I. INTRODUCERE

Securitatea este principala preocupare a cetățenilor noștri. Europenii se așteaptă, în mod legitim, să li se asigure siguranța. Uniunea joacă un rol important în consolidarea securității interne și în găsirea de soluții pentru preocupările cetățenilor. În discursul său din 2018 privind starea Uniunii 1 , președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat faptul că numai o Europă puternică și unită îi poate proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor, atât a celor interne, cât și a celor externe, inclusiv împotriva terorismului. În ultimii ani, peisajul securității europene a fost modernizat atât datorită unor noi acte legislative și inițiative politice adoptate în cadrul uniunii securității, cât și datorită unei cooperări consolidate între statele membre și competențelor sporite conferite agențiilor Uniunii, în special Europol și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. În discursul său, președintele Juncker le-a cerut, de asemenea, liderilor politici să își asume responsabilitatea finalizării uniunii securității, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor legate de securitatea internă.

Cu ocazia discursului din 2018 privind starea Uniunii, Comisia a prezentat o serie de măsuri de consolidare a securității în UE și de sporire a protecției frontierelor externe ale UE. Comisia a prezentat noi norme pentru eliminarea rapidă de pe internet a conținutului cu caracter terorist, combinând norme clare și specifice pentru a preveni utilizarea abuzivă a serviciilor online în scopul difuzării de conținut cu caracter terorist și furnizând, în același timp, garanții solide pentru protejarea libertății de exprimare și de informare într-o societate deschisă și democratică 2 . Comisia a propus o serie de măsuri care să asigure organizarea în mod gratuit, corect și sigur a alegerilor pentru Parlamentul European care vor avea loc anul viitor; printre aceste măsuri se numără o recomandare privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva atacurilor la adresa securității cibernetice și combaterea campaniilor de dezinformare 3 . Pentru a ține pasul cu amenințările cibernetice în continuă evoluție, Comisia a propus un regulament care vizează punerea în comun a resurselor și a expertizei în domeniul tehnologiei cibernetice prin crearea unei rețele de centre de competență în materie de securitate cibernetică 4 . Ca parte a unui răspuns cuprinzător la amenințările teroriste transfrontaliere, Comisia a propus o inițiativă de extindere, în timp, a competențelor Parchetului European (EPPO) pentru a include infracțiunile de terorism care afectează mai multe state membre 5 . În cele din urmă, Comisia a propus și consolidarea protecției frontierelor externe prin extinderea competențelor poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și prin consolidarea capacității acesteia de a acționa 6 .

Comisia a prezentat aceste propuneri sub formă de contribuție la reuniunea liderilor de la Salzburg din 19-20 septembrie 2018, ocazie cu care s-a subliniat nevoia de a se concentra asupra unor soluții europene de consolidare a capacităților statelor membre de a face față amenințărilor constante și în continuă evoluție. Având în vedere că alegerile pentru Parlamentul European se apropie, este imperativ să întreprindem acțiuni concrete pentru a ne îndeplini obiectivul comun de a consolida securitatea tuturor cetățenilor din UE. Prin urmare, discuțiile de la Salzburg au oferit ocazia de a crea o dinamică pozitivă pentru adoptarea unor inițiative legislative prioritare înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, printre acestea numărându-se și cele mai recente inițiative prezentate de Comisie cu ocazia discursului din 2018 privind starea Uniunii. Următoarele luni vor fi decisive pentru a avansa cât mai mult posibil în ceea privește propunerile legislative în curs, astfel încât negocierile interinstituționale să se poată încheia în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Este necesar să se dea un impuls mai puternic realizării inițiativelor din cadrul uniunii securității, astfel încât să ne consolidăm securitatea colectivă și reziliența împotriva amenințărilor cibernetice care subminează sistemul internațional bazat pe norme. La 4 octombrie 2018, s-a anunțat 7 că birourile Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice din Haga au fost, în aprilie 2018, ținta unei operațiuni cibernetice ostile organizate de serviciul militar de informații rus. Această operațiune a fost dejucată de serviciile de informații din Țările de Jos, în parteneriat cu Regatul Unit. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, s-au declarat, împreună, profund îngrijorați în legătură cu această încercare de a submina integritatea Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice și au deplâns astfel de acțiuni 8 . UE trebuie, cu atât mai mult, să consolideze în continuare reziliența în domeniul digital a instituțiilor sale și a instituțiilor statelor membre, precum și a organizațiilor și a partenerilor săi internaționali. Acest lucru subliniază, de asemenea, importanța acțiunilor din cadrul uniunii securității, care sprijină statele membre în abordarea amenințărilor pe care le reprezintă atacurile cibernetice și atacurile facilitate de tehnologiile informatice, a amenințărilor hibride și a riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Acest al șaisprezecelea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește uniunea securității prezintă situația actuală generală, evidențiind atât cele mai recente inițiative ale Comisiei care însoțesc discursul din 2018 privind starea Uniunii, cât și progresele înregistrate de la ultimul raport 9 , din iunie 2018, inclusiv cele referitoare la prioritățile legislative asupra cărora au convenit președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei în declarația comună din 14 decembrie 2017 (a se vedea, de asemenea, lista tuturor inițiativelor din cadrul uniunii securității prezentată în anexa I) 10 .

II. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRIORITĂȚILE LEGISLATIVE

În decursul ultimelor luni, s-a ajuns la un acord cu privire la o serie de priorități legislative în cadrul uniunii securității: colegiuitorii au ajuns la un acord cu privire la propunerea de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care va permite efectuarea în avans a unor controale de securitate și a unor controale în materie de migrație neregulamentară în cazul persoanelor care călătoresc fără viză în UE 11 ; au convenit să consolideze Sistemul de informații Schengen, care este cel mai frecvent utilizat sistem de schimb de informații în materie de securitate și de gestionare a frontierelor în Europa 12 ; au ajuns la un acord cu privire la propunerea de consolidare a mandatului eu-LISA, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție 13 ; au convenit asupra unor norme mai stricte prin care să fie incriminată spălarea banilor 14 ; și au adoptat noi măsuri de consolidare a normelor UE de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului, prin intermediul celei de a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor 15 . În cazul măsurilor care nu au fost încă adoptate, această ultimă etapă ar trebui să fie parcursă rapid.

În cazul unui număr mare de propuneri, se așteaptă în continuare ajungerea la un acord și sunt necesare eforturi suplimentare.

1.Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației

Pentru a se asigura că agenții responsabili cu aplicarea legii și polițiștii de frontieră din statele membre dispun de informații complete, exacte și fiabile, în momentul și în locul în care au nevoie de acestea, în decembrie 2017, Comisia a prezentat o serie de propuneri legislative care vizează asigurarea interoperabilității dintre sistemele de informații ale UE pentru a se garanta securitatea și gestionarea frontierelor și a migrației, iar în iunie 2018 16 a adus modificări propunerilor respective. Datorită măsurilor propuse, autoritățile naționale vor putea detecta identitățile multiple și vor putea combate frauda de identitate. La 14 iunie 2018, Consiliul a obținut un mandat de negociere care a fost completat la 12 septembrie 2018 în ceea ce privește modificările subsecvente. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European ar trebui să voteze cu privire la mandatul său de negociere în următoarele zile, iar confirmarea ulterioară a mandatului de către plenul Parlamentului European este prevăzută pentru sesiunea parlamentară care începe la 22 octombrie 2018. Toate cele trei instituții au convenit, în declarația comună, să asigure punerea în aplicare a regulamentelor propuse privind interoperabilitatea înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Pentru a realiza acest lucru, este necesar să se respecte calendarul ambițios prevăzut de colegiuitori.

Negocierile privind propunerea legislativă 17 de extindere a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare astfel încât să cuprindă și resortisanții țărilor terțe – o altă prioritate legislativă din domeniul schimbului de informații – sunt în faza finală. Propunerea prevede crearea unei baze de date centralizate cu ajutorul căreia să se verifice rapid dacă un stat membru deține informații privind eventualele condamnări ale unui cetățean din afara UE. Acordul final privind acest dosar este realizabil, iar cu ocazia următorului trilog, programat să aibă loc la 17 octombrie 2018, colegiuitorii ar putea să încheie discuțiile cu privire la această inițiativă legislativă prioritară, în conformitate cu declarația comună.

În ceea ce privește propunerea Comisiei 18 de a consolida Eurodac prin extinderea misiunii sale pentru a include nu doar identificarea solicitanților de azil, ci și a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și a celor care intră în UE în mod neregulamentar, negocierile nu au avansat în ultimele luni, în pofida acordului politic preliminar la care au ajuns colegiuitorii în iunie 2018. În conformitate cu acordul la care s-a ajuns în cadrul declarației comune, finalizarea de către colegiuitori a acestei inițiative legislative prioritare este imperios necesară. Acest lucru este necesar pe de o parte pentru a se asigura că datele privind resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și persoanele care au intrat în mod neregulamentar în UE fac parte din interoperabilitatea propusă a sistemelor de informații ale UE și, pe de altă parte, în cadrul eforturilor de a găsi o soluție rapidă pentru reforma sistemului de azil. Propunerea de consolidare a Eurodac constituie unul dintre cele cinci dosare care vizează reformarea sistemului european comun de azil care se află în stadiul cel mai avansat; la fel ca în cazul celorlalte dosare aflate într-un stadiu avansat, colegiuitorii ar trebui să încheie negocierile înainte de sfârșitul anului 2018.

În plus, în Parlamentul European și în Consiliu se lucrează în prezent la propunerea legislativă din mai 2018 19 referitoare la consolidarea Sistemului de informații privind vizele (VIS). Propunerea prevede extinderea domeniului de aplicare al bazei de date pentru a include date privind documentele de lungă ședere și posesorii acestora, pentru a îmbunătăți controalele la nivelul bazelor de date astfel încât potențialele riscuri în materie de migrație și securitate să fie detectate și identificate înainte de eliberarea vizelor sau atunci când se eliberează un document de lungă ședere, precum și pentru a consolida capacitatea de prevenire, detectare și investigare a infracțiunilor. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să își adopte fiecare mandatul de negociere până la sfârșitul anului 2018 și să înceapă discuțiile sub formă de trilog cel târziu la începutul anului 2019, astfel încât colegiuitorii să poată ajunge la un acord cu privire la acest dosar în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

În vederea realizării unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru asigurarea securității și gestionarea frontierelor și a migrației, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul:

Priorități stabilite în declarația comună:

·să înceapă, în octombrie 2018, discuțiile sub formă de trilog referitoare la propunerile legislative privind interoperabilitatea și să ajungă la un acord până la sfârșitul anului;

·să ajungă, în octombrie 2018, la un acord cu privire la propunerea legislativă de extindere a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare astfel încât să cuprindă și resortisanții țărilor terțe;

·să finalizeze negocierile privind propunerea legislativă referitoare la Eurodac până la sfârșitul anului 2018.

Alte propuneri:

·să își adopte fiecare, până la sfârșitul anului 2018, mandatul de negociere cu privire la propunerea legislativă de consolidare a Sistemului de informații privind vizele.

2.Consolidarea securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor externe

Securitatea internă depinde de îmbunătățirea protecției frontierelor externe. La 12 septembrie 2018, cu ocazia discursului din 2018 privind starea Uniunii, Comisia a adoptat o serie de propuneri legislative 20 care vizează atât consolidarea mandatului poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și a mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Azil 21 , cât și intensificarea returnărilor 22 . Împreună, aceste propuneri vor oferi instrumentele necesare pentru o gestionare mai eficace a migrației la frontierele externe.

Comisia a propus o serie de modificări la nivelul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în special prin înzestrarea acesteia cu propria componentă operațională: un corp permanent de poliție de frontieră și gardă de coastă la nivel european, care să fie creat până în 2020 și să fie format din 10 000 de membri ai personalului operațional cu competențe executive, pentru toate activitățile agenției, care să intervină pe teren pentru a le oferi statelor membre un sprijin eficace, fiabil și disponibil rapid. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va dispune astfel de capacitățile necesare, inclusiv de echipamente proprii, pentru a proteja frontierele externe ale UE, pentru a preveni deplasările secundare și pentru a pune în aplicare în mod eficace returnările migranților aflați în situație neregulamentară.

De asemenea, propunerea va consolida cooperarea cu țările terțe și va spori în continuare posibilitățile de schimb de informații între agenție și Europol, inclusiv schimburile de date cu caracter personal legate de persoane suspectate în cazuri de infracțiuni transfrontaliere. Această propunere reprezintă o prioritate clară pentru Comisie, care invită Parlamentul European și Consiliul să adopte legislația propusă în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ambii colegiuitori ar trebui să își adopte mandatul de negociere până cel târziu la sfârșitul anului 2018, astfel încât discuțiile sub formă de trilog să debuteze la începutul anului 2019.

În vederea consolidării securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor externe, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul:

Inițiative incluse în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

·să își adopte fiecare, până la sfârșitul anului 2018, mandatul de negociere în legătură cu propunerile legislative de consolidare a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și a Agenției Uniunii Europene pentru Azil, precum și în legătură cu propunerea legislativă referitoare la Directiva privind returnarea, în vederea adoptării actelor legislative respective în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

3.Prevenirea radicalizării

Găsirea de soluții pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist este în continuare o provocare esențială în lupta împotriva terorismului și în prevenirea radicalizării. Recentele atacuri teroriste de pe teritoriul UE au arătat că teroriștii utilizează în mod abuziv internetul, în mod constant și sistematic, pentru a ademeni și a recruta susținători, a pregăti și a facilita activitățile teroriste, a glorifica atrocitățile comise, a instiga alte persoane să le urmeze exemplul și a inspira teamă la nivelul societății. Ca răspuns la apelurile lansate de autoritățile publice, furnizorii de servicii de găzduire au luat o serie de măsuri de combatere a conținutului cu caracter terorist de pe platformele lor prin intermediul unor cadre și parteneriate bazate pe voluntariat, printre acestea numărându-se Forumul UE pentru internet, lansat în decembrie 2015. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de găzduire și statele membre trebuie să își consolideze acțiunile în ceea ce privește conținutul cu caracter terorist din mediul online.

Pentru a soluționa această problemă gravă și ca răspuns la apelurile imperioase venite din partea Parlamentului European 23 și a Consiliului European 24 , discursul din 2018 al președintelui Juncker privind starea Uniunii a fost însoțit de o propunere legislativă care vizează stabilirea unui cadru juridic clar și armonizat pentru prevenirea utilizării abuzive a furnizorilor de servicii de găzduire în scopul difuzării online de conținuturi cu caracter terorist 25 . Propunerea se bazează pe Recomandarea Comisiei din martie 2018 26 privind măsurile pe care trebuie să le ia furnizorii de servicii online și statele membre pentru a intensifica eforturile legate de conținutul ilicit online, în special în ceea ce privește conținutul cu caracter terorist.

Măsurile propuse vor contribui la garantarea bunei funcționări a pieței unice digitale, sporind în același timp securitatea și încrederea în mediul online și consolidând garanțiile pentru libertatea de exprimare și de informare. Autoritățile competente din statele membre vor putea emite ordine de eliminare a conținutului care îi vor obliga pe furnizorii de servicii de găzduire să elimine conținutul cu caracter terorist de pe internet în termen de o oră, acesta fiind intervalul de timp în care conținutul cu caracter terorist este cel mai dăunător din cauza vitezei cu care este diseminat. Conform acestei propuneri, statele membre vor avea obligația de a se asigura că autoritățile lor competente dispun de capacitatea necesară pentru a interveni împotriva conținutului online cu caracter terorist. Propunerea va clarifica, de asemenea, responsabilitatea pe care o vor avea furnizorii de servicii de găzduire de a lua toate măsurile adecvate, rezonabile și proporționale necesare pentru a garanta siguranța serviciilor pe care le oferă și pentru a detecta și a elimina în mod rapid și eficace conținutul online cu caracter terorist, ținând seama, în același timp, de importanța fundamentală a libertății de exprimare și de informare într-o societate deschisă și democratică. Aceasta introduce, de asemenea, o serie de garanții necesare menite să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de informare într-o societate deschisă și democratică, în plus față de posibilitatea de a recurge la o cale de atac în instanță, care este garantată de dreptul la o cale de atac eficientă.

Această propunere reprezintă o prioritate clară pentru Comisie, care invită Parlamentul European și Consiliul să adopte legislația propusă în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ambii colegiuitori ar trebui să își adopte mandatul de negociere până cel târziu la sfârșitul anului 2018, astfel încât discuțiile sub formă de trilog să debuteze la începutul anului 2019.

În paralel cu activitatea legislativă care vizează combaterea conținutului terorist din mediul online, Comisia va continua să colaboreze cu furnizorii de servicii de găzduire în cadrul Forumului UE pentru internet, care funcționează pe bază de voluntariat, pentru a reduce accesibilitatea conținutului online cu caracter terorist și pentru a le oferi partenerilor din societatea civilă mijloacele necesare pentru a multiplica discursurile alternative eficace pe care le difuzează online. Acesta se va reuni din nou, la nivel de miniștri, în decembrie 2018.

În același timp, UE continuă să sprijine prevenirea radicalizării în statele membre și în comunitățile lor locale. La 1 și 2 octombrie 2018, rețeaua UE a factorilor de decizie de la nivel național în materie de prevenire s-a reunit pentru a începe punerea în aplicare a recomandărilor Grupului de experți la nivel înalt privind radicalizarea 27 . Lucrările acesteia vor contribui la activitatea Comitetului director pentru acțiunile Uniunii din domeniul prevenirii și combaterii radicalizării, înființat recent, care se va reuni pentru prima dată la Viena, la 24 octombrie 2018 28 . La 11 octombrie 2018, cea de a 4-a Conferință la nivel înalt privind radicalizarea a Rețelei UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) va reuni miniștri și profesioniști care vor încerca să găsească soluții la problemele legate de copiii care se întorc din teritorii deținute de teroriști (inclusiv copiii refugiați), precum și la problemele legate de eliberarea din închisoare a unor deținuți radicalizați, inclusiv a unor autori de infracțiuni de terorism. În cadrul programului de lucru pentru 2018 al Fondului pentru securitate internă 29 în favoarea cooperării polițienești și prevenirii criminalității, care furnizează o finanțare totală de 70 de milioane EUR, Comisia va lansa o cerere de propuneri pentru o finanțare specifică în valoare de 5 milioane EUR pentru prevenirea și combaterea radicalizării.

În scopul prevenirii radicalizării, Comisia îndeamnă Parlamentul European și Consiliul:

Inițiativă inclusă în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

·să își adopte fiecare, până la sfârșitul anului 2018, mandatul de negociere cu privire la propunerea legislativă ce vizează prevenirea diseminării conținutului cu caracter terorist în mediul online, pentru ca actul legislativ respectiv să fie adoptat în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

4.Abordarea amenințărilor facilitate de tehnologiile informatice și consolidarea securității cibernetice

Asigurarea rezilienței democrațiilor noastre este o parte esențială a uniunii securității: atacurile împotriva infrastructurilor electorale și a sistemelor informatice utilizate în scopul campaniilor electorale constituie amenințări hibride pe care Uniunea trebuie să le contracareze de urgență. Campaniile online de dezinformare în masă motivate politic, inclusiv cele desfășurate de țări terțe cu obiectivul specific de a discredita alegerile și a le știrbi legitimitatea, au fost recunoscute ca amenințări tot mai mari la adresa democrațiilor noastre 30 . Pentru a răspunde acestor amenințări complexe, Comisia a luat o serie de inițiative, de la măsuri de combatere a incidentelor cibernetice menite să consolideze securitatea cibernetică a Uniunii, la acțiuni care au drept scop combaterea dezinformării și a manipulării online, care implică, de exemplu, utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal.

Cel mai recent, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea Uniunii, Comisia a prezentat, la 12 septembrie 2018, un set de măsuri pentru asigurarea desfășurării unor alegeri europene libere și corecte 31 . Printr-o Recomandare privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare, Comisia încurajează statele membre să înființeze rețele naționale de cooperare în materie electorală, alcătuite din autorități relevante – de exemplu, autoritățile electorale, cele din domeniul securității cibernetice, al protecției datelor și cele responsabile de asigurarea respectării legii – și să numească un punct de contact care să participe la o rețea de cooperare în materie electorală constituită la nivel european 32 . De asemenea, statele membre trebuie să verifice dacă legile lor electorale sunt elaborate astfel încât să facă față realității unei campanii online. În plus, acestea trebuie să se asigure că normele electorale și sancțiunile care se aplică activităților offline, inclusiv în ceea ce privește transparența și finanțarea campaniilor, pot fi aplicate și activităților online. Comisia solicită statelor membre, partidelor politice europene și naționale, precum și fundațiilor și organizațiilor implicate în campaniile electorale să pună în aplicare de urgență acțiunile prevăzute în recomandare.

Mai mult, Comisia a prezentat orientări cu privire la aplicarea legislației UE în materie de protecție a datelor care vor ajuta autoritățile naționale, partidele politice europene și naționale și ceilalți actori implicați în procesul electoral să aplice obligațiile în materie de protecție a datelor prevăzute de legislația UE în contextul electoral 33 . De asemenea, Comisia a prezentat o propunere legislativă de modificare punctuală a Regulamentului din 2014 privind finanțarea partidelor, care va face posibilă impunerea de sancțiuni financiare pentru încălcarea normelor în materie de protecție a datelor în scopul influențării deliberate a rezultatului alegerilor europene 34 . Sancțiunile vor consta în amenzi de până la 5 % din bugetul anual al partidului politic european sau al fundației europene în cauză. Această propunere reprezintă o prioritate clară pentru Comisie, care invită cu insistență Parlamentul European și Consiliul să se asigure că modificările punctuale propuse sunt puse în aplicare în timp util pentru alegerile din 2019 pentru Parlamentul European. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ambii colegiuitori ar trebui să își adopte de urgență mandatul de negociere, astfel încât discuțiile sub formă de trilog să înceapă fără întârziere.

Prin punerea în aplicare a abordării europene pentru combaterea dezinformării online, astfel cum s-a stabilit în aprilie 2018 35 , Comisia promovează un mediu online mai transparent, mai demn de încredere și mai responsabil. La 26 septembrie 2018, platformele online și industria publicității au prezentat un cod de bune practici cu privire la dezinformarea online, care se bazează pe autoreglementare și include o gamă largă de angajamente legate de combaterea dezinformării online. Comisia va urmări îndeaproape progresele realizate și va analiza și va raporta primele rezultate ale Codului de bune practici până la sfârșitul anului 2018.

Comisia își va intensifica acțiunile de sensibilizare și va continua dialogul cu autoritățile statelor membre, de exemplu, prin conferința la nivel înalt privind amenințările facilitate de tehnologiile informatice la adresa alegerilor, care va avea loc la 15-16 octombrie 2018 și ale cărei rezultate vor contribui la următorul Colocviu privind drepturile fundamentale (2627 noiembrie 2018), dedicat „Democrației în Uniunea Europeană”. Analiza rezultatelor obținute datorită codului de bune practici și concluziile conferinței la nivel înalt vor fi integrate în planul de acțiune comun pentru combaterea dezinformării pe care Comisia și Înaltul Reprezentant îl vor prezenta până la sfârșitul anului, pentru a da curs concluziilor Consiliului European din iunie 2018 și discursului din 2018 privind starea Uniunii. În cadrul acestui plan de acțiune vor fi raportate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Comunicării privind combaterea dezinformării online. Bazându-se pe experiența grupului operativ East Stratcom 36 , planul de acțiune va prezenta o serie de propuneri care vizează promovarea unei abordări mai integrate pentru combaterea dezinformării, în strânsă cooperare cu statele membre 37 . În planul de acțiune vor fi examinate, de asemenea, mandatul și resursele celor trei grupuri operative și vor fi analizate modalitățile de consolidare a capacității acestora de a combate dezinformarea care provine din cele trei regiuni. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că eforturile depuse la nivelul UE și al statelor membre sunt suficiente pentru a face față complexității campaniilor de dezinformare desfășurate de actori ostili.

Combaterea criminalității informatice și consolidarea securității cibernetice reprezintă în continuare o prioritate pentru UE. La 12 septembrie 2018, în cadrul discursului din 2018 privind starea Uniunii, Comisia a adoptat o propunere legislativă de regulament 38 pentru punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică. Pentru a ține pasul cu amenințările cibernetice în continuă evoluție, propunerea va crea o rețea de centre naționale de coordonare pentru a orienta și a coordona mai bine fondurile disponibile pentru cooperarea, cercetarea și inovarea în materie de securitate cibernetică. Un nou Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică va gestiona resursele financiare ale UE dedicate securității cibernetice în cadrul programelor „Europa digitală” și „Orizont Europa”, aflate în stadiu de propunere, și va facilita realizarea de investiții comune din partea Uniunii, a statelor membre și a sectorului vizat, pentru a stimula sectorul securității cibernetice din UE. În plus, în cadrul viitorului Fond european de apărare, care a fost propus recent de Comisie, proiectele de apărare cibernetică vor putea beneficia, în principiu, de sprijin. Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică ar putea avea rolul de manager de proiect pentru astfel de proiecte, dacă statele membre solicită acest lucru. Această propunere reprezintă o prioritate clară pentru Comisie, care invită Parlamentul European și Consiliul să adopte legislația propusă în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ambii colegiuitori ar trebui să își adopte mandatul de negociere până cel târziu la sfârșitul anului 2018, astfel încât discuțiile sub formă de trilog să debuteze la începutul anului 2019.

În cadrul acțiunilor prevăzute în Comunicarea comună 39 din septembrie 2017 intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE”, colegiuitorii au organizat două triloguri, la 13 septembrie 2018 și la 1 octombrie 2018, cu privire la propunerea de Lege privind securitatea cibernetică 40 . Pentru a spori capacitățile în materie de securitate cibernetică și nivelul de pregătire al statelor membre și al întreprinderilor, precum și pentru a îmbunătăți cooperarea și coordonarea dintre statele membre și instituțiile, agențiile și organismele UE, propunerea va reînnoi mandatul Agenției UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor și îi va schimba denumirea în Agenția UE pentru Securitate Cibernetică. Propunerea va stabili, de asemenea, un cadru UE de certificare de securitate cibernetică pentru produsele, sistemele și serviciile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Toate cele trei instituții și-au reafirmat angajamentul de a finaliza negocierile privind propunerea înainte de sfârșitul anului, în conformitate cu declarația comună.

Progrese s-au înregistrat și în ceea ce privește propunerea legislativă referitoare la mijloacele de plată, altele decât numerarul, care constituie o altă parte a pachetului din septembrie 2017 privind securitatea cibernetică 41 . Normele propuse vor actualiza cadrul juridic al UE de combatere a fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul, abordând noi provocări și evoluții tehnologice, cum ar fi monedele virtuale și plățile prin dispozitiv mobil, eliminând obstacolele din calea cooperării operaționale și îmbunătățind măsurile de prevenire și asistența oferită victimelor. Colegiuitorii au organizat un prim trilog la 26 septembrie 2018 și toate cele trei instituții s-au arătat dispuse să ajungă la un acord rapid cu privire la această propunere.

În vederea abordării amenințărilor facilitate de tehnologiile informatice și a consolidării securității cibernetice, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul:

Inițiative incluse în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

·să se asigure că modificările punctuale ale Regulamentului privind finanțarea partidelor propuse de Comisie sunt puse în aplicare în timp util pentru alegerile din 2019 pentru Parlamentul European;

·să își adopte fiecare, până la sfârșitul anului 2018, mandatul de negociere legat de propunerea legislativă privind Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare, pentru ca legislația respectivă să fie adoptată în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Prioritate stabilită în Declarația comună:

·să ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului cu privire la propunerea de Lege privind securitatea cibernetică.

Alte propuneri:

·să ajungă la un acord cu privire la propunerea legislativă privind mijloacele de plată, altele decât numerarul în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

5.Restrângerea spațiului de manevră al teroriștilor

UE a luat măsuri ferme pentru a restrânge spațiul de manevră al teroriștilor și altor infractori. Controalele de securitate sistematice la care sunt supuse toate persoanele care trec frontiera externă 42 și prelucrarea datelor în temeiul Directivei privind registrul cu numele pasagerilor 43 îngreunează intrarea și deplasarea teroriștilor în UE. Directiva privind combaterea terorismului 44 contribuie la prevenirea atacurilor teroriste prin incriminarea unor fapte precum finanțarea terorismului, instruirea sau deplasarea în scopuri teroriste, precum și organizarea sau facilitarea unor astfel de deplasări. Datorită normelor consolidate care vizează prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului prevăzute în cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor 45 , precum și datorită normelor convenite recent vizând combaterea spălării banilor prin legislația penală 46 , accesul teroriștilor la bani va deveni mai dificil. Comisia invită statele membre să transpună aceste instrumente cât mai rapid posibil pentru a accelera lupta împotriva finanțării terorismului și a spălării banilor. Cadrul juridic consolidat privind controlul achiziționării și deținerii de arme 47 , împreună cu acțiunile permanente de combatere a traficului cu arme de foc 48 , restricționează posibilitățile de care dispun infractorii și teroriștii pentru a se aproviziona cu arme de foc.

Deși se înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește combaterea terorismului și a altor amenințări la adresa securității în UE, nu există o abordare comună la nivelul Uniunii în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și condamnarea în instanță a infracțiunilor de terorism transfrontaliere. Fiind singurul organism al Uniunii care are competența de a desfășura investigări penale și de a aduce infracțiunile în fața instanțelor naționale competente, precum și de a aduce autorii faptelor în fața justiției, Parchetul European (EPPO) 49 are un mare potențial de a consolida în mod substanțial eforturile actuale de combatere a infracțiunilor de terorism în Uniunea Europeană. Ca urmare a discursului din 2017 privind starea Uniunii, Comisia a prezentat, la 12 septembrie 2018, o inițiativă de extindere a competenței EPPO pentru a include investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism transfrontaliere, însoțită de un proiect de decizie a Consiliului European de modificare a articolului 86 din TFUE în ceea ce privește competențele EPPO 50 . Comisia invită Consiliul European să ducă mai departe această inițiativă împreună cu Parlamentul European și să ia o decizie cu privire la extinderea competențelor EPPO pentru a include infracțiunile de terorism care afectează mai multe state membre.

Deși UE dispune de norme solide privind combaterea spălării banilor, cazurile recente legate de spălarea banilor din unele bănci din UE au provocat îngrijorări cu privire la faptul că supravegherea și asigurarea respectării acestor norme nu sunt întotdeauna puse în aplicare în mod eficace în întreaga UE. La 12 septembrie 2018, în cadrul discursului din 2018 privind starea Uniunii, Comisia a propus consolidarea rolului Autorității Bancare Europene în ceea ce privește supravegherea exercitată asupra sectorului financiar în scopul combaterii spălării banilor 51 . Măsurile propuse vor consolida și mai mult supravegherea instituțiilor financiare ale UE, pentru a face față mai bine amenințărilor pe care le reprezintă spălarea banilor și finanțarea terorismului. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe acțiunile propuse pentru a consolida rolul Autorității Bancare Europene și pentru a adopta măsurile legislative relevante cât mai curând posibil și până cel târziu la începutul anului 2019.

Probele electronice sunt importante în marea majoritate a investigărilor penale. Din ce în ce mai des, autoritățile judiciare trebuie să depună o cerere într-o altă jurisdicție pentru a obține astfel de probe electronice de la furnizorii de servicii. Facilitarea și accelerarea obținerii acestor probe, inclusiv la nivel transfrontalier, sunt de o importanță crucială pentru ca investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor, inclusiv a terorismului sau a criminalității informatice, să se desfășoare în mod eficace. Prin urmare, adoptarea de către colegiuitori a propunerilor Comisiei din aprilie 2018 care vizează îmbunătățirea colectării transfrontaliere a probelor electronice pentru procedurile penale 52 este cu adevărat necesară. Discuțiile sunt în curs în cadrul Consiliului. Viitoarea reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 1112 octombrie 2018 reprezintă o ocazie importantă pentru ca miniștrii să discute principalele aspecte ale propunerilor, în special cele referitoare la domeniul de aplicare al inițiativei, precum și aspectele procedurale și garanțiile necesare, astfel încât Consiliul să adopte o poziție până cel târziu în decembrie 2018. Având în vedere importanța probelor electronice pentru investigările penale referitoare la aproape toate tipurile de infracțiuni, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze în regim de urgență la această inițiativă legislativă prioritară, să își adopte fiecare mandatul de negociere până cel târziu la sfârșitul anului 2018 și să înceapă fără întârziere discuțiile sub formă de trilog. Astfel, acest act legislativ ar putea fi adoptat înainte de alegerile europene din 2019, astfel cum au convenit toate cele trei instituții în declarația comună.

Comisia continuă să urmărească îndeaproape evoluția situației în țările din afara UE în ceea ce privește probele electronice, inclusiv Legea americană de clarificare a utilizării legale a datelor în străinătate (Clarifying Lawful Overseas Use of Data Act, CLOUD Act) care va fi discutată la nivel politic în cadrul Reuniunii ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne de la Washington, din 8-9 noiembrie 2018. De asemenea, Comisia urmărește îndeaproape evoluția negocierilor legate de un al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la accesul la probele electronice. Propunerile Comisiei privind probele electronice oferă o bază solidă pentru o abordare coordonată și coerentă atât în cadrul UE, cât și de către UE la nivel internațional. Comisia intenționează să propună cât mai curând posibil adoptarea a două recomandări de directive de negociere privind aspectele internaționale ale propunerilor privind probele electronice, astfel cum a solicitat Consiliul Justiție și Afaceri Interne în iunie 2018, mai precis o recomandare privind cel de-al doilea Protocol adițional la Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică și o recomandare privind un acord între UE și Statele Unite referitor la accesul transfrontalier la probele electronice. Cele două recomandări ar urma să fie adoptate în același timp, momentul adoptării depinzând de progresele înregistrate în cadrul discuțiilor referitoare la propunerile privind probele electronice și de obținerea unui grad suficient de claritate în legătură cu parametrii și garanțiile viitoarelor aranjamente interne ale UE, precum și în legătură cu garanțiile necesare în cadrul sistemelor juridice ale partenerilor din țările terțe.

Având în vedere importanța pe care o au informațiile financiare în cadrul investigațiilor, Comisia a prezentat, în aprilie 2018, o propunere legislativă menită să faciliteze utilizarea informațiilor financiare și a altor tipuri de informații pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor grave 53 . Această inițiativă legislativă prioritară urmărește să le ofere autorităților de aplicare a legii desemnate și birourilor de recuperare a activelor acces direct la informațiile privind conturile bancare păstrate în registrele naționale centralizate de conturi bancare și să consolideze cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare și autoritățile de aplicare a legii. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze în regim de urgență la această inițiativă legislativă prioritară, având în vedere faptul că toate cele trei instituții au căzut de acord, în Declarația comună privind la prioritățile legislative, să asigure adoptarea acestui act legislativ înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Pentru aceasta este necesar ca ambii colegiuitori să își adopte de urgență mandatul de negociere și să înceapă fără întârziere discuțiile sub formă de trilog.

Explozivii artizanali au fost utilizați de teroriști în numeroase atacuri comise în UE, iar, într-un număr și mai mare de atacuri care au eșuat sau au fost dejucate, autorii au încercat să utilizeze acest tip de explozivi. Pentru a limita cât mai mult posibil accesul teroriștilor la precursori de explozivi periculoși a căror utilizare poate fi deturnată pentru fabricarea de explozivi artizanali, Comisia a prezentat, în aprilie 2018, o propunere legislativă menită să înăsprească restricțiile privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi 54 . Pornind de la o recomandare 55 a Comisiei din octombrie 2017, această inițiativă urmărește să acopere lacunele în materie de securitate cu o serie de măsuri, cum ar fi completarea listei de substanțe chimice care ar putea fi utilizate pentru fabricarea de explozivi artizanali, efectuarea de controale obligatorii ale cazierelor judiciare ale persoanelor care solicită o licență pentru achiziționarea de substanțe care fac obiectul restricțiilor și clarificarea faptului că normele aplicabile operatorilor economici se aplică și societăților care își desfășoară activitatea online. Pentru îndeplinirea acestor obiective, este important ca, până la sfârșitul anului 2018, colegiuitorii să își adopte mandatul de negociere și cel târziu la începutul anului 2019 să înceapă negocierile în cadrul trilogurilor, acesta fiind singurul calendar care le-ar permite colegiuitorilor să ajungă la un acord cu privire la acest dosar în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

În scopul de a îngreuna, pentru teroriști și alți infractori, utilizarea abuzivă sau falsificarea documentelor folosite pentru a intra sau a se deplasa în UE, dar facilitând, în același timp, exercitarea de către cetățenii UE a drepturilor lor la liberă circulație, Comisia a prezentat, în aprilie 2018, o propunere legislativă care vizează îmbunătățirea elementelor de securitate ale cărților de identitate naționale și ale documentelor de ședere 56 . Propunerea prevede standarde minime de securitate a cărților de identitate naționale, în special obligația de a stoca o fotografie biometrică și amprentele digitale pe un cip integrat în cartea de identitate. Propunerea prezintă, de asemenea, informațiile minime care trebuie să figureze pe documentele de ședere eliberate cetățenilor UE care locuiesc într-un alt stat membru și prevede armonizarea integrală a formatului permiselor de ședere ale membrilor de familie care sunt resortisanți ai unei țări terțe. Se preconizează că ambii colegiuitori vor obține mandatul de negociere până în noiembrie 2018, ceea ce ar trebui să ofere o bază pentru realizarea de progrese rapide și adoptarea dosarului în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Pentru a restrânge spațiul de manevră al teroriștilor, Comisia invită Consiliul European:

Inițiativă inclusă în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

·să facă progrese în ceea ce privește inițiativa de extindere a competențelor Parchetului European.

De asemenea, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul:

Inițiativă inclusă în discursul din 2018 privind starea Uniunii:

·să aprobe acțiunile menite să consolideze rolul Autorității Bancare Europene în ceea ce privește supravegherea exercitată asupra sectorului financiar în scopul combaterii spălării banilor și să adopte măsurile legislative relevante cât mai curând posibil și cel târziu până la începutul anului 2019.

Priorități stabilite în declarația comună:

·să își adopte de urgență mandatul de negociere referitor la propunerile legislative privind probele electronice și să înceapă fără întârziere discuțiile sub formă de trilog;

·să își adopte de urgență mandatul de negociere referitor la propunerile legislative privind facilitarea utilizării datelor financiare și să înceapă fără întârziere discuțiile sub formă de trilog.

Alte propuneri:

·să își adopte, până la sfârșitul anului 2018, mandatul de negociere cu privire la propunerea legislativă de înăsprire a restricțiilor privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi;

·să își adopte, până în noiembrie 2018, mandatul de negociere cu privire la propunerea legislativă de îmbunătățire a elementelor de securitate ale cărților de identitate naționale și ale documentelor de ședere.

III. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE

1.Punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul uniunii securității

Măsurile luate de UE în cadrul uniunii securității pot oferi beneficii maxime și sprijin maxim autorităților naționale care își desfășoară activitatea în prima linie doar dacă instrumentele Uniunii sunt puse în aplicare pe deplin de către toate statele membre. În acest scop, Comisia oferă sprijin statelor membre în vederea punerii în aplicare și a aplicării depline a măsurilor convenite în cadrul uniunii securității, inclusiv prin facilitarea schimbului de bune practici și prin furnizarea de finanțare 57 . Însă, dacă va fi nevoie, Comisia nu va ezita să recurgă la toate mijloacele de care dispune pentru asigurarea respectării legislației UE, inclusiv la măsurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când este cazul, așa cum a procedat în cazurile de omisiune a notificării prezentate în cele ce urmează.

Având în vedere faptul că termenul-limită pentru punerea în aplicare a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor 58 a expirat la 25 mai 2018, Comisia a lansat, la 19 iulie 2018, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 14 state membre care nu au comunicat legislația națională pe care au adoptat-o pentru a transpune integral directiva 59 – un instrument vital în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave. În paralel, Comisia continuă să sprijine toate statele membre în eforturile lor de a finaliza elaborarea propriilor sisteme de registre cu numele pasagerilor, inclusiv prin facilitarea schimbului de informații și de bune practici. Programul de lucru pentru 2018 al Fondului pentru securitate internă 60 prevede o finanțare suplimentară de 1,5 milioane EUR pentru interconectivitatea unităților naționale de informații despre pasageri.

Termenul-limită de transpunere în legislația națională a Directivei privind asigurarea respectării legislației din domeniul protecției datelor 61 a expirat la 6 mai 2018. Prin urmare, la 19 iulie 2018, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 19 state membre care nu au comunicat legislația națională pe care au adoptat-o pentru a transpune integral directiva 62 .

Termenul-limită pentru transpunerea în legislația națională a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS) 63 a expirat la 9 mai 2018. Prin urmare, la 19 iulie 2018, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 17 state membre care nu au comunicat legislația națională pe care au adoptat-o pentru a transpune integral directiva 64 . Termenul-limită pentru identificarea operatorilor care urmează să fie supuși cerințelor directivei, așa-numiții operatori de servicii esențiale (OES), va expira la 9 noiembrie 2018. În cadrul abordării sectoriale privind securitatea cibernetică, Comisia lucrează în prezent la elaborarea unor orientări pentru a răspunde cerințelor sectorului energetic în ceea ce privește securitatea cibernetică. La 11 octombrie 2018 va avea loc la Bruxelles o conferință la nivel înalt pe această temă, organizată în colaborare de președinția austriacă și de Comisie.

Termenul-limită de transpunere a Directivei privind combaterea terorismului 65 a expirat la 8 septembrie 2018, iar termenul-limită de transpunere a Directivei privind controlul achiziționării și deținerii de arme 66 a expirat la 14 septembrie 2018. În prezent, Comisia evaluează notificările primite de statele membre și își va utiliza competențele de gardian al tratatelor pentru a iniția acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, dacă și atunci când este necesar, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a acestor instrumente. De asemenea, Comisia evaluează în prezent transpunerea celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor 67 și acționează pentru a asigura punerea în aplicare pe teren a normelor. Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 20 de state membre care nu au comunicat legislația națională pe care au adoptat-o pentru a transpune directiva 68 . Comisia va continua să își exercite competențele atunci când va fi cazul, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a acestei directive.

Comisia invită toate statele membre să pună în aplicare integral și să aplice toate măsurile și instrumentele UE convenite în cadrul uniunii securității.

Întrucât termenul de transpunere a expirat, Comisia invită statele membre să ia de urgență măsurile necesare pentru a transpune integral următoarele directive în legislația națională și a comunica măsurile respective Comisiei:

·Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor, în cazul căreia 8 state membre trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 2 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 69 ;

·Directiva privind asigurarea respectării legislației din domeniul protecției datelor, în cazul căreia 11 state membre trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 2 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 70 ;

·Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, în cazul căreia 8 state membre trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 3 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 71 ;

·Directiva privind combaterea terorismului, în cazul căreia 9 state membre trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 10 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 72 ;

·Directiva privind controlul achiziționării și deținerii de arme, în cazul căreia 21 de state membre trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 5 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 73 ; și

·cea de a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor, în cazul căreia 1 stat membru trebuie încă să notifice transpunerea în legislația națională, iar 3 state membre trebuie să finalizeze notificarea transpunerii 74 .

2. Protecția spațiilor publice

În scopul îmbunătățirii protecției și rezilienței noastre împotriva terorismului, Comisia continuă să sprijine statele membre în ceea ce privește protejarea spațiilor publice, punând în aplicare Planul de acțiune din octombrie 2017 75 prin intermediul unor măsuri de sprijin pentru acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local. Forumul operatorilor, un grup condus de Comisie a cărui misiune este de a încuraja parteneriatele public-privat în materie de securitate și de a colabora cu operatorii privați, a organizat, la 26-27 septembrie 2018, o reuniune tematică cu sectorul hotelier și cu cel comercial, care a reunit reprezentanți ai restaurantelor, hotelurilor, spitalelor, centrelor comerciale și centrelor de conferințe. Reuniunea plenară a Forumului operatorilor din toate sectoarele va avea loc la 2627 noiembrie 2018. Pentru a încuraja schimbul de bune practici, Comisia propune alocarea unei finanțări de 25,4 milioane EUR, prin intermediul Fondului pentru securitate internă, pentru o serie de proiecte selecționate în urma unei cereri de propuneri din 2017. În plus, în perioada 8-11 octombrie 2018, în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor, Comisia va lansa o cerere de propuneri în cadrul Acțiunilor Urbane Inovatoare ca parte a Fondului european de dezvoltare regională 76 . Securitatea va fi una dintre cele patru teme din cadrul acestei cereri de propuneri, care dispune de o finanțare totală de 100 de milioane EUR; termenul de depunere a candidaturilor este ianuarie 2019. În plus, în cadrul Agendei urbane a UE, Comisia a propus un parteneriat privind securitatea în spațiile publice 77 , care le va permite statelor membre, reprezentanților orașelor și altor părți interesate să elaboreze împreună un plan de acțiune pentru îmbunătățirea legiferării, a cunoștințelor și a finanțării pentru o mai mare securitate în spațiile publice.

În cadrul programului de lucru pentru 2018 al Fondului pentru securitate internă 78 , Comisia a lansat, alături de prezentul raport, o cerere de propuneri dotată cu o finanțare suplimentară de 9,5 milioane EUR pentru protecția spațiilor publice, precum și pentru finanțarea unor propuneri care abordează amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), care sprijină protecția infrastructurilor critice și care limitează accesul la explozivi și la precursorii de explozivi. În plus, Comisia își continuă activitatea de punere în aplicare a Comunicării comune 79 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride, precum și a Planului de acțiune 80 privind îmbunătățirea nivelului de pregătire împotriva riscurilor de siguranță chimică, biologică, radiologică și nucleară, ca răspuns la apelul lansat de Consiliul European din martie 2018 de a consolida reziliența la aceste riscuri.

3. Dimensiunea externă

UE și Canada au lansat, la 20 iunie 2018, negocieri oficiale cu privire la un acord revizuit privind registrul cu numele pasagerilor între UE și Canada. A doua rundă de negocieri a avut loc la Ottawa, la 18 și 19 septembrie 2018, în prezent purtându-se discuții la nivel tehnic. La 1 octombrie 2018, Comisia a informat Consiliul, la nivel de grup de lucru, cu privire la progresele semnificative înregistrate în cadrul negocierilor, iar în zilele următoare va informa în acest sens Comisia LIBE a Parlamentului European.

Ca parte a angajamentului sporit al UE față de Balcanii de Vest în materie de securitate 81 , Comisia, în numele UE, a semnat cu toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest un Plan comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest în cadrul reuniunii miniștrilor justiției și afacerilor interne din UE și Balcanii de Vest, care a avut loc la Tirana, la 5 octombrie 2018 82 . Planul de acțiune va oferi o orientare comună și o bază convenită de comun acord în ceea ce privește rezultatele concrete care trebuie obținute pentru a face față provocărilor existente în materie de securitate, printre acestea numărându-se consolidarea sistematică a cooperării regionale. Cele cinci obiective ale planului de acțiune sunt: instituirea unui cadru solid pentru combaterea terorismului, asigurarea prevenirii și a combaterii în mod eficace a extremismului violent, asigurarea unui schimb de informații și a unei cooperări operaționale eficace, consolidarea capacității de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și consolidarea protecției cetățenilor și a infrastructurilor. Pentru fiecare dintre aceste obiective, planul de acțiune indică acțiunile pe care trebuie să le întreprindă partenerii din Balcanii de Vest (incluzând o dimensiune regională), precum și acțiunile de sprijin din partea UE. În plus, în cadrul Agendei digitale pentru Balcanii de Vest, UE dorește să își intensifice cooperarea cu partenerii din Balcanii de Vest în ceea ce privește securitatea cibernetică, în special cu sprijinul Agenției UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

În urma parafării acordurilor privind statutul în materie de cooperare operațională, cu Albania în februarie 2018 și cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei în iulie 2018, Comisia și Republica Serbia au parafat, la 20 septembrie 2018, un acord privind statutul în materie de cooperare operațională cu Serbia, care va permite mobilizarea echipelor de poliție de frontieră și gardă de coastă la nivel european în această țară. La 5 octombrie, a fost semnat acordul privind statutul cu Albania. Agenția va fi în măsură să sprijine acești parteneri din Balcanii de Vest în ceea ce privește gestionarea frontierelor și să desfășoare operațiuni comune cu aceștia, în special în cazul unei schimbări bruște a fluxurilor de migrație. Negocierile cu Muntenegru și cu Bosnia și Herțegovina sunt în curs.

UE a participat la prima conferință la nivel înalt a directorilor de agenții de combatere a terorismului, organizată de Secretarul General al ONU, împreună cu Biroul ONU pentru combaterea terorismului, la 28-29 iunie 2018. Peste 1 000 de participanți din 150 de țări, 51 de organizații ale societății civile, precum și 30 de organizații internaționale și regionale sau reunit pentru a consolida cooperarea multilaterală în materie de combatere a terorismului și pentru a construi noi parteneriate pentru a face față amenințării complexe și transnaționale pe care o reprezintă terorismul.

Reuniunea la nivel de înalți funcționari UE-SUA privind justiția și afacerile interne din 25-26 septembrie 2018, care a avut loc la Viena, a abordat aspectele legate de securitate ale cooperării transatlantice, cum ar fi cooperarea în materie de aplicare a legii și schimbul de date din registrele cu numele pasagerilor, securitatea aeronautică și cooperarea privind amenințările chimice, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne, care va avea loc la Washington la 8-9 noiembrie 2018.

Dialogul UE-Australia privind combaterea terorismului, care a avut loc la 12 iulie 2018 la Bruxelles, a abordat cooperarea cu Europol, schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor, eforturile Australiei de a combate terorismul și extremismul violent în Asia de Sud-Est și cooperarea în cadrul Forumului mondial pentru combaterea terorismului și al Coaliției anti-ISIL.

În cadrul eforturilor UE de a consolida cooperarea cu partenerii din sud în domeniul securității și al combaterii terorismului, o misiune comună a UE la nivel de înalți demnitari a vizitat Algeria în perioada 16-18 iulie 2018. Discuțiile s-au axat pe eforturile de combatere a terorismului în Sahel.

IV. CONCLUZIE

Europenii se așteaptă ca Uniunea să le asigure siguranța, după cum a subliniat președintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea Uniunii. Lunile următoare vor fi decisive pentru obținerea de rezultate în legătură cu toate propunerile legislative în curs din cadrul uniunii securității înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, în conformitate cu Declarația comună privind prioritățile legislative ale UE pentru perioada 2018-2019 și cu dinamica pozitivă imprimată de reuniunea informală a liderilor de la Salzburg.

Pe baza progreselor înregistrate în ultimii ani către o uniune a securității efective și reale, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să își continue, în regim de urgență, lucrările referitoare atât la inițiativele legislative prioritare asupra cărora s-a convenit în declarația comună, cât și la cele mai recente inițiative din cadrul uniunii securității prezentate de Comisie cu ocazia discursului din 2018 privind starea Uniunii. Atunci când este necesar, colegiuitorii trebuie să accelereze aceste activități pentru a ajunge la un acord cu privire la toate dosarele în cursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

(1)

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-speech_ro_0.pdf . A se vedea, de asemenea, scrisoarea de intenție a președintelui Juncker: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/soteu2018-letter-of-intent_ro.pdf .

(2)

COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(3)

COM(2018) 637 final (12.9.2018).

(4)

COM(2018) 630 final (12.9.2018).

(5)

COM(2018) 641 final (12.9.2018).

(6)

COM(2018) 631 final (12.9.2018).

(7)

https://english.defensie.nl/latest/news/2018/10/04/netherlands-defence-intelligence-and-security-service-disrupts-russian-cyber-operation-targeting-opcw .

(8)

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-6026_en.htm .

(9)

COM(2018) 470 final (13.6.2018).

(10)

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/joint-declaration-eu-legislative-priorities-2018-19_en.pdf .

(11)

COM(2016) 731 final (16.11.2016).

(12)

COM(2016) 881 final (21.12.2016), COM(2016) 882 final (21.12.2016), COM(2016) 883 final (21.12.2016).

(13)

COM(2017) 352 final (29.6.2017).

(14)

COM(2016) 826 final (21.12.2016).

(15)

Directiva (UE) 2018/843 (30.5.2018).

(16)

COM(2017) 793 final (12.12.2017), COM(2017) 794 final (12.12.2017), COM(2018) 478 final (13.6.2018), COM(2018) 480 final (13.6.2018).

(17)

COM(2017) 344 final (29.6.2017).

(18)

COM(2016) 272 final (4.5.2016).

(19)

COM(2018) 302 final (16.5.2018).

(20)

COM(2018) 631 final (12.9.2018).

(21)

COM(2018) 633 final (12.9.2018).

(22)

COM(2018) 634 final (12.9.2018).

(23)

Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 iunie 2017 privind platformele online și piața unică digitală, a solicitat platformelor relevante „să adopte măsuri mai stricte pentru a combate conținutul ilegal și dăunător” și a invitat Comisia să prezinte propuneri pentru a aborda aceste aspecte.

(24)

Consiliul European din 22-23 iunie 2017 a solicitat sectorului să „dezvolte tehnologii și instrumente noi care să îmbunătățească detectarea automată și eliminarea conținutului care incită la acte teroriste. Acest lucru ar trebui completat prin măsuri legislative relevante la nivelul UE, dacă este necesar”. Consiliul European din 28 iunie 2018 a salutat „intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă pentru îmbunătățirea identificării și a eliminării conținutului care instigă la ură și la comiterea de acte teroriste”.

(25)

COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(26)

C(2018) 1177 final (1.3.2018).

(27)

A se vedea cel de Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale [COM(2018) 470 final (13.6.2018)].

(28)

C(2018) 5345 (9.8.2018).

(29)

C(2018) 6336 (4.10.2018).

(30)

JOIN(2018) 16 final (12.6.2018).

(31)

COM(2018) 637 final (12.9.2018).

(32)

C(2018) 5949 final (12.9.2018).

(33)

COM(2018) 638 final (12.9.2018).

(34)

COM(2018) 636 final (12.9.2018).

(35)

COM(2018) 236 final (26.4.2018). În această comunicare intitulată „Combaterea dezinformării online: o abordare europeană”, Comisia a prezentat o serie de acțiuni și a solicitat să se intensifice recurgerea la instrumente de autoreglementare pentru combaterea răspândirii și a impactului dezinformării online în Europa.

(36)

Grupul operativ East Stratcom a fost înființat în urma planului de acțiune din iunie 2015 privind comunicarea strategică, pentru a combate campaniile de dezinformare pe care le desfășura Rusia în acel moment. Grupul operativ elaborează produse și campanii de comunicare axate pe explicarea mai clară a politicilor UE. Au fost create încă două grupuri operative axate pe zone geografice diferite: grupul operativ Stratcom pentru regiunea Balcanilor de Vest și grupul operativ South Med Stratcom pentru lumea arabofonă.

(37)

A se vedea, de asemenea, Comunicarea comună intitulată „Creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride” [JOIN(2018) 16 final (12.6.2018)].

(38)

COM(2018) 630 final (12.9.2018).

(39)

JOIN(2017) 450 final (13.9.2017).

(40)

COM(2017) 477 final (13.9.2017).

(41)

COM(2017) 489 final (13.9.2017).

(42)

Regulamentul (UE) 2017/458 (15.3.2017).

(43)

Directiva (UE) 2016/681 (27.4.2016).

(44)

Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).

(45)

Directiva (UE) 2018/843 (30.5.2018).

(46)

COM(2016) 826 final (21.12.2016).

(47)

Directiva (UE) 2017/853 (17.5.2017).

(48)

A se vedea Planul de acțiune al UE împotriva traficului și utilizării ilegale de arme de foc și explozivi [COM(2015) 624 final (2.12.2015)]. Destrămarea grupurilor de criminalitate organizată implicate în traficul ilegal cu arme de foc, precum și în distribuția și utilizarea ilegală a acestora este, de asemenea, o prioritate în ciclul de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă pentru perioada 2018-2021. În aprilie 2018, Comisia a adoptat o recomandare prin care invită statele membre să consolideze punerea în aplicare a normelor privind exportul și importul armelor de foc pentru uz civil, în special prin efectuarea unor controale sistematice ale antecedentelor tuturor persoanelor care solicită autorizații de export [C(2018) 2197 final].

(49)

Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (12.10.2017).

(50)

COM(2018) 641 final (12.9.2018).

(51)

COM(2018) 645 final (12.9.2018).

(52)

COM(2018) 225 final (17.4.2018) și COM(2018) 226 final (17.4.2018).

(53)

COM(2018) 213 final (17.4.2018).

(54)

COM(2018) 209 final (17.4.2018).

(55)

C(2017) 6950 final (18.10.2017).

(56)

COM(2018) 212 final (17.4.2018).

(57)

De exemplu, Comisia a sprijinit statele membre pe parcursul procesului de transpunere a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS) (a se vedea mai jos), pe baza Comunicării din septembrie 2017 privind valorificarea la maximum a NIS [COM(2017) 476 final (13.9.2017)]. Comisia a publicat, de asemenea, în noiembrie 2016, un plan de punere în aplicare a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor (a se vedea mai jos) pentru a sprijini statele membre în acest proces [SWD(2016) 426 final (28.11.2016)].

(58)

Directiva (UE) 2016/681 (27.4.2016).

(59)

Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Cipru, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia, România, Slovenia și Finlanda. Comisia analizează în prezent răspunsurile pe care le-a primit din partea statelor membre, inclusiv notificările privind legislația în cauză (a se vedea, de asemenea, nota de subsol 69).

(60)

C(2018) 6336 (4.10.2018).

(61)

Directiva (UE) 2016/680 (27.4.2016).

(62)

Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Finlanda. Comisia analizează în prezent răspunsurile pe care le-a primit din partea statelor membre, inclusiv notificările privind legislația în cauză (a se vedea, de asemenea, nota de subsol 70).

(63)

Directiva (UE) 2016/1148 (27.4.2016).

(64)

Belgia, Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia și România. Comisia analizează în prezent răspunsurile pe care le-a primit din partea statelor membre, inclusiv notificările privind legislația în cauză (a se vedea, de asemenea, nota de subsol 71).

(65)

Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).

(66)

Directiva (UE) 2017/853 (17.5.2017).

(67)

Directiva (UE) 2015/849 (20.5.2015).

(68)

Belgia, Bulgaria, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Finlanda.

(69)

Grecia, Spania, Cipru, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia și Finlanda nu au comunicat încă transpunerea. Republica Cehă și Estonia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii.

(70)

Bulgaria, Estonia, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda nu au comunicat încă transpunerea. Republica Cehă și Portugalia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii.

(71)

Belgia, Bulgaria, Grecia, Letonia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și România nu au comunicat încă transpunerea. Lituania, Ungaria și Polonia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii.

(72)

Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, România și Finlanda nu au comunicat încă transpunerea. Belgia, Republica Cehă, Estonia, Spania, Franța, Croația, Lituania, Austria, Portugalia și Slovenia au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii.

(73)

Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia nu au comunicat încă transpunerea. Republica Cehă, Franța, Lituania, Portugalia și Regatul Unit au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii.

(74)

România nu a comunicat încă transpunerea. Irlanda, Luxemburg și Austria au comunicat transpunerea parțială și nu au finalizat încă notificarea transpunerii. Celelalte 16 state membre au notificat transpunerea integrală și evaluarea de către Comisie este în curs.

(75)

COM(2017) 612 final (18.10.2017).

(76)

http://www.uia-initiative.eu/en .

(77)

https://webgate.ec.europa.eu/playground-multisite/futurium/en/urban-agenda/terms/all/Security%20in%20public%20spaces .

(78)

C(2018) 6336 final (4.10.2018).

(79)

JOIN(2018) 16 final (12.6.2018). Aceasta include măsuri suplimentare prevăzute în cel de Al cincisprezecelea raport privind progresele înregistrate în direcția realizării unei uniuni a securității efective și reale [COM(2018) 470 final (13.6.2018)].

(80)

COM(2017) 610 final (18.10.2017).

(81)

Securitatea și migrația reprezintă una dintre inițiativele tematice emblematice din Comunicarea din februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” [COM(2018) 65 final (6.2.2018)].

(82)

Documentul Consiliului 12411/18.

Politica	Descrierea	Comisia Europeană	Parlamentul European	Consiliul Uniunii Europene
Prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist 2	Propusă în septembrie 2018.
Extinderea competențelor Parchetului European pentru a include infracțiunile de terorism transfrontaliere 3	Propusă în septembrie 2018.
Modificarea punctuală a Regulamentului privind finanțarea partidelor în ceea ce privește o procedură de verificare legată de încălcări ale normelor de protecție a datelor cu caracter personal în contextul alegerilor pentru Parlamentul European 4	Propusă în septembrie 2018.
Consolidarea capacităților Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă 5	Propusă în septembrie 2018.
Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică 6	Propusă în septembrie 2018.
Consolidarea rolului Autorității Bancare Europene în ceea ce privește supravegherea în scopul combaterii spălării banilor 7	Propusă în septembrie 2018.

Politica	Descrierea	Comisia Europeană	Parlamentul European	Consiliul Uniunii Europene
Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile 9	Propusă în noiembrie 2016; aprobată de colegiuitori; adoptare oficială în toamna anului 2018.
Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție 10	Propusă în iunie 2017; aprobată de colegiuitori; adoptare oficială în toamna anului 2018.
Consolidarea Sistemului de Informații Schengen 11	Propusă în decembrie 2016; aprobată de colegiuitori; adoptare oficială în toamna anului 2018.
Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului 12	Propusă în iulie 2016; adoptare oficială în mai 2018.
Sistemul de intrare/ieșire 13	Propusă în aprilie 2016; adoptare oficială în noiembrie 2017.
Controlul achiziționării și deținerii de arme 14	Propusă în noiembrie 2015; adoptare oficială în mai 2017.
Directiva privind terorismul 15	Propusă în decembrie 2015; adoptare oficială în martie 2017.
Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare 16	Propusă în ianuarie 2016 și completată în iunie 2017; faza finală a discuțiilor sub formă de trilog.

Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE pentru asigurarea securității și a gestionării frontierelor și a migrației 17	Propusă în decembrie 2017 și modificată în iunie 2018; Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere; Parlamentul European trebuie să-și adopte mandatul de negociere pentru ca discuțiile sub formă de trilog să poată începe.
Accesul transfrontalier al autorităților de aplicare a legii la probele electronice 18	Propusă în aprilie 2018; Parlamentul European și Consiliul trebuie să își adopte mandatele de negociere și să înceapă discuțiile sub formă de trilog.
Accesul transfrontalier al autorităților de aplicare a legii la datele financiare și utilizarea acestor date de către autoritățile respective 19	Propusă în aprilie 2018; Parlamentul European și Consiliul trebuie să își adopte mandatele de negociere și să înceapă discuțiile sub formă de trilog.
Consolidarea Eurodac 20	Propusă în mai 2016; Parlamentul European și Consiliul trebuie să finalizeze discuțiile sub formă de trilog.
Legea privind securitatea cibernetică 21	Propusă în septembrie 2017; discuțiile sub formă de trilog sunt în curs.

Politica	Descrierea	Comisia Europeană	Parlamentul European	Consiliul Uniunii Europene
Combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul 22	Propusă în septembrie 2017; discuțiile sub formă de trilog sunt în curs.
Restricții privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi 23	Propusă în aprilie 2018; Parlamentul European și Consiliul trebuie să își adopte mandatele de negociere și să înceapă discuțiile sub formă de trilog.
Consolidarea elementelor de securitate ale cărților naționale de identitate și ale documentelor de ședere 24	Propusă în aprilie 2018; Parlamentul European și Consiliul trebuie să își adopte mandatele de negociere și să înceapă discuțiile sub formă de trilog.
Consolidarea Sistemului de informații privind vizele 25	Propusă în mai 2018; Parlamentul European și Consiliul trebuie să își adopte mandatele de negociere și să înceapă discuțiile sub formă de trilog.

	Prezentată și aprobată
	Aprobare rapidă posibilă urmând procedurile normale
	Aprobare posibilă în condițiile unui angajament politic ferm al tuturor instituțiilor UE