COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 14.11.2018
COM(2018) 742 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN
Rezumat al rapoartelor anuale de implementare pentru programele operaționale cofinanțate prin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în 2016
Rezumat al rapoartelor anuale de implementare pentru programele operaționale cofinanțate prin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în 2016
1.INTRODUCERE
Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) contribuie la atenuarea celor mai grave forme de sărăcie din UE, cum ar fi precaritatea alimentară, sărăcia copiilor și lipsa unei locuințe. Deși situația s-a îmbunătățit în 2016, proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială (23,5 %) și a celor care trăiesc într-o situație de precaritate materială gravă (7,5 %) a rămas ridicată. FEAD sprijină grupurile cele mai dezavantajate din societate prin furnizarea de produse alimentare și bunuri de consum de bază precum rechizite școlare și articole de toaletă sau prin organizarea de activități de incluziune socială.
Suma totală disponibilă din fondurile FEAD este de 3,8 miliarde EUR la prețurile actuale. UE oferă o finanțare echivalentă de maximum 85 % pentru a completa resursele alocate de statele membre, aducând valoarea totală a fondului la aproximativ 4,5 miliarde EUR.
Aceasta adaugă valoare furnizând sprijin specific unui grup de persoane care este posibil să nu aibă acces direct și să nu beneficieze de alte instrumente de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene
. În ceea ce privește elaborarea programelor, statele membre ar putea alege să dezvolte (i) un program operațional de ajutor alimentar și/sau asistență materială de bază (PO I) și/sau (ii) un program operațional de incluziune socială (PO II). Ele ar putea determina grupurile țintă, tipurile specifice de sprijin furnizate și acoperirea geografică a programelor lor. Ajutorul alimentar și/sau asistența materială de bază trebuie să fie completat(ă)(e) de măsuri auxiliare, de exemplu o orientare către serviciile sociale.
În conformitate cu articolul 13 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 (Regulamentul FEAD), prezentul rezumat se bazează pe informațiile conținute în rapoartele de implementare pentru anul 2016, astfel cum au fost acceptate de Comisie. Toate statele membre, cu excepția Regatului Unit, au prezentat un raport de implementare deoarece implementarea fondului în Regatul Unit nu a demarat încă.
Având în vedere intervalul de timp dintre implementare și raportare, raportul include și evoluții ulterioare dacă aceste informații sunt disponibile.
2.PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR OPERAȚIONALE
2.1.Evoluția generală și evoluția la nivelul UE
Până la sfârșitul anului 2016, Comisia a adoptat cadrul juridic și a publicat toate actele de punere în aplicare și delegate. Aceasta a lansat o revizuire a Regulamentului financiar, inclusiv modificări la Regulamentul FEAD, pentru a extinde utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și pentru a oferi o mai mare flexibilitate. Modificarea include o garanție privind granturile acordate organizațiilor partenere. Această garanție asigură că o corecție financiară aplicată costurilor de achiziție ale unui organism public ca urmare a nerespectării legislației aplicabile nu va conduce la o reducere a costurilor eligibile ale organizațiilor partenere, cu condiția ca acestea să fie organisme diferite.
Până în martie 2015, Comisia a adoptat toate programele operaționale (PO), toate fiind în prezent în faza de implementare, cu excepția Regatului Unit, în care implementarea nu a demarat încă. În plus, majoritatea statelor membre au finalizat procesul de desemnare a autorităților până în 2016. Un număr de programe operaționale au fost modificate în 2016 pentru a îmbunătăți mecanismul de identificare a persoanelor celor mai defavorizate, de selectare a organizațiilor partenere (BG, HU) sau de adăugare a unor măsuri suplimentare precum mese de prânz la școală (CZ).
Grupul de experți FEAD, alcătuit din membri ai autorităților de management, s-a reunit de două ori în 2016 pentru a discuta cu privire la problemele în materie de implementare care afectează programul FEAD. În cadrul acestor reuniuni, statele membre au oferit o imagine de ansamblu asupra unei serii de aspecte, inclusiv asupra modului în care au fost stabilite orientări cu privire la un regim alimentar echilibrat la nivel național și o prezentare generală a distribuției alimentelor proaspete. Acesta a discutat și despre posibila aplicare a utilizării stocurilor de intervenție în temeiul Regulamentului FEAD. În plus, Comisia a găzduit 11 reuniuni ale rețelei FEAD până în iulie 2017. Rețeaua este compusă din părțile interesate FEAD și are rolul de a face schimb de experiență și bune practici. În 2016, reuniunile s-au concentrat pe diferitele aspecte ale FEAD care urmăresc să contribuie la sprijinirea incluziunii sociale a celor mai defavorizate persoane. Participanții au prezentat studii de caz, precum și provocări și soluții comune cu privire la chestiuni de interes comun în legătură cu implementarea programului FEAD.
În cadrul reuniunii cu reprezentanții organizațiilor partenere la nivelul UE, care a avut loc la 5 decembrie 2016, Comisia a prezentat situația actuală a FEAD pe baza raportului anual de implementare anterior, împreună cu o scurtă prezentare generală a modificărilor propuse la Regulamentul FEAD. A avut loc o prezentare a modului în care societatea civilă a contribuit la elaborarea regulamentului FEAD. Aceasta a fost urmată de o trecere în revistă a primului an de funcționare a rețelei FEAD pentru a facilita schimburile de bune practici între toate părțile interesate implicate în implementarea FEAD.
Comisia a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește evaluarea FEAD la jumătatea perioadei. Consultarea publică deschisă cu părțile interesate FEAD și cu publicul larg a fost finalizată și inclusă într-un proiect de raport de evaluare, împreună cu anchetele structurate efectuate. Proiectul de raport a fost prezentat grupului de experți FEAD. Versiunea finală a evaluării la jumătatea perioadei va fi prezentată Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2018.
2.2.Implementare financiară
În ansamblu, implementarea financiară a programelor FEAD a fost deja accelerată în 2015, iar tendința ascendentă a continuat în 2016. Au fost angajate 508,6 milioane EUR pentru operațiuni de sprijin FEAD în 27 de state membre în 2016, în creștere față de cele 470,0 de milioane EUR din 2015. Astfel, cheltuielile angajate cumulate pentru perioada 2014-2016 s-au ridicat la 1 315,9 milioane EUR, reprezentând 30 % din resursele totale ale programelor (cofinanțare UE și națională). În mod similar, plățile către beneficiari au continuat să crească, 429,4 milioane EUR fiind plătite în 2016, față de 385,9 milioane EUR în 2015. Defalcarea financiară detaliată, și pe state membre, este prezentată în tabelul I din anexă.
Progresele cele mai importante au fost înregistrate în ceea ce privește cererile de plată transmise Comisiei. În 2016, 24 de state membre au declarat un total de 353,8 milioane EUR de cheltuieli publice eligibile, ceea ce a reprezentat o creștere de peste șapte ori față de 2015 (46,3 milioane EUR). În plus, plățile cumulate au totalizat 1 022 de milioane EUR până la 31 decembrie 2017, din care 603 milioane EUR au fost plăți intermediare.
2.3.Implementare fizică
În 2016, un număr de 23 de state membre au acordat ajutor alimentar și asistență materială și au sprijinit incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane din UE. 19 state membre au distribuit ajutoare alimentare și/sau asistență materială de bază, precum și măsuri auxiliare (PO I) și 4 au lansat programe de incluziune socială prin intermediul PO II (a se vedea figura 1). În 5 state membre au existat obstacole în calea implementării, fapt care a împiedicat implementarea.
Se estimează că aproximativ 16 milioane de persoane au beneficiat de asistență FEAD în 2016, cu progrese semnificative față de 2015. Acest număr poate fi defalcat în 15,2 milioane de persoane (96 %) care au primit sprijin alimentar, peste 662 000 (4 %) care au primit ajutoare materiale de bază și aproximativ 23 000 care au participat la programe de incluziune socială (PO II).
Între 2014 și 2016, FEAD a acordat sprijin unui număr de aproximativ 38 de milioane de persoane. PO I și PO II au continuat să fie implementate în 2016, un număr de încă 2,2 milioane de persoane beneficiind de sprijin FEAD față de cifrele pentru anul 2015. Cele patru state membre (GR, IE, MT, SK) care au lansat acordarea de asistență în 2016 au furnizat ajutoare alimentare unui număr de încă 657 000 de persoane, iar alte patru (BG, FI, FR, RO) au acordat ajutoare unui număr mai mare cu 1,5 milioane de persoane decât în 2015. Cele șase state membre care au acordat asistență materială de bază (AT, CZ, GR, LU, LV, SK) au raportat o creștere de aproape nouă ori a numărului de persoane care au beneficiat de acest tip de ajutor în comparație cu anul 2015.
Figura 1: Tip de asistență acordată în 2016
PO
|
Tip de asistență
|
Stat membru
|
PO I
|
Ajutor alimentar
|
BE, BG, EE, ES, FI, FR, IE, IT, LT, MT, PL, RO, SI (13)
|
|
Asistență materială de bază
|
AT (1)
|
|
Ambele
|
CZ, GR, LU, LV, SK (5)
|
|
|
|
PO II
|
Incluziune socială
|
DE, DK, NL, SE (4)
|
PO I – Ajutor alimentar și asistență materială de bază
18 state membre au acordat sprijin alimentar în 2016. Peste 90 % din sprijinul alimentar din punct de vedere al greutății a fost acordat de 5 țări: ES, FR, RO, PL și IT. 377 500 de tone de alimente au fost distribuite în 2016, ajungând la un total de 939 600 de tone între 2014 și 2016. În timp ce compoziția tipurilor de alimente a rămas foarte similară anului precedent, cantitatea totală de ajutoare alimentare distribuite a scăzut cu 7 % față de anul precedent. Acest lucru se datorează în principal faptului că IT a raportat mai puține tone de alimente decât în 2015, în parte ca urmare a întârzierilor produse în cadrul procedurii de prezentare a ofertelor. De asemenea, în PT, distribuția de alimente a fost întreruptă în 2016, deoarece programul a fost revizuit. În LT, BE, PL și RO, volumul ajutoarelor alimentare a scăzut ușor. În celelalte 13 țări, volumul ajutoarelor alimentare a crescut dar nu a putut compensa scăderea din celelalte state membre: în termeni absoluți, au existat creșteri în special în ES și FR (17 % și, respectiv, 8 %). GR, SK, MT și IE au demarat asistența alimentară în 2016, și mult mai multe ajutoare au fost acordate în BG și CZ (a se vedea și figura 2). Donațiile de produse alimentare au făcut parte din furnizarea de ajutoare alimentare în patru țări, deși acesta a rămas un fapt limitat.
Figura 2: Ajutorul alimentar furnizat în perioada 2014-2016 (mii de tone)
Sursă: Indicatorul comun de realizare FEAD (ID 11), 2014-2016
17 state membre au livrat pachete de produse alimentare, dintre care 10 oferă și mese gata preparate. Volumul total de pachete de produse alimentare a fost similar celui din 2015. S-a înregistrat o creștere de 14 % a meselor de la an la an. Asistența alimentară acordată în BG, ES și MT a fost finanțată integral de FEAD. În celelalte țări, ajutorul alimentar a fost completat cu produse alimentare finanțate sau donate din alte surse. În LU, 44 % din produsele alimentare distribuite au fost donate, pentru care FEAD a acoperit costurile de transport, depozitare și distribuție.
Șase state membre au furnizat ajutoare materiale de bază, cum ar fi rechizite școlare și produse de igienă. Cu excepția AT, toate au furnizat aceste ajutoare pe lângă cele alimentare. AT și GR au reprezentat aproximativ 80 % din valoarea monetară totală a bunurilor distribuite (7,6 milioane EUR). Valoarea monetară totală a bunurilor distribuite în 2016 a înregistrat o creștere puternică față de 2015. Aceasta s-a datorat faptului că AT, LV și LU au majorat furnizarea de asistență materială din 2015 până în 2016, iar GR, CZ și SK au început să distribuie ajutoare materiale de bază în 2016. AT și LV au furnizat ghiozdane și alte articole școlare (printre altele articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură). LV și SK au distribuit pachete de igienă constând în produse de igienă esențiale. CZ, GR, LU și SK au distribuit articole de igienă atât copiilor, cât și persoanelor fără adăpost (truse de prim ajutor, săpun, periuțe de dinți, aparate de ras de unică folosință etc.).
Figura 3: Valoarea monetară totală a asistenței materiale de bază în perioada 2014-2016 (milioane EUR)
Sursă: Indicatorul comun de realizare FEAD (ID 15), 2014-2016
Modul de acordare pentru ajutorul alimentar și/sau asistența materială de bază a variat în rândul statelor membre. Una dintre principalele diferențe a fost nivelul de implicare a instituțiilor guvernamentale (autorități de management, organisme intermediare și/sau altele) în acest proces (de exemplu, identificarea beneficiarilor eligibili, difuzarea informațiilor, organizarea logisticii și a distribuției etc.). Acest lucru este în concordanță cu temeiul juridic al programului FEAD, deoarece este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă asupra propriului mecanism de acordare. În SK, guvernul a identificat beneficiarii eligibili pe baza datelor administrative de securitate socială și a planificat acordarea de asistență în strânsă cooperare cu municipalitățile locale. Alte țări au optat să delege mai mult organizațiilor partenere. În IE, o organizație națională non-profit a fost responsabilă pentru obținerea alimentelor (prin donații și achiziții) și pentru direcționarea acestora către organizații caritabile locale mai mici; aceste organizații au fost apoi responsabile pentru identificarea beneficiarilor pentru distribuirea alimentelor. În FI, organizațiile partenere au organizat în principal „evenimente de furnizare deschise” și au oferit asistență oricărei persoane care a solicitat acest lucru. Organizațiile responsabile de acordarea de asistență destinatarilor finali au fost, cel mai adesea, organizații neguvernamentale la toate nivelurile (local, regional, național și internațional). În unele țări, destinatarii finali au obținut un pachet de produse alimentare preselectate sau alte articole (BE, BG, LT, LU, LV, MT, PL, ES, SI, SK, RO), în timp ce, în altele, organizațiile distribuitoare au adaptat asistența la necesități (FR, IE, CZ). În AT, destinatarilor finali li s-a oferit posibilitatea de a alege între mai multe tipuri de pachete de asistență.
Un număr de 7,5 milioane de femei au primit ajutoare alimentare și 346 000 de femei au primit asistență materială de bază. Datele referitoare la grupurile țintă specifice se bazează pe estimări și se suprapun parțial. 4,4 milioane de copii cu vârsta de maximum 15 ani au beneficiat de asistență alimentară și peste 246 000 au beneficiat de ajutoare materiale de bază. Ajutoarele acordate au ajuns la aproximativ 1,7 milioane de persoane în vârstă și la peste 940 000 de persoane cu handicap, reprezentând 32 % și respectiv cu 21 % mai mult decât în 2015. Persoanele în vârstă au constituit, de asemenea, unul dintre grupurile care au crescut cel mai mult în 2016 față de 2015 și în ceea ce privește asistența materială de bază (135 în 2015 față de 21 500 în 2016).
În 2016, a existat și o creștere semnificativă a ajutorului acordat persoanelor fără adăpost. În 2015, 42 de persoane fără adăpost au beneficiat de asistență materială de bază (bunuri de bază) într-un singur stat membru (LU), în timp ce în 2016 acest număr a crescut la peste 8 700 în 4 state membre (CZ, GR, LU și SK). Cu toate acestea, potrivit indicatorilor, numărul total al persoanelor fără adăpost care au primit sprijin alimentar a fost considerabil mai mic în 2016 decât în 2015 (1,2 milioane în 2015 față de 200 000 în 2016). Acest lucru poate fi atribuit în principal faptului că FR nu a raportat numărul persoanelor fără adăpost care au primit ajutor alimentar în 2016. CZ, FI și SI au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane fără adăpost la care a ajuns ajutorul iar GR, IE și SK au început să ofere asistență alimentară acestui grup în 2016.
Migranții (sau persoanele de origine străină, minoritățile) au fost al treilea cel mai mare grup țintă pentru ajutoarele materiale de bază distribuite și al patrulea pentru ajutoarele alimentare în 2016. Numărul total al migranților care au beneficiat de asistență materială de bază a fost de peste două ori mai mare decât în 2015 (17 800 în 2015 față de 40 000 în 2016). Cu toate acestea, numărul total al persoanelor din acest grup care au primit ajutoare alimentare a fost mai mic decât în 2015 (aproximativ 2 milioane în 2015 față de 1,6 milioane în 2016). BE, ES, IT, LV, PL și SI au raportat un număr mai mic de migranți care au primit ajutor față de anul 2015. Pe de altă parte, BG, CZ și FI au înregistrat creșteri mari.
Statele membre au pus în aplicare diferite măsuri auxiliare în 2016. Acestea au inclus:
·servicii de consiliere/sprijin psihosocial (de ex. în EE, GR, FI, FR, LV, LT, SI, SK);
·consultanță/informații privind serviciile sociale și medicale (ES, FI, IE, IT, RO);
·gestionarea bugetului familiei (BE, EE, GR, HR, LV, SK);
·sport și agrement (SI, LV);
·igienă/sănătate (HR, LV, RO, SK);
·ateliere/informații cu privire la gătit/diete echilibrate sănătoase (BE, BG, GR, FI, FR, HR, LV, PL, RO, SI);
·măsuri în caz de urgență/dezastru (BG);
·formarea competențelor sociale (LV, SI);
·evitarea înșelătoriilor prin telefon (BG);
·prevenirea risipei de alimente (PL);
·adăposturi pentru persoanele fără adăpost (BG); și
·promovarea evenimentelor de alimentație socială, a muncii voluntare (FI) și a lecțiilor de alfabetizare/cursurilor de limbă (FR, SI).
EE a oferit și programe speciale de formare pentru foștii deținuți și alcoolici.
Statele membre au raportat că măsurile auxiliare au contribuit la realizarea obiectivului de incluziune socială al FEAD. În EE, 72 % dintre beneficiari erau școlarizați și/sau participau la serviciile oferite și aproape toți beneficiarii ajutoarelor alimentare cu vârsta de sub 16 ani frecventau școala/grădinița. În IT, măsurile auxiliare au fost complet integrate în operațiunile FEAD, iar incluziunii sociale i-a fost acordată o atenție sporită de către actorii naționali și locali. În CZ, persoanele fără adăpost au putut fi orientate cu succes, astfel încât să poată utiliza serviciile centrelor de zi. În SK, beneficiarii au fost interesați de servicii suplimentare de sprijin după fiecare distribuire, cum ar fi consilierea și alte servicii psihosociale. LV a constatat că participanții la măsurile auxiliare care au fost introduse (servicii de consiliere, consultanță cu privire la gestionarea bugetului, igienă/sănătate, formarea competențelor sociale etc.) au considerat că li s-au oferit informații utile și/sau că și-au îmbunătățit competențele sociale. Și statele membre au întâmpinat provocări. În EE, niciun beneficiar nu a participat la activitățile de incluziune socială destinate adulților cu niveluri scăzute de educație. IT a sugerat că eficacitatea măsurilor în promovarea incluziunii sociale ar putea fi îmbunătățită prin sporirea sprijinului pentru voluntari și prin consolidarea rolului serviciilor locale. Cu toate acestea, raportarea globală a măsurilor auxiliare a rămas limitată, parțial din cauza întârzierilor în punerea în aplicare.
PO II – Incluziune socială
În 2016, patru țări au utilizat PO II pentru a lansa activități de incluziune socială: DE, DK, NL și SE. DE a fost singura țară care a inițiat activități de incluziune socială în 2015, în timp ce DK, NL și SE au lansat astfel de activități în 2016. Cele patru țări au ajuns împreună la aproximativ 23 000 de persoane în 2016. În ceea ce privește grupurile țintă (care se suprapun), migranții (sau persoanele de origine străină, minoritățile), femeile și persoanele fără adăpost au fost cei mai frecvenți utilizatori ai programelor de incluziune socială (PO II), în această ordine.
În ansamblu, grupurile țintă au beneficiat de ajutoare în mod satisfăcător. DE a fost deosebit de eficace în ceea ce privește acordarea de ajutoare adulților și copiilor nou-veniți din UE (în mare parte persoane de etnie romă), precum și persoanelor fără adăpost. DK este, de asemenea, pe calea cea bună, dat fiind faptul că a acordat deja ajutoare unui procent de 34 % din cele 1 400 de persoane fără adăpost pe care a intenționat să le sprijine între 2016 și 2019, oferind adăposturi și întâlniri cu asistenții sociali în primul său an de implementare. Dintre acestea, aproximativ 30 % au utilizat alte servicii sociale existente după ce au participat la programul de asistență socială. NL a acordat ajutoare doar unui procent de 6 % din persoanele de 65 de ani și peste această vârstă ca urmare a implementării cu întârziere a FEAD, care a demarat în 2016. SE s-a concentrat asupra migranților din UE/SEE, acordând ajutor unui număr de 581 de persoane datorită unor activități care au inclus integrarea în comunitate, cum ar fi orientarea către adăposturi, informații referitoare la drepturi și obligații în SE, servicii de traducere și promovarea sănătății.
DE a lansat 84 de proiecte în 2016 care s-au concentrat pe îmbunătățirea accesului: (1) persoanelor dezavantajate, nou-venite din UE la măsuri periodice de consiliere și sprijin; (2) copiilor nou-veniți la educația timpurie și la măsuri de incluziune socială (de exemplu, cursuri de limbă, activități de agrement, structuri de îngrijire a copiilor); și (3) persoanelor fără adăpost și persoanelor expuse riscului de a rămâne fără adăpost la măsuri periodice de consiliere și sprijin.
Obstacole în calea implementării
Mai multe state membre nu au putut distribui ajutor în 2016 sau au început să îl furnizeze cu întârziere. Majoritatea întârzierilor pot fi încă atribuite desemnării cu întârziere a autorităților de management. CY plănuise să demareze furnizarea de asistență în 2016, însă mai mulți factori au condus la reorganizarea și modificarea ulterioară a programului. În HR, au existat întârzieri în demarare, deși în 2016 au fost contractate proiecte privind distribuirea de ajutoare alimentare în școli, persoanelor singure și familiilor care trăiesc în sărăcie sau care sunt expuse riscului de sărăcie. În PT, numai ajutorul alimentar din bugetul național a fost demarat în 2016 ca urmare a necesității unor modificări pentru a asigura o tranziție fără dificultăți de la fostul program MDP. HU și-a revizuit asistența, ceea ce a însemnat că operațiunile au demarat doar în luna decembrie 2016. În toate statele membre în cauză, furnizarea este în curs de desfășurare, aducând totalul la 27 de state membre. Regatul Unit este singurul care nu a inițiat încă implementarea programului operațional FEAD.
Nu au fost raportate obstacole majore în celelalte state membre. Au apărut unele probleme cu privire la (i) cererile de transport (FI, GR, LV); (ii) coordonarea regională a volumelor de alimente (PL); (iii) capacitățile insuficiente ale organizațiilor distribuitoare (GR, PL); (iv) procedurile complicate de achiziții publice (HU), și (v) alte întârzieri (BE, MT). Statele membre care implementează PO II nu au raportat obstacole majore. În SE, programul a fost afectat numai în faza inițială de implementare în 2016 de recrutarea lentă a lucrătorilor și a voluntarilor și de necesitatea de a adapta activitățile planificate la anumite comunități. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre au indicat o serie de obstacole mai generale în calea implementării. Cel mai mare grup a raportat probleme legate de achizițiile de bunuri (în special IT și GR), gestionarea bugetară/financiară și capacitățile organizațiilor partenere, ceea ce a cauzat întârzieri în implementare. Un grup mai mic de state membre au făcut referire la diverse chestiuni de natură preponderent administrativă. În ansamblu, majoritatea acestor obstacole au fost depășite, sugerând o rată mai rapidă de implementare după 2016.
Principii orizontale
Majoritatea statelor membre dispun de mecanisme de coordonare pentru a asigura complementaritatea cu Fondul social european (FSE) și cu alte politici ale UE și pentru a evita dubla finanțare. Statele membre dispun de organisme de mediere sau de grupuri de coordonare/lucru pentru a se asigura că proiectele și organizațiile partenere nu primesc finanțare atât din partea FSE, cât și a FEAD și că activitățile sunt coordonate. Mai multe state membre au arătat că în cazul în care FEAD și FSE s-ar afla sub responsabilitatea aceleiași autorități de management, acest lucru ar putea furniza o bază solidă pentru coordonare și eventuala dublă finanțare ar putea fi evitată. Statele membre au constatat faptul că FSE și FEAD se sprijină reciproc și că nici FEAD, nici FSE nu pot aborda singure problemele legate de excluziunea socială și sărăcie; sunt necesare integrarea în continuare a celor două și sinergii. Această constatare importantă a determinat Comisia să propună o fuzionare a fondurilor pentru perioada de finanțare post-2020.
De exemplu, în MT, centrele LEAP! furnizează asistență socială comunităților dezavantajate și au fost finanțate de FSE. Implementarea operațională a proiectului a fost modificată pentru a se asigura că permite nu numai distribuirea de pachete de produse alimentare (sprijinită de FEAD), ci și că ajută familiile și membrii acestora să își îmbunătățească calitatea vieții și să se elibereze de prestații sociale. În mod similar, programul FSE din Lituania s-a confruntat cu provocări în a ajunge la grupurile sale țintă și, prin urmare, a încercat să utilizeze FEAD ca o oportunitate de a ajunge la grupurile țintă și de a le încuraja să participe la măsurile finanțate din FSE.
Majoritatea statelor membre au raportat că respectă principiul egalității de gen și pe cel al nediscriminării. Statele membre au promovat egalitatea de gen și abordarea integratoare a acesteia în diverse situații ale ciclului proiectului. CZ a observat că asistența acordată a luat în considerare nevoile specifice ale grupurilor țintă, de exemplu prin includerea unor articole specifice utilizate de mamele singure sau mamele din adăposturile de noapte. DE, LV, SE și SK au explicat faptul că a fost utilizată o abordare care a ținut seama de egalitatea de gen în selectarea angajaților și a organizațiilor partenere, precum și tipul de asistență acordată grupurilor țintă. HU, MT și PL au declarat în mod explicit că nevoile persoanelor cu handicap au fost luate în considerare în distribuirea hranei și locațiile atelierelor. SE a raportat unele provocări în aplicarea acestui principiu orizontal, în special atunci când s-a confruntat cu căsătoriile între copii și alte aspecte legate de violența împotriva femeilor și fetelor; au fost organizate ateliere și întâlniri cu părțile interesate pentru a atenua acest lucru în viitor.
Pentru a aborda egalitatea de gen, LV s-a asigurat că timpul de livrare a pachetelor de produse alimentare a rămas flexibil și a inclus posibilitatea livrării la domiciliu și a livrării la sfârșitul zilei de muncă. Măsuri auxiliare cu privire la îngrijirea copiilor au fost, de asemenea, adaptate pentru a ajunge la oameni. Servicii de îngrijire a copiilor (babysitting) au fost, de asemenea, furnizate la punctele de distribuție.
Majoritatea statelor membre au indicat câteva modalități de a reduce risipa de alimente. Majoritatea abordărilor au implicat distribuirea produselor alimentare cu termen lung de valabilitate și adaptarea alimentelor la necesitățile/gusturile grupurilor țintă pentru a reduce la minimum furnizarea produselor nedorite. De exemplu, MT s-a asigurat că produsele alimentare nelivrate au fost depozitate și reutilizate. LV a avut spații dedicate unde a putut fi lăsat surplusul de articole pentru a evita aruncarea acestora. PL a obținut produsele alimentare de la producătorii de produse lactate care aveau produse nevândute. În timpul verii și al perioadelor de căldură, producătorii de lactate au donat, de asemenea, produse pentru a fi distribuite celor aflați în dificultate. În ceea ce privește aspectele climatice și de mediu, statele membre au utilizat materiale durabile reciclabile și/sau biodegradabile, precum și emisii reduse provenite din transport în lanțul de distribuție. De exemplu, BE a livrat alimente și cereale durabile fără OMG-uri, a evitat uleiul de palmier și a oferit comerț echitabil și produse ecologice.
Aproape toate statele membre PO I au subliniat modul în care au ajutat beneficiarii să obțină o dietă nutrițională echilibrată. În general, țările au oferit coșuri cu alimente cu conținut scăzut de carbohidrați, sare, zahăr și grăsimi, și bogate în proteine, fibre, vitamine și minerale. Două țări (ES și FI) au oferit și alimente care reduc deficiențele nutriționale, cum ar fi alimentele pentru copii și laptele praf care conțin vitamina D. BE a introdus o procedură de colaborare pentru selectarea compoziției pachetelor de produse alimentare și asigurarea unei diete echilibrate. Această procedură de selecție a fost prezentată ca „bună practică” în catalogul studiilor de caz FEAD publicate de rețeaua FEAD în 2017.
Evaluări efectuate
În anul 2016, mai multe state membre (AT, IT, LV, MT și SE) au efectuat studii de cercetare, evaluări și/sau sondaje pentru a evalua performanța operațiunilor lor, precum și satisfacția destinatarilor finali referitoare la asistența primită. AT a trimis un chestionar de feedback către 10 000 de gospodării defavorizate în 2016. În urma sondajului s-au obținut rezultate favorabile, având în vedere că 86 % dintre gospodării au considerat ghiozdanul oferit ca sprijin „foarte bun”, iar 13 % au declarat că este „bun”. SE a evaluat gestionarea FEAD și primele etape de implementare a proiectelor efectuate de un contractant extern. Pentru a aborda unele dintre problemele identificate, raportul de evaluare a inclus câteva recomandări precum scopuri de program mai clare pentru obiectivele politicii sociale naționale și urmărirea rezultatelor participanților. IT a realizat un studiu pilot privind furnizarea de alimente la sfârșitul anului 2015 și a prezentat un raport cu privire la rezultatele sale în 2016. Studiul a indicat faptul că 71 % dintre organizațiile partenere care au acordat ajutor alimentar au introdus și măsuri auxiliare care pot fi considerate un bun punct de plecare.
Contribuția la obiectivele generale și specifice FEAD
Statele membre consideră că FEAD contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de reducere a sărăciei și incluziune socială alături de alte politici și programe UE și naționale. Acest lucru este legat de obiectivul general al FEAD de a promova coeziunea socială, de a îmbunătăți incluziunea socială și de a contribui la eradicarea sărăciei pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 de „scoatere a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie și excluziune socială”. EE a raportat că ajutorul alimentar FEAD – împreună cu politicile guvernamentale privind piața muncii, educația și bunăstarea socială, reforma în materie de ocupare a forței de muncă finanțată de FSE, creșterea prestațiilor sociale și creșterea globală a economiei – a avut un impact major asupra sărăciei, care a scăzut din 2012. În DE, FEAD a ajutat persoanele expuse riscului de sărăcie să depășească excluziunea socială. De asemenea, acesta le-a adus mai aproape de obținerea unor calificări pentru piața forței de muncă, facilitând participarea la un proiect FSE. Evaluarea generală este că FEAD a redus sărăcia și a îmbunătățit incluziunea socială.
În ceea ce privește obiectivul specific 1 (de a contribui la atenuarea celor mai grave forme de sărăcie prin furnizarea de asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane), statele membre au raportat următoarele:
(1) FEAD a contribuit la reducerea precarității materiale grave: Datorită faptului că FEAD a contribuit la crearea de sinergii cu alte programe naționale de asistență socială, PL a raportat că aproximativ 13 000 de persoane au încetat să se califice pentru asistență alimentară FEAD ca urmare a circumstanțelor lor îmbunătățite. GR a menționat că FEAD a avut efecte pozitive în ceea ce privește reducerea celor mai grave forme de sărăcie din țară, chiar dacă amploarea și gravitatea sărăciei s-au înrăutățit în timpul crizei economice. În SK, furnizarea de produse alimentare și/sau de igienă a contribuit la asigurarea unor condiții elementare de trai pentru beneficiari, de exemplu prin îmbunătățirea varietății și a valorii nutriționale a regimului alimentar, precum și a obiceiurilor de igienă ale acestora.
(2) FEAD a oferit ajutor persoanelor celor mai defavorizate: În LV și BG, furnizarea de alimente a ajutat la eliberarea bugetelor gospodăriilor pentru a satisface alte nevoi de bază. În LV, de exemplu, 82 % dintre beneficiarii chestionați în 2016 au considerat că FEAD i-a ajutat să economisească și să îmbunătățească bunăstarea familiei; 78 % au mai declarat că economiile suplimentare au fost utilizate pentru a cumpăra mai multe alimente. Unele gospodării au cheltuit bani pentru plata activităților extrașcolare ale copiilor, ceea ce a contribuit la reducerea riscului de excludere socială. Cu toate acestea, FR a reiterat faptul că, în timp ce pachetele de produse alimentare au permis oamenilor să își cheltuiască veniturile pentru alte lucruri, numai ajutorul alimentar nu acoperă nevoile zilnice și nu ar putea fi utilizat ca instrument unic de combatere a sărăciei.
(3) FEAD a facilitat ieșirea oamenilor din sărăcie: Organizațiile partenere din CZ au raportat un impact semnificativ în ceea ce privește furnizarea de mese în școli (unități de învățământ preșcolar), în special îmbunătățiri privind frecvența școlară a elevilor, aptitudini fizice, bunăstarea mentală, capacitatea de a gestiona activitățile școlare și concentrarea. Acestea au menționat, de asemenea, poziția îmbunătățită a beneficiarilor în rândul colegilor și competențe sociale mai bune. În DK, s-a stabilit că, prin facilitarea accesului persoanelor fără adăpost la serviciile sociale publice existente, programul sporește posibilitățile de a oferi persoanelor fără adăpost un sprijin social mai durabil, care să le ajute să iasă din sărăcie.
În ceea ce privește obiectivul specific 2 (care completează politicile naționale sustenabile de eradicare a sărăciei și de incluziune socială), statele membre consideră că FEAD completează politicile naționale prin:
(1) Sprijinirea grupurilor care altfel nu ar primi ajutor: În SE, FEAD a sprijinit migranții din SEE/UE care au fost excluși din programele naționale de asistență socială. În DE, activitățile FEAD au deschis calea pentru ca grupurile țintă să utilizeze serviciile sociale obișnuite la care altfel nu ar fi putut avea acces. În FI, FEAD a permis completarea asistenței sociale naționale pentru persoanele care au nevoie de ajutor alimentar și care nu au putut fi asistate de guvern, având în vedere că nu există niciun alt program de furnizare a alimentelor sponsorizat de guvern.
(2) Îmbunătățirea inițiativelor naționale existente pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: MT a declarat că FEAD îi completează „politica strategică națională pentru reducerea sărăciei și incluziune socială” și contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. EE a menționat că FEAD îi completează Planul de dezvoltare a bunăstării (2016-2023) și măsurile finanțate de FSE. IT a raportat că programul FEAD a influențat noile politici naționale, cum ar fi Sprijinirea incluziunii active, în prezent un program la nivel național, și Fondul național pentru combaterea sărăciei și excluziune socială.
FEAD operează în mod clar împreună cu alte politici și programe UE și naționale pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de reducere a sărăciei și incluziune socială. Ca atare, contribuția proprie a FEAD este modestă, deși o componentă esențială a acestuia. În plus, există aspecte ale obiectivelor FEAD care sunt dificil de măsurat și cuantificat, cum ar fi coeziunea socială. Statele membre au fost în general precaute în a atribui o cauzalitate clară între activitățile FEAD și reducerea sărăciei și au preferat să facă referire la o corelație. Cu toate acestea, ele au confirmat că FEAD aduce o contribuție valoroasă.
3.CONCLUZIE
Principalul factor de succes în atingerea grupurilor țintă și furnizarea de asistență relevantă a fost cooperarea și colaborarea strânsă cu organizațiile partenere. Organizațiile partenere dețin experiența și cunoștințele despre persoanele cele mai defavorizate din comunitatea lor. Acestea cunosc nevoile lor, precum și cele mai bune modalități de a acorda asistență. Asistența alimentară și materială a sprijinit organizațiile partenere din diferite state membre să stabilească o relație de încredere reciprocă cu beneficiarii, facilitând acordarea de măsuri auxiliare și alte tipuri de asistență pentru incluziune socială. Flexibilitatea fondului și capacitatea acestuia de a se adapta diferitelor situații din diferite state membre reprezintă un factor de succes cheie și o caracteristică distinctivă a FEAD. În multe țări, organizațiile partenere dispun de flexibilitatea de a decide cu privire la cine primește asistență, când și cum, ceea ce le-a permis să răspundă în mod mai eficace la nevoile beneficiarilor. Schimbul continuu de bune practici în cadrul rețelei FEAD și al grupului de experți FEAD, precum și consultările organizațiilor partenere la nivelul UE au contribuit la îmbunătățirea în continuare a acestui aspect.
Există anumite efecte indirecte ale FEAD care se referă la crearea de sinergii și efecte de pârghie. FEAD a contribuit la mobilizarea resurselor și a asistenței acordate de organizațiile partenere, de exemplu prin distribuirea de alimente obținute din alte surse (cum ar fi producătorii de produse lactate care au avut produse nevândute), ceea ce a avut beneficii semnificative pentru mediu (îndeplinirea principiilor orizontale) și a legat producătorii de alte lanțuri de aprovizionare. FEAD a contribuit, de asemenea, la sensibilizarea actorilor naționali și locali cu privire la aspectul incluziunii sociale al programului. Acest lucru a consolidat rolul și rețeaua organizațiilor partenere. Acesta a contribuit, de asemenea, la intensificarea sinergiilor între actorii naționali și cei locali care au implementat programul.
Domeniile în care se impun îmbunătățiri includ accelerarea implementării în mai multe țări, integrarea donațiilor de alimente în furnizare și îmbunătățirea raportării măsurilor auxiliare. Furnizarea a fost acordată în toate statele membre, cu excepția Regatului Unit, până la sfârșitul anului 2017. Comisia va continua să monitorizeze progresul, în special în ceea ce privește statele membre în care implementarea programului a fost în curs de examinare sau a fost întârziată. Acesta se va concentra asupra continuării progreselor înregistrate în implementarea asistenței materiale de bază în cadrul programelor PO I. În pofida progreselor semnificative înregistrate în 2016, el este încă în urmă în ceea ce privește implementarea sprijinului alimentar. Reuniuni anuale dedicate de examinare se desfășoară între fiecare stat membru și Comisie pentru a aborda aceste preocupări. Ponderea alimentelor donate integrate în program este încă scăzută. Comisia a abordat această preocupare modificând Regulamentul FEAD prin „Regulamentul Omnibus” adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, care a intrat în vigoare în august 2018. Prin urmare, statele membre vor putea să definească rate fixe, sume forfetare sau costuri unitare (opțiuni simplificate în materie de costuri) și să le utilizeze ca bază pentru plățile către organizațiile partenere care colectează și distribuie alimente donate. Măsurile auxiliare reprezintă un element-cheie al fondului, deoarece vizează atenuarea excluziunii sociale a persoanelor celor mai defavorizate. Cu toate acestea, raportarea statelor membre a fost limitată, ceea ce nu a permis o examinare aprofundată. Acest lucru a fost parțial cauzat de întârzierile de implementare menționate mai sus dar a reprezentat încă o provocare în ceea ce privește măsura în care ar putea fi evaluată contribuția sa la obiectivul FEAD în materie de îmbunătățire a incluziunii sociale.