Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Inteligența artificială: anticiparea impactului său asupra muncii pentru asigurarea unei tranziții echitabile”

(aviz din proprie inițiativă)

(2018/C 440/01)

Raportor:

Franca SALIS-MADINIER

Decizia Adunării Plenare	15.2.2018
Temei juridic	Articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	4.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	183/1/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Inteligența artificială (IA) și robotica vor extinde și vor amplifica efectele digitalizării economiei asupra piețelor forței de muncă (1). Progresul tehnic a avut dintotdeauna o influență asupra muncii și asupra ocupării forței de muncă, necesitând noi forme de încadrare la nivel social și societal. CESE este convins că dezvoltarea tehnologică poate contribui la progresul economic și social, însă consideră că ar fi greșit să se neglijeze efectele acesteia asupra societății. Pe piața muncii, IA va extinde și va amplifica domeniul de aplicare al automatizării locurilor de muncă (2). Acesta este motivul pentru care CESE dorește să contribuie la pregătirea transformărilor sociale care vor însoți dezvoltarea IA și a roboticii prin consolidarea și reînnoirea modelului social european.

1.2.

CESE dorește să sublinieze potențialul IA și al aplicațiilor sale, în special în domeniul sănătății, al securității energetice și a transporturilor, al combaterii schimbărilor climatice și al anticipării amenințărilor în materie de securitate cibernetică. UE, guvernele și organizațiile societății civile au un rol important în exploatarea pe deplin a beneficiilor pe care le poate aduce IA, în special persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă, vârstnicilor și persoanelor cu boli cronice.

1.3.

Cu toate acestea, UE nu dispune de date privind economia digitală și transformarea socială care rezultă din aceasta. CESE recomandă îmbunătățirea instrumentelor statistice și a cercetării, în special în ceea ce privește IA, utilizarea roboților industriali și a celor destinați serviciilor, internetul obiectelor, precum și în ceea ce privește noile modele economice (economia platformelor, noile forme de angajare și de muncă).

1.4.

CESE solicită Comisiei Europene să promoveze și să susțină, la nivelul comitetelor europene de dialog social sectorial, realizarea unor studii privind impactul sectorial al IA și al roboticii și, în general, al digitalizării economiei.

1.5.

Este recunoscut faptul că IA și robotica vor conduce la transferuri și la transformări ale locurilor de muncă, la eliminarea unora dintre acestea și la crearea altora. În orice caz, UE trebuie să asigure accesul la protecție socială tuturor lucrătorilor, indiferent dacă aceștia desfășoară activități salariate, activități independente ori false activități independente, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.

1.6.

Comisia a propus consolidarea Fondului european de ajustare la globalizare astfel încât de acesta să poată beneficia în special lucrătorii disponibilizați și persoanele care desfășoară activități independente a căror activitate a încetat ca urmare a digitalizării economiei (3). CESE consideră că acest lucru este un pas către instituirea unui veritabil Fond european de tranziție, care să contribuie la gestionarea responsabilă din punct de vedere social a transformării digitale.

1.7.

CESE recomandă să se pună în aplicare și să se consolideze principiile, angajamentele și obligațiile menționate în textele existente, adoptate de instituțiile europene și de partenerii sociali, cu privire la informarea și consultarea lucrătorilor, în special atunci când se introduc noi tehnologii, inclusiv IA și robotica (4). CESE solicită un program european care abordează IA într-un mod incluziv, care să fie elaborat în temeiul acestor texte și al Pilonului european al drepturilor sociale și care să implice toate părțile interesate.

1.8.

CESE recomandă ca orientările în materie de etică cu privire la IA pe care le va elabora Comisia să definească o graniță clară în interacțiunea lucrător-mașină inteligentă, pentru ca omul să nu devină niciodată executantul mașinii. În spiritul unei IA favorabile incluziunii, orientările respective trebuie să stabilească principii de participare, de responsabilitate, de asumare a procesului de producție, astfel încât, după cum subliniază Constituția OIM, munca să ofere celor care o desfășoară satisfacția de a da întreaga măsură a competenței și cunoștințelor lor și de a contribui la maximum la binele comun.

1.9.

CESE recomandă, de asemenea, ca aceste orientări să includă atât principii legate de transparența în utilizarea sistemelor de IA pentru recrutarea, evaluarea și controlul managerial al lucrătorilor, cât și principii de sănătate și securitate și de îmbunătățire a condițiilor de muncă. În sfârșit, acestea trebuie să asigure protecția drepturilor și a libertăților cu privire la prelucrarea datelor lucrătorilor, în conformitate cu principiile nediscriminării.

1.10.

Aplicarea orientărilor în materie de etică din domeniul IA trebuie să facă obiectul monitorizării. Acest rol de monitorizare sau de supraveghere ar putea fi încredințat, inclusiv în întreprinderi, unui observator european pentru etica sistemelor IA.

1.11.

CESE recomandă formarea etică a inginerilor și a proiectanților de mașini inteligente pentru crearea de noi forme de „taylorism digital”, în care oamenii ar fi limitați la executarea comenzilor date de mașini. Este necesar să se promoveze difuzarea bunelor practici și schimburile de experiență în acest domeniu.

1.12.

CESE solicită clarificarea principiului răspunderii juridice. În ceea ce privește relația dintre om și mașină, riscurile emergente în materie de sănătate și securitate trebuie să facă obiectul unei abordări mai ambițioase în cadrul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect (5).

1.13.

În fața riscului de polarizare socială în procesul de transformare digitală, CESE solicită ca instituțiile UE să lanseze o dezbatere privind chestiunea finanțării bugetelor publice și a sistemelor de protecție socială într-o economie în care densitatea robotică crește (6), deși impozitul pe veniturile salariale rămâne principala sursă de venituri fiscale în Europa. Pentru a se aplica principiul echității, ar trebui ca această dezbatere să includă, în mod util, chestiunea redistribuirii beneficiilor realizate ca urmare a digitalizării.

2.   Introducere

2.1.

IA a cunoscut o evoluție inegală de la apariția acestui concept în 1956 și pe tot parcursul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea și a generat, rând pe rând, mari speranțe și mari deziluzii. Însă, de câțiva ani, IA a înregistrat o nouă dezvoltare semnificativă, care a fost posibilă datorită colectării, organizării și stocării unor volume mari de date („big data”), fără precedent în istoria omenirii, și datorită creșterii exponențiale a puterii de procesare a computerelor și a capacităților algoritmilor.

2.2.

În 2017, CESE a elaborat un aviz privind IA (7), în care sunt abordate numeroase provocări pe care le presupune aceasta. După cum s-a subliniat în respectivul aviz, nu există o definiție clară pentru IA. În sensul prezentului aviz, considerăm IA ca pe o disciplină care vizează utilizarea tehnologiei digitale pentru a crea sisteme capabile să reproducă în mod independent funcțiile cognitive umane, în special interpretarea de date, o formă de înțelegere și adaptare (rezolvarea problemelor, gândirea și învățarea automate).

2.3.

Sistemele IA sunt acum în măsură să rezolve probleme complexe, uneori inaccesibile inteligenței umane. Aplicațiile par nenumărate, atât în sectorul bancar, al asigurărilor, al transporturilor, al îngrijirilor medicale, al educației, al energiei, al marketingului și al apărării, cât și în sectoarele industriei, construcțiilor, agriculturii, artizanatului etc (8). Este de așteptat ca IA să îmbunătățească eficiența proceselor de producție a bunurilor și serviciilor, să sporească rentabilitatea întreprinderilor și să contribuie la creșterea economică.

2.4.

Această nouă dezvoltare a IA ridică, de asemenea, multe întrebări cu privire la rolul său potențial în societate, la gradul său de autonomie și la interacțiunea sa cu ființa umană. După cum s-a subliniat în avizul CESE privind IA adoptat în 2017 (9), aceste aspecte privesc în special etica, securitatea, transparența, respectarea vieții private și standardele de muncă, educația, accesibilitatea, legislația și reglementările, guvernanța și democrația.

2.5.

În discuția privind IA, este necesar să se ia în considerare diferitele abordări pentru a scoate această dezbatere din contextul strict economic în care se blochează uneori. Un astfel de cadru multidisciplinar ar fi util în analiza impactului pe care îl are IA asupra sferei muncii, având în vedere că acesta este unul dintre punctele principale de interacțiune între oameni și mașini. Dintotdeauna, munca a fost afectată de tehnică. Efectele IA asupra ocupării forței de muncă și asupra muncii necesită, prin urmare, o atenție specială la nivel politic, având în vedere că rolul instituțiilor este acela de a asigura durabilitatea socială a proceselor de transformare economică (10).

2.6.

Scopul prezentului aviz din proprie inițiativă este de a evidenția provocările pe care IA le generează în ceea ce privește munca, inclusiv natura, condițiile de muncă și organizarea ei. După cum CESE a subliniat deja (11), sunt necesare statistici și studii mai bune pentru a putea elabora prognoze detaliate legate de evoluția piețelor forței de muncă, precum și indicatori clari privind anumite tendințe, în special în ceea ce privește calitatea muncii, polarizarea ocupării forței de muncă și a veniturilor, condițiile de muncă în procesul de transformare digitală. UE nu dispune de date cu privire la așa-numita „economie colaborativă”, la platformele de lucru la cerere, la noile modele de subcontractare online, și nici de date cu privire la utilizarea roboților industriali și a celor destinați serviciilor personale, la internetul obiectelor, la utilizarea și la diseminarea sistemelor de IA.

3.   IA și evoluția volumului ocupării forței de muncă

3.1.

Problema impactului pe care îl va avea introducerea IA și a roboticii asupra volumului ocupării forței de muncă în procesele de producție este controversată. Numeroase studii au încercat să abordeze această problemă, fără a se ajunge însă la un consens științific. Diversitatea rezultatelor acestor studii (procentajul locurilor de muncă amenințate variind de la 9 % la 54 % (12)) reflectă complexitatea alegerilor metodologice și impactul lor decisiv asupra rezultatelor cercetării.

3.2.

Prognozele sunt incerte, având în vedere că intervin și alți factori, pe lângă potențialul tehnic de automatizare: evoluțiile politice, în materie de reglementare, economice, demografice, precum și acceptabilitatea socială. Nu este suficient ca tehnologia să fie dezvoltată pentru a i se asigura utilizarea și difuzarea.

3.3.

În sfârșit, este imposibil să se estimeze care este bilanțul net al locurilor de muncă ce pot face obiectul automatizării în fiecare sector fără a ține seama de transformarea meseriilor și de ritmul în care se creează locuri de muncă noi. Dezvoltarea sistemelor IA va necesita cu siguranță noi locuri de muncă atât în domeniul ingineriei, informaticii și telecomunicațiilor (ingineri, tehnicieni și operatori), cât și în cel al volumelor mari de date („big data”): responsabili de date (data officers), analiști de date (data analysts), exploratori de date (data miners) etc.

3.4.

Rolul instituțiilor publice va fi acela de a asigura sustenabilitatea acestei transformări digitale pe plan social, care va afecta atât cantitatea, cât și calitatea locurilor de muncă (13). Unul dintre riscurile subliniate de experți este cel al unei polarizări a locurilor de muncă între „superstaruri”, pe de o parte, care dețin competențele utile pentru economia digitală, și „perdanți”, pe de altă parte, ale căror calificări, experiență și know-how vor deveni treptat depășite, ca urmare a acestei transformări. În recenta sa comunicare (14), Comisia Europeană propune o abordare a acestei provocări, care, în esență, se concentrează pe eforturile legate de educare, de formare, de îmbunătățire a competențelor de bază, scris-citit și socotit, precum și a competențelor digitale. Această abordare merită sprijinul actorilor economici și sociali și, în mod deosebit, al partenerilor sociali, în special în cadrul dialogului social național, european, interprofesional și sectorial (15).

3.5.

Cu toate acestea, CESE consideră că aceste eforturi nu sunt suficiente pentru a aborda toate provocările, în special incertitudinea legată de evoluția locurilor de muncă. Trei direcții complementare merită să fie dezvoltate: cea a unei IA „incluzive”, cea a anticipării schimbărilor și, în sfârșit, cea a restructurărilor responsabile și reglementate din punct de vedere social, atunci când este inevitabilă punerea în aplicare a unor planuri sociale.

4.   O IA și o robotizare incluzive și inteligente

4.1.

CESE sprijină principiul unui program incluziv privind IA și robotizarea. Principiul susține că, atunci când în întreprinderi se introduc noi procese care folosesc noile tehnologii, ar fi util ca lucrătorii să fie implicați în modul de desfășurare a acestor procese. Astfel cum subliniază WRR (16), introducerea „incluzivă și inteligentă” a noilor tehnologii, în care lucrătorii sunt în continuare esențiali în cadrul proceselor și participă la îmbunătățirea lor, poate contribui la promovarea îmbunătățirii proceselor de producție (17).

4.2.

Având în vedere că algoritmii influențează condițiile de recrutare, de muncă și de evaluare profesională, CESE susține principiul transparenței în materie de algoritmi, care nu constă în a dezvălui codurile, ci în a face inteligibili parametrii și criteriile deciziilor luate. Intervenția umană trebuie să fie întotdeauna posibilă.

4.3.

O IA care pune lucrătorul în centru ține cont de opiniile celor care vor lucra în contextul noilor procese tehnologice, definește în mod clar sarcinile și responsabilitățile care vor rămâne la latitudinea lucrătorilor, menține formele de asumare a muncii de către lucrători, astfel încât aceștia să nu devină simpli executanți.

4.4.

Este necesar să se clarifice principiul răspunderii juridice. Roboții industriali sau cei destinați serviciilor colaborează din ce în ce mai mult cu oamenii. IA le permite roboților să „iasă din cușcă” și pot apărea accidente (18). Acesta este motivul pentru care trebuie să fie stabilite în mod clar responsabilitățile sistemelor autonome în caz de accident; iar riscurile cu care se confruntă lucrătorii în ceea ce privește sănătatea și securitatea trebuie să poată fi acoperite. Comisia Europeană inițiază o reflecție asupra acestor riscuri emergente în cadrul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect (19). În ceea ce privește securitatea la locul de muncă, această abordare ar trebui să fie mai ambițioasă.

4.5.

Principiul echității aplicat sferei muncii constă în a nu lăsa lucrătorii fără locuri de muncă. Unii experți subliniază riscul ca IA să contribuie la o formă de decalificare a lucrătorilor. Din acest motiv trebuie să se ia măsuri pentru ca, așa cum formulează Constituția OIM, munca să ofere celor care o desfășoară satisfacția de a da întreaga măsură a competenței și cunoștințelor lor și de a contribui la maximum la binele comun. Din punct de vedere managerial, este și o modalitate de a menține motivația la locul de muncă.

5.   Anticiparea schimbărilor

5.1.

Numeroase studii au subliniat, în ultimii ani, o diminuare a dialogului social la nivel european și, uneori, la nivel național, în pofida dorinței de „relansare” exprimate de Comisie și de Consiliul European. Acest dialog social este totuși unul dintre instrumentele cele mai potrivite pentru a face față provocărilor sociale ale digitalizării. Din acest motiv, CESE susține cu fermitate că, în cadrul întreprinderilor și la toate nivelurile relevante, acest dialog trebuie să constituie o practică constantă în vederea pregătirii transformărilor într-un mod acceptabil din punct de vedere social. CESE reamintește că dialogul social este unul dintre cei mai buni garanți ai păcii sociale și ai reducerii inegalităților. Dincolo de declarațiile politice privind relansarea, instituțiile UE au o responsabilitate importantă în încurajarea și stimularea acestui dialog social.

5.2.

În ceea ce privește introducerea acestor tehnologii, acest dialog ar trebui, în special, să permită cunoașterea perspectivelor de transformare a proceselor de producție la nivelul întreprinderilor și al sectoarelor și să evalueze noile nevoi legate de calificări și de formare, dar și un proces de reflecție în amonte cu privire la utilizarea IA pentru a îmbunătăți procesele organizaționale și de producție, pentru a perfecționa calificările lucrătorilor și pentru a optimiza resursele generate de IA în vederea dezvoltării unor noi produse și servicii sau a îmbunătățirii calității serviciilor furnizate clienților.

5.3.

Restructurări responsabile din punct de vedere social

5.4.

În cazul în care se consideră inevitabilă punerea în aplicare a unor planuri sociale, provocările sunt legate de gestionarea acestor restructurări pe plan social. După cum au subliniat partenerii sociali europeni în „Orientările de referință pentru gestionarea schimbărilor și a consecințelor sociale ale acestora” (20), numeroase studii de caz evidențiază importanța identificării tuturor celorlalte opțiuni posibile – altele decât concedierea –, cum ar fi formarea, reconversia profesională, sprijinul pentru înființarea de întreprinderi.

5.5.

În caz de restructurări, informarea și consultarea lucrătorilor trebuie să permită, în conformitate cu directivele europene relevante (21), încurajarea anticipării riscurilor, facilitarea accesului lucrătorilor la formare în cadrul întreprinderii, flexibilizarea organizării muncii menținând totodată securitatea și promovarea implicării lucrătorilor în funcționarea și viitorul întreprinderii.

5.6.

În sfârșit, după cum a subliniat în mod întemeiat Comisia Europeană, UE trebuie să asigure accesul la protecție socială tuturor cetățenilor, inclusiv salariaților și lucrătorilor care desfășoară activități independente sau false activități independente, indiferent de tipul și de durata relației de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale (22).

6.   IA și evoluția condițiilor de lucru

6.1.

La 25 aprilie 2018, Comisia Europeană a propus o „abordare europeană” pentru a promova politicile de investiții în dezvoltarea IA și pentru a pune în aplicare orientări în materie de etică. CE evidențiază potențialul de transformare al societăților noastre prin tehnologiile IA, în special în sectorul transporturilor, al sănătății și al producției.

6.2.

Acest potențial de transformare se reflectă în procesele de producție și are, de asemenea, un impact asupra conținutului muncii. Acest impact poate fi pozitiv, în special în ceea ce privește modul în care IA poate îmbunătăți aceste procese și calitatea muncii. Aceleași efecte pozitive pot fi resimțite și de organizațiile de lucru „flexibile”, în care este mai importantă partajarea puterii de decizie, dar și autonomia echipelor, polivalența, organizarea orizontală, practicile inovatoare și participative (23).

6.3.

După cum subliniază CESE (24) și Comisia însăși, IA poate ajuta lucrătorii să realizeze sarcinile repetitive, dificile și chiar periculoase, iar anumite aplicații ale IA pot crește nivelul de bunăstare a salariaților și le pot ușura viața de zi cu zi.

6.4.

Însă această viziune implică noi întrebări, în special în ceea ce privește interacțiunea dintre IA și lucrători și evoluția conținutului muncii. În ce măsură vor fi autonome mașinile inteligente în fabrici, întreprinderi și birouri și care vor fi formele de complementaritate cu munca umană? CESE subliniază că pe noua piață a muncii se impune cu prioritate definirea relației dintre om și mașină. O abordare centrată pe controlul omului asupra mașinii este fundamentală (25).

6.5.

A priori, nu este acceptabil din punct de vedere etic ca o ființă umană să fie constrânsă de IA sau să fie considerată un executant al mașinii, care i-ar dicta sarcinile care trebuie îndeplinite, modul de îndeplinire a acestora și termenele până la care ar trebui să fie îndeplinite aceste sarcini. Cu toate acestea, se pare că uneori această graniță etică este depășită (26). Prin urmare, ar trebui să se definească clar această frontieră etică în orientările IA în materie de etică.

6.6.

Pentru UE, trebuie să fie prioritară prevenirea reproducerii în prezent a unor noi forme de „taylorism digital” puse la punct de dezvoltatorii de mașini inteligente. După cum a afirmat recent CESE, acesta este motivul pentru care cercetătorii, inginerii și antreprenorii europeni care contribuie la dezvoltarea și comercializarea sistemelor de IA trebuie să acționeze conform criteriilor de responsabilitate etică și socială. Integrarea eticii și a științelor umane în programa studiilor de inginerie poate fi un răspuns bun la acest imperativ (27).

6.7.

O altă întrebare privește monitorizarea și controlul managerial. Toată lumea este de acord cu necesitatea unei supravegheri rezonabile a proceselor de producție și, prin urmare, a muncii depuse. În prezent, noile instrumente tehnologice permit să se creeze, eventual, sisteme inteligente pentru controlul total al lucrătorilor în timp real, existând riscul ca supravegherea și controlul să devină disproporționate.

6.8.

Problema privind caracterul rezonabil și proporțional al controlului executării muncii și al indicatorilor de performanță, al relației de încredere între manager și subordonat este un subiect care merită, de asemenea, să fie înscris pe ordinea de zi a dialogului social la nivel național, european, interprofesional și sectorial.

6.9.

Chestiunea părtinirii intrinseci algoritmilor și datelor de instruire și cea a posibilelor efecte perverse de discriminare rămân controversate. Pentru unii, algoritmii și alte programe de recrutare predictivă pot reduce discriminările la angajare și ar încuraja recrutările mai „inteligente”. Pentru alții, programele de recrutare pot reflecta în continuare, chiar și neintenționat, prejudecățile programatorilor care au conceput acești roboți de recrutare. Potrivit anumitor experți, modelele algoritmice nu ar fi nimic altceva decât opinii integrate în matematică (28). Din acest motiv, este necesar, în același timp, să se asigure că este posibilă o acțiune umană (în legătură cu principiul transparenței menționat anterior: dreptul de a solicita criterii de decizie) și să se asigure faptul că colectarea datelor și prelucrarea lor respectă principiul proporționalității și al finalității. În orice caz, datele nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate (29)

6.10.

Posibilitatea pe care o oferă statelor membre regulamentul general privind protecția datelor, de a prevedea, prin lege sau prin intermediul convențiilor colective, norme mai detaliate de asigurare a protecției drepturilor și libertăților cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în contextul relațiilor de muncă, este o adevărată pârghie de care statele și partenerii sociali trebuie să profite (30).

6.11.

Trebuie remarcat aici că nu doar lucrătorii salariați sunt expuși la riscuri. Dezvoltarea subcontractării online, a muncii pe platformă, a diferitelor forme de muncă participativă este, de asemenea, însoțită de noi sisteme de gestionare automată a performanțelor și a străduinței, ale căror limite etice par să fie uneori depășite (activarea camerei web a lucrătorului de către platformă, captură de ecran la distanță etc.).

6.12.

Adesea, algoritmii utilizați de aceste platforme, care stabilesc, printre altele, remunerația lucrătorului independent, reputația lui în domeniul digital, posibilitățile sale de acces la sarcini, nu sunt transparenți. Lucrătorilor nu li se explică modul lor de funcționare și nu li se permite accesul la criteriile de funcționare care le sunt aplicate.

7.   Pregătirea unei tranziții echitabile

7.1.

Pe termen mediu, riscul de polarizare socială evidențiat de numeroși experți invită la o reflecție aprofundată asupra viitorului modelelor noastre sociale, inclusiv asupra finanțării acestora. CESE invită Comisia să lanseze o dezbatere privind chestiunea impozitării și a finanțării bugetelor publice și a sistemelor colective de protecție socială într-o economie în care densitatea robotică crește rapid (31), deși impozitul pe veniturile salariale rămâne principala sursă de venituri fiscale în Europa. Această dezbatere ar trebui să includă problema redistribuirii dividendelor rezultate ca urmare a digitalizării.

7.2.

Comisia propune consolidarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) și, printre altele, includerea lucrătorilor salariați ale căror locuri de muncă vor dispărea și a persoanelor care desfășoară activități independente a căror activitate a încetat ca urmare a digitalizării economiei (informatizare, automatizare) (32). CESE consideră că acest lucru este un pas către instituirea unui adevărat Fond european de tranziție care să contribuie la anticiparea și gestionarea responsabilă din punct de vedere social a transformării digitale a restructurărilor pe care le implică.

7.3.

Aspectele sociale și, în general, cele societale ale IA constituie, într-o măsură din ce în ce mai mare, un subiect de dezbatere națională. Discuțiile care au avut loc recent în Parlamentul Regatului Unit (33) și în Senatul Franței au subliniat necesitatea promovării unei abordări etice a IA, care ar avea la bază o serie de principii precum loialitatea, transparența și explicabilitatea sistemelor algoritmice, etica și responsabilitatea aplicațiilor de IA, creșterea gradului de conștientizare, în rândul cercetătorilor, experților și specialiștilor, a potențialului de utilizare abuzivă a rezultatelor cercetării lor. În Franța, raportul Villani urmărește să „dea sens” IA (34). Numeroși experți de la universitățile Yale, Stanford, Cambridge și Oxford avertizează cu privire la „vulnerabilitățile nerezolvate” pe care le prezintă IA și subliniază nevoia imperativă de a le anticipa, de a le preveni și de a le atenua (35). În mod similar, Fondul de cercetare din Quebec (FRQ), în parteneriat cu Universitatea din Montreal, lucrează de câteva luni la un proiect al Observatorului mondial privind impactul societal al IA și al domeniului digital (36).

7.4.

Toate aceste inițiative indică necesitatea de a scoate dezbaterea privind IA din contextul strict economic și tehnic și de a extinde deliberările publice asupra rolului pe care societatea dorește să îl joace IA, inclusiv în domeniul muncii. Astfel de deliberări vor face posibilă evitarea capcanei unei „false dihotomii” între o viziune complet naivă și optimistă asupra IA și a efectelor sale și o viziune catastrofistă (37). Faptul că aceste dezbateri sunt lansate la nivel național este un prim pas util, însă UE joacă, de asemenea, un rol, în special în definirea orientărilor în materie de etică, la care Comisia a început deja să lucreze.

7.5.

Răspunderea punerii în aplicare a acestor orientări ar trebui să revină unui observator dedicat eticii sistemelor de IA. Este vorba despre a pune IA și aplicațiile sale în serviciul bunăstării și al emancipării cetățenilor și a lucrătorilor, cu respectarea drepturilor fundamentale, și de a evita ca acestea să contribuie direct sau indirect la procese de scădere a nivelului de asumare, de învățare, de calificare și la pierderea autonomiei. Principiul „controlului uman” (human-in-command) în toate contextele, inclusiv în domeniul muncii, trebuie să găsească aplicații concrete.

7.6.

Acest principiu ar trebui să se aplice și altor sectoare de activitate, cum ar fi profesiile din domeniul sănătății, care oferă servicii strâns legate de viața, sănătatea, siguranța și calitatea vieții oamenilor. Numai normele etice stricte vor fi în măsură să garanteze că nu doar lucrătorii, ci și consumatorii, pacienții, clienții și alți furnizori de servicii vor putea beneficia pe deplin de noile aplicații ale IA.

---

(1)  Acemoglu, D., Restrepo, P. (2018), „Artificial Intelligence, Automation and Work”, NBER Working Paper 24196, ianuarie 2018. A se vedea, de asemenea: Consiliul consultativ pentru ocuparea forței de muncă (2017), Automatizarea, digitalizarea și ocuparea forței de muncă (volumul 1) (www.coe.gouv.fr).

(2)  Acemoglu, D., op.cit.; Consiliul consultativ pentru ocuparea forței de muncă (2017), op. cit.

(3)  COM(2018) 380 final.

(4)  Directiva 2002/14/CE; Declarația comună de intenție a UNICE-CES-CEEP privind dialogul social și noile tehnologii, 1985; Avizul comun al partenerilor sociali privind noile tehnologii, organizarea muncii și adaptabilitatea pieței forței de muncă, 1991; Orientări de referință pentru gestionarea schimbărilor și a consecințelor sociale ale acestora, 2003.

(5)  COM(2018) 246 final.

(6)  https://ifr.org/ifr-press-releases/news/robots-double-worldwide-by-2020.

(7)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1.

(8)  A se vedea, în special: https://www.techemergence.com.

(9)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1.

(10)  Eurofound (2018), Automation, digitalisation and platforms: Implications for work and employment, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

(11)  JO C 13, 15.1.2016, p. 161.

(12)  Frey și Osborne, 2013; Bowles, 2014; Arntz, Gregory și Zierahn, 2016; Le Ru, 2016; McKinsey, 2016; OCDE, 2017; a se vedea și Avizul exploratoriu al CCMI/136 (JO C 13, 15.1.2016, p. 161).

(13)  http://www.oecd.org/fr/emploi/avenir-du-travail/.

(14)  COM(2018) 237 final.

(15)  JO C 367, 10.10.2018, p. 15.

(16)  Consiliul științific neerlandez pentru politici guvernamentale.

(17)  https://english.wrr.nl/latest/news/2015/12/08/wrr-calls-for-inclusive-robot-agenda.

(18)  A se vedea lucrările privind „riscurile emergente” ale Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (https://osha.europa.eu/fr/emerging-risks). Potrivit agenției, „abordările și standardele tehnice actuale menite să protejeze lucrătorii împotriva riscurilor muncii cu roboți colaborativi vor trebui revizuite din perspectiva acestor evoluții”.

(19)  COM(2018) 246 final.

(20)  Text comun al UNICE, al CEEP, al UEAPME și al CES, 16.10.2003.

(21)  Directiva 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană.

(22)  JO C 303, 19.8.2016, p. 54; JO C 173, 31.5.2017, p. 15; JO C 129, 11.4.2018, p. 7; JO C 434,15.12.2017, p. 30.

(23)  JO C 434, 15.12. 2017, p. 30.

(24)  JO C 367, 10.10.2018, p. 15.

(25)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1; JO C 367, 10.10.2018, p. 15.

(26)  Mass-media europeană a relatat, în repetate rânduri, despre condițiile de lucru din anumite centre de logistică în care lucrătorii sunt în totalitate dominați de algoritmi, care le indică sarcinile care trebuie îndeplinite în anumite perioade de timp, și în care performanța le este măsurată în timp real.

(27)  JO C 367, 10.10.2018, p. 15

(28)  Cathy O’Neil, Harvard PhD and data scientist, „Models are opinions embedded in mathematics” (https://www.theguardian.com/books/2016/oct/27/cathy-oneil-weapons-of-math-destruction-algorithms-big-data).

(29)  A se vedea, în special, lucrările CNIL, în Franța („Comment permettre à l’homme de garder la main? Les enjeux éthiques des algorithmes et de l’intelligence artificielle”, https://www.cnil.fr/sites/default/files/atoms/files/cnil_rapport_garder_la_main_web.pdf).

(30)  Regulamentul (UE) 2016/679 (articolul 88).

(31)  https://ifr.org/ifr-press-releases/news/robots-double-worldwide-by-2020.

(32)  COM(2018) 380 final.

(33)  https://www.parliament.uk/ai-committee.

(34)  http://www.enseignementsup-recherche.gouv.fr/cid128577/rapport-de-cedric-villani-donner-un-sens-a-l-intelligence-artificielle-ia.html.

(35)  https://www.eff.org/files/2018/02/20/malicious_ai_report_final.pdf.

(36)  http://nouvelles.umontreal.ca/article/2018/03/29/le-quebec-jette-les-bases-d-un-observatoire-mondial-sur-les-impacts-societaux-de-l-ia/.

(37)  Acemoglu, D., op.cit. A se vedea, de asemenea, Eurofound 2018, Automation, digitalisation and platforms: Implications for work and employment, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, p. 23: „The risks comprise unwarranted optimism, undue pessimism and mistargeted insights”.