Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Efectele unei noi structuri de aprovizionare cu energie, fără emisii de dioxid de carbon, descentralizată și digitalizată, asupra ocupării forței de muncă și a economiilor regionale”

(aviz din proprie inițiativă)

(2018/C 367/01)

Raportor:

domnul Lutz RIBBE

Decizia Adunării Plenare	15.2.2018
Temei juridic	Articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	28.6.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	11.7.2018
Sesiunea plenară nr.	536
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	123/1/1

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Tranziția la un sistem energetic fără emisii de dioxid de carbon, descentralizat și digitalizat oferă oportunități majore, îndeosebi pentru regiunile slab dezvoltate din punct de vedere structural și regiunile rurale ale Europei. Dezvoltarea energiilor regenerabile (denumite în continuare „ER”) poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra ocupării forței de muncă și poate fi gestionată de o asemenea manieră, încât să genereze impulsuri noi pentru economiile regionale.

1.2.

Există, în special, un potențial de consolidare reciprocă a impactului pozitiv al politicilor europene în materie de energie și coeziune. Comitetul Economic și Social European (CESE) regretă că acest potențial nu a fost încă recunoscut suficient și, cu atât mai puțin, activat, nici de către Comisie, nici de statele membre.

1.3.

De la reorientarea politicii de coeziune, aceasta a contribuit la promovarea ER și a eficienței energetice, aspect care trebuie salutat de CESE. În schimb, până în prezent, politica energetică europeană nu a susținut politica de coeziune. Se ignoră că ER ar putea promova substanțial dezvoltarea economică, îndeosebi a regiunilor dezavantajate. Astfel se irosește un enorm potențial politic de creștere regională.

1.4.

Pentru a atinge acest potențial, trebuie sprijinită capacitatea regiunilor de a genera impulsuri de creștere pentru economiile regionale prin dezvoltarea ER și a infrastructurilor de rețea specifice conexe și de a include o mare parte a societății în această creștere. O formă de participare deosebit de importantă pentru crearea de valoare adăugată la nivel regional este valorificarea rolului consumatorilor, care – în calitatea lor de prosumatori și în contextul digitalizării – ar putea să își asume o responsabilitate cu totul nouă în materie de energie, să beneficieze de participare economică și să sprijine obiectivele politice de anvergură pe baza unei abordări de tip „protecția mediului de jos în sus”.

1.5.

Este important să se urmărească o abordare economică unitară la nivel regional pentru dezvoltarea ER, fapt care presupune că producerea și utilizarea de ER – cu integrarea sectoarelor energie electrică, încălzire și mobilitate – vor fi coordonate la nivel local. Un rol important în acest context l-ar putea juca inteligența artificială și „rețelele inteligente”.

1.6.

Pe baza raportului dintre cererea de energie la nivel regional și ER produsă sau care ar putea fi produsă la nivel regional se va putea stabili în ce măsură regiunile reușesc să aibă rezultate. CESE recomandă, în cadrul „planurilor regionale privind economia circulară în domeniul energiei”, realizarea unor analize care să permită o evaluare diferențiată a potențialului economic al ER pentru fiecare regiune. Planurile ar trebui să prezinte, de asemenea, efectele asupra ocupării forței de muncă în regiune, pentru că, deși tranziția energetică duce, în general, la crearea mai multor locuri de muncă decât cele existente în sistemul energetic actual, vor exista regiuni care vor profita mai mult decât altele de pe urma acestui efect.

1.7.

Planurile regionale privind economia circulară în domeniul energiei ar putea constitui baza pentru un dialog structurat și diferențiat cu populația locală, important pentru a) promovarea și acceptarea la nivel local a ER și b) consolidarea mediului de afaceri regional. CESE este uimit că asemenea analize și planuri există doar pentru puține cazuri, izolate.

1.8.

O abordare unitară la nivel regional pentru dezvoltarea ER ar contribui în mod semnificativ la politica de coeziune europeană, existând în egală măsură o întreagă serie de motive legate de politica energetică pentru care merită promovată (reducerea dependenței energetice și a sărăciei energetice, sprijinirea cuplării sectoarelor, exploatarea potențialului de inovare al digitalizării, degrevarea rețelei).

1.9.

În acest context, CESE invită Comisia și statele membre să întreprindă pașii necesari pentru realizarea unei abordări unitare în domeniul energetic, care să stea la baza dezvoltării ER: definirea regiunilor energetice, sprijinirea determinării empirice a raportului dintre cererea de energie pe plan regional și ER produsă sau care ar putea fi produsă la nivel regional, educație și formare specifice, stimulente pentru implementare, de exemplu, prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii de ER, deschiderea rețelelor și stabilirea costurilor de rețea aferente.

2. Context

2.1.

Uniunea Europeană se confruntă cu transformări profunde în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și politica energetică. Acestea nu vizează doar producția (de la renunțarea la combustibilii fosili pe bază de carbon, la extinderea energiilor regenerabile), ci vor implica și schimbări structurale imense, atât din punctul de vedere al locului de producție a energiei (trecerea de la centralele electrice de mari dimensiuni de la nivel central, la structuri descentralizate), cât și al structurii furnizorilor și a consumatorilor (noi părți interesate, precum și noi modele de consum și distribuție, apărute, printre altele, ca rezultat al digitalizării).

2.2.

CESE a abordat deja, printr-o serie de avize, impactul tranziției energetice asupra regiunilor care vor fi afectate negativ, ca, spre exemplu, regiunile carbonifere (1). Numeroase persoane și-au pierdut deja locul de muncă în astfel de regiuni, iar pierderea de locuri de muncă nu poate fi evitată în viitor. Prin urmate, este cu atât mai important ca transformarea structurală să fie recunoscută din timp și abordată prin politici, astfel încât impactul economic și social să fie cât mai redus și amortizat. CESE salută primele inițiative ale Comisiei în această privință (2).

2.3.

Cu toate acestea, CESE a observat că schimbările pozitive, care ar putea conduce, spre exemplu, la crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă la nivel regional, au fost discutate doar marginal până în prezent. În considerentele care stau la baza Directivei -privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (2009/28/CE) în vigoare, Comisia face într-adevăr referire, în mai multe locuri, la importanța ER pentru dezvoltarea economică regională, însă, în cursul cercetărilor sale, CESE a trebuit să constate că a) nu s-au realizat studii cu privire la posibilele efecte ale dezvoltării ER asupra economiilor regionale și b) nu există o strategie evidentă la nivelul Comisiei sau al statelor membre care să îmbine, în mod real și eficient, politica energetică și dezvoltarea regională. Prin urmare, nu poate fi vorba de o strategie politică recognoscibilă pentru exploatarea pe deplin a potențialului amintit.

2.4.

Cu toate acestea, există deja un număr important de exemple pozitive de abordare „de jos în sus” în dezvoltarea ER la nivel local și regional. Pentru a invoca un exemplu la întâmplare, în regiunea Langres, aflată în estul Franței (10 000 de locuitori), prin construirea unei centrale de termoficare pe lemne, la a cărei rețea de încălzire cu o lungime de 5 kilometri sunt conectate 22 de instalații de încălzire cu apă caldă și un hotel, un complex acvatic și un azil de bătrâni, printre altele, s-au redus emisiile anuale de CO2 cu 3 400 de tone. În multe cazuri, se poate observa că astfel de inițiative nu sunt evaluate în mod sistematic din perspectiva relevanței economice la nivel regional. Deocamdată se poate constata doar o „mare lipsă de date statistice”.

2.5.

În Feldheim (lângă Berlin), în schimb, resursele locale sunt utilizate în mod consecvent pentru producția și furnizarea de energie la nivel local de cca 20 de ani, efectele asupra economiei regionale fiind descrise în mod detaliat. Producția de energie este între timp de câteva ori mai mare decât necesarul de energie electrică al satului, iar necesarul de căldură este complet acoperit. Pe lângă veniturile directe generate de vânzările de energie, se fac economii impresionante la cheltuielile cu energia electrică, locuitorii de acolo plătind un preț de 16,6 cenți/kWh pentru energia electrică, adică puțin peste 50 % din prețul mediu al energiei electrice din Germania. Populația locală acționează ca „forță motrice”, fiind implicată intens în economia circulară practicată în mod consecvent (3).

O preocupare importantă a CESE este de a pune în balanță aceste posibile efecte pozitive asupra economiilor regionale și efectele negative colaterale ale tranziției energetice.

2.6.

Acest aviz din proprie inițiativă urmărește să contribuie la stimularea unei discuții aprofundate îndelung așteptate, prin prezentarea posibilităților și a abordărilor pozitive, precum și prin identificarea deficitelor.

3. Importanța ER pentru dezvoltarea economică și socială a Europei și a regiunilor sale

3.1.

UE este cel mai mare importator de energie din lume; 53 % din necesarul nostru de energie primară este importat anual în schimbul unei sume totale de peste 400 de miliarde de EUR. Dependența energetică a Uniunii este o serioasă problemă economică și geopolitică.

3.2.

Scopul uniunii energetice este: (a) creșterea securității energetice a Europei prin reducerea importurilor de energie; (b) promovarea acțiunilor climatice; (c) crearea de noi locuri de muncă. CESE consideră că acest obiectiv macroeconomic european este relevant și la nivel regional, unde ar trebui urmărit în egală măsură.

3.3.

În acest context, promovarea ER ca surse „interne” de energie, care, spre deosebire de resursele fosile, sunt disponibile în toate regiunile Uniunii, nu trebuie dezbătută doar din perspectiva politicilor climatice, ci trebuie văzută ca un obiectiv important pentru economiile regionale.

3.4.

Cu cât se creează mai multe șanse de participare economică a actorilor regionali – fie că este vorba de cetățeni, întreprinderi regionale sau chiar municipalități –, cu atât va crește gradul de acceptare a dezvoltării infrastructurii de ER. Valoarea adăugată pe care ER o generează la nivel regional crește direct proporțional cu gradul de implicare activă a părților regionale interesate.

3.5.

O privire diferențiată asupra lanțului valoric implicat în ER explică cum ar trebui să arate această participare economică în mod detaliat.

—

În primul rând, trebuie să se amintească investiția efectivă în instalațiile de ER: instalațiile vor fi „importate” în general din alte regiuni. Același lucru este valabil și pentru procesul de proiectare, care, mai ales în cazul proiectelor mari, este de cele mai multe ori elaborat de birouri de inginerie și dezvoltare, care, la rândul lor, cel mai adesea nu își au sediul în regiune, impactul asupra economiei regionale fiind astfel destul de limitat.

—

Pe de altă parte, o valoare adăugată regională directă se obține prin cheltuielile de exploatare și întreținere a instalațiilor. Însă, în cazul instalațiilor de ER, aceste cheltuieli sunt comparativ reduse. Un alt efect pozitiv asupra comunităților sunt eventualele venituri fiscale colectate de la proprietarii terenurilor pentru plata chiriilor aferente terenurilor date în arendă pentru parcuri eoliene și fotovoltaice.

—	Beneficiile economice efective ale instalațiilor de ER rezultă din folosirea și vânzarea energiei obținute. Așadar, pentru economiile regionale este foarte important cine exploatează instalațiile și cine poate genera venituri din exploatarea acestora.

3.6.

O formă de participare economică se regăsește în locurile de muncă care ar putea fi create în regiune în sectorul energetic, ca urmare a dezvoltării ER. Numeroase studii arată că efectul net al transformării sistemelor energetice asupra ocupării forței de muncă este unul clar pozitiv – ca exemplu, un studiu recent legat de Țările de Jos (4). Trebuie subliniat că, potrivit acestui studiu, toate provinciile neerlandeze vor beneficia de acest efect pozitiv.

Pentru a putea înregistra astfel de evoluții pozitive în toate regiunile europene, este necesar să se investească cât mai curând posibil în calificarea corespunzătoare a oamenilor.

3.7.

Este evident că aceste efecte pozitive nu pot compensa întotdeauna dezavantajele transformărilor structurale, cum ar fi, de exemplu, în regiunile carbonifere. Trecerea la ER oferă însă multe șanse pentru o evoluție pozitivă în multe regiuni ale Europei, care la ora actuală sunt doar importatoare de energie.

3.8.

O altă formă de participare economică este participarea directă la investițiile în instalațiile de ER, respectiv exploatarea lor. În cazul instalațiilor de ER, costurile de capital reprezintă cea mai mare parte a costurilor totale. Prin urmare, este cu atât mai important pentru crearea de valoare adăugată în regiune ca actorii regionali să poată investi în instalații de ER. Conform unui studiu pentru landul german Hessen, exploatarea unui parc eolian la nivel regional poate produce o valoare adăugată regională de până la opt ori mai mare (5).

3.9.

În unele regiuni europene, responsabilii politici au recunoscut importanța acestui fapt și au demarat inițiative menite să consolideze participarea economică regională la ER, cum ar fi: Community Empowerment Bill (Scoția), Lov om fremme af vedvarende energi (Danemarca), Bürger- und Gemeindenbeteiligungsgesetz (landul Mecklenburg-Vorpommern) sau National Energy Independence Strategy din Lituania.

3.10.

O a treia posibilă formă de participare le permite consumatorilor să achiziționeze direct energia produsă în regiunea lor, de exemplu, prin așa-numitele „acorduri de achiziție de energie electrică”. Digitalizarea va face posibilă încheierea unor astfel de acorduri și pentru micii consumatori de energie, iar evoluția costurilor arată că costurile energiei eoliene sau solare generate pe plan local se vor situa mai des sub prețurile de pe piața vânzărilor cu ridicata.

3.11.

Un alt efect posibil este, de asemenea, important. Dacă o economie circulară regională în domeniul energetic poate aduce valoare adăugată în regiune prin economii de energie, respectiv prin venituri din ER, sau poate reduce cheltuielile aferente importului de energie, capitalul astfel disponibil va putea fi investit în alte sectoare economice, din afara sectorului energetic. Prin urmare, nu trebuie luate în considerare doar efectele „directe” asupra locurilor de muncă (cum ar fi locuri de muncă în domeniul ER), ci și cele „indirecte” care pot fi generate de noi fluxuri financiare regionale.

4. ER ca politică regională – un scenariu optimist din Polonia (Podlasia)

4.1.

Voievodatul polonez Podlasia oferă un exemplu foarte sugestiv pentru maniera în care considerațiile din capitolul 3 ar putea fi puse în practică la nivel regional. Exemplul ilustrează modul în care, într-o regiune slab dezvoltată din punct de vedere structural, se poate adopta o politică regională de succes prin dezvoltarea ER, chiar și în condițiile unor cerințe naționale departe de a fi optime. Totuși, o condiție prealabilă constă în existența unei abordări sistematice, descrise în cele ce urmează.

4.2.

În anul 2012, parlamentul regional (Sejmik) a adoptat un plan de dezvoltare regională, care a constituit baza pentru punerea în aplicare a programelor operaționale pentru utilizarea fondurilor structurale europene.

4.3.

Podlasia, una dintre regiunile cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic și structural ale Europei, importă anual energie în valoare de 5,2 miliarde PLN (= 1,25 miliarde EUR). Nu există surse proprie de energie fosilă la nivelul Voievodatului Podlasia.

4.4.

Strategia de dezvoltare vizează o „revoluție” planificată, cu patru obiective: 1. independența de importul de energie electrică; 2. creșterea ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie; 3. reducerea emisiilor de CO2; și 4. creșterea potențialului economic al regiunii prin înlocuirea surselor de energie importate (pe bază de carbon) cu forme de energie regionale (curate).

4.5.

În Podlasia s-a constatat faptul că o „politică energetică regională” poate avea succes doar dacă se are în vedere și structura actorilor de pe piața energiei. Prin urmare, obiectivul urmărit este ca „locuitorii și operatorii economici din Podlasia să devină proprietari ai surselor de energie descentralizate”.

4.6.

De la sfârșitul anului 2016, comuna Turośń Kościelna din Podlasia a organizat pentru cetățenii săi achiziționarea a 38 de pompe de căldură, 77 de sisteme fotovoltaice și 270 de centrale solare din resurse FEDER. Aceasta coordonează calculele, comenzile și instalarea, ocupându-se de toate aspectele juridice și tehnice pentru locuitorii săi. Investițiile au fost subvenționate în proporție de 85 % din fonduri structurale ale UE. În viitor, cca 25 % din case vor fi dotate cu tehnologie ER de ultimă generație.

4.7.

În legătură cu sistemele de contorizare netă existente în Polonia pentru instalațiile fotovoltaice de mici dimensiuni, cetățenii își produc propria energie electrică „verde” (inclusiv toate costurile auxiliare) la aproximativ 0,18 PLN/kWh (cca 4,3 cenți/kWh). Prin comparație, la achiziționarea din rețea (a energiei electrice generate preponderent din cărbune), prețul actual este de 0,65 PLN/kWh (= 15,5 cenți/kWh). De aici rezultă o reducere cu aproximativ 75 % a costurilor cu energia electrică, banii economisiți contribuind la creșterea economiei regionale.

4.8.

Biroul mareșalului voievodatului a preluat această abordare și, în 2017, a facilitat proiecte similare în alte 62 de municipalități. În total, s-a solicitat finanțarea unui număr de 4 700 de sisteme de energie termică și 2 250 de sisteme de panouri fotovoltaice pentru acoperișuri, cu o capacitate totală de peste 7 mWp; implementarea urmează să aibă loc în 2018.

4.9.

Electromobilitatea este un alt domeniu vizat de mult timp. Din cele 5,2 miliarde PLN cheltuite anual de provincia Podlasia pentru importurile de energie, aproximativ 1,5 miliarde PLN reprezintă doar import de benzină și motorină pentru autoturisme.

4.9.1.

„Analiza provinciei Podlasia” în acest sens este că autoturismele înmatriculate în regiune parcurg circa 5,2 miliarde de kilometri anual. Dacă toate autoturismele ar funcționa cu electricitate, în cazul unui consum de 15kWh/100 km ar fi nevoie de 800 000 MWh. La costurile actuale de achiziție din rețea de 0,63 PLN/kWh, s-ar cheltui aproximativ 500 de milioane PLN, comparativ cu cele 1,5 miliarde PLN pentru combustibilul fosil folosit la ora actuală. Prin urmare, doar prin această măsură, în regiune s-ar economisi aproximativ 1 miliard PLN care ar putea contribui la consolidarea economiei!!

4.9.2.

Cantitatea de energie necesară ar putea fi produsă cu ajutorul a aproximativ 70 de instalații eoliene (instalate regional). Energia electrică produsă anual de o asemenea instalație ajunge pentru funcționarea a aproximativ 7 000 de autoturisme, 1 kWh costând aproximativ 6-7 cenți. Dacă 7 000 de șoferi de autoturisme s-ar uni și ar exploata această instalație în comun, costurile de funcționare ale autovehiculelor electrice ar înregistra încă o reducere semnificativă. Însă acest lucru ar trebui să fie permis din punct de vedere juridic și administrativ, de exemplu, prin deschiderea rețelelor pentru distribuția de la persoană la persoană (peer-to-peer), întrucât digitalizarea oferă astfel de posibilități, însă realitatea politică le blochează!

4.10.

În provincia Podlasia se ia în considerare totodată utilizarea energiei eoliene produse la nivel regional pentru înlocuirea cărbunelui din centralele termice. Energia eoliană s-ar utiliza atât la pompele industriale de caldură, cât și la acumulatoarele de caldură. Aceasta pare să fie o soluție deosebit de avantajoasă din punct de vedere economic. Totuși, toate aceste analize nu au trecut până acum de faza de planificare preliminară. Nu se găsesc resurse financiare nici măcar pentru un studiu de fezabilitate.

5. Creșterea valorii adăugate regionale prin folosirea ER produse la nivel regional

5.1.

Exemplul din Podlasia arată că un efect important al ER este potențiala creștere a puterii de cumpărare la nivel regional. Pentru a înțelege acest efect, este important ca, în cadrul unei economii circulare regionale în domeniul energiei, să se estimeze în primul rând potențialele atât în ceea ce privește energia electrică, cât și căldura și transportul.

5.2.

Potențialul unei abordări economice regionale poate fi exemplificat cel mai bine prin energia termică solară. Valoarea adăugată regională obținută prin instalare și exploatare este scăzută, mai ales că există și efecte negative, de exemplu, atunci când se înlocuiește încălzirea cu păcură și astfel se pune presiune asupra locurilor de muncă ale comercianților de păcură. Energia termică solară are însă un efect pozitiv pentru consumatori. Cu cât este mai mare cota de energie solară din necesarul lor de energie termică, cu atât se reduce importul de materii prime din domeniul energiei, precum petrolul și gazele naturale, care determină o scădere a puterii de cumpărare în regiune și aduce beneficii țărilor exportatoare de petrol și gaze și concernelor multinaționale exploatatoare de petrol și gaze.

5.3.

În ansamblu, pare necesar să se creeze un bilanț energetic regional, pe baza căruia să se determine în ce măsură ER produse (sau eventual stocate) la nivel regional pot sau ar putea acoperi consumul de energie regional. Acest bilanț trebuie să acopere patru aspecte:

Trebuie determinat necesarul de energie al unei regiuni în sectoarele energiei electrice, căldurii și mobilității. Includerea sectoarelor căldurii și mobilității este importantă din două motive: pe de o parte, 75 % din consumul de energie este destinat acestor domenii. Pe de altă parte, căldura și aplicațiile de mobilitate sunt opțiuni importante de flexibilitate, care, cel mai adesea, sunt disponibile doar la nivel local.

Trebuie evaluat potențialul de a acoperi acest necesar cu ER din regiune. De asemenea, trebuie stabilit în ce măsură se realizează astfel o redirecționare a fluxului de capital către regiune. În cazul bioenergiei, acest lucru depinde de originea biomasei, după cum, în cazul tuturor tehnologiilor din domeniul ER, depinde de originea instalațiilor și de întreprinderile responsabile de instalare și întreținere. În plus, pe baza structurii operatorului și, dacă este cazul, a volumului consumului energetic la nivel intraregional, trebuie să se determine dacă veniturile obținute din exploatare rămân în regiune și în ce măsură implică participarea economică a actorilor regionali.

Diferența între necesarul de energie electrică la nivel regional și partea care poate fi acoperită în ER din regiune indică cantitatea de energie care trebuie importată din alte regiuni (ieșiri de capital din regiune). Multe regiuni ale Europei nu vor putea nici în viitor să renunțe la importurile de energie, pentru că nu este eficient, nu este viabil din punct de vedere economic sau pur și simplu nu este posibil din punct vedere tehnic ca tot necesarul de energie să fie acoperit la nivel regional.

4.	În măsura în care în regiune se produce mai multă energie decât se consumă la nivel regional, trebuie stabilit cine beneficiază de veniturile obținute din vânzarea energiei electrice.

5.4.

Raportul dintre producția regională de energie și consumul de energie la nivel regional trebuie determinat pentru fiecare regiune europeană, fără a exista o obligație legală în acest sens. În plus, fiecare regiune ar trebui să aibă un interes propriu de a elabora bilanțuri corespunzătoare în mod voluntar. Trebuie verificat dacă în acest caz se poate aplica categoria stabilită de regiuni NUTS 3. În anumite cazuri, și regiunile energetice transfrontaliere sunt atractive, ținând seama și de ideea de „Europă a regiunilor”. În acest context, coordonarea ar putea fi preluată de Centrul de Informare Energetică, a cărui înființare a fost solicitată de CESE într-un aviz anterior (6).

6. Potențialul energetic și regional al unui bilanț energetic echilibrat sau pozitiv

6.1.

O îmbunătățire a bilanțului descris în capitoulul 5 dintre ER generate regional și ER folosite la nivel regional ar contribui la reducerea dependenței energetice.

6.2.

O intensificare a implicării economice a actorilor regionali în ER ar consolida coeziunea regională. Acest lucru se datorează faptului că regiunile defavorizate au deseori cel mai mare potențial în ceea ce privește suprafețele pentru ER, fiind astfel regiunile unde efectele economice ale ER se resimt cel mai bine.

6.3.

Elaborarea de bilanțuri energetice regionale specifice ar permite să se stabilească importanța tranziției energetice pentru fiecare regiune în parte. Dezbaterea privind schimbările structurale din anumite regiuni ar putea avea o bază fundamentată. Astfel, ar putea fi dezvoltate mai eficient decât în prezent intervenții corespunzătoare la nivel regional, dat fiind că se vorbește la nivel relativ general despre „regiuni carbonifere” sau „insule energetice”.

6.4.

Faptul că o regiune este regiune exportatoare sau importatoare de energie sau are un bilanț energetic echilibrat are efecte concrete pentru locuitorii zonelor respective. În acest context, este necesar un dialog cu părțile interesate din regiune. Nu există o soluție perfectă, viabilă pentru toate regiunile. În schimb, trebuie convenite soluții mai echitabile, specifice fiecărei regiuni, inclusiv în ceea ce privește justiția spațială, adică în ceea ce privește modul în care se stabilește ce suprafețe sunt folosite în ce scop. Reprezentanții politici și administrativi ai regiunilor trebuie să aibă calificările corespunzătoare pentru acest lucru.

6.5.

Cu cât reușim să acoperim necesarul energetic la nivel regional cu ER, cu atât consumatorii care trăiesc și lucrează în regiune sunt mai independenți față de evoluția prețurilor pe piața mondială, în special pentru uleiuri minerale și gaze naturale. Aceasta este cea mai bună variantă pentru reducerea sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor finali. Întrucât prețurile la energie sunt un criteriu tot mai important pentru deciziile de investiții, se poate spori în același timp atractivitatea mediului industrial și economic din regiune.

6.6.

Integrarea viitoare a sectorului mobilității și al încălzirii în sistemul energetic ar putea fi sprijinită prin promovarea consumului la nivel regional al ER produse la nivel regional și, astfel, prin consolidarea acestora.

6.7.

Digitalizarea economiei energetice oferă oportunități majore. Și în această privință, stimulentele vizând îmbunătățirea utilizării de ER produse la nivel regional ar putea avea ca efect eliberarea potențialului specific al digitalizării și, astfel, promovarea inovațiilor.

6.8.

Obiectivul uniunii energetice europene este să consolideze rolul cetățenilor și al consumatorilor de energie în contextul tranziției energetice. Cu toate acestea, pe piețele energetice supraregionale există bariere majore în calea intrării pe piață, iar economiile de scară joacă un rol important (7). Până la urmă, aceasta este o consecință a structurilor de piață de tip monopolist care s-au dezvoltat de-a lungul timpului. La scară regională, noul rol activ al cetățenilor și consumatorilor este mult mai ușor de exercitat în contextul unei economii circulare regionale în domeniul energetic.

6.9.

Dacă ER produse la nivel regional sunt folosite mai mult, acest lucru ar avea ca efect degrevarea rețelelor și, în anumite cazuri, ar reduce necesitatea de extindere masivă a acestora [a se vedea și considerentul 52 din Propunerea de directivă privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile [COM(2016) 767 final].

7. Cerințe privind o economie circulară regională în domeniul energetic

7.1.

CESE invită instituțiile europene să privească utilizarea regională de ER produse la nivel regional ca obiectiv comun al politicii energetice europene și al politicii de coeziune și să folosească drept punct de referință bilanțul care rezultă din necesarul regional de energie și producția regională de ER. Aceasta presupune ca viitoarea proiectare a sprijinului pentru ER să ia în considerare caracteristicile specifice ale energiei generate de cetățeni și alți actori regionali care nu beneficiază de avantajele economiei de scară (8). Obiectivul care ar trebui urmărit în mod special este acela de a elimina barierele la accesul pe piață, care afectează oportunitățile de piață ale actorilor (regionali) mici. Un program european pentru calificarea actorilor regionali, precum și un schimb intens de bune practici ar fi, de asemenea, utile.

7.2.

Premisa în acest sens este o decizie strategică de a baza politica energetică pe descentralizare. În acest sens, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” există în continuare prea multe contradicții între o politică energetică mai degrabă descentralizată și o politică energetică clar centralizată. Regiunile și comunele europene ar trebui să aibă dreptul de a reglementa direct participarea actorilor regionali la folosirea ER produse regional. Acest lucru ar fi în acord și cu tradiția din multe state membre europene de asigurare a serviciilor municipale de interes general.

7.3.

CESE invită Comisia să prezinte un plan referitor la măsurile de adoptat cu privire la mixul energetic la nivel european, național și subnațional, care să contribuie la promovarea energiei regionale. O parte din acesta poate fi o versiune corespunzătoare a legislației privind atribuirea și achizițiile publice. În plus, ar trebui dezvoltată o metodologie care să permită regiunilor să-și întocmească propriile bilanțuri energetice specifice. Ar fi de dorit o aplicație online pentru politicienii și părțile interesate de la nivel regional, care să producă rezultate cel puțin aproximative.

7.4.

O restructurare a tarifelor din rețea și, eventual, a altor taxe și impozite ar putea contribui la obținerea efectelor economice regionale descrise prin dezvoltarea de ER. Exportul și, mai ales, importul de energie ar trebui tarifate astfel încât să fie luate în considerare cel puțin costurile legate de transport.

7.5.

Perceperea diferențiată a taxelor de rețea, așadar taxarea tranzacțiilor cu energie electrică în funcție de numărul de niveluri de rețea implicate în realizarea unei tranzacții, combinată cu o acoperire mai mare a necesarului energetic regional prin ER produse regional, ar putea facilita stabilirea necesarului efectiv de extindere a rețelelor în funcție de piață. De asemenea, va fi importantă buna conectare a regiunilor energetice europene. Acest lucru nu înseamnă totuși că trebuie acordată neapărat și în orice condiții prioritate dezvoltării rețelelor energetice, ceea ce se întâmplă mult prea des în prezent, fără ca strategia să fie justificabilă din punct de vedere economic (9).

Bruxelles, 11 iulie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 1.

(2) https://ec.europa.eu/info/news/no-region-left-behind-launch-platform-coal-regions-transition-2017-dec-08_en

(3) Pentru detalii, a se vedea studiul de caz prezentat în cadrul audierii CESE „Tranziția energetică în regiunile Europei – Evaluarea efectelor asupra economiilor regionale ale unei tranziții la un sistem inteligent de alimentare cu energie fără emisii de dioxid de carbon”, din 31 mai 2018 https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/presentations/presentation-michael-knape

(4) Weterings, A. et al. (2018): Effecten van de energietransitie op de regionale arbeidsmarkt – een quickscan, PBL, Haga, p. 36.

(5) Institutul pentru tehnologii descentralizate în domeniul energetic (2016). Valoarea adăugată regională din industria eoliană în cazul părții de nord a landului Hessen.

(6) JO C 262, 25.7.2018, p. 86.

(7) JO C 288, 31.8.2017, p. 91.

(8) JO C 246, 28.7.2017, p. 55.

(9) A se vedea Peter, F.; Grimm, V. & Zöttl, G. (2016). Dezentralität und zellulare Optimierung – Auswirkungen auf den Netzausbaubedarf. (Descentralizare și optimizare celulară – efecte asupra necesității de extindere a rețelelor) https://www.fau.de/files/2016/10/Energiestudie_Studie.pdf