Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Lucrul cu azbestul în contextul reabilitării energetice”

(aviz din proprie inițiativă)

(2019/C 240/04)

Raportor: Aurel Laurențiu PLOSCEANU

Coraportor: Enrico GIBELLIERI

Decizia Adunării Plenare	12.7.2018
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în CCMI	26.3.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	15.5.2019
Sesiunea plenară nr.	543
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	199/4/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută revizuirea ambițioasă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (DPEC), dar recunoaște și pericolul considerabil pe care îl reprezintă azbestul, care, în prezent, reprezintă cea mai importantă cauză de cancer provocat de condițiile de la locul de muncă în Europa. Pentru a atinge obiectivele ambițioase de reînnoire a parcului imobiliar european în vederea creării de locuințe și locuri de muncă sănătoase și eficiente din punct de vedere energetic, CESE consideră că este necesar să se creeze sinergii cu eliminarea substanțelor dăunătoare în cadrul renovărilor energetice, astfel încât această sarcină să nu fie lăsată spre rezolvare următoarei generații.

1.2.

Comisia Europeană trebuie să dea curs Rezoluției Parlamentului European referitoare la amenințările la adresa sănătății la locul de muncă legate de azbest și la perspectivele de eliminare completă a azbestului existent [2012/2065 (INI)] și avizului din proprie inițiativă al CESE privind eliminarea azbestului din UE, dând curs propunerilor conținute în acestea.

1.3.

Comisia Europeană ar trebui să colaboreze cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) și cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), recurgând la programele anterioare ale OIM/OMS. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă și Comisia Europeană ar trebui să sprijine în comun această acțiune în UE.

1.4.

Comisia Europeană ar trebui să promoveze în mod activ o abordare bazată pe ciclul de viață în ceea ce privește proiectarea clădirilor și materialele de construcție, având în vedere reciclarea și utilizarea la sfârșitul ciclului de viață, precum și obiectivul UE de a crea o economie circulară.

1.5.

Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate eliminării substanțelor nocive atunci când elaborează instrumente complementare, cum ar fi registrul digital al clădirilor și pașaportul de renovare a clădirilor, pentru a-i informa pe consumatori cu privire la potențialul de renovare al clădirilor și pentru a sprijini punerea în aplicare a unor planuri de renovare adaptate, bazate pe audituri efectuate de profesioniști. Aceasta ar putea include și alte instrumente complementare la nivelul UE pentru înregistrarea substanțelor nocive din clădiri care sunt accesibile publicului, în vederea protejării consumatorilor.

1.6.

Comisia Europeană și statele membre trebuie să reexamineze transpunerea și punerea practică în aplicare a Directivei privind expunerea la azbest la locul de muncă (Directiva 2009/148/CE) din perspectiva diferitelor grupuri de risc, pentru a îmbunătăți protecția tuturor lucrătorilor supuși riscului de expunere la azbest. Comisia Europeană și statele membre ar trebui să colaboreze pentru a utiliza în mod eficient fondurile structurale și de investiții ale UE în vederea reducerii poluării cu azbest.

1.7.

Renovarea energetică se află la intersecția mai multor zone de drept european. Legislația UE și cea națională ar trebui să fie evaluată pentru a asigura coerența politicilor în materie de gestionare a substanțelor nocive. Aceasta include legislația privind deșeurile și garantarea unui număr suficient de depozite de deșeuri pentru a gestiona deșeurile de azbest.

1.8.

Statele membre ar trebui să înființeze registre și să considere substanțele nocive ca o componentă esențială a oricărui pașaport de renovare a clădirilor existent sau la elaborarea unui nou tip de astfel de pașaport.

1.9.

Este esențial ca statele membre să își conceapă strategiile de renovare pe termen lung, luând în considerare pericolele inerente generate de azbest și de alte substanțe nocive.

1.10.

Statele membre trebuie să se asigure că criteriile de sprijin financiar pentru renovarea energetică, cum ar fi reducerile de impozite sau subvențiile, sunt definite în mod explicit într-un mod care să le permită proprietarilor să elimine complet substanțele nocive în cursul renovării.

1.11.

Statele membre trebuie să sprijine partenerii sociali pentru a adapta formarea, calificarea și profilurile profesionale la nevoile viitoare. Acest lucru ar trebui realizat în vederea creșterii atractivității sectorului pentru lucrătorii tineri și pentru femei.

1.12.

Rolul și responsabilitatea specifică a partenerilor sociali în combaterea pericolelor și protecția lucrătorilor ar trebui să fie pe deplin recunoscute și sprijinite. Se recomandă și participarea societății civile organizate, deoarece azbestul afectează viața profesională, sănătatea, protecția consumatorilor și mediul. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește recunoașterea și despăgubirea victimelor bolilor asociate cu azbestul.

1.13.

Statele membre pot contribui la evaluarea și la promovarea bunelor practici și a noilor tehnologii pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor și a locuitorilor clădirilor.

1.14.

Având în vedere importanța deosebită a acestei chestiuni, CESE va prezenta avizul de față la o conferință comună cu Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor și Comisia Europeană.

2.   Observații generale

2.1.

Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor revizuită (în continuare, DPEC) va avea un impact semnificativ asupra activităților economice din sectorul construcțiilor, prin creșterea ratei medii anuale de renovare. Una dintre cele mai importante modificări ale DPEC revizuite este nivelul de ambiție, întrucât rata medie anuală de renovare ar trebui să crească de la 1 % la 3 %. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă și va oferi posibilitatea de a promova competențe și calificări noi și suplimentare pentru a asigura locuri de muncă de calitate și durabile și competitivitatea sectorului construcțiilor.

2.2.

Factorii de decizie politică și părțile interesate ar trebui să fie conștiente de potențialele riscuri pentru sănătate pe care le implică reînnoirea parcului imobiliar european, în special din cauza expunerii la substanțe nocive precum azbestul. Proprietarii clădirilor, locatarii și angajații care lucrează în spații închise sunt deopotrivă expuși la risc. DPEC revizuită subliniază problemele de sănătate, iar considerentul 14 din directiva de modificare (UE) 2018/844 prevede mai precis că „Statele membre ar trebui să sprijine lucrările de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor existente care contribuie la crearea unui mediu ambiant interior sănătos, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, la împiedicarea înlăturării ilegale a substanțelor nocive, precum și la facilitarea respectării actelor legislative existente, cum ar fi Directivele 2009/148/CE (1) și (UE) 2016/2284 (2) ale Parlamentului European și ale Consiliului”.

2.3.

Într-adevăr, multe dintre clădirile care necesită o îmbunătățire a performanței energetice datează din perioada anterioară interzicerii azbestului. Estimările sugerează că, în prezent, aproximativ 35 % din clădirile din UE au peste 50 de ani și aproape 75 % din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a clădirilor din Europa sunt eligibile pentru renovare până în 2050. În consecință, va fi necesar să fie eliminate cantități mari de azbest în condiții de siguranță.

2.4.

În conformitate cu prevederile articolului 2a, alineatul (2) din DPEC revizuită, strategiile de renovare pe termen lung ale statelor membre trebuie să conțină o foaie de parcurs cu un plan de acțiune privind modul de transformare a parcului lor imobiliar până în 2050. Din cauza procentului ridicat de clădiri din Europa care conțin azbest, statele membre ar trebui să elaboreze strategii de renovare pe termen lung, în vederea reducerii la minimum a riscurilor pentru sănătatea lucrătorilor și a locatarilor clădirilor și pentru sănătatea publică.

2.5.

Reabilitarea energetică a clădirilor existente presupune cunoștințe și competențe de specialitate din partea lucrătorilor. Aceste necesități au fost subliniate în cadrul proiectului de educație și formare profesională în domeniul construcțiilor cu consum redus de energie (VET4LEC), de către partenerii sociali europeni din sectorul construcțiilor. Este important ca toate ocupațiile care implică în mod profesional sau accidental lucrul cu azbestul să presupună calificări corespunzătoare.

2.6.

Azbestul continuă să fie principala cauză a cancerului profesional în UE. Potrivit Comisiei Internaționale pentru Sănătate în Muncă (ICOH), în Europa, azbestul duce la aproximativ 88 000 de decese anual, reprezentând 55-85 % din cazurile de cancer pulmonar încadrate ca boală profesională. Ratele de mortalitate vor continua să crească până la sfârșitul anilor 2020 și 2030. Chiar și în cazul muncii cu azbest aglomerat se poate elibera o cantitate semnificativă de fibre nocive de azbest.

2.7.

Structura de guvernanță a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor la nivel național trebuie să răspundă provocărilor prezente și viitoare. Articolul 2a alineatul (5) din DPEC prevede că, pentru a sprijini elaborarea strategiei de renovare pe termen lung, fiecare stat membru va organiza o consultare publică. Statele membre stabilesc modalitățile de consultare într-un mod incluziv, implicând în același timp actorii publici și privați relevanți într-un mod mai eficient, pe baza unei consultări largi și a unei participări reale.

3.   Observații referitoare la instituțiile europene

3.1.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la amenințările la adresa sănătății la locul de muncă legate de azbest și perspectivele de eliminare completă a azbestului existent [2012/2065 (INI)], în care, printre altele, a invitat Comisia să dezvolte o abordare globală în ceea ce privește reabilitarea energetică și eliminarea azbestului. Avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema „Eliminarea azbestului din UE” a oferit recomandări similare. Comisia Europeană a luat unele măsuri pentru a pune în practică propunerile, dar ar trebui să își accelereze eforturile.

3.2.

Din cauză că produsele care conțin azbest sunt utilizate în aproape fiecare parte a clădirilor existente, care au fost construite în perioada anterioară interzicerii azbestului, orice activitate de reabilitare implică riscul de eliberare a fibrelor de azbest. Expunerea potențială a lucrătorilor trebuie să fie controlată, iar Comisia Europeană trebuie să evalueze, la nivel european, valoarea limită de expunere la fibre de azbest la locul de muncă, care este în prezent de 100 000 fibre/m3 (Directiva 2009/148/CE), pentru a stabili dacă această valoare garantează sau nu un nivel suficient de siguranță pentru lucrători. Comisia Internațională pentru Sănătate în Muncă (ICOH) recomandă reducerea valorilor limită la 1 000 fibre/m3.

3.3.

Modelele actuale de înregistrare a azbestului și a altor substanțe nocive în statele membre sunt, în general, inadecvate scopului. Deși multe state membre sau regiuni dețin registre cu substanțele nocive, acestea sunt adesea incomplete, nu sunt disponibile publicului și, în marea lor majoritate, nu sunt actualizate. În anumite țări nu există deloc astfel de registre. Polonia este o excepție notabilă: țara are un program ambițios de reducere a azbestului care beneficiază de sprijin public și este facilitat de existența unui registru pentru azbest accesibil publicului.

3.4.

Un registru cu substanțele nocive din clădiri, care ține seama de stadiul actual al tehnologiei, ar trebui să conțină: indicația specifică clădirii referitoare la amplasare și cantitățile de substanțe nocive, diagnosticarea pericolului potențial și calendarul lucrărilor de eliminare, colectarea datelor centralizate de către autoritățile publice, în scop statistic și informativ, în scopul elaborării strategiilor de eliminare și al acordării stimulentelor financiare, precum și accesul public pentru autoritățile publice, locatari, contractanți și lucrători la informațiile relevante privind siguranța și sănătatea.

3.5.

Procedurile de recunoaștere și de despăgubire a victimelor expunerii la azbest trebuie să fie îmbunătățite și trebuie să se faciliteze accesul la informațiile necesare pentru a oferi celor afectați posibilitatea să-și facă auzită vocea, precum și asistență juridică, financiară și personală. Ar trebui sprijinite asociațiile victimelor azbestului. Astfel, se poate reduce povara personală pe care o resimt acestea în cadrul procedurilor de recunoaștere, care se adaugă întotdeauna suferințelor cauzate de boală.

3.6.

În cadrul structurii de guvernanță a DPEC ar trebui stabilite, pentru fiecare nivel, obiective precise, bazate pe identificarea principalelor aspecte și pe evaluarea progreselor înregistrate. Instrumentele europene de sprijinire a punerii în aplicare a strategiilor naționale de renovare pe termen lung ar trebui elaborate sub formă de orientări și indicatori, analiză comparativă, schimb de bune practici și evaluări inter pares.

4.   Observații referitoare la transpunerea DPEC în legislația națională

4.1.

Directiva DPEC revizuită impune statelor membre obligația de a elabora strategii de renovare pe termen lung. În conformitate cu articolul 7 din DPEC, este esențial ca aceste strategii pe termen lung să fie concepute ținând seama de riscurile inerente generate de azbest și de alte substanțe nocive.

4.2.

Statele membre sunt obligate să elaboreze și să pună în aplicare strategii de renovare pe termen lung. Acest lucru ar trebui realizat în colaborare cu actorii relevanți, inclusiv cu diferitele niveluri teritoriale, cum ar fi regiunile și localitățile. Desigur, trebuie să se țină seama de diferențele naționale în ceea ce privește structurile administrative și organizatorice.

4.3.

Criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului financiar destinat reabilitării energetice, care poate să constea în deduceri fiscale sau subvenții, ar trebui să fie definite în mod explicit, astfel încât proprietarii clădirilor să poată elimina substanțele nocive atunci când pun în practică măsuri de reabilitare energetică; acestea pot include utilizarea de materiale active din punct de vedere energetic, cum ar fi sistemele fotovoltaice integrate. Este important ca stimulentele financiare pentru reducerea emisiilor de substanțe dăunătoare să fie disponibile și atunci când eliminarea lor nu este legată în mod direct de performanța energetică a clădirii. Acest lucru poate contribui la crearea unor spații de locuit și de muncă sănătoase și eficiente din punct de vedere energetic și la stimularea inițiativele ambițioase de eliminare a azbestului.

4.4.

Consumatorii au nevoie de sprijin suplimentar concretizat prin campanii de sensibilizare cu privire la pericolele reprezentate de substanțele nocive din clădiri, care pot avea efecte negative asupra sănătății și calității aerului din interior, precum și cu privire la modul de atenuare a acestor pericole în procesul de reabilitare energetică. Consilierii în domeniul energiei, auditorii și alți furnizori de asistență pentru consumatori ar trebui să aibă cunoștințele necesare și să fie calificați pentru a furniza informații cu privire la măsurile eliminarea acestor substanțe și la posibilitățile de finanțare.

4.5.

În prezent, cerințele și dispozițiile în materie de formare în multe state membre sunt insuficiente pentru a proteja în mod adecvat lucrătorii împotriva riscurilor generate de azbest. În principiu, fiecare lucrător din industria construcțiilor prezintă riscul potențial de expunere la azbest în cursul activității sale. În conformitate cu Directiva privind expunerea la azbest la locul de muncă (Directiva 2009/148/CE), fiecare lucrător aflat în situație de risc are nevoie de formare adecvată în funcție de nivelul de risc; totuși, acest lucru nu este reflectat suficient în transpunerea în legislația internă a multor state membre, care, adeseori, se limitează la lucrătorii care sunt potențial expuși la concentrații ridicate (de exemplu, îndepărtarea azbestului/demolare). Statele membre sunt încurajate să revizuiască transpunerea și punerea practică în aplicare a directivei în legislația lor, ținând seama de diferitele grupuri de risc, pentru a îmbunătăți protecția tuturor lucrătorilor supuși riscului de expunere la azbest.

4.6.

Este important să se integreze sensibilizarea și formarea profesională specifică, inclusiv sensibilizarea generală în special în rândul lucrătorilor tineri, care ar putea cuprinde și învățământul profesional și tehnic. Formarea ar trebui concepută astfel încât să răspundă nevoilor lucrătorilor care vor fi expuși ocazional la azbest și să le permită acestora să elimine materialele cu risc scăzut, cum ar fi acoperișurile și conductele din azbociment nedeteriorate. Acest aspect este deosebit de relevant pentru IMM-uri. În sfârșit, nevoile întreprinderilor specializate în eliminarea azbestului care pot manipula cu regularitate materiale cu risc ridicat și cantități mari ar trebui analizate separat.

4.7.

Partenerii sociali europeni din industria construcțiilor au dezvoltat module de informare privind azbestul, pentru manipulare în condiții de siguranță; ele sunt disponibile în multe limbi. Statele membre sunt încurajate să întreprindă acțiuni de sensibilizare pe cont propriu sau să difuzeze materialele existente.

4.8.

Sunt disponibile noi tehnologii și noi practici de lucru pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor și a locatarilor clădirilor, iar utilizarea și punerea lor în aplicare trebuie să fie promovate. Reducerea generală a emisiilor de praf la locul de muncă poate contribui, printre altele, la reducerea unui număr mare de efecte negative asupra sănătății, cauzate de siliciul cristalin, praful de lemn și azbest. Acest lucru se poate realiza prin diferite mijloace, cum ar fi aspirarea la sursă, folosirea apei sau a gelului la care aderă praful. Roboții controlați de la distanță sunt deja utilizați pentru îndepărtarea materialelor de pe suprafețe, în spații înguste sau de pe pereții clădirilor. Luarea în serios a pericolului reprezentat de substanțele nocive poate stimula inovarea.

4.9.

Este important să se abordeze percepția, uneori corectă, asupra locurilor de muncă periculoase și nesănătoase în sectorul construcțiilor, deoarece aceasta a devenit un factor important în contextul îmbătrânirii forței de muncă. Gestionarea globală a riscurilor generate de azbest și de alte substanțe nocive în cursul lucrărilor de reabilitare energetică poate contribui la creșterea gradului de atractivitate a sectorului pentru tineri, bărbați și femei deopotrivă.

4.10.

Reabilitarea energetică creează noi ocupații și transformă profilurile existente ale locurilor de muncă, constituind într-o oportunitate pentru sporirea atractivității sectorului și crearea de locuri de muncă noi și atractive. Abordarea schimbărilor demografice din acest sector prezintă o importanță tot mai mare, datorită faptului că oferă profiluri de locuri de muncă și condiții de muncă care răspund așteptărilor lucrătorilor tineri și, în special, ale femeilor.

4.11.

O persoană obișnuită își petrece aproximativ 90 % din timp în spații închise. În prezent, materialele de construcție sunt fabricate rareori din materiale omogene. Chiar și produsele simple sunt fabricate prin utilizarea unei game variate de produse chimice și de aditivi; acest lucru este adesea legat de procesele tehnice. În unele cazuri, nu se cunosc efectele pe termen lung asupra sănătății umane. De exemplu, nanomaterialele prezintă proprietăți geometrice similare cu cele ale azbestului și s-ar putea dovedi periculoase pe termen lung. Factorii de decizie politică și producătorii de materiale de construcții ar trebui să aplice principiul precauției ca normă de orientare pentru cercetarea și dezvoltarea materialelor de construcții.

4.12.

Ar trebui urmată întotdeauna o abordare bazată pe ciclul de viață în ceea ce privește proiectarea clădirilor și materialele de construcție, având în vedere utilizarea acestora la sfârșitul ciclului de viață și capacitatea de reciclare. Factorii de decizie ar putea să încurajeze sau să ofere stimulente pentru utilizarea unor tehnici durabile de construcție și a unor materiale naturale de construcție, cum ar fi lemnul (dar nu exclusiv), care să provină în mod ideal din surse locale. De exemplu, asistăm la creșterea numărului de clădiri pe schelet de lemn și la dezvoltarea tehnologică a biomaterialelor folosite la izolații, cum ar fi hempcrete (beton din cânepă), sau la apariția unor noi aplicații pentru produsele din lemn. Aceste evoluții în utilizarea materialelor și a produselor mai durabile ar trebui promovate și sprijinite mai activ prin diverse instrumente și inițiative europene. Acest lucru ar trebui să țină seama, de asemenea, de obiectivul UE de a crea o economie circulară.

4.13.

Unul dintre principalele motive de revizuire a DPEC a fost reducerea impactului schimbărilor climatice. Cu toate acestea, se poate anticipa creșterea incidenței dezastrelor naturale care pot conduce la eliberarea necontrolată a fibrelor de azbest din clădiri și din infrastructura publică. Acest aspect ar trebui să reprezinte un stimulent suplimentar menit să accelereze eliminarea azbestului și ar trebui inclus în planurile de răspuns la dezastre naturale. Serviciile de urgență sunt expuse riscurilor în astfel de situații și trebuie protejate în mod corespunzător.