COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 12.9.2018
COM(2018) 637 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Garantarea unor alegeri europene libere și corecte
Contribuția Comisiei Europene la reuniunea liderilor din
19-20 septembrie 2018 de la Salzburg
Garantarea unor alegeri europene libere și corecte
Un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene
Esența Uniunii Europene constă în apărarea democrației și a valorilor democratice. Acestea sunt indispensabile unei societăți caracterizate de prevalența pluralismului și a toleranței, în care cetățenii europeni pot vota având certitudinea că nu sunt induși în eroare. Alături de statul de drept și de drepturile fundamentale, democrația este unul dintre lucrurile care ne definesc și definesc Uniunea noastră.
Alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 vor avea loc într-un context foarte diferit față de toate alegerile anterioare. Provocările politice cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre sunt semnificative. Există o nevoie clară de a făuri o Uniune mai solidă, care să poată acționa cu credibilitate și forță pe o scenă mondială pe care puteri globale care nu împărtășesc neapărat toate interesele sau valorile noastre sunt într-o competiție pentru autoritate. Atât realizarea unei Uniuni solide, clădite pe o cooperare judiciară efectivă, cât și schimbul de informații pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate și buna funcționare a pieței interne presupun încredere reciprocă între statele membre și în sistemele noastre democratice. În acest context unic, alegerile europene din mai 2019 vor modela viitorul Uniunii Europene în anii următori.
Asigurarea rezilienței sistemelor democratice ale Uniunii face parte din uniunea securității: atacurile împotriva infrastructurii electorale și a sistemelor informatice de campanie reprezintă amenințări hibride pe care Uniunea trebuie să le contracareze. Campaniile online de dezinformare în masă motivate politic, inclusiv cele desfășurate de țări terțe, cu obiectivul specific de a discredita alegerile și a le știrbi legitimitatea, au fost recunoscute ca amenințări tot mai mari la adresa democrațiilor noastre. Uniunea Europeană ar trebui să ia toate măsurile care țin de competența sa pentru a-și apăra procesele democratice împotriva manipulării din partea țărilor terțe sau a persoanelor cu interese private. Perioadele electorale s-au dovedit a fi perioade deosebit de fertile pentru dezinformarea selectivă. Aceste atacuri afectează integritatea și corectitudinea procesului electoral, precum și încrederea cetățenilor în reprezentanții aleși, periclitând astfel democrația însăși.
Cetățenii europeni ar trebui să aibă posibilitatea de a vota înțelegând pe deplin opțiunile politice pe care le au. Aceasta presupune o mai mare conștientizare a amenințărilor și o mai mare transparență în procesul nostru politic. O sferă publică deschisă, bine protejată împotriva influențelor nejustificate, asigură condiții de concurență echitabile pentru campaniile politice, precum și procese electorale în care cetățenii pot avea încredere. Este esențial ca democrațiile noastre să ofere posibilitatea desfășurării unei campanii politice dinamice, care să proiecteze în mintea alegătorilor o imagine clară și nedenaturată a ideilor și a programelor partidelor care concurează pentru votul lor. Prin urmare, frauda și alte încercări deliberate de manipulare a alegerilor ar trebui combătute în mod activ, inclusiv prin sancțiuni.
Activitățile derulate online, inclusiv cele din timpul proceselor electorale, evoluează rapid, de aceea sunt esențiale o mai mare securitate și asigurarea unor condiții de concurență politică echitabile. Garanțiile electorale convenționale („offline”), cum ar fi regulile aplicabile comunicărilor politice în perioadele electorale, transparența și limitarea cheltuielilor electorale, respectarea perioadelor de liniște electorală și egalitatea de tratament a candidaților, ar trebui să se aplice și online. Transparența și limitele stabilite pentru afișarea publicității politice pe canalele TV sau pe panourile publicitare și transparența reclamelor cu caracter politic ar trebui să se aplice în mod similar în mediul online. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, dar este necesar să se producă o schimbare înainte de următoarele alegeri europene.
Noi provocări și evoluții recente
Deși a redus obstacolele întâmpinate de actorii politici în interacțiunea cu cetățenii și costurile suportate de aceștia și deși oferă oportunități importante, comunicarea online sporește în egală măsură și posibilitățile persoanelor rău intenționate de a prejudicia dezbaterile democratice și procesele electorale. Mediul online poate ajuta participanții să prezinte informații fără a dezvălui sursa sau scopul acestora, inclusiv prin ascunderea faptului că o anumită comunicare (de exemplu, o postare pe platformele sociale) este o reclamă plătită și nu o relatare obiectivă, prin prezentarea unei opinii drept jurnalism și prin prezentarea selectivă a unor relatări menite să creeze tensiuni sau să polarizeze dezbaterea. Nimeni nu ar trebui să își facă iluzii cu privire la aceste amenințări; Uniunea Europeană și sistemele sale politice nu sunt imune la ele.
În plus, integritatea alegerilor poate fi grav afectată de incidente cibernetice „convenționale”, printre care se numără atacurile cibernetice îndreptate împotriva proceselor electorale, a campaniilor, a infrastructurii partidelor politice, a candidaților sau a sistemelor autorităților publice, precum și utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal. Dezvăluirile recente, inclusiv cele din jurul cazului „Facebook/Cambridge Analytica”, reprezintă un exemplu în acest sens. Se crede că datele cu caracter personal au fost utilizate abuziv și oferite ilegal unor terți pentru utilizări foarte diferite de cele prevăzute inițial. Acest lucru a scos în evidență potențialul risc ca anumite activități online să fie folosite pentru a aborda cetățenii în mod clandestin cu reclame și comunicări politice, prin prelucrarea ilegală și utilizarea abuzivă a datelor lor cu caracter personal pentru a le manipula opinia, pentru a răspândi dezinformarea sau pur și simplu pentru a submina adevărul în scopuri politice sau pentru a accentua dezbinarea.
Sprijinirea desfășurării de alegeri libere și corecte în Europa
Instituțiile europene nu organizează alegeri. Această activitate rămâne în primul rând o responsabilitate a statelor membre. Statele membre sunt responsabile cu organizarea alegerilor și cu monitorizarea desfășurării procesului electoral. Cu toate acestea, există o dimensiune europeană evidentă. Prin propunerea de candidați la alegerile pentru Parlamentul European, partidele politice naționale și regionale sunt actori principali în campaniile electorale europene. Partidele politice europene și fundațiile asociate lor au o funcție importantă în organizarea campaniilor complementare la nivel european, inclusiv a campaniilor pentru principalii candidați la președinția Comisiei Europene.
După alegerile europarlamentare din 2014, Comisia s-a angajat, în raportul postelectoral din 2015, să identifice modalități de a consolida în continuare dimensiunea europeană și legitimitatea democratică a procesului decizional al Uniunii, precum și de a examina în continuare și a încerca să găsească soluții pentru motivele prezenței scăzute la vot înregistrate în mod constant în unele state membre. În februarie 2018, Comisia a solicitat implicarea timpurie și continuă a cetățenilor în dezbaterile pe teme europene, inițierea mai devreme a campaniilor partidelor politice pentru alegerile europarlamentare, inclusiv a celor pentru candidații la președinția Comisiei Europene, o mai mare transparență în privința legăturilor dintre partidele politice naționale și cele europene și promovarea de către statele membre a dreptului de vot, în special în rândul categoriilor slab reprezentate.
De asemenea, Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri importante pentru a consolida reziliența democratică în Europa, inclusiv prin introducerea noului cadru european de protecție a datelor în luna mai a acestui an. Regulamentul general privind protecția datelor, care a devenit direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană, oferă instrumentele necesare pentru abordarea cazurilor de utilizare ilegală a datelor cu caracter personal în context electoral. De asemenea, sunt în curs de desfășurare activități de promovare a unui mediu online mai sigur prin creșterea rezilienței globale la amenințările cibernetice, inclusiv la dezinformarea online și la manipularea comportamentală.
Este important să existe o claritate cât mai mare cu privire la modul de punere în aplicare a normelor europene de protecție a datelor în acest nou context; în mod similar, trebuie să ne intensificăm totodată eforturile pentru a spori gradul de conștientizare, transparența și securitatea. Cetățenii ar trebui să poată discerne cine li se adresează online prin mesaje publicitare și politice și cine plătește pentru reclamele sau mesajele cu caracter politic. Orientările privind punerea în aplicare a noilor norme de protecție a datelor în contextul alegerilor europene ar trebui să contribuie la o mai mare claritate și la o mai bună înțelegere, deoarece intensificarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile competente, precum și între acestea și alte părți, contribuie la sporirea securității.
Pachetul pentru consolidarea rezilienței democratice prezentat împreună cu prezenta comunicare prevede măsuri echilibrate, cuprinzătoare și țintite care să sprijine integritatea și buna desfășurare a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European. Aceasta este o responsabilitate comună a tuturor actorilor implicați în procesul electoral, necesitând o vigilență permanentă și o adaptare flexibilă la un mediu dinamic și la noile evoluții tehnologice. Având la dispoziție orientările, recomandările și instrumentele necesare, partidele politice europene și naționale, guvernele naționale, autoritățile, entitățile private și părțile interesate pot conlucra cu o mai mare claritate în vederea creării unui mediu democratic mai sigur și caracterizat de condiții concurențiale echitabile.
Statele membre sunt încurajate să aplice aceste principii și cu ocazia altor alegeri și a referendumurilor pe care le organizează la nivel național.
Măsurile propuse în acest pachet servesc următoarelor scopuri:
1.furnizarea de orientări specifice privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul alegerilor;
2.recomandarea de bune practici pentru eliminarea riscurilor generate de dezinformare și de atacurile cibernetice, precum și promovarea transparenței online și a responsabilității în procesul electoral al UE; consolidarea cooperării între autoritățile competente și instituirea unor instrumente care să le permită acestora să intervină și, după caz, să introducă sancțiuni pentru a proteja integritatea procesului electoral;
3.abordarea situațiilor în care partidele politice sau fundațiile asociate beneficiază de pe urma unor practici care încalcă normele de protecție a datelor în vederea influențării deliberate sau a încercării de a influența rezultatul alegerilor europene.
În prezentarea acestui pachet, Comisia a avut grijă să evite impunerea unor sarcini administrative inutile și limitarea inadecvată a marjei de manevră a partidelor și a fundațiilor politice naționale, regionale și europene.
1.Măsurile actuale ale Uniunii Europene de apărare a libertății și a corectitudinii alegerilor
Uniunea a luat deja măsuri importante pentru a proteja integritatea alegerilor și a consolida procesul democratic.
Odată cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), direct aplicabil pe teritoriul Uniunii începând din 25 mai 2018, Uniunea Europeană deține în prezent toate instrumentele necesare pentru a ajuta la prevenirea și combaterea cazurilor de utilizare ilegală a datelor cu caracter personal. Ca atare, Uniunea Europeană este inițiator de standarde în acest domeniu.
În plus, actul privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European a fost modificat recent, una dintre modificări referindu-se la creșterea transparenței în procesul electoral european. Regulamentul revizuit privind statutul și finanțarea partidelor politice europene, adoptat la 3 mai 2018, sporește recunoașterea, eficacitatea, transparența și responsabilitatea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene. Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei evidențiază etapele esențiale pentru a consolida și mai mult desfășurarea eficientă a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European.
Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) se aplică comunicațiilor nesolicitate în scopuri comerciale directe, inclusiv mesajelor politice transmise de partidele politice și de alți actori implicați în procesul politic. De asemenea, directiva asigură confidențialitatea și protecția informațiilor stocate pe echipamentul terminal al utilizatorului, de exemplu pe un telefon inteligent sau pe calculator. Propunerea de regulament privind viața privată și comunicațiile electronice, în prezent în curs de negociere, va consolida și mai mult controlul cetățenilor prin creșterea transparenței și va extinde sfera de protecție prin includerea, pe lângă operatorii tradiționali de telecomunicații, a serviciilor de comunicații electronice pe internet.
În plus, Comisia a propus recent, în comunicarea sa din 26 aprilie 2018, o abordare europeană pentru combaterea dezinformării online. Prin intermediul acestei comunicări, Comisia dorește să promoveze un mediu online mai transparent, mai demn de încredere și mai responsabil. Unul dintre obiectivele sale principale este elaborarea unui ambițios Cod de bune practici privind dezinformarea, care ar trebui, în special, să determine platformele online și industria de publicitate să se angajeze pe calea asigurării transparenței și a limitării opțiunilor de direcționare pentru publicitatea politică. Codul urmează să fie publicat în septembrie 2018 și ar trebui să producă rezultate măsurabile până în octombrie.
Mai exact, semnatarii Codului de bune practici ar trebui să hotărască de comun acord să priveze site-urile web „impostoare” și site-urile care găzduiesc dezinformări de veniturile din publicitate și să asigure transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special cu privire la publicitatea politică și tematică, să stabilească sisteme clare de marcare și norme clare pentru boți, prin care să se asigure că activitățile acestora nu pot fi confundate cu interacțiunile umane, și să intensifice eforturile de închidere a conturilor false. De asemenea, semnatarii ar trebui să convină să faciliteze evaluarea de către utilizatori a conținutului, încurajând elaborarea unor indicatori de credibilitate a surselor de conținut, să dilueze vizibilitatea dezinformării prin ușurarea găsirii de conținut demn de încredere și să furnizeze informații utilizatorilor cu privire la prioritizarea conținutului de către algoritmi. Mai mult, semnatarii ar trebui să ofere acces la datele de pe platforme organizațiilor de verificare a informațiilor care sunt demne de încredere, precum și mediului academic. Codul de bune practici va fi evaluat în cadrul activității de elaborare a unui plan de acțiune cu propuneri concrete pentru un răspuns coordonat al UE la problema dezinformării, care va fi prezentat de Comisie și de Înaltul Reprezentant înainte de sfârșitul anului.
În ceea ce privește incidentele cibernetice mai „tradiționale”, cum ar fi spargerea sistemelor IT sau vandalizarea site-urilor web (defacement), definițiile infracțiunilor și nivelul minim și maxim al sancțiunilor pentru atacurile împotriva sistemului informatic au fost armonizate la nivelul Uniunii Europene prin Directiva 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice.
Grupul de cooperare instituit în temeiul Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului a identificat securitatea cibernetică a alegerilor ca fiind o problemă frecvent întâlnită. Acest grup de cooperare, din care fac parte autoritățile naționale competente responsabile cu securitatea cibernetică, Comisia Europeană și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), a cartografiat inițiativele naționale existente privind securitatea cibernetică a rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru alegeri. Grupul a identificat riscurile asociate unui nivel insuficient de securitate cibernetică ce ar putea afecta viitoarele alegeri pentru Parlamentul European și a elaborat un compendiu privind securitatea cibernetică a tehnologiei electorale, care cuprinde măsuri tehnice și organizatorice bazate pe experiență și pe cele mai bune practici. Compendiul oferă orientări practice pentru autoritățile responsabile cu securitatea cibernetică și pentru organismele de gestionare a alegerilor.
2.Întărirea suplimentară a rezilienței democratice: consolidarea rețelelor de cooperare, a transparenței online și a protecției împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European
Având în vedere amploarea problemei și faptul că responsabilitățile oficiale în acest domeniu sunt împărțite între mai multe autorități, se vor obține rezultate semnificative doar prin conlucrarea tuturor actorilor relevanți.
Prezenta comunicare este însoțită de o recomandare privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. Pentru a se asigura alegeri libere și corecte, această recomandare ar trebui pusă în aplicare de toți actorii în timp util pentru alegerile europarlamentare din 2019.
În recomandare, fiecare stat membru este încurajat să înființeze și să sprijine o rețea electorală națională. Autoritățile statelor membre cu competențe în materie electorală ar trebui să coopereze prompt și eficient cu autoritățile din domenii conexe (cum ar fi autoritățile de protecție a datelor, autoritățile de reglementare pentru mass-media, autoritățile de securitate cibernetică etc.). Atunci când este necesar, ele ar trebui să colaboreze și cu autoritățile de aplicare a legii. Acest lucru le va permite să detecteze rapid potențialele amenințări la adresa alegerilor pentru Parlamentul European și să aplice imediat normele existente, inclusiv sancțiunile financiare disponibile, cum ar fi rambursarea contribuției publice. Legislația UE și cea națională trebuie să fie respectate și aplicate. În această perspectivă, Comisia invită statele membre ca, în conformitate cu legislația națională și cu dreptul aplicabil al Uniunii,
să promoveze transmiterea de informații de către autoritățile de protecție a datelor către autoritățile responsabile cu monitorizarea alegerilor, precum și monitorizarea activităților și a finanțării partidelor politice, în cazul în care rezultă din deciziile acestora sau dacă există motive întemeiate pentru a crede că o anumită încălcare are legătură cu activitățile politice ale partidelor sau ale fundațiilor politice naționale în contextul alegerilor pentru
Parlamentul European.
Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să desemneze puncte de contact care să facă parte dintr-o rețea europeană de cooperare pentru alegerile europarlamentare. Comisia va sprijini aceste rețele de cooperare convocând o primă reuniune a punctelor de contact desemnate până în ianuarie 2019. Respectând totodată competențele naționale și cerințele procedurale aplicabile autorităților în cauză, acest forum va constitui nucleul unui proces de alerte în timp real la nivel european și un forum pentru schimbul de informații și de practici între autoritățile statelor membre.
Partidele politice, fundațiile și organizațiile de campanie trebuie să garanteze cetățenilor practici transparente în comunicările lor politice și să se asigure că procesul electoral european nu este denaturat de practici neloiale. Comisia prezintă măsuri concrete de creștere a transparenței, astfel încât cetățenii să poată vedea cine se află în spatele comunicării politice pe care o primesc și de cine este plătită aceasta. Statele membre ar trebui să sprijine și să faciliteze această transparență și eforturile depuse de autoritățile competente pentru monitorizarea încălcărilor și asigurarea respectării normelor, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni atunci când este necesar. După caz, ar trebui implicate și autoritățile de aplicare a legii pentru a asigura un răspuns adecvat la incidente și aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare.
Reziliența, prevenirea și apărarea sunt esențiale pentru construirea unei securități cibernetice puternice pentru Uniunea Europeană. Autoritățile europene și naționale competente, partidele politice, fundațiile și organizațiile de campanie ar trebui să fie pe deplin conștiente de riscurile cu care se confruntă alegerile de anul viitor și să depună eforturi adecvate pentru a-și proteja rețelele și sistemele informatice.
3.Aplicarea normelor de protecție a datelor în cadrul procesului electoral
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului
(Regulamentul general privind protecția datelor), care a devenit direct aplicabil pe teritoriul Uniunii la 25 mai 2018, oferă Uniunii instrumentele necesare pentru abordarea situațiilor de utilizare ilegală a datelor cu caracter personal în context electoral.
Întrucât aceste norme vor fi aplicate pentru prima dată în contextul electoral european cu ocazia viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, este important ca toți actorii implicați în procesele electorale – cum sunt autoritățile electorale naționale, partidele politice, brokerii și analiștii de date, platformele de comunicare socială și rețelele publicitare online – să înțeleagă clar cum pot să le aplice în mod optim și ce anume permit și nu permit normele respective.
Astfel, Comisia a elaborat orientări specifice pentru a evidenția obligațiile de protecție a datelor care sunt relevante în context electoral. Pentru a combate tentativele răuvoitoare de a abuza de datele cu caracter personal ale oamenilor, în special în scopuri de micro-targeting, autoritățile naționale de protecție a datelor, care au sarcina de a asigura respectarea Regulamentului general privind protecția datelor, trebuie să își exercite pe deplin competențele sporite pentru a combate eventualele încălcări.
4.Consolidarea normelor de finanțare a partidelor politice europene
Cu siguranță, actorii principali ai alegerilor sunt partidele și fundațiile politice. Acestea concurează pentru voturile electoratului prin campaniile pe care le desfășoară. Pentru a asigura condiții de concurență politică echitabile și pentru a apăra de abuzuri toate partidele și fundațiile politice, este esențial să se prevină situațiile în care un partid, oricare ar fi acesta, poate beneficia de pe urma practicilor ilegale care încalcă regulile de protecție a datelor. Situațiile în care nu doar se încalcă viața privată a cetățenilor, ci ar putea fi influențat chiar rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, ar trebui să fie sancționate. Pe lângă apelul adresat statelor membre de a aplica astfel de sancțiuni partidelor și fundațiilor de la nivel național dacă este cazul, Comisia mai propune și introducerea unei modificări punctuale a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014, pentru a prevedea sancțiuni proporționale în cazurile care implică partide și fundații politice de nivel european. Prin această modificare, ce consolidează normele existente, se urmărește asigurarea faptului că alegerile pentru Parlamentul European se pot desfășura pe fundalul unor norme democratice puternice și respectând pe deplin valorile pe care se întemeiază Uniunea, în special democrația, drepturile fundamentale și statul de drept.
Comisia îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să se asigure că modificările specifice respective vor fi instituite înainte de alegerile europarlamentare din 2019.
5.Concluzii
Evenimentele recente au arătat că riscurile de manipulare a procesului electoral, fie prin atacuri asupra sistemelor informatice, fie prin utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal sau prin practici opace, sunt reale și acute. Uniunea Europeană nu este imună la ele. Activitățile online în context electoral reprezintă o amenințare nouă și impun o protecție specifică. Pentru a apăra în mod optim interesele cetățenilor și democrația, este necesar să ne pregătim de pe acum. Nu putem aștepta până după desfășurarea alegerilor sau a referendumurilor pentru a descoperi că au avut loc astfel de activități și a reacționa la ele.
Protejarea democrației în Uniune este o responsabilitate solemnă și comună a Uniunii Europene și a statelor sale membre, fiind totodată și o necesitate imperioasă. Toți actorii implicați trebuie să își intensifice eforturile și să coopereze pentru a descuraja, a preveni și a sancționa orice intervenție răuvoitoare în sistemul electoral. Măsurile propuse de Comisie în pachetul de față susțin aceste eforturi.
Comisia va prezenta, după alegerile europarlamentare din 2019, un raport privind punerea în aplicare a acestui pachet de măsuri.
Etape de urmat în pregătirea alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European
·Comisia îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să se asigure că modificările punctuale propuse pentru Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sunt puse în aplicare în timp util pentru alegerile europarlamentare din 2019.
·Împreună cu Înaltul Reprezentant, Comisia va sprijini pregătirea unor răspunsuri europene comune la orice eventuală implicare străină în alegerile din Uniunea Europeană
. Ca urmare a Concluziilor Consiliului European din iunie 2018, aceste instituții vor prezenta până în decembrie 2018, în cooperare cu statele membre, un plan de acțiune cu propuneri concrete pentru un răspuns coordonat al UE la problema dezinformării.
·Comisia va crește gradul de conștientizare și va continua dialogul cu autoritățile statelor membre prin conferința la nivel înalt privind amenințările cibernetice
la adresa alegerilor, care va avea loc în 15 și 16 octombrie 2018 și al cărei
rezultat va fi discutat la următorul Colocviu privind drepturile fundamentale
(26 și 27 noiembrie 2018), dedicat „Democrației în Uniunea Europeană”.