresele limitate înregistrate în punerea în aplicare a YG, ale cărei rezultate nu se ridică la nivelul așteptărilor; întrucât YEI și YG reprezintă în continuare unele dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor, în urma crizei economice, și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de un sprijin financiar și politic continuu din partea instituțiilor europene, naționale și regionale în vederea punerii lor în aplicare în anii următori;

întrucât raportul cost-eficacitate al YEI și scopul final al YG de a ajuta tinerii să obțină locuri de muncă sustenabile pot fi atinse doar dacă operațiunile sunt monitorizate în mod corespunzător, pe baza unor date fiabile și comparabile, dacă programele sunt axate pe rezultate și dacă se fac ajustări în cazurile în care se detectează măsuri ineficace și costisitoare;

Y.	întrucât statele membre trebuie să depună eforturi mai mari pentru a-i sprijini și a-i sensibiliza pe tinerii cei mai îndepărtați și complet izolați de piața forței de muncă, cum ar fi tinerii cu dizabilități;

Z.	întrucât YEI și YG unt menite să joace un rol central în respectarea principiilor-cheie ale pilonului european al drepturilor sociale;

AA.

întrucât, în discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio referire la situația șomajului în rândul tinerilor în Europa, care rămâne alarmantă; întrucât în scrisoarea de intenție care însoțește discursul din 2017 privind starea Uniunii, se recunoaște contribuția YG la crearea de locuri de muncă în UE; întrucât combaterea șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor, ar trebui să rămână o prioritate pentru acțiunea la nivelul UE;

AB.

întrucât au fost semnalate întârzieri la plata către tineri a ajutoarelor prevăzute în virtutea măsurilor finanțate de YEI, aceste întârzieri fiind cauzate adesea de înființarea târzie a autorităților de management sau de capacitatea administrativă insuficientă a autorităților naționale sau regionale;

AC.	întrucât măsurile adoptate în cadrul YEI și YG, cum ar fi stagiile de practică și stagiile de formare, ar trebui să faciliteze tranziția către piața forței de muncă și nu ar trebui să înlocuiască niciodată contractele de muncă obișnuite;

AD.

întrucât, în cazul tinerelor femei din zonele rurale, formele de muncă ilegale sau neînregistrarea lor ca șomere face ca datele statistice să fie imprecise și creează disparități în materie de pensii; întrucât această practică are o influență negativă asupra întregii societăți și, în special, asupra bunăstării femeilor, asupra altor forme de asigurări sociale și a evoluției în carieră sau a oportunităților viitoare de angajare;

AE.	întrucât 16 milioane de tineri din categoria NEET s-au înscris în programele YG și întrucât YEI a oferit sprijin direct pentru mai mult de 1,6 milioane de tineri în UE;

AF.	întrucât, în cadrul YEI, statele membre au adoptat peste 132 de măsuri în domeniul pieței muncii destinate tinerilor;

AG.	întrucât 75 % din totalul bugetului YEI a fost angajat, iar 19 % a fost deja investit de către statele membre, ceea ce face ca YEI să aibă rata de execuție bugetară cea mai mare dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

AH.

întrucât, din mai multe rapoarte privind punerea în aplicare a YEI, reiese că, în pofida preocupărilor privind adecvarea finanțării și a estimărilor privind investițiile totale necesare, resursele disponibile sunt canalizate cu succes pentru a răspunde nevoilor regionale, vizând regiuni și grupuri de beneficiari specifice;

AI.

întrucât, de la introducerea strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în 1997, Comisia a sprijinit o serie de măsuri destinate să îmbunătățească perspectivele tinerilor în materie de ocupare a unui loc de muncă și educație (9); întrucât, în urma crizei, eforturile UE s-au concentrat îndeosebi asupra YG și YEI;

AJ.

întrucât YG este finanțată de FSE, de bugetele naționale și de YEI, în timp ce YEI poate finanța furnizarea directă de locuri de muncă, ucenicii, stagii sau educație continuă pentru grupul-țintă al YEI în regiunile eligibile; întrucât intervenția YEI nu are o durată prestabilită, în timp ce YG impune să se propună o ofertă în termen de patru luni;

AK.	întrucât YG a dus la realizarea unor reforme structurale în statele membre, menite să promoveze, în special, alinierea modelelor lor de educație și formare la piața muncii pentru a atinge obiectivele YG;

AL.	întrucât factorii externi, precum situația economică sau modelul de producție specific fiecărei regiuni, influențează perspectivele de atingere a obiectivelor stabilite în YG;

Introducere

consideră că YG trebuie să fie un prim pas către nevoile tinerilor în materie de ocupare a forței de muncă; reamintește că angajatorii au obligația de a se implica în procesul de oferire de programe de formare profesională accesibile, locuri de muncă la nivel de începător și stagii de practică de calitate pentru tineri;

subliniază că aspectul calitativ al muncii decente pentru tineri nu trebuie să fie compromis niciodată; subliniază că standardele fundamentale de muncă și alte standarde legate de calitatea muncii, cum ar fi timpul de lucru, salariul minim, securitatea socială și securitatea și sănătatea în muncă, trebuie să reprezinte considerente esențiale în cadrul eforturilor depuse;

ia act de divergențele semnificative în materie de performanțe economice în UE-28, fie că este vorba de creșterea economică, fie de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, ceea ce impune o reacție politică decisivă; recunoaște că anumite state membre au rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor structurale necesare; ia act de faptul că politicile economice sănătoase, precum și politicile de ocupare a forței de muncă și de investiții, care țin în definitiv de competența statelor membre, sunt cele care creează locuri de muncă; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe termen lung asupra dezvoltării economice a regiunilor care se confruntă cu un exod al creierelor în cazul persoanelor cu studii superioare;

reamintește că, potrivit normelor de punere în aplicare a YEI, statele membre trebuie să aleagă între diferite modalități de implementare (un program exclusiv, axe prioritare în cadrul unui program operațional existent sau un program care face parte din mai multe axe prioritare); subliniază că, având în vedere diferitele opțiuni de punere în aplicare și pe baza rezultatelor obținute, este necesar un schimb de bune practici pentru a ține seama de acestea în viitoarele etape ale programului;

ia act cu îngrijorare de faptul că Raportul special al CCE nr. 5/2017 subliniază că există riscul ca finanțarea UE să înlocuiască pur și simplu finanțarea națională, mai degrabă decât să creeze valoare adăugată; reamintește că, conform principiului adiționalității fondurilor, YEI urmărește să completeze finanțarea națională și nu să înlocuiască finanțarea și politicile proprii ale statelor membre destinate să combată șomajul în rândul tinerilor; subliniază că bugetul YEI nu poate oferi tuturor tinerilor o ofertă de angajare de calitate, educație continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la pierderea locului de muncă sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal și nu a fost conceput în acest scop;

subliniază că este necesar ca YEI să favorizeze, în special, reformele politice, precum și o mai bună coordonare în domeniile ocupării forței de muncă și educației, mai ales în statele membre în care se înregistrează rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, pentru a se asigura că aceste state membre introduc strategii integrate, globale și pe termen lung de luptă împotriva șomajului în rândul tinerilor, care să vizeze creșterea capacității lor de ocupare a forței de muncă, să le ofere perspective mai bune și să le permită să găsească un loc de muncă sustenabil, mai degrabă decât să mențină o serie de politici (existente) fragmentate; consideră că YEI și YG sunt instrumente puternice de combatere a excluziunii sociale a grupurilor de tineri celor mai marginalizate; consideră că este important să se depună eforturi în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, al abandonului școlar și al excluziunii sociale;

reamintește că, în urma Recomandării Consiliului referitoare la instituirea unei Garanții pentru tineret, s-au stabilit șase orientări care să stea la baza sistemelor de garanție pentru tineret: crearea de abordări bazate pe parteneriate, intervenție și activare rapidă, măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea fondurilor Uniunii, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare; subliniază că, potrivit rapoartelor de evaluare, foarte puține state membre au furnizat date cu privire la aceste aspecte și evaluări complete ale acestora;

subliniază că ar trebui să se investească mai mult atât în mobilitatea internă, cât și în mobilitatea transfrontalieră, pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor și pentru a trata problema necorelării competențelor; solicită ca oferta de muncă și competențele să fie mai bine aliniate la cerere prin facilitarea mobilității între regiuni (inclusiv între regiunile transfrontaliere); recunoaște că statele membre trebuie să acorde o atenție specială stabilirii unei mai bune legături între sistemele de educație și piețele muncii în regiunile transfrontaliere, de exemplu promovând educația în limbile țărilor învecinate;

reamintește că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor este determinată de: consecințele crizei economice globale asupra piețelor forței de muncă, abandonul școlar timpuriu fără calificări suficiente, lipsa de competențe relevante și de experiență profesională, răspândirea tot mai mare a formelor de muncă precare pe termen scurt urmate de perioade de șomaj, oportunități de formare limitate și insuficiența sau inadecvarea programelor active pe piața forței de muncă;

10.

consideră că monitorizarea YEI trebuie să se bazeze pe date credibile; consideră că datele obținute în urma monitorizării și rezultatele disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru a realiza o evaluare globală a punerii în aplicare și a rezultatelor YEI, ca principal instrument al Uniunii de finanțare a garanțiilor pentru tineret, în special ca urmare a întârzierilor inițiale în instituirea programelor operaționale de către statele membre și din cauza faptului că acestea se află încă în etape relativ timpurii ale punerii în aplicare; insistă asupra necesității de a considera în continuare ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca una dintre prioritățile de acțiune ale UE; este preocupat totuși de concluziile raportului recent al CCE privind impactul YEI și YG, ca politici ale Uniunii care vizează abordarea problemei șomajului în rândul tinerilor, ținând seama, în același timp, de domeniul său de aplicare teritorial și temporal limitat;

11.

consideră că, pentru a fi cu adevărat eficace, o strategie pentru relansarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să prevadă organizarea de mese rotunde la care să participe părțile interesate, să țină seama de contextul teritorial în care trebuie pusă în aplicare și să ofere cursuri de pregătire specifice care să răspundă nevoilor întreprinderilor, armonizându-le, în același timp, cu aspirațiile și competențele tinerilor; subliniază că aceeași strategie ar trebui să asigure o formare profesională de calitate și transparență totală în ceea ce privește atribuirea fondurilor către agențiile de formare, inclusiv printr-o monitorizare atentă a utilizării acestora;

12.

regretă că statele membre au ales să își asume angajamente numai prin intermediul recomandărilor Consiliului care reprezintă un instrument fără caracter obligatoriu; subliniază că scopul YG este departe de a fi atins în multe state membre;

Sensibilizarea tinerilor celor mai excluși

13.

ia act de riscul ca tinerii cu dizabilități să nu intre nici în domeniul de aplicare al YEI, nici al YG; invită Comisia și statele membre să își adapteze programele operaționale pentru a se asigura că măsurile adoptate în cadrul YEI și al YG sunt accesibile cu adevărat tuturor persoanelor cu dizabilități, garantând accesul egal al tinerilor cu dizabilități și răspunzând nevoilor individuale ale acestora;

14.

subliniază că, pentru a ajunge la NEET, care formează un grup eterogen cu nevoi și competențe diverse, sunt necesare eforturi importante și susținute din partea autorităților naționale, precum și o cooperare intersectorială; subliniază, prin urmare, că sunt necesare date exacte și complete privind toate persoanele NEET, în scopul de a le înregistra și de a ajunge la acestea în mod mai eficace, întrucât prin mai multe date defalcate, inclusiv în funcție de regiuni, s-ar putea identifica grupurile care ar trebui vizate și modul în care inițiativele în materie de ocupare a forței de muncă ar putea fi adaptate mai bine destinatarilor;

15.

consideră că YG și YEI nu pot înlocui utilizarea instrumentelor macroeconomice și a altor politici pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că, în evaluarea punerii în aplicare și a impactului YG, este important să se țină seama de condițiile macroeconomice și bugetare diferite din statele membre; consideră că, în cazul în care se are în vedere extinderea duratei YG, este important să se contureze un program de reformă structurală pe termen lung a acestuia; subliniază necesitatea clară a unei mai bune coordonări între diferitele state membre;

16.

sprijină dezvoltarea ghișeelor unice care pot garanta că toate serviciile și orientările sunt ușor accesibile, disponibile și gratuite pentru tineri într-un singur loc;

17.

este preocupat de observațiile inițiale care indică că sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește înregistrarea și sensibilizarea tuturor NEET, în special, a celor inactivi și a celor care sunt dificil de reintegrat; invită statele membre să pună în aplicare strategii corespunzătoare și adaptate de comunicare pentru a se adresa tuturor tinerilor din categoria NEET și pentru a adopta o abordare integrată care să vizeze punerea la dispoziție de asistență și servicii mai personalizate pentru a sprijini tinerii care se confruntă cu bariere multiple; îndeamnă statele membre să acorde o atenție deosebită nevoilor tinerilor NEET vulnerabili și să elimine atitudinile prejudiciabile și negative la adresa acestora;

18.

subliniază necesitatea de a adapta măsurile la nevoile locale pentru a spori impactul acestora; invită statele membre să pună în aplicare măsuri speciale de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în zonele rurale;

19.

invită statele membre să îmbunătățească rapid comunicarea programelor de sprijin existente disponibile pentru tineri, în special pentru grupurile cele mai îndepărtate de piața forței de muncă, prin campanii de sensibilizare, utilizând atât canalele media tradiționale, cât și cel moderne, cum ar fi rețelele de socializare;

Asigurarea calității ofertelor în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

20.

recunoaște apelul de a defini ceea ce ar trebui să însemne o „ofertă de calitate” în cadrul YEI; evidențiază nevoia de a elabora o definiție cuprinzătoare, convenită de comun acord, care să țină cont de munca depusă în cadrul Comitetului EMCO în colaborare cu Comisia, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și părțile interesate relevante; subliniază că o ofertă de calitate este o măsură polivalentă care conduce la integrarea durabilă, bine adaptată, a participanților pe piața forței de muncă, realizată prin dezvoltarea competențelor, și că ar trebui să corespundă nivelului de calificare și profilului participanților și să țină cont de cererea de forță de muncă; îndeamnă statele membre să se asigure că participanților li se aplică protecția socială, normele privind condițiile de muncă și nivelurile de compensație cuvenite; atrage atenția asupra standardelor de calitate menționate în „Orientările privind evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” publicate de Comisie în 2015, care stabilesc caracteristicile ofertelor de muncă, relevanța lor pentru nevoile participanților, rezultatele produse de oferte pe piața forței de muncă și proporția ofertelor neacceptate sau abandonate prematur ca indicatori valabili pentru evaluarea calității locurilor de muncă;

21.

reamintește faptul că OIM definește „munca decentă” ca fiind munca ce este „productivă și garantează un venit echitabil, condiții de siguranță la locul de muncă și protecție socială pentru familii, perspective mai bune pentru dezvoltarea personală și integrarea socială, libertatea persoanelor de a-și exprima preocupările, de a se organiza și de a participa la deciziile care le afectează viețile și egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați” și că acest standard minim este în continuare nerespectat în cazul tinerilor încadrați profesional;

22.

este de părere că tinerii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în monitorizarea calității ofertelor;

23.

subliniază că un contract de stagiu de calitate trebuie să respecte un cadru de calitate care oferă următoarele garanții: un stagiu trebuie reglementat printr-un contract scris, cu informații transparente privind drepturile și obligațiile părților contractante, care stabilește obiective concrete și prevede formare de înaltă calitate; trebuie să se desemneze un mentor care să evalueze performanța stagiarului la sfârșitul stagiului; stagiul trebuie să aibă o durată determinată, trebuie stabilite împreună cu angajatorul limite pentru durata stagiului, trebuie să se precizeze clar condițiile de asigurare în cadrul sistemelor de securitate socială și remunerația;

24.

încurajează statele membre să își actualizeze progresiv și să își revizuiască programele operaționale sprijinite de YEI cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret pentru a-și adapta acțiunile în funcție de nevoile reale ale tinerilor și ale pieței forței de muncă;

25.

subliniază că pentru a determina dacă bugetul YEI este bine cheltuit și dacă obiectivul său final, și anume acela de a le permite tinerilor șomeri să găsească un loc de muncă durabil, este atins, este indispensabil ca operațiunile să fie monitorizate îndeaproape și într-un mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și statele membre care nu au făcut progrese să fie atenționate mai sever; invită statele membre să îmbunătățească monitorizarea, raportarea și calitatea datelor în regim de urgență și să garanteze că sunt colectate date și cifre fiabile și comparabile privind implementarea YEI actuale și că acestea sunt puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât o impune obligația lor de raportare anuală, așa cum se specifică la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea CCE, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

26.

ia notă de propunerile statelor membre și de diferitele tipuri de programe elaborate de statele membre sub egida YEI; consideră că, în unele state membre, reglementarea națională și-a formulat în mod vag obiectivele și abordările, textul fiind lipsit de claritate, și că a oferit o gamă limitată de oportunități de promovare a ocupării forței de muncă; consideră că marja largă de interpretare și lipsa unor mecanisme clare de supraveghere au condus uneori la înlocuirea locurilor de muncă cu oferte din cadrul YEI;

27.

este preocupat de rapoartele care semnalează utilizarea inadecvată a măsurilor finanțate prin YEI, inclusiv plățile întârziate către tineri sau abuzul de stagii, de exemplu, utilizarea lor excesivă; își exprimă voința de a combate acest tip de practici; consideră că recurgerea repetată la Garanția pentru tineret nu ar trebui să contravină spiritului activării pieței muncii și nici țelului de integrare mai permanentă pe piața muncii;

28.

invită Comisia și statele membre să identifice, să disemineze și să facă schimb de bune practici pentru a învăța unii de la alții în domeniul politicilor și a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a unor politici bazate pe date fiabile; subliniază că schimbările de pe piața muncii și digitalizarea economiei impun o nouă abordare în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că YEI trebuie să acționeze în direcția utilizării unor instrumente eficace de reducere a șomajului în rândul tinerilor, nu să recicleze politici ineficace de ocupare a forței de muncă;

29.

reiterează faptul că în Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret se consideră că abordările bazate pe parteneriat sunt un element esențial pentru implementarea sistemelor YEI și atragerea persoanelor NEET; invită statele membre să urmeze o abordare bazată pe parteneriat, identificând și implicând în mod activ părțile interesate relevante și să promoveze mai bine programul YG în rândul întreprinderilor, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor familiale, de mai mici dimensiuni; subliniază că datele primite de la statele membre care au adoptat deja măsuri similare Garanției pentru tineret, înainte de introducerea programului, demonstrează că succesul unei abordări bazate pe implicarea părților interesate este esențială pentru succesul implementării;

30.

subliniază rolul important al organizațiilor de tineret de intermediari între tineri și serviciile publice de plasare a forței de muncă; încurajează statele membre, în acest context, să coopereze strâns cu organizațiile de tineret la nivel național, regional și local în chestiunile legate de comunicarea, planificarea și evaluarea YEI;

31.

subliniază importanța serviciilor SPOFM competente în furnizarea de servicii personalizate șomerilor din categoria NEET; invită statele membre ca, la implementarea YEI, să își coordoneze mai bine serviciile publice de ocupare a forței de muncă la nivelul UE în cadrul rețelei serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM); încurajează dezvoltarea unor noi sinergii între prestatorii publici și privați de servicii de ocupare a forței de muncă, întreprinderi și sistemele de învățământ; încurajează utilizarea pe scară largă a e-Guvernării pentru a reduce sarcinile birocratice;

32.

invită Comisia să facă o estimare adaptată de la țară la țară a costului anual pentru ca fiecare stat membru să pună în aplicare în mod efectiv Garanția pentru tineret, ținând seama de estimarea OIM;

33.

subliniază că este necesar să se înmulțească numărul de oferte de ucenicie disponibil în cadrul Garanției pentru tineret, dat fiind că acestea reprezintă numai 4,1 % din ofertele acceptate până în prezent;

Observații finale

34.

evidențiază că este necesară o strategie care să transforme YEI dintr-un instrument anti-criză într-un instrument permanent de finanțare al UE, cu ajutorul căruia să se combată șomajul în rândul tinerilor în perioada de după 2020, asigurând eliberarea rapidă și lipsită de complicații a fondurilor și care să stabilească o cerință de cofinanțare pentru a sublinia responsabilitatea principală a statelor membre; semnalează că extinderea YEI ar trebui să țină seama de observațiile CCE; subliniază că obiectivul general al programului este integrarea durabilă a tinerilor pe piața muncii; subliniază necesitatea de a stabili obiective clare, măsurabile; subliniază că aceste elemente ar trebui discutate în contextul următorului CFM pentru a oferi continuitate, rentabilitate și valoare adăugată;

35.

își afirmă din nou susținerea pentru YEI; subliniază că sunt necesare urgent eforturi suplimentare și un angajament politic și financiar continuu pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor; reamintește, în special, că este important să se asigure o finanțare de cel puțin 700 de milioane EUR pentru YEI pentru perioada 2018-2020, astfel cum s-a convenit cu prilejul revizuirii intermediare a CFM; solicită, de asemenea, alocarea unor credite de plată suficiente pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și la timp a YEI;

36.

subliniază nevoia de a îmbunătăți calitatea ofertelor din cadrul YEI și al YG și invită la o nouă discuție despre intervalul de vârstă eligibil;

37.

consideră că pentru ca cadrul de calitate pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să devină operațional ar trebui realizate progrese în direcția adoptării unei recomandări în temeiul articolelor 292 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și o serie de măsuri de informare, cum ar fi crearea unui site internet ușor accesibil și actualizat cu informații relevante cu privire la normele care reglementează stagiile în fiecare stat membru;

38.

recunoaște că YEI este un instrument financiar destinat sprijinirii inițiativei statelor membre de a combate nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și că statele membre trebuie să depună eforturi sporite pentru a corela mai bine sistemele educative cu piețele muncii, pentru a-i integra pe tineri pe piața muncii în mod durabil; salută măsurile și politicile adoptate pentru a ajuta la soluționarea problemei necorelării competențelor; recunoaște că utilizarea competențelor reprezintă în continuare o problemă în întreaga Europă și, prin urmare, consideră necesar să se asigure o mai bună concordanță între competențele cerute și cele oferite;

39.

consideră că YEI și YG sunt esențiale pentru a implementa cu succes principiile-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale, în special Protocolul nr. 1 privind educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții; Nr. 4 privind acordarea unui sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă; Nr. 5 privind locurile de muncă sigure și adaptabile; Nr. 6 privind salariile; Nr. 8 privind dialogul social și participarea lucrătorilor; Nr. 10 privind un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor; Nr. 12 privind protecția socială; Nr. 13 privind indemnizațiile de șomaj; și nr. 14 privind venitul minim;

40.

solicită Comisiei și statelor membre să depună noi eforturi împreună cu OIM pentru a furniza informații personalizate și a îmbunătăți capacitățile naționale de creare și evaluare a sistemelor YG sub următoarele aspecte: asigurarea punerii în aplicare complete și durabile a inițiativei, îmbunătățirea abilității de a coopta persoane NEET neînregistrate și tineri slab calificați, consolidarea capacităților și îmbunătățirea calității ofertelor;

41.

constată că, în așteptarea publicării de către Comisie a cifrelor finale furnizate de statele membre, numărul tinerilor care au terminat un program YEI la sfârșitul anului 2015 a fost estimat la 203 000 de persoane, reprezentând 4 % dintre participanți; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul mare de participanți la YEI care,, în unele state membre nu termină programul; consideră că este important să se ofere stimulente mai atrăgătoare pentru ca tinerii să considere programul YEI ca fiind util;

42.

reamintește faptul că YEI ar trebui să ofere sprijin financiar pentru măsurile de promovare a integrării tinerilor NEET pe piața forței de muncă, inclusiv stagii de formare, stagii de practică și ucenicii plătite, dar că nu ar trebui să devină un înlocuitor al unei activității lucrative efective;

43.

sugerează să se creeze o „linie telefonică de urgență la nivel european împotriva încălcării drepturilor tinerilor” pentru ca tinerii să raporteze direct Comisiei orice posibile experiențe negative pe care le au în cursul participării lor la măsurile YEI și YG, permițând strângerea de informații și investigarea relatărilor privind practicile abuzive asociate cu aplicarea politicilor finanțate din fonduri UE;

44.

salută faptul că în scrisoarea de intenție anexată la discursul președintelui Juncker din 2017 privind starea Uniunii s-a făcut trimitere la o propunere de înființare a unei Autorități Europene în domeniul Muncii pentru a întări cooperarea între autoritățile de pe piața forței de muncă la toate nivelurile și a gestiona mai bine situațiile transfrontaliere, precum și alte inițiative de sprijinire a mobilității echitabile;

45.

recunoaște succesul înregistrat de YEI în reducerea șomajului în rândul tinerilor și, în special, asigurarea echilibrului de gen, rezultatul fiind că de YEI au beneficiat aproximativ 48 % dintre bărbați și 52 % dintre femei;

46.

în contextul YEI, solicită punerea în aplicare pe deplin a Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și a Directivei 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă în cadrul YEI;

47.

consideră că Comisia și statele membre trebuie să vină cu măsuri pozitive care să garanteze că tinerele femei primesc oferte de muncă de calitate și că nu ocupă sau nu sunt silite să ocupe locuri de muncă precare, prost plătite și temporare, în care drepturile lor ca angajate sunt respectate parțial sau nu sunt respectate deloc;

48.

invită statele membre să colecteze date statistice defalcate pe gen ca să permită Comisiei să lanseze o evaluare de impact a YEI și a influenței acesteia asupra echilibrului dintre femei și bărbați, pentru evaluarea și analizarea aprofundată a implementării sale;

49.

le cere statelor membre să identifice modalități de a sprijini reintegrarea tinerelor femei pe piața muncii sau în instituțiile de învățământ sau de formare, garantând egalitatea de gen în accesul la angajare, evoluția în carieră, reconcilierea vieții profesionale cu cea privată, oferirea de servicii de îngrijire a copiilor și a adulților și promovarea unei remunerații egale între lucrătorii femei și bărbați, pentru aceeași muncă prestată sau pentru o muncă echivalentă;

50.

îndeamnă statele membre să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți sistemele de educație cu scopul de a-i ajuta pe tinerii vulnerabili să rămână în continuare protejați;

51.

ia act cu îngrijorare de faptul că cele mai recente rapoarte de evaluare (10) evidențiază că în prima fază a implementării sale, YEI a tins să se concentreze în principal asupra tinerilor NEET cu un nivel ridicat de studii, mai degrabă decât pe cei slab calificați, inactivi și neînregistrați de SPOFM-uri;

52.

le cere statelor membre să abordeze această hibă substanțială în implementarea YEI elaborând, printre altele, măsuri ulterioare specifice pentru a implementa politici pentru tineret care să fie bazate în mai mare măsură pe date concrete, mai eficace și mai sustenabile;

53.

invită statele membre să se asigure că legislația lor le permite tuturor tinerilor din cadrul grupei de vârstă identificate să se înregistreze și să participe efectiv la YEI (11);

54.

atrage atenția asupra lipsei reglementărilor privind ofertele de stagii pe piața deschisă în ceea ce privește transparența angajării, durata și recunoașterea și subliniază că numai câteva state membre au stabilit criterii minime de calitate, inclusiv cu scopul de a monitoriza YG și YEI;

55.

recunoaște că investițiile de la bugetul UE prin intermediul YEI au avut un impact pentru tineri și au accelerat intrarea lor pe piața muncii; consideră că YEI are o valoare adăugată europeană clară, deoarece numeroase programe de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor nu ar fi putut fi puse în aplicare fără un angajament din partea UE;

56.

ia act de faptul că alocarea financiară inițială pentru YEI în CFM pentru perioada 2014-2020 a fost de 6,4 miliarde EUR, din care 3,2 miliarde EUR dintr-o linie bugetară specifică, iar cealaltă jumătate de 3,2 miliarde EUR din FSE;

57.

subliniază că, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM, s-a obținut aprobare politică pentru o alocare suplimentară în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru YEI pentru perioada 2017-2020, care trebuie completată cu o sumă identică din FSE; subliniază totuși că alocarea finală pentru acest program se va stabili în cursul viitoarelor proceduri bugetare anuale;

58.

salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului, rezultatul procedurii de conciliere cu privire la bugetul UE pe 2018 a fost suplimentarea cu 116,7 milioane EUR din credite noi a alocării specifice pentru YEI propuse inițial, valoarea totală a acesteia ridicându-se astfel la 350 milioane EUR în 2018; ia act de angajamentul unilateral al Comisiei de a propune o creștere suplimentară a finanțării YEI prin intermediul unui buget rectificativ, în cazul în care capacitatea de absorbție a YEI permite o astfel de creștere;

59.

consideră că, în general, bugetul YEI nu este suficient pentru a acoperi cererea reală și resursele necesare pentru a avea garanția că programul își atinge obiectivele; reamintește că, în medie, doar 42 % din tinerii NEET au fost atrași, cifra scăzând la sub 20 % în mai multe state membre; solicită, prin urmare, o creștere semnificativă a alocării pentru YEI în cadrul următorului CFM și îndeamnă statele membre să prevadă, în cadrul bugetelor lor naționale, mijloacele necesare pentru programele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

60.

invită Comisia să asigure coerența investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prin încurajarea sinergiilor între sursele disponibile și stabilirea unor reguli omogene în cadrul unui ghid exhaustiv al diverselor norme existente, pentru a asigura în practică un impact mai puternic, mai multe sinergii și o mai mare eficiență și simplificare; reamintește prioritatea de a reduce sarcina administrativă în cazul autorităților de gestionare; subliniază importanța pe care o prezintă rapoartele de țară privind finanțarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret, care monitorizează, de asemenea, sinergiile dintre bugetele naționale și bugetul UE, precum și necesitatea unei mai bune coordonări și a unei cooperări mai strânse între principalele părți care participă la acest proces;

61.

invită Comisia să îmbunătățească planificarea investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor după 2020, prin aplicarea integrală a abordării utilizate în programarea fondurilor ESI, unde finanțarea depinde de o evaluare preliminară cuprinzătoare, urmată de încheierea unor acorduri de parteneriat; consideră că o astfel de abordare sporește impactul bugetului UE; ia act de punerea în aplicare cu succes a YEI în statele membre prin intermediul unor programe operaționale specifice și a unor contribuții semnificative din bugetele naționale și regionale;

62.

în plus, invită Comisia să redefinească actualul mecanism de evaluare, axându-se pe criterii unificate de productivitate și audituri de performanță în procesul anual și final de raportare pentru a monitoriza mai bine impactul bugetului Uniunii; solicită aplicarea unor indicatori comuni la nivelul întregii Uniuni, cum ar fi ponderea participanților la YEI care intră pe piața primară a forței de muncă ca urmare a intervențiilor finanțate de UE;

63.

subliniază, cu toate acestea, că reforma în materie de planificare și de raportare nu ar trebui să întârzie execuția bugetară și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă pentru autoritățile de gestionare și, în special, pentru beneficiarii finali;

64.

recunoaște că sarcina administrativă actuală subminează capacitatea de investiții a bugetului UE, în special în cazul instrumentelor cu perioade de punere în aplicare mai scurte, cum ar fi YEI; solicită, prin urmare, o raționalizare a procedurilor de achiziții, axată pe accelerarea pregătirii ofertelor și scurtarea duratei de tratare a contestațiilor depuse; remarcă efectul pozitiv al utilizării opțiunilor simplificate privind costurile (OSC) în cheltuielile YEI; solicită introducerea, la nivelul întregii Uniuni, a OSC în proiectele YEI, pentru a reduce semnificativ birocrația și a accelera execuția bugetară;

65.

subliniază că, la momentul actual, YEI este cel mai performant dintre toate fondurile ESI în ceea ce privește execuția financiară;

66.

salută faptul că măsurile luate în cadrul YEI au ajutat peste 1,6 milioane de tineri și au determinat statele membre să consolideze operațiuni în valoare de peste 4 miliarde de EUR;

67.

ia act de faptul că lipsa de informații cu privire la costul potențial al implementării unui program într-un stat membru poate conduce la o finanțare inadecvată pentru transpunerea sa în practică și pentru atingerea obiectivelor sale; invită statele membre să efectueze o analiză ex ante și să întocmească o situație generală a costurilor de implementare a YG;

68.

invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a constitui sisteme de monitorizare mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ și mai actualizate pentru restul finanțării YEI;

69.

cere să se pună accentul pe rezultatele obținute de programul YEI, prin definirea unor indicatori concreți, precum noile servicii și măsuri de sprijin pe piața muncii din statele membre create datorită programului și numărul de contracte permanente oferite;

70.

consideră că, pentru a evalua eficacitatea programului, trebuie examinate toate aspectele, inclusiv raportul costuri/beneficii al programului; ia act de estimările anterioare ale OIM și Eurofound și solicită Comisiei să confirme sau să actualizeze aceste previziuni;

71.

invită Comisia și statele membre să stabilească obiective realiste și realizabile, să evalueze disparitățile, să analizeze piața înainte de implementarea sistemelor și să îmbunătățească sistemele de monitorizare și raportare;

o o

72.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(2) JO L 126, 21.5.2015, p. 1.

(3) JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0390.

(5) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 69.

(6) JO L 113, 29.4.2017, p. 56.

(7) Raportul Comisiei din decembrie 2013 intitulat „Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2013”.

(8) Raportul Eurofound din august 2014 intitulat „Profiluri ocupaționale în condiții de muncă: identificarea grupurilor cu dezavantaje multiple”.

(9) Printre alte măsuri se numără inițiativa „Tineretul în mișcare”, lansată în septembrie 2010, „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011, și inițiativa „Echipele de acțiune pentru tineri”, lansată în ianuarie 2012.

(10) Raportul special nr 5/2017 al CCE privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Raport final către Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene din iunie 2016 privind primele rezultate ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646); analiza aprofundată a EPRS din iunie 2016 intitulată „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: Evaluarea implementării la nivel european”.

(11) Cadrul legislativ din unele țări îi definește pe anumiți tineri, în special pe cei cu dizabilități grave, ca fiind „incapabili să muncească”. Ei nu se pot înregistra la SPOFM și, prin urmare, nu pot participa la YEI.