COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 11.6.2018
COM(2018) 452 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind situația actuală a politicii comune în domeniul pescuitului si consultarea referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2019
{SWD(2018) 329 final}
privind situația actuală a politicii comune în domeniul pescuitului și consultarea referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2019
1. Introducere
Prezenta comunicare oferă o imagine de ansamblu a situației actuale a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Ea prezintă progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea Fmsy (și anume mortalitatea prin pescuit care permite obținerea producției maxime durabile), modificări ale situației stocurilor, eforturile de a schimba situația în Marea Mediterană și în Marea Neagră, situația flotei UE, progresele înregistrate în ceea ce privește guvernanța, introducerea progresivă a obligației de debarcare și dimensiunea externă a PCP 1 . De asemenea, comunicarea prezintă principiile menite să stea la baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit pentru 2019. Statele membre, consiliile consultative (CC), alte părți interesate și publicul pot prezenta sugestii cu privire la aceste direcții de politică.
În conformitate cu PCP, presiunea exercitată de pescuit asupra stocurilor în cauză ar trebui aliniată, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2020, la obiectivul de a restabili și a menține stocurile la niveluri care să permită obținerea producției maxime durabile (MSY). Atingerea acestui obiectiv va contribui, de asemenea, la obținerea unei stări ecologice bune a mărilor europene până în 2020 2 și la reducerea la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine.
1.Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a PCP
Se înregistrează în continuare progrese semnificative în punerea în aplicare a PCP:
ØÎndeplinirea obiectivului FMSY. În zona ICES 3 , presiunea exercitată de pescuit prezintă o tendință generală de scădere, iar indicatorul relevant (F/Fmsy) s-a stabilizat în prezent la aproximativ 1, ceea ce înseamnă că pentru toate stocurile, în medie, nivelurile de exploatare sunt aproape de Fmsy. În paralel, numărul de capturi totale admisibile (TAC) 4 stabilit în conformitate cu Fmsy a crescut în continuare în 2018, de la 44 la 53, ceea ce reprezintă 69 % din TAC evaluate pe baza Fmsy în zona ICES.
ØRefacerea stocurilor. Din 2013, biomasa stocului de reproducere (SBB - Spawning Stock Biomass) a crescut în zona ICES, iar în 2016 a fost, în medie, cu aproximativ 39 % mai mare decât în 2003, în timp ce proporția stocurilor în afara limitelor biologice de siguranță a scăzut de la 65 % în 2003 la aproximativ 30 % în 2016.
ØÎmbunătățirea stării stocurilor din Marea Mediterană și Marea Neagră. Deși situația din Marea Mediterană și Marea Neagră este în continuare foarte îngrijorătoare, se iau măsuri semnificative pentru a combate pescuitul excesiv la toate nivelurile.
ØCreșterea performanțelor socioeconomice generale. Performanța economică a flotei UE continuă să se îmbunătățească, cu profituri nete în valoare de 1,3 miliarde EUR în 2016.
ØO mai bună echilibrare între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Capacitatea flotei UE a continuat să scadă. În prezent, aceasta este cu aproape 20 % sub plafoanele pentru capacitate exprimată în tonaj și cu peste 13 % sub plafoanele pentru capacitate exprimată în puterea motorului.
ØProgrese în ceea ce privește planurile multianuale (PM). După intrarea în vigoare a planului multianual pentru Marea Baltică 5 și a încheierii planului multianual pentru Marea Nordului 6 , Comisia a propus două noi planuri multianuale: unul pentru peștii demersali din vestul Mării Mediterane 7 și unul pentru peștii demersali din apele occidentale 8 . De asemenea, continuă activitatea privind planul multianual pentru Marea Adriatică 9 propus anul trecut.
ØIntroducerea treptată a obligației de debarcare. La 1 ianuarie 2019, obligația de debarcare va intra în vigoare pentru toate speciile care fac obiectul unor limite de captură, iar în Marea Mediterană și pentru toate speciile care fac obiectul unei dimensiuni minime de referință pentru conservare. Comisia lucrează împreună cu statele membre și cu părțile interesate pentru a facilita punerea în aplicare completă a obligației de debarcare.
ØPromovarea principiilor UE privind gestionarea pescuitului la nivel internațional. UE este lider în promovarea și instituirea pescuitului durabil la nivel internațional, astfel cum o dovedește succesul ultimei ediții a conferinței „Oceanul nostru” găzduită de UE.
1.1.Progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea FMSY
Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a calculat tendințele în ceea ce privește presiunea exercitată de pescuit (F/Fmsy) 10 .
Potrivit CSTEP, în zona ICES, rata mortalității prin pescuit este în scădere constantă și valoarea indicatorului în 2016 s-a apropiat de 1 (comparativ cu 1,5 în 2003), ceea ce înseamnă că pentru toate stocurile, în medie, nivelurile de exploatare sunt aproape de FMSY. În Marea Mediterană și în Marea Neagră, tendințele privind F/FMSY arată un nivel median care variază ușor, menținându-se la aproximativ 2,3 din 2003 până în 2015, fără nicio tendință de scădere.
În zona ICES, Comisia a propus capturi totale admisibile în conformitate cu sau ușor sub nivelul Fmsy pentru 2018, pentru toate cele 76 TAC cu avize bazate pe Fmsy. Consiliul a stabilit 53 TAC conformitate cu Fmsy: 29 în apele occidentale (plus 1 în ceea ce privește stocurile de pești de adâncime), 17 în Marea Nordului și 7 în Marea Baltică.
În ceea ce privește volumul:
-în Marea Baltică, TAC au fost stabilite pe baza planului multianual pentru Marea Baltică. 95 % din capturile estimate provin din TAC stabilite în conformitate cu Fmsy și 4 % din TAC cu aviz preventiv.
-În Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, pentru stocurile evaluate pe baza Fmsy gestionate exclusiv de UE, 99,7 % din debarcările estimate provin din TAC stabilite în conformitate cu Fmsy.
-În apele de nord-vest și de sud-vest, pentru stocurile evaluate pe baza Fmsy gestionate exclusiv de UE, această cifră este de 94 % și, respectiv, de 90 %.
Pentru prima dată, Consiliul a decis, de asemenea, întreruperea pe o perioadă de trei luni a pescuitului de anghilă, pentru protejarea peștilor reproducători. În plus, Comisia și statele membre și-au asumat un angajament politic pentru a consolida punerea în aplicare a Regulamentului privind rezervele de anghilă și pentru a-i evalua eficacitatea 11 .
Pentru stocurile de specii de adâncime, posibilitățile de pescuit au fost stabilite în noiembrie 2016 pentru anii 2017 și 2018 și reprezintă mai puțin de 1 % din totalitatea debarcărilor în UE. Stocurile de specii de adâncime sunt stocuri cu date sau evaluări limitate, cu excepția grenadierului de piatră din apele de nord-vest, pentru care TAC a fost stabilită în conformitate cu Fmsy.
Pentru stocurile care fac obiectul consultărilor dintre statele de coastă, doar una din zece TAC cu aviz bazat pe Fmsy este în conformitate cu Fmsy, și anume heringul atlantico-scandinav, reprezentând 4 % din debarcările tuturor capturilor totale admisibile ale statelor de coastă în ceea ce privește volumul. Atingerea Fmsy până în 2020 pentru toate stocurile statelor de coastă reprezintă, prin urmare, o provocare.
În Marea Mediterană, din cele 47 de stocuri, doar aproximativ 13 % (6 stocuri) nu sunt supraexploatate: barbun în subzona geografică 10 (sudul Mării Tireniene), subzonele geografice 17-18 (Marea Adriatică) și subzona geografică 22 (Marea Egee); hamsie în subzona geografică 22 (Marea Egee); creveți din specia Parapenaeus longirostris în subzona geografică 9 (Marea Ligurică și Marea Tireniană de Nord); și sepia comună în subzona geografică 17 (nordul Mării Adriatice). În Marea Neagră, 5 dintre cele 6 stocuri evaluate sunt în continuare supraexploatate, cu excepția șprotului. Este clar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivul Fmsy stabilit pentru 2020 în aceste bazine marine, astfel cum este prezentat mai jos, la punctul 2.3.
1.2.Tendințele biomasei
CSTEP a calculat, de asemenea, evoluția biomasei stocului de reproducere începând cu 2003 12 .
În zona ICES, biomasa stocului de reproducere a crescut, în general, în cursul acestei perioade, iar în 2016 a fost, în medie, cu aproximativ 39 % mai mare decât în 2003. Procentul stocurilor aflate în limitele biologice de siguranță este, de asemenea, în creștere. În 2018, se preconizează că 81 % din posibilitățile de pescuit vor proveni din stocuri aflate în limitele biologice de siguranță, 11 % din stocuri aflate în afara lor, iar 8 % din stocuri cu aviz preventiv, cu privire la care nu se știe dacă sunt sau nu în limitele biologice de siguranță.
În ceea ce privește Marea Mediterană și Marea Neagră, biomasa stocului de reproducere a rămas, în esență, neschimbată din 2003. Totuși, aceste rezultate ar trebui să fie interpretate cu prudență, deoarece există un nivel ridicat de incertitudine.
1.3.Acțiuni specifice în ceea ce privește Marea Mediterană și Marea Neagră
Comisia Europeană a luat măsuri importante pentru a combate pescuitul excesiv în Marea Mediterană și în Marea Neagră, atât la nivelul UE, cât și cu partenerii săi internaționali.
La nivelul UE, una dintre prioritățile Comisiei este de a alinia în continuare la PCP planurile de gestionare naționale adoptate în temeiul Regulamentului privind Marea Mediterană 13 . În 2017, cinci planuri de gestionare naționale au fost revizuite și actualizate în conformitate cu recomandarea CSTEP. Acestea includ planuri de pescuit efectuat cu unelte filtrante înconjurătoare de navă, năvoade de plajă, gangui și plase-pungă în Croația, Franța, Grecia și Spania. Acest proces se va accelera în 2018.
Îmbunătățirea punerii în aplicare și controlului este, de asemenea, o prioritate în aceste bazine marine. În 2017, Comisia a extins domeniul de aplicare al programului specific de control și inspecție pentru Marea Mediterană, astfel încât acesta să acopere merluciul și creveții din specia Parapenaeus longirostris din Strâmtoarea Siciliei 14 . Numărul de campanii comune coordonate de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului a crescut, de asemenea, considerabil 15 .
În ceea ce privește progresele înregistrate cu privire la planurile multianuale ale UE, a se vedea mai jos, la secțiunea 2.5.1.
La nivel internațional, Comisia urmărește să transpună angajamentele politice asumate prin „Declarația ministerială de la Malta MedFish4Ever” 16 în acțiuni concrete.
În cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană și în Marea Neagră (CGPM), în 2017 au fost convenite măsuri importante propuse de UE:
-un plan multianual pentru calcan în Marea Neagră;
-un plan regional de acțiune pentru combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);
-un sistem de inspecție și supraveghere comună internațională, în afara apelor aflate sub jurisdicție națională în Strâmtoarea Siciliei;
-un plan regional de gestionare adaptativă pentru exploatarea coralului roșu în Marea Mediterană; precum și
-o zonă de pescuit cu acces restricționat din zona de mare adâncime Jabuka/Pomo a Mării Adriatice.
În 2018, cea mai importantă etapă va fi adoptarea Declarației de la Sofia de către statele riverane Mării Negre, ca o continuare a Declarației de la București adoptate în 2016. De asemenea, Comisia va încerca să ajungă la un acord cu privire la un plan regional de gestionare pentru anghila europeană și cu privire la o serie de măsuri de conservare pentru pescuitul speciilor demersale din centrul și estul Mării Mediterane, principalele specii comerciale precum Rapana venosa, precum și speciile pelagice mici din Marea Adriatică, deoarece nu există niciun plan multianual al UE în vigoare.
De asemenea, activitatea UE în cadrul Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a început să dea roade: Nivelurile ridicate de biomasă raportate pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană au făcut posibilă creșterea TAC pentru 2018-2020 17 , în conformitate cu avizele științifice. Acest lucru a permis, de asemenea, instituirea unui nou cadru de gestionare, trecând de la un plan de refacere la un plan de gestionare, permițând reluarea activităților de pescuit la scară mică și menținând în același timp norme stricte de control. Pentru peștele-spadă din Marea Mediterană, planul de refacere adoptat recent stabilește o TAC de 10 500 de tone începând cu 2017, precum și o reducere lineară de 3 % pe an până în 2022. În 2017, ICCAT a adoptat, de asemenea, o decizie privind înghețarea capacității de pescuit a navelor care exploatează stocuri de ton alb din Marea Mediterană 18 .
1.4.Situația flotei UE
Capacitatea flotei UE a continuat să scadă. În decembrie 2017, registrul flotei UE conținea 82 912 de nave cu o capacitate totală de 1 487,983 măsurată în tonaj brut (GT) și de 5 763,933 măsurată în kilowați (kW). Aceasta reprezintă o reducere cu 1,45 % în raport cu anul trecut în ceea ce privește numărul de nave, de 6,54 % în ceea ce privește kW și de 9,59 % în ceea ce privește GT. Cu toate acestea, o serie de segmente de flotă nu sunt în echilibru cu posibilitățile lor de pescuit.
Performanța economică a flotei UE s-a îmbunătățit din nou și profiturile nete s-au ridicat la 1,3 miliarde EUR în 2016. Flota UE a debarcat aproximativ 5 milioane de tone de fructe de mare, cu o valoare debarcată declarată de 7,7 miliarde EUR. Valoarea adăugată brută și profitul brut (cu excepția subvențiilor) generate de flota UE (cu excepția Greciei) au fost de 4,5 miliarde EUR și, respectiv, de 2,1 miliarde EUR. În ceea ce privește marja de profit net, aceasta a fost de 17 %, cu mult mai mare decât în 2015 (11 %). Estimările pentru 2017 și 2018 indică rezultate economice pozitive.
În ceea ce privește sustenabilitatea socială, ocuparea totală a forței de muncă în cadrul flotei UE în echivalent normă întreagă (ENI) a scăzut, în medie, cu 1,3 % pe an începând din 2008, în parte din cauza scăderii capacității flotei UE. Cu toate acestea, salariul mediu per ENI a crescut în medie cu 2,7 % pe an. Salariul mediu anual per ENI este de 24 800 EUR.
O evoluție majoră în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de lucru în cadrul flotei UE este transpunerea cu succes în legislația UE a Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) C188 privind munca în domeniul pescuitului, astfel cum a fost convenit de către partenerii sociali ai UE 19 . Această convenție instituie un instrument unic și coerent pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă la bordul navelor de pescuit. Cu toate acestea, numai câteva state membre au ratificat convențiile internaționale relevante pentru pescuit 20 și transpunerea acestor norme în legislația UE nu este încă finalizată. Asigurarea unor condiții decente de muncă, de sănătate și de siguranță la bordul navelor de pescuit reprezintă o prioritate pe agenda Comisiei.
1.5.Guvernanță
1.5.1.Progresele înregistrate cu privire la planurile multianuale
Adoptarea recentă a planului multianual pentru speciile demersale din Marea Nordului reprezintă o evoluție importantă, care va contribui la garantarea unui pescuit durabil pe termen lung. Acesta este al doilea plan multianual convenit, după planul multianual pentru Marea Baltică din 2016. În schimb, Parlamentul European și Consiliul nu au ajuns încă la un acord privind planul multianual pentru sardine și hamsii în Marea Adriatică, propus de Comisie în 2017, iar perspectivele unei adoptări rapide sunt reduse. Comisia colaborează strâns cu toate părțile interesate pentru a facilita discuțiile, astfel încât măsurile să poată fi puse în aplicare cât mai curând posibil, pentru a proteja stocurile aflate în stare critică.
În martie 2018, Comisia a propus două noi planuri multianuale: unul pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și unul pentru specii demersale în apele occidentale. Un acord cu privire la aceste propuneri este important pentru atingerea Fmsy și punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare.
1.5.2.Regionalizarea și implicarea părților interesate
Reforma PCP din 2013 a introdus regionalizarea: în cazul în care se aplică regionalizarea, statele membre vizate pot să trimită recomandări comune pentru adoptarea de acte delegate ale Comisiei. Noua generație de planuri multianuale conține, de asemenea, dispoziții privind regionalizarea, care permit statelor membre și părților interesate să colaboreze cu privire la o serie de măsuri de gestionare adaptate la bazinele lor marine.
Regionalizarea a jucat un rol important în introducerea progresivă a obligației de debarcare. În schimb, recomandările comune privind măsurile de conservare pentru siturile Natura 2000 și alte zone protejate în temeiul articolului 11 din regulamentul privind PCP au fost mai puțin numeroase și vizează numai anumite zone din Marea Nordului și din Marea Baltică. Pentru a ajuta statele membre mediteraneene să înțeleagă mai bine avantajele care decurg din punerea în aplicare a măsurilor de conservare în temeiul PCP, un atelier cu privire la acest subiect a avut loc în Zadar în octombrie 2017. Statele membre și părțile interesate trebuie să se implice mai mult în acest sens. Pentru a le facilita sarcinile, Comisia va publica un document de orientare cu privire la definirea actelor delegate în temeiul articolului 11 din regulamentul privind PCP. În plus, la începutul acestui an, Comisia a prezentat un raport privind exercitarea competențelor delegate în temeiul PCP 21 .
Regionalizarea a consolidat, de asemenea, rolul consiliilor consultative, principalele organizații ale părților interesate stabilite în cadrul PCP. Statele membre trebuie să consulte consiliile consultative la elaborarea recomandărilor lor comune. Ca urmare, numărul de recomandări ale consiliilor consultative a crescut din nou, de la 56 în 2016 la 64 în 2017.
Expertiza consiliilor consultative este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a PCP. Comisia și statele membre se bazează pe analiza lor pentru a preveni sau, cel puțin, a atenua situațiile de blocaj în cadrul normelor UE în vigoare. Consiliile consultative pot, de asemenea, să dezvolte strategii de gestionare durabilă, cum ar fi cele două strategii de gestionare pentru limba-de-mare din Golful Biscaya și din estul Canalului Mânecii, care au generat activități de pescuit în conformitate cu Fmsy, ceea ce a dus la creșterea cotelor pentru pescari.
1.6.Obligația de debarcare
Introducerea progresivă a obligației de debarcare a înregistrat progrese în 2018. Activitățile de pescuit de specii pelagice și activitățile de pescuit din Marea Baltică și Marea Neagră sunt deja pe deplin supuse obligației de debarcare. Pentru activitățile de pescuit de specii demersale, a existat o creștere generală a domeniului de aplicare al obligației de debarcare, în termeni de volum, de la 35 % la 44 % în raport cu anul trecut: aceasta corespunde unui procent de 34 % în Marea Nordului, de 51 % în apele de nord-vest și de 65 % în apele de sud-vest. În Marea Mediterană, circa 66 % din totalul debarcărilor sunt în prezent supuse obligației de debarcare. Această cifră se ridică la aproximativ 94 % pentru speciile de pești pelagici mici, la 24 % pentru speciile demersale și la 71 % pentru moluștele bivalve. În Marea Neagră, începând cu 2017, obligația de debarcare vizează toate capturile de specii care fac obiectul TAC, și anume șprotul și calcanul.
În conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, începând cu 1 ianuarie 2019, obligația de debarcare se va aplica tuturor capturilor de specii care fac obiectul unor limite de captură și, în Marea Mediterană, se va aplica și capturilor de specii care fac obiectul dimensiunii minime de referință pentru conservare. Pentru a facilita punerea în aplicare completă și la timp a obligației de debarcare, toate mecanismele de flexibilitate existente în temeiul PCP ar trebui să fie pe deplin utilizate.
Pe baza informațiilor disponibile, până în prezent nu au existat situații de blocaj datorate obligației de debarcare. Cu toate acestea, obiectivul Fmsy pentru 2020 și aplicarea integrală a obligației de debarcare reprezintă o provocare și, prin urmare, statele membre și consiliile consultative sunt încurajate să își continue activitatea, în special pentru a identifica cazurile în care există suficienți pești în sistem și, prin urmare, schimburile de cote pot împiedica situațiile de blocaj. Statele membre ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă normele lor interne ar putea fi îmbunătățite. Utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime pentru a sprijini punerea în aplicare a obligației de debarcare rămâne foarte scăzută, doar 49 de milioane EUR fiind alocate pentru măsuri legate de obligația de debarcare 22 .
Comisia și-a asumat angajamentul ferm de a colabora cu statele membre și cu consiliile consultative, pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de debarcare. Recenta modificare a articolului 15 alineatul (6) din Regulamentul privind PCP pentru a permite reînnoirea planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru o perioadă suplimentară de trei ani reprezintă o mărturie a acestui angajament 23 . Parlamentul European și Consiliul ar trebui să utilizeze această perioadă suplimentară pentru a ajunge la un acord privind planurile multianuale propuse recent de Comisie, dat fiind că planurile multianuale sunt un instrument util pentru rezolvarea unor potențiale situații de blocaj. Comisia va continua să ofere sprijin pentru explorarea în continuare a posibilităților existente, în special în ceea ce privește situațiile de blocaj, în limitele normelor UE în vigoare și pe baza unor exemple specifice prezentate de statele membre.
În ceea ce privește punerea în aplicare și controlul, este din ce în ce mai clar că mijloacele tradiționale de control, cum ar fi inspecțiile pe mare și supravegherea aeriană, sunt mai puțin eficace decât tehnologiile de monitorizare electronică continuă la distanță, cum ar fi sistemele de televiziune cu circuit închis (CCTV) și senzorii. În lipsa unui acord la nivel regional și pentru a asigura condiții de concurență echitabile, Comisia a lansat recent discuții cu statele membre și cu EFCA pentru a aborda această chestiune în cadrul programelor specifice de control și inspecție adoptate în temeiul Regulamentului privind controlul 24 .
1.7.Contextul general: guvernanța internațională a oceanelor și Conferința „Oceanul nostru” din 2017
În 2017, UE a găzduit cea de-a patra ediție a Conferinței „Oceanul nostru”, care s-a bucurat de succes, dat fiind că a condus la 433 de angajamente concrete care au constat în angajamente financiare în valoare de 7,2 miliarde EUR și în 2,5 milioane de km2 de zone marine protejate suplimentare.
În cadrul Comunicării comune privind guvernanța internațională a oceanelor, activitatea Comisiei la nivel internațional se axează în continuare pe:
-promovarea activă a gestionării durabile a pescuitului în afara apelor UE prin intermediul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP);
-susținerea unei mai bune coordonări între ORGP și convențiile maritime regionale și a cooperării cu organizațiile mondiale;
-combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și consolidarea gestionării durabile a resurselor oceanelor noastre prin intermediul dialogurilor bilaterale și al grupurilor de lucru privind pescuitul INN. Intrarea în vigoare a Acordului privind măsurile de competența statului portului în iunie 2016, adoptarea, în iulie 2017, a Orientărilor facultative ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind sistemele de documentare a capturilor și lansarea primei versiuni de lucru a registrului mondial al navelor de pescuit, al navelor frigorifice de transport și al navelor de aprovizionare al FAO în aprilie 2017 reprezintă progrese semnificative în acest domeniu;
-eliminarea lacunelor la nivelul cadrului internațional. Încheierea unui acord internațional care să prevină pescuitul comercial nereglementat în marea liberă a Oceanului Arctic reprezintă o realizare importantă în acest domeniu;
-dezvoltarea pescuitului și a acvaculturii durabile și consolidarea capacităților în acest sector prin programe de sprijin finanțate de UE cu organisme regionale și țări din Pacific, Africa de Vest și Oceanul Indian. În 2017, au fost adoptate două noi programe regionale, PESCAO (Africa de Vest) și PEUMP (Pacific);
-îmbunătățirea guvernanței în sectorul pescuitului și dezvoltarea durabilă a pescuitului local, prin intermediul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului durabil.
Noul regulament privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe 25 , care a intrat în vigoare la 12 decembrie 2017, urmărește să consolideze rolul UE ca actor-cheie pe plan mondial în domeniul pescuitului, al guvernanței oceanelor și al luptei împotriva pescuitului INN.
2.Propuneri privind TAC pentru 2019
Stabilirea TAC pentru 2019 va fi caracterizată de trei etape esențiale: obiectivul Fmsy 2020 a cărui dată-limită se apropie cu repeziciune, punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare începând din 2019 și stabilirea posibilităților de pescuit pe baza planurilor multianuale pentru Marea Baltică și Marea Nordului. Toate cele trei etape sunt la fel de importante pentru părțile interesate și statele membre și trebuie să fie luate în considerare în cadrul exercițiului de stabilire a TAC, pentru a asigura coerența.
2.1.Obiectivele generale ale propunerilor privind posibilitățile de pescuit pentru 2019
Obiectivul principal al Comisiei este de a realiza progrese semnificative suplimentare în direcția atingerii obiectivului Fmsy, întrucât acesta este ultimul an înainte de obiectivul Fmsy pentru 2020. În ceea ce privește stocurile evaluate pe baza Fmsy gestionate exclusiv de UE, Uniunea a realizat progrese importante, astfel cum s-a explicat mai sus.
Cu toate acestea, garantarea faptului că toate TAC sunt în conformitate cu Fmsy în orice moment este o provocare. Din motive biologice și socioeconomice, este posibil ca nu toate stocurile să poată fi exploatate în conformitate cu Fmsy în mod simultan. Prin urmare, respectarea obiectivului Fmsy al PCP necesită un efort continuu.
2.2.Cum să ne îndeplinim obiectivele - procesul de trecere de la considerațiile științifice la negocierea posibilităților de pescuit
La baza propunerilor Comisiei privind posibilitățile de pescuit se află avizul științific al Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), care este emis în mai multe părți 26 . Comisia intenționează să includă cât mai multe stocuri posibile în propunerile sale inițiale. În cazul special al propunerii pentru Marea Nordului și Oceanul Atlantic, având în vedere că avizele sunt emise tardiv între octombrie și decembrie, propunerea va include totuși posibilități de pescuit pro memoria pentru stocurile cu aviz tardiv.
Un element important în acest proces este consultarea părților interesate, care joacă un rol esențial. Comisia invită statele membre și părțile interesate să își înceapă activitatea devreme, pe baza avizului ICES aflat la dispoziția publicului, decât să aștepte propunerile Comisiei. Părțile interesate vor avea ocazia să transmită Comisiei recomandări privind posibilitățile de pescuit, în special prin intermediul consiliilor consultative respective, și să facă schimb de opinii cu statele membre. În acest stadiu, părțile interesate ar trebui să ia în considerare, de asemenea, impactul socioeconomic al avizului ICES.
Comisia își va elabora propunerile ținând cont de consultările menționate mai sus. Vor exista patru propuneri, care vor viza Marea Baltică (septembrie), stocurile de pești de adâncime (septembrie), Oceanul Atlantic și Marea Nordului (noiembrie) și Marea Neagră (noiembrie), care urmează a fi discutate în cadrul a trei reuniuni separate ale Consiliului.
Comisia va explica și va discuta propunerile împreună cu statele membre în perioada premergătoare reuniunilor relevante ale Consiliului și în cadrul acestora. În cadrul discuțiilor, Comisia va evalua, pe baza unei analize economice solide furnizate de statele membre, dacă atingerea unor rate de exploatare în conformitate cu Fmsy în 2019 ar periclita în mod considerabil sustenabilitatea socială și economică a flotelor de pescuit în cauză 27 . Pentru o mai bună organizare a acestor discuții, Comisia invită statele membre să își pregătească considerațiile socioeconomice în timp util, pe baza avizului ICES, și să consulte părțile interesate. Pentru o evaluare pertinentă a considerațiilor socioeconomice, statele membre ar trebui să trimită observații Comisiei cu cel puțin două luni înainte de reuniunea relevantă a Consiliului.
Dat fiind că propunerile privind TAC urmează să fie adoptate înainte de retragerea Regatului Unit, nu este prevăzută nicio schimbare în procesul de luare a deciziilor pentru 2018. Dispozițiile actuale ale proiectului de acord de retragere, astfel cum a fost convenit la nivel de negociatori la 19 martie 2018, prevăd o perioadă de tranziție, conform căreia deciziile Consiliului cu privire la posibilitățile de pescuit pentru 2019 ar trebui să se aplice Regatului Unit în totalitate pentru întregul an 2019. Totuși, aceste dispoziții depind de aprobarea oficială a acordului de retragere în integralitatea sa atât de către Uniune, cât și de către Regatul Unit, și până atunci nu există nicio certitudine juridică cu privire la punerea lor în aplicare.
3.3 Stabilirea posibilităților de pescuit pentru diferitele tipuri de stocuri
Posibilitățile de pescuit pentru stocurile din Marea Baltică și Marea Nordului vor fi stabilite în cadrul planurilor multianuale relevante, care definesc intervalele Fmsy de mortalitate și, prin urmare, oferă un anumit grad de flexibilitate. Comisia își propune să anticipeze mai bine necesitatea de a utiliza această flexibilitate și colaborează în prezent cu ICES pentru a primi informații, în cadrul avizului său anual, privind existența pescuitului mixt și a unor dependențe intraspecii și interspecii. Dacă acest aviz este disponibil în timp util, Comisia intenționează să utilizeze întreaga gamă de valori Fmsy pentru a face propuneri privind TAC, atunci când acest lucru este justificat de dependențele intraspecii și interspecii sau de situațiile de pescuit mixt, astfel cum reiese din programele naționale multianuale.
La elaborarea propunerilor, este, de asemenea, important să se ia în considerare faptul că, începând cu 2019, posibilitățile de pescuit vor fi propuse în contextul punerii în aplicare integrale a obligației de debarcare. În timp ce, în ultimii ani, Comisia a propus suplimentări după propunerea sa inițială, începând din acest an, Comisia intenționează să propună, pentru Marea Baltică și Marea Nordului, avizul ICES privind debarcările pentru intervalele FMSY, deducând cotele de minimis, după caz. Același lucru se aplică și în cazul Oceanului Atlantic. Pentru a facilita punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare în 2019, este important să se utilizeze toate instrumentele disponibile de atenuare, inclusiv orice aviz ICES privind abordarea referitore la pescuitul mixt, după caz.
În ceea ce privește avizele științifice, trebuie subliniat faptul că ICES efectuează un exercițiu de benchmark privind stocurile la fiecare câțiva ani. În cazul în care aceste exerciții de benchmark duc la diferențe foarte mari în ceea ce privește avizul pentru 2019 în raport cu avizul ICES pentru 2018, Comisia intenționează să analizeze dacă este oportun să limiteze variațiile mari, de la caz la caz, în vederea introducerii treptate a recomandărilor din aviz și să atenueze impactul acestuia asupra stabilirii TAC, respectând în același timp cadrul juridic în vigoare.
Unele planuri multianuale adoptate înainte de PCP din 2013 nu mai sunt compatibile cu obiectivele noii PCP, de exemplu pentru că includ un obiectiv mai puțin ambițios. Acest lucru este valabil pentru merluciu și langustină. În astfel de cazuri, Comisia intenționează să propună TAC care ating Fmsy în 2019, ținând totodată seama de orice aviz ICES privind pescuitul mixt.
Pentru stocurile evaluate pe baza Fmsy care fac obiectul consultărilor cu țările partenere din afara UE, în contextul consultărilor dintre UE și Norvegia și al consultărilor cu statele de coastă, Comisia încearcă în continuare să ajungă la un acord cu aceste state, promovând în același timp atingerea Fmsy.
Pe lângă stocurile evaluate pe baza Fmsy, propunerea Comisiei va viza, de asemenea, câteva stocuri în cazul cărora ICES va utiliza modele de prognoză a tendinței și va emite avize cantitative privind capturile bazate pe o valoare aproximativă a Fmsy. Pentru aceste stocuri, Comisia intenționează să urmeze aceeași abordare ca și pentru stocurile evaluate pe baza MSY.
În sfârșit, pentru o serie de stocuri exploatate numai drept capturi accidentale, cum ar fi așa-numitele stocuri care fac obiectul unor declarații, Comisia primește un aviz preventiv din partea ICES. Este cazul capturilor accidentale în cadrul planului pentru Marea Baltică și Marea Nordului, dar și al capturile accidentale din Oceanul Atlantic. Uneori, TAC pentru aceste capturi accidentale prezintă niveluri scăzute de utilizare a cotelor. Importanța lor economică este mică, iar informațiile referitoare la statutul lor sunt limitate. Comisia va evalua cea mai bună abordare pentru viitor, ținând seama de: avizul ICES; faptul că reprezintă doar 5 % din debarcările în conformitate cu TAC și de necesitatea de a evita situațiile de blocaj pentru anumite activități de pescuit importante din punct de vedere economic.
În ceea ce privește anghila, un stoc aflat în stare critică, Comisia intenționează să includă măsuri adecvate pentru toate bazinele marine în propunerea sa privind posibilitățile de pescuit în Oceanul Atlantic și în Marea Nordului, pe baza celor mai recente avize științifice. Comisia va reevalua situația anul următor, luând în considerare rezultatele evaluării Regulamentului privind rezervele de anghilă, constatările rapoartelor statelor membre cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor de gestionare a rezervelor de anghilă și rezultatele punerii în aplicare a încetării temporare a pescuitului instituite.
Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care intră în domeniul de competență al organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului vor fi transpuse pe baza deciziilor lor, ca de obicei.
3.Concluzie
În ansamblu, Uniunea Europeană face progrese în punerea în aplicare a PCP, un număr tot mai mare de TAC fiind în conformitate cu Fmsy. Cu toate acestea, nu trebuie să ne mulțumim cu situația actuală. Trebuie să continuăm în această direcție, dat fiind că anul 2020 se apropie cu repeziciune.
Situația din Marea Mediterană și Marea Neagră rămâne îngrijorătoare. UE și-a asumat rolul de lider pentru a ameliora această situație, inclusiv cu partenerii săi internaționali. Comisia va depune toate eforturile pentru a facilita un acord rapid și semnificativ cu privire la cele două noi planuri multianuale propuse, pentru peștii pelagici din Marea Adriatică și speciile demersale din Mediterana de Vest. La rândul lor, statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a se asigura că planurile lor naționale de gestionare în temeiul Regulamentului privind Marea Mediterană sunt în concordanță cu noua PCP.
Punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare prezintă, de asemenea, provocări, atât în ceea ce privește atenuarea eventualelor situații de blocaj, cât și în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare armonizate pe mare prin instrumente adecvate de asigurare a aplicării și de control. Având în vedere că flota UE este general rentabilă, este momentul potrivit să se asigure faptul că sunt instituite măsurile necesare pentru a asigura un viitor durabil și competitiv pentru sectorul pescuitului din UE.
Calendar
Calendarul planificat al acțiunilor este următorul:
|
Când |
Ce anume |
|
Mai/iunie/octombrie/decembrie |
Avizul ICES privind stocurile |
|
Iunie - septembrie |
Consultare publică privind comunicarea |
|
14 septembrie |
Seminar privind situația stocurilor cu părțile interesate |
|
Septembrie |
Adoptarea propunerilor privind TAC pentru Marea Baltică |
|
Octombrie |
Adoptarea propunerilor privind TAC pentru apele de adâncime Consiliu privind TAC pentru Marea Baltică |
|
Noiembrie |
Adoptarea propunerilor privind TAC pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului/Marea Neagră Consiliu privind TAC din apele de adâncime |
|
Decembrie |
Consiliu privind TAC pentru Oceanul Atlantic/Marea Nordului/Marea Neagră |
Aceste măsuri includ măsuri de sprijin pentru echipamentele care îmbunătățesc selectivitatea uneltelor de pescuit și pentru echipamentele aflate la bord sau pentru echipamentele care elimină practica aruncării înapoi în mare a capturilor; investiții în porturi de pescuit, hale de licitație, locuri de debarcare și adăposturi; măsuri de marketing care vizează găsirea de noi piețe și îmbunătățirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pescărești, inclusiv a capturilor nedorite debarcate.