COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.7.2018

COM(2018) 524 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia

1.INTRODUCERE

A trecut doar un an de când Comisia a lansat o dezbatere 1 cu cinci scenarii posibile privind modul în care Uniunea Europeană (UE) s-ar putea dezvolta de-a lungul anilor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă, de la globalizare, la impactul noilor tehnologii asupra societății, la preocupările legate de securitate și la creșterea populismului. Comisia consideră că uniunea vamală 2 , care sărbătorește cea de a 50-a aniversare în acest an, joacă un rol important în abordarea acestor provocări și că dezvoltarea sa în continuare este prin urmare esențială.

Uniunea vamală este una dintre primele realizări ale UE și poate fi considerată una dintre principalele sale povești de succes. Aceasta a permis UE nu numai să elimine frontierele interne, ci și să concureze cu restul lumii. Piața unică a UE, care îi permite oricărei întreprinderi stabilite în UE să își vândă mărfurile și să investească pe întreg teritoriul UE fără nicio frontieră internă, nu ar fi posibilă fără mediul scutit de taxe vamale pe care îl oferă uniunea vamală și fără rolul pe care aceasta îl joacă în supravegherea importurilor și a exporturilor. La nivel internațional, UE este acum cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând 15 % din comerțul mondial 3 și are astfel o poziție mult mai puternică în negocierile comerciale cu țările terțe decât ar avea oricare stat membru negociind pe cont propriu.

Uniunea vamală a evoluat semnificativ în ultimii cincizeci de ani, iar autoritățile vamale îndeplinesc în prezent o gamă largă de atribuții la frontiere. Acționând împreună, autoritățile vamale ale statelor membre depun eforturi în vederea facilitării comerțului și a reducerii birocrației, în vederea colectării veniturilor pentru bugetele naționale și pentru bugetul UE 4 și în vederea protejării publicului atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. Având în vedere acest mandat amplu, autoritățile vamale sunt acum cu adevărat autoritățile principale pentru controlul mărfurilor la frontierele externe ale UE.

Cu toate acestea, mai sunt multe provocări de întâmpinat. Noile tendințe și tehnologii - digitalizarea, interconectarea, internetul obiectelor, analiza de date, inteligența artificială și tehnologia blockchain - prezintă atât oportunități, cât și amenințări. Apar noi modele de afaceri, precum comerțul electronic și optimizarea lanțului de aprovizionare, care trebuie facilitate. În același timp, finanțele publice se află sub presiune, volumul comerțului mondial crește 5 , frauda și contrabanda reprezintă o preocupare constantă și tot mai mare 6 7 și se înregistrează în mod constant amenințări transnaționale în termeni de criminalitate și securitate. Strategiile adoptate în alte domenii politice influențează și extind sarcinile vamale. Sunt necesare resurse și fonduri, în special pentru a dezvolta și menține sistemele electronice care sunt acum esențiale pentru funcționarea uniunii vamale. Între timp, trebuie să se prioritizeze activitatea legată de numeroasele implicații vamale ale retragerii Regatului Unit din UE. Toate acestea exercită o presiune tot mai mare asupra autorităților vamale din UE.

În ultimii ani, au fost lansate apeluri în favoarea unei abordări mai unificate a uniunii vamale și a unei gestionări globale mai eficiente și mai coerente pentru a face față acestor provocări. Parlamentul European 8 a subliniat riscul ca diferitele sisteme electronice vamale din statele membre să creeze fragmentare, poveri administrative suplimentare și întârzieri care pot perturba fluxul mărfurilor peste frontiere. Curtea de Conturi Europeană 9 a afirmat că punerea în aplicare ineficientă a procedurilor de import, precum și deficiențele cadrului juridic, au efecte negative asupra intereselor financiare ale UE. Comitetul Economic și Social European 10 a susținut, printre altele, că aplicarea eficientă a legislației vamale necesită eforturi pentru a minimiza posibilitatea unor interpretări diferite de către administrațiile statelor membre.

În Comunicarea din 2016 privind dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia („Comunicarea privind guvernanța”) 11 , Comisia a sugerat soluții pentru abordarea acestor provocări, care au inclus o aplicare mai coerentă și mai uniformă a normelor vamale comune în cadrul unor structuri operaționale și politice consolidate și bazate pe parteneriat, o cooperare mai bună între autoritățile vamale și alte autorități de gestionare și securitate a frontierelor, precum și o strategie mai cuprinzătoare pe termen lung pentru dezvoltarea și întreținerea sistemelor electronice vamale. În martie 2017, Consiliul Uniunii Europene a salutat 12 Comunicarea privind guvernanța și a invitat Comisia să ofere o actualizare în cadrul unui raport bienal, în special în unele domenii pe care Consiliul le-a identificat ca având nevoie de o atenție specială.

În acest context, prezenta comunicare prezintă funcționarea uniunii vamale până în prezent și identifică problemele prioritare viitoare. Comunicarea ar trebui să contribuie la intensificarea unui dialog cu toate părțile interesate, inclusiv cetățenii, întreprinderile, statele membre, Parlamentul European și alte instituții europene, a căror contribuție la succesul continuu al uniunii vamale este esențial.

2.CONTEXT

Rolul autorităților vamale

Lumea s-a schimbat semnificativ în ultimii cincizeci de ani de existență a uniunii vamale; la fel, și rolul autorităților vamale ale statelor membre. În acest timp, pe lângă protejarea în continuare a intereselor financiare ale UE și ale statelor sale membre, autoritățile vamale și-au asumat responsabilitatea pentru punerea în aplicare a aspectelor legate de frontiere ale câtorva alte politici comune ale UE, având un succes considerabil. Toate mărfurile care intră sau ies din UE fac obiectul supravegherii vamale și pot fi supuse unor controale vamale.

În special, autoritățile vamale și-au asumat o poziție de primă linie în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate. Ca urmare a atacului din 2001 asupra World Trade Centre din New York, UE a răspuns prin introducerea unui amendament privind securitatea la legislația vamală 13 . Acesta a prevăzut utilizarea unor criterii comune de risc la nivelul UE prealabile analizei de risc a mărfurilor și un cadru comun de gestionare a riscurilor 14 pentru a ajuta autoritățile vamale să facă schimb de informații și rezultate privind riscul operațional, susținând o reacție rapidă la orice situație de criză din lanțul de aprovizionare. Mai mult, autoritățile vamale controlează fluxurile unor sume mari în numerar introduse în UE sau scoase din UE de călători individuali, ca parte integrantă a acțiunilor UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și cooperează îndeaproape cu alte autorități de frontieră și de securitate pentru a combate aceste amenințări.

Vama în cifre 15 Colectarea veniturilor ·În 2016, autoritățile vamale naționale au detectat suma de 537 de milioane 16 EUR reprezentând taxe neplătite de returnat la bugetul UE. Combaterea terorismului și a criminalității organizate ·În 2016, autoritățile vamale din UE au confiscat aproape 6 300 de arme de foc, peste 1 milion de muniții și peste 1 500 de explozivi în UE. ·În același an, autoritățile vamale au confiscat aproape 300 de tone de droguri (cu capturi din ce în ce mai mari de cocaină și de droguri sintetice); cantitatea de droguri confiscată în trimiterile expres și poștale a crescut cu 23 % comparativ cu 2015, totalizând 13 tone. ·Autoritățile vamale au de-a face, în medie, cu 100 000 de declarații privind controlul fluxului de numerar anual, reprezentând o sumă totală declarată între 60 și 70 de miliarde EUR, detectând în același timp numerar nedeclarat sau declarat incorect, în medie, de aproximativ 300 de milioane EUR pe an 17 . Protecția drepturilor de proprietate intelectuală - confiscarea mărfii contrafăcute și a bunurilor culturale ·Autoritățile vamale au putut reține peste 41 de milioane de mărfuri contrafăcute care au reprezentat o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, cu o valoare estimată de aproape 672 de milioane EUR în 2016 (în principal țigări, jucării și alimente). ·În același an, autoritățile vamale au descoperit 96 de cazuri în care fraudatorii au încercat să scoată ilegal lucruri de preț din UE. Gestionarea fluxurilor comerciale peste frontierele UE ·În UE, autoritățile vamale au de-a face cu peste 9 declarații vamale și cu o valoare de peste 100 000 EUR pe secundă și colectează taxe în valoare totală de 25 de miliarde EUR pe an.  ·În prezent, comercianții din UE prezintă 99 % din declarațiile vamale electronic și în curând vor putea folosi sistemele electronice vamale pentru alte elemente ale operațiunilor lor comerciale, în conformitate cu implementarea în curs a sistemelor electronice prevăzute de Codul vamal al Uniunii. ·Viteza procesului de vămuire este acum foarte ridicată: chiar și declarațiile vamale prezentate prin procedura standard (adică unde nu se folosesc proceduri simplificate) sunt verificate în general în decurs de o oră (93 % în 2016).

Cadrul juridic 

Deși legislația vamală este adoptată la nivelul UE, punerea sa în aplicare constituie o responsabilitate a statelor membre, prin intermediul administrațiilor vamale naționale. Din 2016, Codul vamal al Uniunii prevede un cadru juridic actualizat și cuprinzător pentru normele și procedurile vamale de pe teritoriul vamal al UE, care este adaptat realităților comerciale moderne și standardelor globale, pentru a facilita activitățile internaționale ale întreprinderilor din UE. S-au realizat progrese majore pentru ca toate procedurile vamale să devină complet electronice, conform cerințelor noului cod 18 . Autoritățile vamale aplică de asemenea 60 de reglementări legislative, altele decât cele vamale, în cadrul rolului lor de punere în aplicare a aspectelor legate de frontiere ale altor politici UE comune. Mai mult, legislația și instrumentele nelegislative le permit autorităților vamale din UE să coopereze pentru a combate riscurile financiare și în materie de securitate; există acorduri de cooperare internațională cu numeroase țări terțe.

Sistemele electronice

Comisia și statele membre colaborează din 2008 pentru dezvoltarea și operarea unor sisteme electronice pentru susținerea operațiunilor vamale 19 . Aceste sisteme cuprind diferite procese vamale, inclusiv declarațiile vamale, circulația mărfurilor, tranzitul înspre și dinspre UE și fluxurile de informații dintre administrații și Comisie 20 . Ele includ de asemenea câteva baze de date comune precum cele privind tarifele. Dezvoltarea a șaptesprezece sisteme electronice 21 pentru gestionarea proceselor stabilite în Codul vamal al Uniunii reprezintă un important pas înainte în strategia vămii electronice, unul chiar vital dacă administrațiile vamale își vor putea îndeplini sarcinile, facilitând în același timp fluxurile comerciale.

Facilitarea schimburilor comerciale

La baza misiunii autorităților vamale 22 stă un principiu general simplu, conform căruia autoritățile vamale trebuie să echilibreze controalele vamale cu facilitarea comerțului legitim, astfel încât să permită UE să prospere și să dezvolte afaceri competitive. Codul vamal al Uniunii urmărește să atingă acest echilibru, simplificând normele și procedurile și introducând în același timp elemente precum garanții obligatorii și norme consolidate în materie de siguranță și securitate.

Un instrument important atât pentru controalele vamale, cât și pentru facilitarea schimburilor comerciale, care a fost introdus în cadrul amendamentului privind securitatea, a fost regimul „operatorului economic autorizat” 23 . Operatorilor economici autorizați li se acordă câteva beneficii (de exemplu mai puține controale la frontiere, o raportare mai ușoară, un grad de risc mai scăzut etc.) în schimbul cooperării strânse cu autoritățile vamale pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare. Societățile care doresc să beneficieze de acest regim trebuie să treacă printr-un proces strict de certificare, prevăzut în legislația UE și trebuie să fie pregătite să ia măsuri suplimentare pentru a demonstra în permanență autorităților vamale că își pot îndeplini obligațiile pe deplin și că pot contribui în mod activ la siguranța și securitatea lanțurilor de aprovizionare internaționale. Codul vamal al Uniunii a sporit beneficiile regimului, solicitându-le totodată viitorilor operatori economici autorizați să respecte condiții suplimentare stricte. Numărul acestor operatori a atins aproape 16 000 la sfârșitul anului 2016, iar implicarea lor în lanțul de aprovizionare a atins nivelul de 77 % în același an.

Se iau măsuri în mod constant pentru a se intensifica și mai mult gestionarea globală a regimului și pentru a asigura o abordare uniformă în cadrul uniunii vamale. Cu toate acestea, acest regim nu poate fi credibil și eficient decât dacă statele membre acționează în vederea asigurării unui control solid, în special prin luarea unor măsuri prompte atunci când sunt detectate dificultăți sau neconformități. În acest context, statele membre fac în permanență schimb de informații cu privire la riscurile specifice legate de toate etapele din cadrul procesului prin care trec operatorii economici autorizați.

3.REVIZUIREA OPERAȚIUNILOR UNIUNII VAMALE ÎN DOMENIILE PRIORITARE

În pofida numeroaselor realizări din ultimii cincizeci de ani, Comisia este de acord cu Parlamentul European, Curtea de Conturi și Consiliu că este nevoie să se facă mai mult pentru a garanta că uniunea vamală poate face față în continuare provocărilor viitoare. Acest capitol se referă la evoluțiile din ultimii ani legate de îmbunătățirea funcționării uniunii vamale, astfel cum a sugerat Comisia în Comunicarea sa privind guvernanța și cum a aprobat Consiliul în concluziile sale din martie 2017. Capitolul vizează domeniile prioritare care au fost identificate de Consiliu în aceste concluzii. Acesta se referă, de asemenea, la activitățile în curs pentru continuarea progreselor în fiecare dintre domeniile specifice analizate.

I.Punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii

Punerea deplină în aplicare a unui cadru juridic legal modern și eficient este esențială pentru funcționarea cu succes a uniunii vamale. Comisia a publicat recent un raport 24  privind stadiul punerii în aplicare a Codului vamal al Uniunii, care este aplicat începând cu 1 mai 2016. Dispozițiile legislative funcționează fără probleme, având loc discuții în mod regulat cu sectorul comercial și cu statele membre pentru a soluționa orice probleme de interpretare sau aplicare. În plus, în 2016, Comisia a elaborat cincisprezece module de eLearning privind codul, pentru a susține introducerea și punerea uniformă în aplicare a acestei legislații. Documentele de orientare care explică aspectele practice ale aplicării normelor joacă de asemenea un rol important în punerea corectă în aplicare a codului. Statele membre și reprezentanții comerciali au colaborat cu Comisia pentru a completa toate orientările necesare și continuă să colaboreze cu privire la actualizările acestor documente, atunci când este necesar.

Majoritatea activităților privind actualizarea sau crearea de sisteme electronice (șaptesprezece în total) avute în vedere de Codul vamal al Uniunii vor fi finalizate până în 2020. Cu toate acestea, unele sisteme vor fi implementate gradual până în 2025 25  și depind de finanțarea din cadrul următoarei generații de programe UE de finanțare în domeniul vamal. Implementarea tuturor sistemelor electronice este esențială pentru a le permite administrațiilor vamale să gestioneze riscurile financiare și în materie de securitate, facilitând în același timp comerțul.

O atribuție semnificativă pe care trebuie să o îndeplinească administrațiile vamale ale statelor membre este reevaluarea multor autorizații acordate în cadrul juridic vamal anterior, Codul Vamal Comunitar, care trebuie finalizată până în mai 2019. Autorizațiile sunt acordate operatorilor economici în diferite scopuri, în principal pentru a le permite să aplice unele proceduri vamale simplificate sau mai puțin complicate. Un bun exemplu este autorizația care acordă statutul de operator economic autorizat. Având în vedere că este posibil să existe modificări ale condițiilor de acordare a autorizațiilor în cadrul Codului vamal al Uniunii și, de asemenea, este posibil ca acestea să fi devenit mai stringente și mai uniforme în unele cazuri, autorizațiile existente trebuie reevaluate pentru a asigura o aplicare strictă a noilor norme.

Comisia sprijină statele membre și reprezentanții comerciali oferind forumuri pentru discutarea problemelor rezultate în acest proces de reevaluare a autorizațiilor în intervalul de timp până în mai 2019. Procesul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii și de adaptare la noile dispoziții și sisteme informatice trebuie să rămână o prioritate pentru următorii ani.

II.Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pe termen mediu și lung pentru sistemele informatice vamale

Astfel cum constata Comisia în Comunicarea sa privind guvernanța, costul menținerii unor sisteme electronice vamale tot mai sofisticate la nivelul UE în anii următori va fi semnificativ și sunt necesare soluții privind modul de a gestiona acest lucru. În plus, există probleme pe termen mai lung legate de modul în care se poate evita suprapunerea eforturilor și a resurselor în procesul de actualizare a vechilor sisteme electronice în fiecare dintre statele membre. În același timp, sistemele electronice sunt indispensabile pentru funcționarea eficientă și modernizată a uniunii vamale.

De atunci, statele membre și Comisia s-au angajat în discuții ample pentru a încerca să ajungă la o abordare mai eficientă, rentabilă și simplificată cu privire la gestionarea sistemelor electronice. S-au făcut unele progrese legate de identificarea unor potențiale soluții, având în vedere Agenda digitală, posibilitatea unor abordări care vizează interoperabilitatea între sectoare și implicațiile inovațiilor tehnologice din următorii ani.

Comisia a adoptat recent un raport intermediar 26 privind strategia informatică în domeniul vamal, pentru a contribui la orientarea dezbaterii necesare în următorii ani. Prioritatea este crearea unui „grup catalizator” format din statele membre interesate și Comisie care să exploreze aspectele specifice stabilite în acest raport intermediar. Obiectivul, astfel cum se precizează în raportul intermediar, ar trebui să fie acela de a stabili un scenariu fezabil pe termen lung și o cale pentru realizarea acestui scenariu, prin „proiecte-pilot” suplimentare și activități de diligență în ceea ce privește sinergiile cu alți actori, precum și prin analize juridice și exerciții cost-beneficiu corespunzătoare. Comisia este pregătită să participe activ la această activitate.

III.Dezvoltarea guvernanței uniunii vamale

Consiliul și Comisia sunt de acord cu privire la necesitatea unei politici globale pe termen lung și a unei viziuni comune asupra gestionării operaționale a uniunii vamale. Acest lucru va permite luarea deciziilor necesare într-o manieră incluzivă și bazată pe parteneriat în cadrul diferitelor politici, cu diferite părți interesate, ținându-se seama de nevoile tuturor.

Unul dintre grupurile care va fi folosit în scopul gestionării partajate a uniunii vamale este grupul consultativ al directorilor generali ai autorităților vamale de pe lângă Comisie (Grupul pentru politica vamală). Implicarea Grupului pentru politica vamală în revizuirea datelor de punere în aplicare pentru sistemele electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii este un exemplu recent privind modul în care un parteneriat consolidat între Comisie și statele membre poate contribui la o gestionare eficientă a priorităților vamale. Comisia propune să îi ofere acestui grup un rol mai clar și mai specific în legătură cu activitatea privind uniunea vamală.

Comisia a lansat procesul de convertire a Grupului pentru politica vamală într-un grup oficial de experți, cu atribuții și norme de procedură clare 27 .

IV.Dezvoltarea în continuare a performanței uniunii vamale

Monitorizarea continuă a politicilor, analiza și evaluarea posibilelor efecte sunt părți esențiale ale guvernanței uniunii vamale. În acest scop, Comisia a lucrat la dezvoltarea unui instrument de performanță în domeniul uniunii vamale pentru a contribui la dirijarea procesului de formulare a politicilor și a procesului decizional strategic. Acest instrument ar trebui să permită evaluarea sistematică a performanței uniunii vamale în raport cu obiectivele sale strategice din punctul de vedere al eficienței, al eficacității și al uniformității, analizând tendințele principale și identificând astfel domeniile în care se impun îmbunătățiri. Este un instrument indispensabil pentru conștientizarea realizărilor și a valorii adăugate a uniunii vamale în rândul principalelor sale părți interesate și al publicului larg.

Instrumentul de performanță în domeniul uniunii vamale acționează prin evaluarea funcționării uniunii vamale, pe baza indicatorilor-cheie de performanță într-o serie de domenii precum protecția intereselor financiare, asigurarea siguranței și securității cetățenilor UE și evaluarea importanței pe care o au autoritățile vamale în ceea ce privește contribuția la creșterea și competitivitatea UE. Deși instrumentul de performanță în domeniul uniunii vamale și-a dovedit deja utilitatea, acesta trebuie dezvoltat în continuare astfel încât să consolideze elaborarea politicilor pe bază de date, inclusiv prin dezvoltarea indicatorilor-cheie de performanță și prin intensificarea utilizării sistemului valorilor de referință, dar și a metodelor și instrumentelor analitice moderne. În cadrul acestei activități, este esențial să se realizeze sinergii între autoritățile vamale, Comisie, alte autorități cu responsabilități de gestionare a frontierelor și organizațiile internaționale, pentru a permite reutilizarea surselor de date și pentru a evita posibilele suprapuneri. 

V.Ghișeul unic

Comisia lucrează la un mediu aferent ghișeului unic al UE în domeniul vamal care i-ar permite operatorului economic să transmită datele necesare pentru o gamă largă de scopuri de reglementare (de exemplu, în scopuri veterinare, sanitare, de mediu etc.) într-un format standardizat, mai multor destinatari și prin intermediul unor puncte de acces armonizate. Ghișeul unic al UE în domeniul vamal ar putea aduce multe beneficii atât comunității comerciale, cât și autorităților de reglementare. Acesta este un domeniu complex care necesită atenție, pentru a evita suprapunerile și costurile inutile. În acest context, Comisia și statele membre au convenit să pună în aplicare mediul aferent ghișeului unic în domeniul vamal printr-o abordare pe etape. Prima etapă constă în furnizarea de instrumente pentru conectarea sistemelor de certificare ale UE cu sistemele naționale, astfel încât să permită acceptarea automată de către autoritățile vamale ale statelor membre a certificatelor electronice eliberate de alte autorități pentru care s-a instituit o bază de date la nivelul UE. O posibilă viitoare etapă ar putea viza furnizarea unui cadru pentru a susține instituirea unui mediu integrat și coerent pentru serviciile aferente ghișeului unic în domeniul vamal în UE.

Comisia lucrează în continuare la un mediu aferent ghișeului unic al UE în domeniul vamal și, pe această bază, va analiza posibilele etape viitoare.

VI.Îmbunătățirea cooperării vamale și fiscale

Necesitatea îmbunătățirii cooperării dintre autoritățile vamale și cele fiscale este esențială, în special având în vedere că autoritățile vamale asigură aplicarea corectă a TVA și a accizelor asupra importurilor de mărfuri. Meritele cooperării, subliniate în diverse ocazii de Consiliu, Parlamentul European, Curtea de Conturi Europeană și Comisie, includ realizarea unui mai bun echilibru între controale și facilitarea comerțului, eliminarea necorelărilor dintre norme, contribuția la combaterea fraudei și administrații mai simplificate. În ultimul an, s-au înregistrat progrese importante în acest sens.

Statele membre au convenit în decembrie 2017 28 să prevadă norme mai simple și mai eficiente în materie de TVA pentru întreprinderile care vând consumatorilor mărfuri online, dar și să elimine actuala scutire de TVA pentru importurile de loturi mici din afara UE, care duce la o concurență neloială și la denaturarea concurenței, în detrimentul societăților din UE. Sunt în curs de desfășurare discuții cu autoritățile vamale și cele fiscale, deoarece, în conformitate cu noile norme, autoritățile vamale vor avea responsabilități semnificative legate de gestionarea aplicării TVA asupra importurilor.

În noiembrie 2017, Comisia a adoptat o propunere 29 pentru a face sistemul de TVA mai puțin vulnerabil la fraudă și pentru a combate frauda pe scară largă. Propunerea vizează îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile vamale și cele fiscale în ceea ce privește colectarea TVA asupra importurilor din afara UE, pentru a nu se abuza de o măsură de facilitare a comerțului cunoscută ca Procedura 42. Această propunere abordează deficiențele identificate de Curtea de Conturi Europeană și prin investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă cu privire la punerea în aplicare a acestei proceduri vamale.

Negocierile din cadrul Consiliului sunt în curs de desfășurare, iar un acord privind această inițiativă reprezintă o parte importantă a agendei în domeniul vamal pentru următorii ani. Măsurile legislative ar trebui să fie însoțite de un angajament concret al autorităților fiscale și vamale ale statelor membre de a pune în practică canalele necesare de cooperare.

Mai mult, viitorul Parchet European (European Public Prosecutor Office - EPPO) 30  va fi abilitat să investigheze și să urmărească penal fraudele UE și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv frauda vamală și fraudele grave în materie de TVA. Directiva PIF 31  adoptată la 5 iulie 2017 armonizează definițiile, sancțiunile și termenele de prescripție pentru aceleași infracțiuni.

Comisia și autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să lucreze în continuare în mod intensiv pentru a se pregăti pentru 2021, când va înceta actuala scutire de TVA 32 pentru mărfurile cu o valoare sub 22 EUR care provin din afara UE și, prin urmare, ar putea fi necesar ca autoritățile vamale să colecteze TVA pentru un număr mai mare de mărfuri importate.

VII.Implicarea în continuare a comerțului în legislația vamală a UE

Comerțul continuă să joace un rol esențial, contribuind la asigurarea unor proceduri și norme vamale operaționale, care echilibrează adecvat cerințele comercianților legitimi cu controalele efective. Comisia a dezvoltat în continuare mecanismul de consolidare a datelor comerciale în diferitele stadii ale procedurilor prin revizuirea termenilor de referință ai principalului organism consultativ – Grupul de contact pentru comerț. Pe lângă platforma principală, Comisia promovează și discuțiile comune între autoritățile vamale și sectorul comercial, în diferitele stadii de elaborare și de punere în aplicare a legislației.

Termenii de referință revizuiți ai Grupului de contact pentru comerț au fost conveniți și publicați în 2017 33 . Va fi necesară o abordare proactivă a sectorului comercial, pentru a garanta valorificarea la maximum a acestor acorduri privind o colaborare mai strânsă. Comisia, la rândul său, va continua să organizeze consultări regulate cu reprezentanții comerciali, utilizând aceste noi acorduri.

VIII.O integrare mai aprofundată a operațiunilor și a gestionării între autoritățile vamale

Comisia consideră că o cooperare operațională mai strânsă între autoritățile vamale naționale este esențială. În special, din perspectiva cadrului comun al UE de gestionare a riscurilor pentru controalele vamale, trebuie să se acorde o atenție specială capacităților organizaționale pentru colaborare, pentru a obține cea mai bună rentabilitate posibilă a investițiilor în noi date, sisteme și norme.

Deși punerea în aplicare a legislației vamale este responsabilitatea fiecărui stat membru, punerea în aplicare uniformă este o atribuție și o preocupare a uniunii vamale per ansamblu. Programul Vamă 2020 prevede cadrul organizațional, metodologic și bugetar pentru cooperarea între autoritățile vamale naționale pentru a permite o integrare mai profundă la nivel operațional. Cea mai mare valoare adăugată se regăsește în domeniul sistemelor electronice, unde programul permite dezvoltarea și operarea unor sisteme transeuropene. Programul are însă și o valoare adăugată semnificativă din punctul de vedere al activităților de cooperare precum grupurile de proiect, multe dintre acestea având rezultate valoroase pentru uniunea vamală 34 .

O noutate în cadrul programului Vamă 2020 o reprezintă echipele de experți care sunt menite să obțină rezultate prin intermediul unei colaborări mai intensive între un număr limitat de țări pe o anumită temă. Câteva echipe de experți înființate în 2016 au oferit rezultate promițătoare în 2017, cum ar fi laboratoarele vamale naționale care și-au pus în comun experiența și echipamentele pentru analiza mostrelor și transmiterea rezultatelor și CELBET – a se vedea tabelul de mai jos. În pofida acestor rezultate promițătoare, unele echipe de experți nu au fost utilizate la întregul lor potențial. Un sondaj efectuat în vara anului 2017 a sugerat că printre motive se poate număra povara administrativă considerabilă pe care o implică instituirea și operarea echipelor de experți.

CELBET (Echipa de experți vamali de la frontiera terestră estică 35 ) Acest grup de experți reunește 11 state membre de la frontiera terestră estică și sud-estică 36 timp de 18 luni, la un cost de 927 000 EUR al cofinanțării din partea UE. Printre rezultatele promițătoare se numără: ·gestionarea riscurilor: realizarea în comun de profiluri de risc și evaluarea lor după utilizare; ·controale operaționale: cartografierea punctelor necomerciale de trecere a frontierei; efectuarea de acțiuni comune intensificate la anumite posturi de frontieră terestră; ·echipamente și achiziții publice: inventar al tuturor echipamentelor de control și de detectare disponibile la posturile de frontieră, stabilirea tipologiei și a analizei lacunelor; ·formare: realizarea unei analize a lacunelor în materie de formare și elaborarea unor materiale de formare pentru polițiștii de frontieră și autoritățile vamale; ·evaluarea/măsurarea performanței: dezvoltarea indicatorilor-cheie de performanță pentru punctele de trecere a frontierei; ·cooperare cu polițiștii de frontieră și cu țările învecinate: recomandări pentru îmbunătățirea schimbului de informații în activitățile desfășurate la punctele de trecere a frontierei terestre.

Funcționarea uniunii vamale și integrarea într-o măsură mai mare a autorităților vamale naționale care o operează depind în continuare pe deplin de programul vamal. Având în vedere provocările cu care se confruntă lumea, Uniunea Europeană și uniunea vamală, este esențial ca acest program să continue după 2020.

Comisia a prezentat recent propuneri de stabilire i) a unui nou program vamal menit să ofere o bază solidă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă uniunea vamală, în special prin aprofundarea mecanismelor actuale de cooperare și a caracteristicilor de consolidare a capacităților și ii) a unui fond pentru echipamentele de control vamal, menit să susțină controale vamale echivalente.

4.PROBLEME PRIORITARE VIITOARE

Uniunea vamală nu poate fi statică. Piețele, comerțul și tehnologiile sunt dinamice, iar uniunea vamală trebuie să sprijine aceste evoluții. Pentru aceasta, administrațiile vamale ale statelor membre nu trebuie doar să progreseze în domeniile evidențiate în capitolul anterior, ci și să aibă în vedere strategii pentru dezvoltarea viitoare, noi abordări și diferite moduri de lucru, având în vedere, de asemenea, presiunea exercitată de resursele mai limitate și de posibilitatea unor responsabilități mai mari în viitor. În acest sens, Comisia prezintă următoarea listă de probleme prioritare spre a fi luate în considerare în cadrul forurilor politice din domeniul vamal în viitorul apropriat:

a) Gestionarea Brexitului. Retragerea Regatului Unit din Uniune și din uniunea vamală și faptul că acesta devine, prin urmare, o țară terță vor avea un impact semnificativ asupra tuturor proceselor vamale. Asigurarea unei retrageri ordonate și punerea în aplicare a schimbărilor, precum modificările aduse proceselor vamale, vor avea un impact asupra resurselor Comisiei și ale statelor membre, în special din cauza incertitudinilor majore legate de retragere în sine. Comisia se află în strânsă colaborare cu statele membre, verificând procesele și procedurile vamale în vederea identificării aspectelor juridice, informatice și a oricăror alte aspecte care trebuie abordate în contextul retragerii. Este evident că aceste măsuri vor necesita ajustări ale sistemelor informatice vamale, care pot duce la costuri suplimentare și la o creștere a cererii de resurse și de cooperare între statele membre și Comisie, precum și între statele membre. În egală măsură, sunt necesare ajustări din partea operatorilor economici. Ca o primă etapă pentru informarea părților interesate, s-a publicat o comunicare privind consecințele retragerii Regatului Unit în domeniul vamal și aspectele relevante ale impozitării indirecte (TVA și accize).

b) Consolidarea controalelor și combaterea fraudei. Având în vedere că evaziunea în domeniul taxelor vamale și TVA trebuie compensată prin contribuții mai mari la bugetul UE din partea statelor membre, care sunt astfel în cele din urmă suportate de contribuabilii UE, este esențial ca statele membre să găsească modalități de îmbunătățire a eficienței controalelor. Pentru a asigura o abordare comună a gestionării riscurilor financiare în domeniul vamal la nivelul întregii UE, Comisia a adoptat recent o decizie privind criteriile și standardele financiare comune 37 . Având în vedere volumul activității transfrontaliere, combaterea cu succes a fraudei ar putea necesita includerea unor modalități noi și diferite de control al mărfurilor, de exemplu prin optimizarea utilizării sistemelor informatice pentru a identifica mai bine tranzacțiile riscante pentru controale și prin apelarea mai mult la partenerii comerciali de încredere și la datele acestora, fără să se neglijeze metodele de control sigure și testate, în situațiile corespunzătoare.

c) Monitorizarea mai intensă a legislației vamale a UE. Punerea uniformă în aplicare a legislației vamale de către statele membre este esențială, deoarece fraudatorii pot specula slăbiciunile de la una dintre frontierele externe, creând probleme pentru întreaga uniune vamală. Comisia trebuie să monitorizeze punerea în aplicare a normelor vamale comune ale statelor membre și să ia măsuri, dacă este cazul, pentru a asigura respectarea lor. Deși procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor reprezintă un instrument important în acest scop, acestea trebuie considerate drept ultima soluție. Din acest motiv, Comisia realizează activități de cooperare și de consolidare a capacităților în rândul statelor membre, inclusiv monitorizarea inter pares, menită să promoveze cele mai bune practici și să sporească gradul global de conștientizare a normelor vamale. Politica actuală a Comisiei în materie de monitorizare a uniunii vamale este în curs de revizuire, vizând o mai bună înțelegere a procesului de către toate părțile și o mai bună utilizare a resurselor.

d) Îmbunătățirea eficienței administrațiilor vamale. Sporirea cooperării dintre serviciile operaționale la fața locului, inclusiv dintre administrațiile fiscale și cele vamale, ar putea permite utilizarea mai eficientă a resurselor limitate. Lecțiile învățate din actualele proiecte derulate în cadrul programului Vamă 2020 arată că cooperarea între statele membre și Comisie în acest domeniu aduce o valoare adăugată ridicată și ar trebui prin urmare continuată, de exemplu în vederea explorării unor noi tehnici de analiză a datelor, a testării unor metode colaborative de lucru și a identificării posibilelor nevoi în materie de capacitate pentru a susține statele membre în procesul de identificare a riscurilor transnaționale pe care le implică activitatea lor de vămuire și de control vamal ulterior.

e) Stimularea inovării. Noua realitate digitală, cu noile sale modele de afaceri, modalități de lucru, automatizări, fragmentări și modificări ale lanțului valoric influențează competitivitatea UE, echitatea pe care încearcă să o obțină, precum și siguranța și securitatea sa. Este esențial să se țină pasul și să se stimuleze tehnologiile în evoluție, în special analiza de date și viitoarea abordare blockchain, astfel cum s-a discutat deja, în mai multe rânduri, cu statele membre. Cooperarea transsectorială și interoperabilitatea sunt cerințe esențiale care stau la baza tuturor progreselor tehnologice. De asemenea, ar putea fi necesare noi standarde europene și internaționale. 

f) Optimizarea sistemelor electronice vamale și utilizarea lor. Cooperarea sporită între statele membre în domeniul sistemelor electronice este esențială pentru a reduce costurile globale și pentru a elimina dublarea costurilor legate de dezvoltarea, întreținerea și operarea sistemelor. Există deja o puternică cerere din partea statelor membre pentru o mai mare centralizare a sistemelor și a soluțiilor de colaborare, astfel cum este descris în raportul Comisiei privind strategia informatică în domeniul vamal. 38 Pe baza acestui raport, Comisia se va implica în mod activ, pe termen scurt, în analiza diferitelor alternative în acest domeniu.

g) Abordarea comerțului electronic. Provocările comerțului electronic pentru vamă sunt deja bine cunoscute. Autoritățile vamale se confruntă în prezent cu o creștere fenomenală a volumului de mărfuri cumpărate online din afara UE, în ceea ce privește controalele și colectarea taxelor aplicabile. În special volumul de mărfuri cu o valoare scăzută importate în UE crește în fiecare an cu 10-15 %. Deși aplicarea de controale eficiente pentru combaterea fraudei constituie o prioritate și deși vama colectează taxele aplicabile acestor mărfuri la import, ea trebuie în același timp să susțină și să faciliteze dezvoltarea acestei forme de comerț, care le aduce mari beneficii întreprinderilor și cetățenilor. Comisia a susținut în mod activ comercianții să se pregătească pentru furnizarea electronică a informațiilor înainte de sosire din motive de securitate și siguranță, până în 2020, astfel cum este prevăzut în Codul vamal al Uniunii.

h) Valorificarea uniunii vamale pentru îmbunătățirea securității UE. Măsurile pentru îmbunătățirea securității UE implică analizarea modului în care politicile comune în domeniul polițienesc, de gestionare a frontierelor și vamal pot conlucra pentru a susține lupta împotriva criminalității grave și organizate și a terorismului și pentru a îmbunătăți protecția la frontierele externe ale UE, în special. Domeniile pentru cooperarea practică la nivel operațional cu polițiștii de frontieră și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui de asemenea examinate mai detaliat. Ca autoritate principală pentru supravegherea circulației mărfurilor la frontierele externe, cu o responsabilitate specială pentru analiza prealabilă de risc a mărfurilor, vama reprezintă un partener esențial pentru autoritățile de securitate și pentru autoritățile responsabile cu aplicarea legii în ceea ce privește combaterea amenințărilor transnaționale.

i) Continuarea activității privind relațiile internaționale. În 2017, importurile în UE din țările terțe au ajuns la 1 879 de miliarde EUR, iar exporturile din UE către țările terțe au ajuns la 1 859 de miliarde EUR 39 . Volumul comerțului exterior crește în permanență. Acest lucru necesită o cooperare continuă și tot mai strânsă între UE și țările terțe, atât pentru a îmbunătăți respectarea reglementărilor vamale, cât și pentru a facilita comerțul UE cu lumea exterioară. Cooperarea trebuie însoțită de eforturi în vederea constituirii unor lanțuri de aprovizionare mai robuste la nivel internațional, în cadrul forumului Organizației Mondiale a Vămilor, consolidând și mai mult statutul de operator economic autorizat. Dezvoltarea în continuare a recunoașterii reciproce a programelor pentru operatorii economici autorizați cu țările partenere, așa cum există deja cu Statele Unite, China, Japonia, Elveția și Norvegia, este de asemenea esențială pentru a încuraja o adoptare mai amplă a statutului de operator economic autorizat.

5.CONCLUZII

Uniunea vamală se află într-un moment de răscruce. Avem un nou cadru juridic, noi metode de lucru și noi instrumente informatice. Acestea trebuie să se reunească în următorii ani, în cadrul unei aplicări coerente, care să încurajeze conformitatea și să vizeze zonele de risc, extinzându-se la alte domenii politice, în special securitatea, în vederea consolidării politicilor comune ale UE.

Dezvoltarea uniunii vamale este un proces dinamic, iar în ultimii ani am făcut progrese în numeroase domenii legate de o gestionare mai bună a uniunii vamale. Munca în aceste domenii trebuie să continue. În același timp, Comisia consideră totuși că autoritățile vamale din UE trebuie să analizeze noile probleme prioritare pentru a face față provocărilor viitoare. Acestea sunt următoarele:

·Gestionarea Brexitului

·Consolidarea controalelor și combaterea fraudei

·Monitorizarea mai intensă a legislației vamale a UE

·Îmbunătățirea eficienței administrațiilor vamale

·Stimularea inovării

·Optimizarea sistemelor electronice vamale și utilizarea lor

·Abordarea provocărilor comerțului electronic

·Valorificarea uniunii vamale pentru îmbunătățirea securității UE

·Continuarea activității privind relațiile internaționale

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să susțină acest raport și așteaptă cu interes să se implice în mod activ împreună cu aceste instituții în acțiunile care vor urma.

(1)

 COM(2017) 2025.

(2)

 Uniunea vamală cuprinde cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, câteva teritorii ale Regatului Unit care nu fac parte din Uniunea Europeană și Monaco. 

(3)

 Valoarea statistică totală a fluxului comercial al UE-28 era de 3,5 mii de miliarde EUR în 2016 sau de 9,5 miliarde EUR pe zi (sursa: Eurostat).

(4)

 Taxele vamale reprezintă o cotă de 14 % din totalul bugetului UE – 20 de miliarde EUR în 2016, din 25 de miliarde EUR reprezentând taxele colectate. 

(5)

 Comerțul mondial a început să se refacă puternic și constant în a doua jumătate a anului 2016, cu o creștere anuală a comerțului de 4,5 % în 2017, comparativ cu doar 1,5 % în 2016 – previziunile din primăvara 2018, nota nr. 1: documentul de poziție (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană).

(6)

 Raportul intermediar al Consiliului privind lupta împotriva fraudei în domeniul accizelor (11760/17 din 8 septembrie 2017) arată că „potrivit unor estimări conservatoare, contrabanda cu produse din tutun duce la pierderi anuale din veniturile bugetelor naționale și ale Uniunii Europene de peste 10 200 de milioane EUR”. În același timp, punctele de trecere a frontierei vamale ale Uniunii Europene au deficite grave de echipamente și sisteme de control.

(7)

 Cifrele din studiile realizate de Europol și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală arată că produsele contrafăcute și piratate reprezintă până la 5 % din toate importurile în Uniunea Europeană, în valoare de până la 85 000 de milioane EUR. Mărcile cele mai afectate de încălcările proprietății intelectuale sunt înregistrate în principal în Uniunea Europeană [Raport de situație privind contrafacerea și pirateria în Uniunea Europeană (2017), Europol și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, iunie 2017].

(8)

Rezoluția referitoare la abordarea provocărilor legate de punerea în aplicare a Codului vamal al UE – 2016/3024.

(9)

Raportul special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene.

(10)

INT/814.

(11)

 COM(2016) 813 final.

(12)

 Concluziile Consiliului privind dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia (doc. 7585/1/17 REV 1).

(13)

 Codul Vamal Comunitar, în prezent înlocuit de Codul vamal al Uniunii. Codul vamal al Uniunii permite efectuarea unor controale bazate pe evaluarea riscurilor în legătură cu diverse amenințări (inclusiv riscuri pentru siguranță, securitate și protecția mediului, sănătate și consumatori) și susține contribuțiile autorităților vamale la detectarea și prevenirea unor infracțiuni grave și a terorismului în ceea ce privește circulația mărfurilor, indiferent dacă este sau nu o infracțiune „vamală”.

(14)

 Cadrul comun de gestionare a riscurilor a dotat autoritățile vamale cu noi instrumente comune, inclusiv un sistem de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, pentru a face schimb de informații și rezultate privind riscul operațional, ajutând la a identifica și a reacționa în ceea ce privește criminalitatea transnațională extrem de mobilă și susținând o reacție rapidă la orice situație de criză din lanțul de aprovizionare. Pe baza experienței acumulate cu sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, au fost identificate domeniile-cheie care trebuie îmbunătățite, iar strategia Uniunii Europene și planul de acțiune pentru gestionarea riscurilor în domeniul vamal, aprobate de Consiliu în decembrie 2014, prevăd un program de lucru cuprinzător pentru consolidarea gestionării riscurilor în șapte domenii. 

(15)

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/facts_figures_en.pdf

(16)

 Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei, Raportul anual pe 2016, SWD(2017)266 final, 21.7.2017.

(17)

 Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Analiza de impact care însoțește documentul Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005, SWD(2016)470 final.

(18)

Raport privind punerea în aplicare a CVU – COM(2018) 39 final.

(19)

 Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21).

(20)

Inclusiv, de exemplu, interfața cu Sistemul de informații antifraudă (AFIS), o umbrelă de aplicații care permite autorităților vamale ale statelor membre să detecteze și să combată frauda vamală.

(21)

 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei din 11 aprilie 2016 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii.

(22)

 Articolul 3 din CVU.

(23)

Introdus prin cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) în 2005 și recunoscut pe plan internațional ca un instrument eficient pentru securitatea lanțului de aprovizionare care urmărește încă să faciliteze comerțul internațional, conceptul de operator economic autorizat (Authorised Economic Operator - AEO) este tot mai mult utilizat ca referință pentru stabilirea unor programe de încredere pentru comercianți în alte domenii, în special securitatea aviației civile, securitatea maritimă, controalele la export ale produselor cu dublă utilizare și impozitarea.

(24)

 Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii și exercitarea competenței de a adopta acte delegate în temeiul articolului 284 din acesta – COM(2018) 39 final.

(25)

COM(2018) 85 final, 2 martie 2018. 

(26)

COM(2018) 178 final.

(27)

Referință dacă acesta se încheie înainte de adoptarea raportului.

(28)

 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/12/05/vat-on-electronic-commerce-new-rules-adopted/ 

(29)

 COM(2017) 706 final. 

(30)

Regulamentul (CE) nr. 2017/1939 al Consiliului, JO L 283, 31.10.2017, p. 1.

(31)

Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(32)

Directiva (UE) 2017/2455 din 5 decembrie 2017.

(33)

  https://ec.europa.eu/taxation_customs/general-information-customs/customs-trade-consultations_en

(34)

- analize ale traficului, amenințărilor și resurselor la frontierele terestre externe;

- crearea unor rețele de experți, de exemplu pentru transportul aerian, maritim și terestru, care fac schimb de bune practici și analizează problemele operaționale/tehnologice care stau la baza analizei de risc;

- un prototip de serviciu comun care susține vizarea containerelor maritime de către autoritățile vamale;

- programul de reformă al sistemului de control al importurilor care prevede o nouă platformă de cooperare între autoritățile vamale și alte funcții de aplicare a legii înainte de analiza de risc a mărfii, menită să îmbunătățească calitatea datelor declarate și să permită transmiterea în timp real a datelor declarate și a informațiilor relevante pentru riscuri (inclusiv rezultatele privind controalele).

(35)

 În raportul de proiect al CELBET din 26.9.2017 privind pachetul de lucru 3.1 „Realizarea unui inventar al echipamentelor de control și de detectare utilizate în prezent”, au fost raportate rezultatele sarcinii secundare 3.2.1, Analiza lacunelor pentru fiecare punct de trecere a frontierei (PTF). Concluzia a fost următoarea (p. 15 din raport): „Principala constatare a inventarului [dintre cele 174 de puncte de trecere a frontierei terestre ale frontierei externe a UE] este că situația echipamentelor și a infrastructurii nu este ideală. Aspectul cel mai îngrijorător al analizei este faptul că 53 % dintre PTF nu dețin sisteme automate de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare/numerelor containerelor (ANPRS), care ar constitui o bază solidă și un instrument eficient pentru gestionarea riscurilor. Mai mult, 46 % dintre PTF nu dețin scanere de încărcături și pentru inspecția camioanelor și a vagoanelor, iar în 51 % din punctele de trecere a frontierei nu sunt disponibile nici măcar instrumente manuale de control personal”.

(36)

 Estonia (coordonator), Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia și Croația.

(37)

Referință dacă acesta se încheie înainte de adoptarea raportului.

(38)

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind strategia informatică în domeniul vamal - COM(2018) 178 final.

(39)

Performanța uniunii vamale – Raportul anual pe 2016.