1.Consolidarea competitivității sectorului european al comerțului cu amănuntul

Un sector al comerțului cu amănuntul dinamic și competitiv este important pentru consumatori, întreprinderi și, prin urmare, pentru întreaga economie a UE. Numărul mare de întreprinderi și locuri de muncă implicate, precum și contribuția la valoarea adăugată europeană fac ca sectorul comerțului cu amănuntul să fie esențial pentru stimularea pe termen lung a creșterii economice 1 .

Influențat de evoluția nevoilor consumatorilor și de progresele tehnologice, sectorul a fost transformat rapid și este un catalizator pentru inovare și productivitate.

Gospodăriile din UE cheltuiesc până la o treime din bugetele lor pe bunuri distribuite de comercianții cu amănuntul. Prin prețurile, varietatea și calitatea produselor oferite, sectorul comerțului cu amănuntul are un impact asupra calității vieții cetățenilor care trăiesc în UE.

Cele 3,6 milioane de întreprinderi active în sectorul comerțului cu amănuntul (în principal IMM-uri) interacționează cu alte sectoare economice, cum ar fi angrosiștii și fabricanții de produse, precum și cu transporturile, logistica și alte servicii adresate întreprinderilor. Un sector al comerțului cu amănuntul mai performant va avea ca rezultat efecte pozitive de propagare asupra întregii economii.

Piața unică permite comercianților cu amănuntul să aibă acces la aproximativ 500 de milioane de potențiali consumatori. Cu toate acestea, acest lucru necesită un mediu de afaceri favorabil și un cadru de reglementare adaptat la nevoile atât ale comercianților cu amănuntul online, cât și ale celor offline și care oferă sprijin ca răspuns la provocările care afectează sectorul comerțului cu amănuntul la nivel mondial 2 .

Creșterea rapidă a comerțului electronic transformă sectorul comerțului cu amănuntul. Comerțul electronic a devenit o realitate pentru majoritatea cetățenilor din UE. El creează atât noi oportunități, cât și noi provocări pentru sector. Dezvoltarea comerțului cu amănuntul prin multiple canale și estomparea frontierelor dintre comerțul offline (desfășurat în spații comerciale) și cel online (comerțul electronic) promovează concurența și stimulează inovarea în acest sector. Cu toate acestea, comerțul electronic transfrontalier în UE necesită încă multe îmbunătățiri. În plus, nu toate întreprinderile consideră că este ușor să țină pasul cu apariția unor noi modele de afaceri - 80 % dintre comercianții cu amănuntul nu vând încă online. În special, unui număr mare de comercianți cu amănuntul mici le este greu să se adapteze.

Pentru ca piața unică să dea rezultate, trebuie întreprinse acțiuni adecvate la nivel național, regional și local. În contextul semestrului european, mai multe state membre au realizat deja reforme care urmăresc îmbunătățirea mediului de reglementare pentru comercianții cu amănuntul 3 .

Cu toate acestea, productivitatea din sectorul comerțului cu amănuntul din UE a rămas în urmă față de alte sectoare și este mai puțin dinamică decât în alte economii comparabile 4 . Comerțul cu amănuntul a fost, de asemenea, mai puțin profitabil decât alte sectoare. Acumularea reglementărilor are un impact negativ asupra performanței sale. Comercianții cu amănuntul trebuie să respecte o acumulare de cadre de reglementare diverse și, adesea, complexe stabilite la nivel național, regional și local. Aceste reglementări restrictive duc la piețe ale comerțului cu amănuntul mai puțin dinamice, cu mai puține intrări și ieșiri ale întreprinderilor de comerț cu amănuntul și cu perspective mai reduse de ocupare a forței de muncă. 5

Sursă: Calcule proprii pe baza informațiilor colectate de la statele membre, de la Eurostat și prin studii specializate 6

Un sector al comerțului cu amănuntul modern are nevoie de mai multe investiții și de un mediu de afaceri favorabil. Planul de investiții pentru Europa sprijină o mai mare dezvoltare în profunzime a pieței unice, în special prin eliminarea obstacolelor din calea investițiilor, încurajând un grad mai mare de previzibilitate normativă și reducând reglementarea excesivă.

În ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei privind piața unică digitală 7 , Comisia a luat măsuri pentru ca piața unică să fie în pas cu era digitală. Stimularea comerțului electronic transfrontalier a fost unul dintre principalele obiective. Propunerile Comisiei privind geoblocarea 8 , serviciile de livrare transfrontalieră de colete 9 , modernizarea sistemului TVA 10 , normele privind contractele digitale 11 și viitoarea inițiativă privind platformele online 12 îi vor ajuta pe comercianții cu amănuntul să opereze cu ușurință online. Comisia propune, de asemenea, acțiuni pentru o impozitare echitabilă și eficientă a economiei digitale 13 și pentru a asigura independența schemelor de plată cu cardul și a entităților de procesare. 14

Apar noi oportunități pentru întreprinderile nou-înființate care activează în acest sector. Inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora 15 vizează în mod specific eliminarea obstacolelor pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere pe piața unică, prin crearea unor oportunități comerciale mai bune și facilitarea accesului la finanțare.

Noua agendă pentru competențe în Europa a propus o serie de acțiuni, care vor contribui la echiparea cetățenilor UE cu competențele adecvate pentru a răspunde provocărilor economiei globale aflate într-o evoluție rapidă 16 . Comerțul cu amănuntul are nevoie de competențe adaptate la cerințele digitalizării. Mai mult, programul Erasmus+ oferă noi oportunități de ucenicie de lungă durată în străinătate într-o gamă largă de sectoare economice, inclusiv în cel al comerțului cu amănuntul.

Piața unică a bunurilor prezintă o importanță deosebită pentru sectorul comerțului cu amănuntul. În decembrie 2017, Comisia a prezentat două propuneri legislative pentru a facilita, în cazul întreprinderilor, în special al IMM-urilor, comercializarea de către acestea a produselor lor în întreaga UE 17 , precum și pentru a spori controalele menite să împiedice vânzarea de produse periculoase consumatorilor din UE. 18 Mai mult, Comisia a prezentat o propunere pentru eliminarea principalelor obstacole de factură legislativă care îngreunează comerțul transfrontalier 19 . De asemenea, Comisia adoptă noi inițiative de îmbunătățire a cadrului juridic pentru consumatori și întreprinderi. 20

Directiva privind serviciile permite comercianților cu amănuntul să înființeze cu mai mare ușurință magazine pe teritoriul tuturor statelor membre. În hotărârea pronunțată în cauza Visser 21 , Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) a confirmat că sectorul comerțului cu amănuntul este un serviciu și, ca atare, el intră în domeniul de aplicare al directivei privind serviciile 22 . Directiva garantează că anumite cerințe foarte restrictive privind accesul pe piață sunt interzise și altele pot exista numai în cazul în care sunt nediscriminatorii, sunt justificate din perspectiva unui obiectiv legitim de politică publică și sunt proporționale. În această privință, directiva își propune, de asemenea, să garanteze, într-o perioadă de timp rezonabilă, existența unor proceduri eficiente, obiective și nediscriminatorii privind accesul pe piață. Aceleași cerințe sunt impuse prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în situațiile care nu fac obiectul domeniului de aplicare al directivei privind serviciile, cum ar fi restricțiile operaționale.

Consiliul European a subliniat faptul că punerea în aplicare a legislației existente este esențială pentru funcționarea pieței unice 23 . În ceea ce privește punerea în aplicare a directivei privind serviciile, statele membre au făcut o serie de ajustări ale cadrelor de reglementare pentru servicii. Conformitatea deplină cu normele UE ar îmbunătăți mediul de reglementare pentru comerțul cu amănuntul și, prin urmare, ar permite întreprinderilor și consumatorilor să beneficieze pe deplin de piața unică.

Strategia privind piața unică a subliniat faptul că restricțiile de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul și cele care afectează operațiunile de comerț cu amănuntul cotidiene reprezintă obstacole semnificative în calea unui sector al comerțului cu amănuntul mai performant. Comisia s-a angajat să definească „o serie de bune practici pentru a facilita înființarea unităților de vânzare cu amănuntul și pentru a reduce restricțiile de funcționare în cadrul pieței unice... [să furnizeze] orientări pentru reformele din statele membre și pentru stabilirea de priorități privind asigurarea respectării legii în sectorul comerțului cu amănuntul.” 24

Prezenta comunicare urmărește să contribuie la valorificarea potențialului sectorului comerțului cu amănuntul pentru economia UE, prin identificarea celor mai bune practici. Cele mai bune practici vor veni în sprijinul competitivității sectorului comerțului cu amănuntul, fără a submina obiectivele de politică publică urmărite de statele membre. După cum a subliniat Consiliul European, UE trebuie să-și continue eforturile în direcția unei pieței unice viabile, aflate în pas cu era digitală 25 . Sectorul comerțului cu amănuntul se bazează tot mai mult pe distribuția prin multiple canale și această tendință va continua. Mai multe inițiative privind piața unică digitală vizează să garanteze că toți comercianții cu amănuntul online pot să desfășoare activități de vânzare la nivel transfrontalier eficiente. Prezenta comunicare abordează restricțiile prevalente în comerțul cu amănuntul offline.

Cu ocazia celei de a 25-a aniversări a pieței unice 26 , ar trebui nu doar să sărbătorim realizările acesteia, ci și să privim spre viitor. Sectorul comerțului cu amănuntul merită atenția și analiza noastră. Instituțiile UE și statele membre trebuie să depună eforturi pentru a sprijini competitivitatea sectorului, într-un moment în care creșterea rapidă a comerțului electronic contribuie la transformarea sa.

2.Restricții care afectează performanța de piață a comerțului cu amănuntul

Comercianții cu amănuntul se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, cu numeroase restricții în ceea ce privește înființarea de magazine (de exemplu, dimensiunea sau amplasamentul magazinului și procedura de obținere a unei autorizații specifice) și funcționarea (de exemplu, orele de funcționare, vânzările promoționale, canalele de distribuție, fiscalitatea, originea produselor). Multe dintre aceste restricții pot fi justificate din perspectiva obiectivelor de politică publică legitime, însă acumularea lor poate crea obstacole disproporționate pentru noii intrați pe piață și, prin urmare, poate afecta negativ productivitatea sectorului. Comercianții cu amănuntul subliniază faptul că toate cadrele de reglementare ar trebui să fie flexibile și orientate către viitor pentru a permite întreprinderilor să se adapteze rapid la o realitate în schimbare 27 .

Reducerea restricțiilor are efecte pozitive asupra funcționării pieței 28 . Un mediu de reglementare mai puțin restrictiv încurajează întreprinderile să intre pe piață, să profite de oportunitățile pe care aceasta le oferă și să își desfășoare activitatea cu succes. Comercianții cu amănuntul beneficiază de mai multă flexibilitate în a investi în amplasamentul și formatul potrivit al magazinelor lor și în a răspunde mai bine la nevoile consumatorilor locali. Toate acestea, la care se adaugă prosperitatea comerțului electronic, sporesc concurența și duc la succesul unor întreprinderi mai eficiente și mai inovatoare.

În consecință, productivitatea sectorului se îmbunătățește, acest lucru fiind și în beneficiul consumatorilor. Consumatorii se pot bucura de o mai mare varietate, inovare și de o calitate superioară atât a produselor, cât și a serviciilor oferite. Ei sunt, de asemenea, susceptibili să plătească prețuri mai scăzute 29 . Mai mult, un sector al comerțului cu amănuntul mai puternic poate oferi oportunități suplimentare de încadrare în muncă. Sporirea și îmbunătățirea locurilor de muncă ar putea avea loc nu numai în sectorul comerțului cu amănuntul, ci și în serviciile auxiliare precum transportul, depozitarea și logistica.

Comisia a elaborat un indicator privind restricționarea comerțului cu amănuntul, care ilustrează diferitele restricții la stabilirea și gestionarea cotidiană a magazinelor 30 . Componentele sale captează complexitatea și diversitatea cadrelor de reglementare existente în statele membre. În ansamblu, indicatorul captează starea de fapt la momentul respectiv și prezintă o imagine extrem de divergentă în ceea ce privește restricționarea pe teritoriul UE. În toate statele membre există atât restricții legate de stabilire, cât și de funcționare. Cu toate acestea, anumite tipuri de restricții și nivelul de restricționare diferă în mod semnificativ. Acest nivel poate fi de până la cinci ori mai mare în unele state membre decât în altele. În timp ce cadrele de reglementare cel mai puțin restrictive conțin numai câteva tipuri de restricții, cele mai restrictive pot acumula pană la 12 tipuri diferite de restricții 31 . Acest lucru afectează mediul în care își desfășoară activitatea întreprinderile de comerț cu amănuntul.

Sarcina de reglementare a sectorului comerțului cu amănuntul le revine în primul rând statelor membre. Cu toate acestea, atunci când stabilesc norme, statele membre trebuie să respecte legislația UE și să nu restricționeze în mod nejustificat libertatea de stabilire sau libertatea de a presta servicii. Ca urmare, unele restricții sunt interzise, în timp ce în alte cazuri, acestea pot fi menținute sau introduse atât timp cât sunt nediscriminatorii, justificate din perspectiva obiectivelor de politică publică legitime și proporționale. Un mediu de reglementare mai puțin restrictiv ar sprijini competitivitatea acestui sector. În acest context, ar trebui să se țină seama de faptul că, prin natura lor, reglementările privind stabilirea și funcționarea afectează în principal comercianții cu amănuntul offline. În plus, restricțiile se acumulează, iar statele membre ar trebui să ia în considerare efectele lor cumulative.

3.Facilitarea stabilirii de unități de comerț cu amănuntul

Deschiderea unor noi magazine reprezintă modalitatea comercianților cu amănuntul de avea acces pe o piață. Pe măsură ce se dezvoltă comerțul cu amănuntul prin multiple canale, este important să li se ofere comercianților cu amănuntul posibilitatea de a urma o strategie coerentă privind accesul pe piață, care să combine prezența online cu cea offline. Mai mult, un astfel de acces pe piață ar trebui să fie posibil într-un interval de timp rezonabil și fără întârzieri nejustificate sau disproporționate. Accesul pe piață în timp util și rapid este o chestiune primordială pentru comercianții cu amănuntul. Aceștia sunt preocupați de existența unor restricții cu privire la amplasarea de noi magazine, condițiile referitoare la produse sau o lipsă generală de securitate juridică. Comercianții cu amănuntul indică faptul că procedurile referitoare la stabilire sunt prea lungi, prea complexe și prea incerte 32 .

Restricțiile privind stabilirea sunt adevărate obstacole la intrarea pe piață și, ca atare, ele au fost puse în discuție în repetate rânduri în contextul semestrului european 33 .

Condiții de stabilire

Toate statele membre reglementează stabilirea unităților de comerț cu amănuntul. Foarte adesea, stabilirea unităților de comerț cu amănuntul este reglementată la nivel regional și/sau local, ceea ce sporește diversitatea normelor pe care comercianții cu amănuntul trebuie să le respecte.

Prin codificarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește libertatea de stabilire, directiva privind serviciile interzice anumite cerințe, cum ar fi testele privind necesitățile economice 34 . Cererile de informații necesare pentru a evalua oferta (de exemplu, numărul, tipurile și formatele magazinelor existente) sau pentru a evalua cererea de pe piață (de exemplu, puterea de cumpărare sau de consum a gospodăriilor în zonele de stabilire relevante) se încadrează în această categorie. Aceste cerințe au fost interzise de legiuitorul UE, deoarece ele fie urmăresc interese pur economice, fie pot fi înlocuite prin mijloace mai puțin restrictive. În momentul punerii în aplicare a directivei privind serviciile, multe state membre și-au revizuit condițiile de stabilire și au eliminat cerințele pentru o evaluare economică 35 . Cu toate acestea, în unele state membre, informațiile economice sunt în continuare necesare sau utilizate, prin lege sau în practică.

În plus, normele privind stabilirea unităților de comerț cu amănuntul sunt dictate de considerațiile de planificare urbană și regională, având adesea obiectivul de menținere a vitalității centrelor urbane sau de protecție a mediului. De exemplu, aceste norme pot restricționa înființarea de magazine la periferiile orașelor. Aceste obiective sunt, ca atare, împărtășite de Comisie, care, în conformitate cu Agenda urbană a UE 36 , lucrează împreună cu statele membre, orașe și alte părți interesate pentru a promova mai multe politici eficiente, eficace și adecvate în materie de urbanism, precum și pentru a contribui la coeziunea teritorială 37 . În același timp, exercitarea de către statele membre a acestor obiective trebuie să se realizeze într-o manieră proporțională.

CJUE a confirmat 38 că directiva privind serviciile se aplică unităților de comerț cu amănuntul, indiferent de modul în care statele membre reglementează stabilirea acestora, dacă prin intermediul unui regim de autorizare sau prin planificare urbană și regională. CJUE a confirmat că directiva privind serviciile permite ca obiectivele de politică publică să fie luate în considerare în mod corespunzător și că statele membre dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește modul în care obiectivele legitime de politică publică sunt îndeplinite. Cu toate acestea, în scopul compatibilității cu directiva privind serviciile în această privință, statele membre trebuie să se asigure că cerințele de reglementare referitoare la stabilirea unităților de comerț cu amănuntul nu sunt doar justificate printr-un motiv imperativ de interes general, ci că ele sunt, de asemenea, proporționale.

Proporționalitatea este o caracteristică importantă a libertăților garantate de piața unică. Proporționalitatea este esențială în comerțul cu amănuntul. Conform dispozițiilor directivei privind serviciile, comercianții cu amănuntul nu fac obiectul unor restricții care ar putea fi disproporționate. Acesta este cazul unora dintre cerințele menționate în mod explicit în directiva privind serviciile, printre care se numără restricțiile teritoriale 39 . Un exemplu în acest sens ar putea fi planurile de amenajare spațială extrem de detaliate, care prezintă tipurile de produse care urmează să fie comercializate. 40 Prin hotărârea sa în cauza Visser, CJUE a reamintit obligația statelor membre, în temeiul directivei privind serviciile 41 , de a-și trece în revistă reglementările și practicile pentru a verifica proporționalitatea restricțiilor teritoriale care se aplică stabilirii de unități de comerț cu amănuntul 42 .

În sectorul serviciilor în general, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate în ceea ce privește profesiile reglementate. 43 În mod similar, în propunerea Comisiei privind procedura de notificare pentru anumite restricții în temeiul directivei privind serviciile 44 , este nevoie de o abordare structurată și uniformă în ceea ce privește proporționalitatea.

Prin stabilirea de praguri privind dimensiunea, statele membre aplică adesea norme diferite pentru proiectele de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul în funcție de dimensiunea unității de comerț cu amănuntul planificate 45 . Acest lucru poate duce la conturarea în mod artificial a peisajului unităților de comerț cu amănuntul, afectând formatele și dimensiunile magazinelor deschise 46 și având, în cele din urmă, un impact asupra productivității.

Teste privind necesitățile economice

În conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie să își revizuiască normele și practicile pentru a se asigura că datele economice nu sunt nici necesare, nici utilizate în scopul stabilirii.

Exemplu: În majoritatea statelor membre, datele economice nu sunt utilizate în procedurile privind stabilirea unităților de comerț cu amănuntul, în timp ce în unele state membre testele privind necesitățile economice sunt încă în vigoare, de jure sau de facto.

Norme referitoare la amplasament

Dacă se aplică norme specifice referitoare la amplasament, inclusiv cu obiectivul de a menține vitalitatea centrelor urbane, în conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie să evalueze proporționalitatea acestor norme, în special pentru a stabili dacă aplicarea de norme mai puțin restrictive ar fi o măsură la fel de eficace.

Exemplu: În Franța, normele privind stabilirea unităților de comerț cu amănuntul permit comercianților cu amănuntul să selecteze amplasamentul optim pentru magazinul lor, fără a impune constrângeri privind formatul magazinului și sortimentele de produse.

Zone locale de amenajare teritorială

Atunci când elaborează planurile locale de amenajare teritorială, autoritățile publice sunt încurajate să permită desfășurarea unei game largi de activități comerciale în zonele comerciale respective. În plus, în conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie, în temeiul principiului proporționalității, să evite normele excesiv de prescriptive.

Exemplu: Prin indicarea, în planurile locale, a unor zone destinate unei game largi de activități comerciale („uz comercial”), autoritățile române permit o anumită flexibilitate în utilizarea teritoriului.

Praguri legate de dimensiune

La stabilirea pragurilor privind dimensiunea pentru unitățile de comerț cu amănuntul, în conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie, în temeiul principiului proporționalității, să evalueze coerența nivelului pragurilor cu obiectivele de politică publică urmărite. Mai mult, autoritățile publice sunt încurajate să ia în considerare efectele acestora asupra structurii pieței.

Exemplu: În Letonia, nu se aplică niciun prag și, indiferent de dimensiunea magazinului, se aplică un singur proces de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul, în măsura în care proiectul este planificat să aibă loc în aria desemnată pentru „uz comercial”. De asemenea, în Danemarca și în Finlanda, ca urmare a reformelor cadrelor de reglementare referitoare la unitățile de comerț cu amănuntul, au fost stabilite praguri mai ridicate pentru dimensiunea magazinelor și au fost eliminate anumite plafoane privind suprafața la sol. Aceste reforme au fost efectuate pentru a îmbunătăți funcționarea acestui sector, pentru a crește productivitatea și pentru a oferi consumatorilor o gamă mai largă de opțiuni și prețuri mai mici.

Menținerea vitalității centrelor urbane este un interes legitim de politică pentru autoritățile naționale, regionale sau locale, iar numărul de magazine vacante este în creștere. Pentru a rezolva această problemă, unele dintre aceste autorități aplică restricții la stabilirea de unități de comerț cu amănuntul în afara centrelor urbane. În cazul în care se aplică, aceste restricții trebuie să fie justificate și proporționale. În acest context, autoritățile naționale competente ar trebui să aibă în vedere o politică mai cuprinzătoare care să meargă dincolo de normele specifice comerțului cu amănuntul. Ele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare dimensiunea comerțului electronic și preferințele în schimbare în materie de cumpărături ale consumatorilor, ambele afectând prezența comercianților cu amănuntul în centrele urbane.

Noi abordări în ceea ce privește promovarea vitalității centrelor urbane

Autoritățile publice sunt încurajate să ia în considerare o gamă largă de acțiuni și de măsuri pentru a atrage consumatorii către centrele urbane care nu se bazează exclusiv pe restricții privind unitățile de comerț cu amănuntul.

Exemplu: Într-o zonă a orașului Amsterdam (Țările de Jos), cunoscută sub numele de „9 străzi”, comercianții cu amănuntul s-au reunit pentru a crea o economie înfloritoare bazată pe identitatea și pe patrimoniul cultural al zonei. Cu ajutorul unui administrator la nivel de comunitate, comercianții cu amănuntul sunt încurajați să coordoneze acțiunile comune de marketing și cele promoționale legate de acest patrimoniu care poate atrage turiștii sau alți consumatori în zonă; activitățile respective sunt promovate prin intermediul unui site web. Acest lucru, împreună cu alte inițiative conduse de autoritatea competentă, cum ar fi introducerea unei zone unde accesul autovehiculelor este interzis, a consolidat activitatea comerțului cu amănuntul și cererea de spații de comerț cu amănuntul în zona „9 străzi”.

În paralel cu prezenta comunicare, Comisia publică un Ghid pentru favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu amănuntul. Acest ghid conține povești de succes din orașele care au restabilit vitalitatea centrelor lor urbane și ar trebui să ajute autoritățile competente să asiste micii comercianți cu amănuntul să se adapteze la noile realități ale erei digitale.

Proceduri de stabilire

Procedurile de stabilire simple, transparente și eficiente („reducerea birocrației”) oferă sectorului comerțului cu amănuntul posibilitatea de a-și îmbunătăți productivitatea. Respondenții la consultarea publică deschisă au subliniat nevoia de a raționaliza procesul de stabilire, de a avea proceduri mai transparente și de a institui o utilizare mai bună și mai sistematică a procedurilor online. Tehnologiile digitale ar trebui să fie utilizate pentru a facilita acest acces 47 . Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 48 are ca scop accelerarea transformării digitale a guvernării, astfel încât interacțiunile dintre întreprinderi și administrația publică să fie mai eficiente, mai transparente, mai rapide și mai puțin costisitoare.

Găsirea de informații corecte și pertinente în ceea ce privește cerințele și procedurile juridice într-un format care să fie ușor de înțeles, precum și posibilitatea de a accesa și de a efectua proceduri administrative online, este esențială pentru toți cei care doresc să profite de avantajele pieței unice și, în special, pentru IMM-uri. Pentru a aborda mai bine aceste nevoi, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind înființarea unui portal digital unic 49 .

În practică, comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice se confruntă în continuare cu importante întârzieri din cauza numeroaselor obstacole procedurale 50 . Astfel de întârzieri au un impact negativ asupra demarării și viabilității unui proiect - care poate fi conceput pentru un context de piață specific - și pot genera costuri considerabile.

Punerea integrală în aplicare a directivei privind serviciile ar permite un program ambițios de simplificare și cooperare administrativă 51 . Având în vedere hotărârea în cauza Visser, statele membre ar trebui să evalueze dacă simplificarea administrativă în sectorul comerțului cu amănuntul a fost suficient de ambițioasă sau dacă sunt necesare mai multe eforturi. Conform directivei, statele membre sunt obligate să stabilească puncte unice de contact, să prevadă posibilitatea de a finaliza procedurile de la distanță și prin mijloace electronice și să pună la dispoziție informații referitoare la cerințele și procedurile naționale ușor accesibile. Cererile trebuie să fie prelucrate cât mai rapid cu putință. Sectorul și autoritățile publice ar beneficia de un sistem mai eficient, de proceduri de stabilire mai transparente și mai scurte.

Proceduri simplificate

Procedurile simplificate necesită mai puțin timp și mai puține resurse. În conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie să permită accesul pe piață al comercianților cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice, prin simplificarea procedurilor de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul ca urmare a scăderii numărului de autorizații care pot fi solicitate prin intermediul unui singur punct de contact online.

Exemplu: În Belgia, în vederea simplificării procesului administrativ, regiunile au introdus proceduri integrate și ghișee unice pentru unitățile de comerț cu amănuntul. Aceste modificări permit comercianților cu amănuntul să își depună cererile într-un singur loc pentru o singură autorizație integrată.

Transparență

Transparența în toate etapele procedurii de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul este benefică pentru comercianții cu amănuntul. În conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie să se asigure că toate informațiile necesare cu privire la procedurile de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul sunt puse la dispoziția comerciantului cu amănuntul în prealabil, prin intermediul unui site web special conceput. Ele sunt, de asemenea, încurajate să pună la dispoziția publicului toate deciziile lor de stabilire, indiferent dacă sunt pozitive sau negative.

Exemplu: În Lituania, se publică în format electronic atât deciziile de stabilire pozitive, cât și cele negative.

Durata procedurilor

Reducerea duratei procedurilor de stabilire contribuie la demararea rapidă a proiectelor de comercializare cu amănuntul. Odată cu dezvoltarea comerțului online, este important să se scurteze termenele de acces pe piață pentru comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice. Acest lucru ar favoriza, de asemenea, dezvoltarea comerțului cu amănuntul prin multiple canale. În conformitate cu directiva privind serviciile, autoritățile publice trebuie să prelucreze cererile cât mai repede cu putință 52 . Ele sunt încurajate să ia în considerare toate opțiunile, pentru a scurta timpul necesar demarării unei activități de comerț cu amănuntul, inclusiv prin măsuri de evitare a recursurilor oportuniste.

Exemplu: Reforma recentă din Finlanda a vizat simplificarea și, astfel, reducerea duratei procedurilor de stabilire a unităților de comerț cu amănuntul.

4.Reducerea restricțiilor operaționale

Pe lângă normele care afectează stabilirea de unități de comerț cu amănuntul, comercianții cu amănuntul se confruntă cu o serie de reglementări legate de operațiunile lor cotidiene (de exemplu, orele de funcționare, vânzările promoționale, canalele de distribuție și originea produselor).

Restricțiile operaționale au fost adesea puse în aplicare pentru a îndeplini obiective de politică publică, cum ar fi protecția angajaților, a consumatorilor, a mediului și a sănătății publice. Comerțul electronic modifică obiceiurile consumatorilor în materie de achiziționare a produselor (consumatorii sunt obișnuiți să facă cumpărături oriunde și oricând, inclusiv la nivel transfrontalier) 53 . Acest lucru pledează pentru necesitatea ca statele membre să evalueze și să modernizeze, după caz, cadrele lor de reglementare, inspirându-se, dacă este cazul, din soluțiile funcționale și mai puțin perturbatoare la care s-a ajuns în alte state membre.

De regulă, restricțiile operaționale afectează în principal comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice 54 . De exemplu, prin natura lor, orele de funcționare ale magazinelor sau impozitele aplicabile comerțului cu amănuntul bazate pe volumul spațiului comercial nu se aplică comercianților cu amănuntul online. Autoritățile publice ar trebui să evalueze proporționalitatea și eficiența restricțiilor operaționale care afectează comerțul cu amănuntul desfășurat în magazine fizice pentru a asigura condiții de concurență echitabilă cu comerțul electronic.

Restricțiile operaționale pot deveni o povară semnificativă pentru întreprinderi, cărora le afectează productivitatea și, ca atare, ele au fost semnalate în repetate rânduri în contextul semestrului european 55 .

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile în comerțul cu amănuntul

Comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice trebuie să țină seama de noile modele de consum și să își adapteze strategia comercială în consecință 56 . Micilor comercianți cu amănuntul li s-ar putea părea dificil să se adapteze la evoluția digitală a pieței. Ei nu adoptă întotdeauna cu ușurință tehnologiile și, de regulă, dețin mai puține resurse, mai puține cunoștințe și o capacitate mai mică de a elabora și de a pune în aplicare schimbări structurale.

Ajutor acordat micilor comercianți cu amănuntul în ceea ce privește tranziția

Autoritățile publice sunt încurajate să faciliteze adoptarea de către micii comercianți cu amănuntul a tehnologiilor digitale.

Exemplu: În Belgia, pentru a îmbunătăți cunoștințele comercianților cu amănuntul în legătură cu modul de utilizare a tehnologiei digitale, Walloon Digital Agency a dezvoltat un instrument de autodiagnosticare care îi ajută pe micii comercianți cu amănuntul să evalueze tehnologia digitală care se potrivește cel mai bine nevoilor și experienței lor, precum și tipul de soluții de care au nevoie pe termen scurt pentru a facilita adoptarea tehnologiilor digitale.

Ghidul pentru favorizarea revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu amănuntul ar trebui să ajute autoritățile competente să asiste micii comercianți cu amănuntul în eforturile lor de adaptare la noile realități ale erei digitale.

În statele membre care dispun de norme privind vânzările promoționale și reducerile de preț, consumatorii pot profita, de obicei, de vânzările promoționale și reducerile de preț oferite de magazinele online care se află în state membre cu norme mai flexibile (de exemplu, cele care nu impun perioade stricte de solduri de sfârșit de sezon sau care permit vânzarea de produse la prețuri inferioare costurilor) 57 .

Comerțul electronic permite consumatorilor să cumpere produse online pentru care, atunci când sunt vândute offline, unele state membre impun canale de distribuție specifice 58 . Acest lucru poate crea condiții diferite pentru comerțul cu amănuntul offline și cel online.

Reglementările sunt concepute în principal în funcție de capacitatea comercianților cu amănuntul online și offline de a se adapta și de a reacționa la modificările aduse de comerțul electronic. Acesta este, de exemplu, cazul restricțiilor privind orele de funcționare ale magazinelor. Aceste restricții au fost adesea puse în aplicare pentru a proteja atât angajații, cât și IMM-urile, care nu își pot permite întotdeauna suficient personal pentru a acoperi un orar de funcționare prelungit. Aceste preocupări ar trebui abordate concomitent cu sprijinirea comercianților cu amănuntul offline în eforturile lor de adaptare la noile obiceiuri ale consumatorilor.

Impozitele și taxele specifice comerțului cu amănuntul existente, bazate pe volumul spațiului comercial, se aplică numai magazinelor fizice, fapt care îi poate dezavantaja față de magazinele online și față de alte întreprinderi.

Vânzări promoționale și reduceri de preț

Vânzările promoționale și reducerile de preț pot face parte din strategia unui comerciant cu amănuntul într-un mediu de comerț prin multiple canale sau din strategia acestora de a intra pe o piață nouă. Autoritățile publice trebuie să respecte, printre altele, principiul nediscriminării, justificării și proporționalității atunci când stabilesc normele privind vânzările promoționale și reducerile de preț; acest lucru ar contribui, de asemenea, la asigurarea unor condiții de concurență echitabile în comerțul electronic.

Exemplu: O reformă recentă din Luxemburg a vizat facilitarea vânzărilor de la sfârșitul zilei și a autorizat vânzarea la prețuri inferioare costurilor. Grecia a extins perioadele de vânzare la sfârșit de sezon în 2014.

Canalele de vânzare specifice

Autoritățile publice sunt încurajate să introducă condiții de concurență echitabile cu comerțul electronic.

Exemplu: În Portugalia, Italia, Suedia și Danemarca, au avut loc reforme pentru a permite comercializarea anumitor medicamente eliberate fără prescripție medicală în alte locuri decât în farmacii.

Orele de funcționare ale magazinelor

Orele de funcționare ale magazinelor reprezintă un factor important care influențează accesul consumatorilor la un magazin de desfacere cu amănuntul. Comerțul electronic schimbă în mod semnificativ evoluția obiceiurilor de cumpărare ale consumatorilor și comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice pot avea dificultăți în a ține pasul cu concurența reprezentată de comercianții cu amănuntul online. Autoritățile publice sunt încurajate să practice flexibilitate pentru a se adapta la preferințele în schimbare ale consumatorilor și să aibă ca obiectiv condiții de concurență echitabile cu comerțul electronic.

Exemplu: În Finlanda, orele de funcționare ale punctelor de vânzare au fost complet liberalizate recent, acest lucru având un impact pozitiv semnificativ asupra concurenței și asupra ocupării forței de muncă.

Impozite specifice comerțului cu amănuntul

Autoritățile publice sunt încurajate să asigure condiții de concurență echitabile cu comerțul electronic, precum și cu toate sectoarele economice, asigurându-se că orice impozit specific este justificat și că el nu dezavantajează comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice.

Exemplu: În majoritatea statelor membre, impozitele nu sunt specifice sectorului comerțului cu amănuntul și, prin urmare, ele nu discriminează acest sector în raport cu altele.

În Ungaria, un impozit specific comerțului cu amănuntul, introdus în 2010, a fost retras în 2014, fapt care a îmbunătățit echilibrul nu numai între diferitele sectoare, ci și între operatorii naționali și cei străini.

Asigurarea echității și eficienței lanțurilor de aprovizionare

Comerțul cu amănuntul reprezintă piața unică în ochii consumatorilor. Piața unică a UE permite comercianților cu amănuntul să cumpere produse de oriunde din UE. Acest lucru sporește eficiența, poate duce la creșterea productivității și la reducerea costurilor, toate acestea fiind în avantajul final al consumatorilor. Instaurarea pieței unice a avut ca efect creșterea ofertei de produse disponibile. Obstacolele în materie de reglementare care restricționează posibilitatea de a se aproviziona cu produse la nivel transfrontalier riscă fragmentarea pieței unice și contravin principiului din Tratat referitor la libera circulația a mărfurilor.

De asemenea, se depun eforturi la nivelul UE și la nivel național pentru a promova lanțurile de aprovizionare echilibrate, în vederea reducerii impactului asupra mediului și pentru a încuraja consumul durabil. UE a luat deja măsuri pentru a aborda problema deșeurilor din plastic 59 . În strategia sa pentru materialele plastice într-o economie circulară din ianuarie 2018, Comisia propune luarea de noi măsuri cu privire la această chestiune. 60 Comisia propune, de asemenea, măsuri care să promoveze prevenirea generării de deșeuri alimentare. 61 Numeroase state membre au introdus, de asemenea, reglementări care au scopul de a promova practicile comerciale loiale, în special în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Comisia sprijină aceste eforturi, inclusiv prin propunerea de directivă privind practicile comerciale neloiale în ceea ce privește relațiile dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente 62 . Cu toate acestea, este important să nu se împiedice cooperarea reciproc avantajoasă dintre furnizori și comercianții cu amănuntul.

De asemenea, Comisia este conștientă de constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare stabilite de operatorii privați, care pot restricționa posibilitățile comercianților cu amănuntul de a cumpăra produse de la oricine și de oriunde doresc și care au efecte negative asupra pieței unice 63 . Se pare că, în unele cazuri, comercianților stabiliți într-un stat membru și care colaborează cu un furnizor multinațional nu li se oferă posibilitatea de a decide entitatea națională a furnizorului de la care preferă să se aprovizioneze cu produse și sunt, în schimb, puși în legătură cu o filială națională specifică. Comercianții cu amănuntul se confruntă cu aceleași obstacole atunci când furnizorul împiedică rețeaua sa de angrosiști independenți să își livreze produsele la nivel transfrontalier, ceea ce duce la blocarea pieței sau la compartimentarea acesteia în funcție de frontierele naționale. În cazul în care furnizorul care impune constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare se află într-o poziție dominantă sau dacă acestea sunt aplicate ca parte a unui acord între furnizor și un angrosist independent, dreptul concurenței poate, în anumite circumstanțe, să fie utilizat pentru a sancționa aceste constrângeri ca reprezentând un comportament anticoncurențial. O asemenea soluție nu poate fi însă utilizată pentru a aborda situațiile în care astfel de instrucțiuni sunt oferite filialelor lor naționale de către furnizori integrați pe verticală. În prezent, unii furnizori exploatează faptul că normele privind concurența nu se aplică unor astfel de situații. 64

Constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare duc la o segmentare a pieței, limitând concurența și riscând să antreneze diferențe semnificative între prețul cu ridicata și prețurile de consum sau în ceea ce privește posibilitățile de alegere între mai multe produse oferite consumatorilor din întreaga UE 65 .

Un astfel de comportament ar trebui să fie prevenit, astfel încât importurile paralele de către comercianții cu amănuntul să devină posibile pentru toate produsele, permițându-le acestora să aducă piața unică mai aproape de consumatorii europeni. Comisia va întreprinde o analiză suplimentară a efectelor pe care aceste practici le au asupra pieței unice. În cazul în care situația nu evoluează ca urmare a unei schimbări voluntare de abordare din partea furnizorilor, ar putea fi necesară luarea de măsuri suplimentare.

Restricții în materie de aprovizionare stabilite prin reglementare

În conformitate cu piața unică a bunurilor, comercianții cu amănuntul trebuie să poată beneficia de libertatea de a înființa propriile lanțuri de aprovizionare, inclusiv la nivel transfrontalier, cu scopul de a îmbunătăți accesul consumatorilor la o gamă largă de produse, la prețuri competitive.

Exemplu: Republica Cehă și Slovacia au eliminat cerințele în materie de reglementare conform cărora anumiți comercianți cu amănuntul trebuiau să raporteze proporția sau procentul din cifra de afaceri rezultat din vânzarea de alimente originare din țară sau produse în țară.

Practici contractuale ale unui comerț cu amănuntul modern

Dacă autoritățile publice reglementează practicile de protejare a operatorilor vulnerabili în conformitate cu libertatea de stabilire, acestea nu ar trebui să interzică practicile contractuale dintre comercianții cu amănuntul și furnizori care sunt reciproc avantajoase.

Exemplu: În Irlanda, dacă, în cadrul unui contract, un furnizor își dă acordul expres să facă o contribuție la costurile de marketing, acest lucru nu este interzis, sub rezerva unor garanții, cum ar fi stabilirea unui obiectiv și prezentarea unei estimări rezonabile a contribuției respective.

Constrângeri teritoriale în materie de aprovizionare

Operatorii privați nu ar trebui să îi împiedice pe comercianții cu amănuntul să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de piața unică de a se aproviziona cu produse la nivel transfrontalier. Comercianții cu amănuntul ar trebui să poată oferi consumatorilor acces la o gamă largă de produse, inclusiv la versiuni diferite ale aceluiași produs, probabil la prețuri mai mici.

Exemplu: Comercianții cu amănuntul ar trebui să aibă posibilitatea de a decide entitatea națională a furnizorului de la care preferă să se aprovizioneze cu produsele respective.

5.Reducerea costurilor de asigurare a conformității

Respectarea reglementărilor cere costuri - costuri de asigurare a conformității - care se pot ridica la 0,4 % - 6 % din cifra de afaceri anuală a comercianților cu amănuntul. 66 Pentru microîntreprinderi, aceasta reprezintă o sarcină deosebit de dificilă 67 .

Respondenții la consultarea publică deschisă au identificat domeniile în care s-ar putea realiza îmbunătățiri: raportarea informațiilor comerciale, notificarea modificărilor, inspecțiile 68 , amenzile și sancțiunile mai proporționale.

În ultimii ani, Comisia și-a luat angajamentul puternic de a promova principiile unei mai bune legiferări atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. 69 Este nevoie, de asemenea, ca statele membre să verifice dacă reglementările naționale sunt bine direcționate, dacă sunt bazate pe date concrete și redactate în mod clar. Adoptarea unor reglementări mai puțin complexe, o mai bună cunoaștere a caracteristicilor specifice ale sectorului și susținerea politicilor ar ajuta sectorul comerțului cu amănuntul să fie flexibil și inovator 70 .

Promovarea dezvoltării sectorului comerțului cu amănuntul în beneficiul final al consumatorilor necesită o abordare amplă: simplificarea cadrelor de reglementare, asigurându-se că acestea sunt adecvate pentru un mediu cu multiple canale de vânzare, precum și atenuarea măsurilor și a procedurilor extrem de greoaie și de costisitoare impuse comercianților cu amănuntul pentru a asigura respectarea acestor norme.

Sarcina administrativă și sancțiuni

Atunci când concep și pun în aplicare reglementări, în special cele care guvernează funcționarea cotidiană a magazinelor, autoritățile publice sunt încurajate să țină seama de costurile implicite pentru sarcinile administrative și echipamentul necesar. Acest lucru este deosebit de important atât pentru IMM-uri, cât și pentru autoritățile publice.

Exemplu: Facilitarea cererilor sau a raportărilor prin intermediul instrumentelor online, precum și procedurile administrative simplificate și inspecțiile raționalizate duc la economii importante și permit, în special micilor comercianți cu amănuntul, să transfere resurse de la sarcinile administrative către activitatea lor de bază, inclusiv inovarea.

6.Concluzii

O piață unică funcțională și un mediu de reglementare modernizat sunt indispensabile pentru un sector al comerțului cu amănuntul din UE adaptat la secolul XXI. Orientările juridice și cele mai bune practici evidențiate în prezenta comunicare ar trebui să asiste statele membre la realizarea reformelor lor către o piață a comerțului cu amănuntul mai deschisă, mai integrată și mai competitivă, fără a pune în pericol realizarea obiectivelor legitime de politică publică.

Reducerea restricțiilor în materie de comerț cu amănuntul ar avea, de asemenea, efecte pozitive de propagare în alte sectoare ale economiei, în special în industria prelucrătoare din amonte. Un sector al comerțului cu amănuntul mai eficient și prețuri de consum mai mici vor crea o cerere mai mare și vor orienta producătorii din amonte către produse mai inovatoare.

În timp ce ascensiunea comerțului electronic oferă oportunități fără precedent pentru sectorul comerțului cu amănuntul, precum și pentru consumatori, restricțiile care afectează comercianții cu amănuntul care își desfășoară activitatea în magazine fizice nu le permit să se adapteze la obiceiurile în schimbare ale consumatorilor. Consumatorii online sunt obișnuiți să facă cumpărături oricând și oriunde. Prin urmare, este esențial ca atunci când elaborează și pun în aplicare reglementările relevante, autoritățile naționale, regionale și locale să țină seama de faptul că și în anii următori se va tinde către un comerț cu amănuntul prin multiple canale.

Orientările juridice și cele mai bune practici abordate în prezenta comunicare ar trebui să ajute autoritățile publice să evalueze cadrele lor de reglementare și să identifice măsuri mai puțin restrictive. Statele membre trebuie să evalueze în continuare măsurile existente și cele propuse pentru sectorul comerțului cu amănuntul, pentru a se asigura că acestea sunt nediscriminatorii, justificate în mod corespunzător și proporționale. De asemenea, ele sunt încurajate să se asigure că aceste măsuri sunt eficiente pentru realizarea obiectivelor de politică publică urmărite, că ele abordează preocupările lor legate de dezvoltarea urbană într-un mod proporțional și că sunt adaptate la un comerț cu amănuntul aflat în schimbare rapidă. Autoritățile naționale din domeniul concurenței ar trebui să joace un rol în această evaluare.

Indicatorul privind restricționarea comerțului cu amănuntul va fi utilizat ca un instrument de monitorizare dinamic, pentru a cuantifica eforturile statelor membre de reducere a restricțiilor în materie de comerț cu amănuntul, luând în același timp în considerare obiectivele de politică publică justificate, cum ar fi sănătatea publică, precum și impactul acestor reforme în privința performanței pieței, inclusiv a productivității, prețurilor, inovării și a efectelor de propagare asupra altor sectoare.

Comisia va continua să monitorizeze evoluția cadrelor de reglementare relevante și tendințele în sectorul comerțului cu amănuntul. Această monitorizare va alimenta analiza economică a Comisiei în cadrul semestrului european. Ea va constitui, de asemenea, baza pentru stabilirea priorităților în cadrul politicii Comisiei de asigurare a respectării legislației în sectorul comerțului cu amănuntul.

Este nevoie, la toate nivelurile, de un parteneriat eficient între actorii relevanți din UE și din statele membre, pentru a îmbunătăți cadrul general de politică aplicabil sectorului comerțului cu amănuntul. Comisia va continua dialogul privind viitorul sectorului comerțului cu amănuntul stabilit între instituțiile UE și autoritățile naționale, regionale și locale, precum și dialogul cu reprezentanții acestui sector.

(1)

Comerțul cu amănuntul reprezintă cel mai mare sector din economia nefinanciară a UE din punctul de vedere al numărului de întreprinderi și de angajați, generând 4,5 % din valoarea adăugată a economiei europene și asigurând 8,6 % din totalul locurilor de muncă din UE; Eurostat, 2014.

(2)

În UE, 68 % dintre utilizatorii de internet (adică 81 % din populație) au făcut cumpărături online în 2017. Printre cei care efectuează cumpărături online, 33 % au achiziționat de la comercianți din alte state membre, iar 23 % de la comercianți situați în țări din afara UE. Sursă: Digital Economy and Society Index (Indicele economiei și societății digitale) - DESI, 2018.

(3)

Astfel de reforme au avut loc, de exemplu, în Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg și Spania.

(4)

De exemplu, în Canada, Japonia, Australia și Statele Unite ale Americii.

(5)

A se vedea analiza din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, SWD(2018) 236.

(6)

Datele pentru RRI (indicatorul privind restricționarea comerțului cu amănuntul) reflectă starea de fapt din 2017. În unele cazuri, atunci când au avut loc schimbări importante după luna decembrie 2017, informațiile au fost actualizate și luate în considerare la obținerea rezultatelor. Cele mai recente date Eurostat disponibile la momentul analizei sunt pentru anul 2015.

(7)

O strategie privind piața unică digitală pentru Europa, COM(2015) 192 final.

(8)

Regulamentul (UE) 2018/302 din 28 februarie 2018 privind geoblocarea.

(9)

Regulamentul privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete [intrarea în vigoare în mai 2018].

(10)

Directiva 2017/2455 din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță.

(11)

Propunere de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital, COM(2015) 634 final; Propunere modificată de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări online și alte tipuri de vânzări la distanță de bunuri, COM(2017) 637 final.

(12)

Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală, COM(2017) 228 final.

(13)

Un sistem de impozitare echitabil și eficient în Uniunea Europeană pentru piața unică digitală, COM(2017) 547.

(14)

Regulamentul (UE) 2018/72 din 4 octombrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) 2015/751 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul.

(15)

Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, COM(2016) 733 final.

(16)

O nouă agendă pentru competențe în Europa; COM(2016) 381 final.

(17)

Propunere de regulament privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor, COM (2017) 796.

(18)

Propunere de regulament privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor, COM(2017) 795.

(19)

Propunere modificată de directivă privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări online și alte tipuri de vânzări la distanță de bunuri, COM(2017) 637 final.

(20)

Noi avantaje pentru consumatori, COM(2018) 183.

(21)

Recenta hotărâre din 30 ianuarie 2018, Visser, C-31/16, punctul 97.

(22)

Directiva 2006/123/CE din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne („directiva privind serviciile”).

(23)

Concluziile Consiliului European referitoare la locuri de muncă, creșterea economică și competitivitate, 22 martie 2018.

(24)

Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi; COM(2015) 550 final.

(25)

Concluziile Consiliului European referitoare la locuri de muncă, creșterea economică și competitivitate, 22 martie 2018.

(26)

Declarație comună cu ocazia celei de a 25-a aniversări a pieței unice făcută de președinții Parlamentului European și ai Comisiei Europene, precum și de Președinția Consiliului, 20 martie 2018.

(27)

A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Consultare publică referitoare la „Reglementările privind comerțul cu amănuntul într-un mediu cu multiple canale de vânzare” - Raport de sinteză, SWD(2018) 237.

(28)

A se vedea analiza din documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, SWD(2018) 236.

(29)

Din cercetările Comisiei bazate pe indicatorul OCDE privind restricționarea pieței produselor (PMR) reiese că o reducere a indicelui OCDE cu un punct ar genera o reducere cu 7 % a nivelului prețurilor [Comisia Europeană, Documente de fond pentru semestrul european (2018), Sectorul UE al comerțului cu amănuntul].

(30)

Bazându-se pe metodologia OCDE pentru indicele PMR, Comisia a atribuit, în cadrul RRI, punctaje numerice situațiilor de reglementare din statele membre în ceea ce privește aspectele relevante. Valorile atribuite fiecărui aspect variază de la 0 la 6 puncte, unde 0 indică reglementările cel mai puțin restrictive, iar 6 indică reglementările cele mai restrictive. Informațiile care stau la baza rezultatelor au fost colectate și verificate prin consultarea statelor membre. Metodologia RRI a făcut, de asemenea, obiectul consultărilor cu statele membre, în cadrul Grupului de experți pentru directiva privind serviciile. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, SWD(2018) 236.

(31)

Primul pilon al indicatorului privind restricționarea comerțului cu amănuntul vizează aspecte legate de stabilirea unităților de comerț cu amănuntul: condiții specifice (cum ar fi pragurile privind dimensiunea, norme specifice privind amplasamentul, nivelul de detaliu al cerințelor de amenajare teritorială și nevoia de date economice), precum și proceduri (numărul de permise și evaluările impactului necesare, numărul de entități implicate, durata procedurii și publicarea deciziilor de stabilire). Al doilea pilon reflectă restricții operaționale, cum ar fi orele de funcționare ale magazinelor, canalele de distribuție pentru produse specifice, vânzările promoționale, impozitele și taxele specifice comerțului cu amănuntul, precum și originea produselor. Indicatorul oferă o prezentare de ansamblu factuală a restricțiilor aplicabile în statele membre. Normele privind canalele de distribuție pentru anumite produse, cum ar fi alcoolul, tutunul și medicamentele eliberate fără prescripție medicală sunt incluse din motive de exhaustivitate. Acest lucru nu aduce atingere obiectivelor în materie de politică socială și de sănătate urmărite de statele membre. Comisia este de acord cu aceste obiective și a elaborat politici și texte legislative speciale în acest sens, mai ales în ceea ce privește restricționarea comercializării tutunului și a publicității la tutun, pentru a garanta standarde înalte de calitate și siguranță pentru medicamente. De asemenea, ea sprijină politicile statelor membre privind reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

(32)

(33)

Normele restrictive privind stabilirea unităților de comerț cu amănuntul au fost abordate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Ungariei, Italiei, Luxemburgului și Spaniei.

(34)

Articolul 14 alineatul (5) din directiva privind serviciile interzice un test economic care constă în condiționarea acordării autorizației de dovedirea existenței unei nevoi economice sau a unei cereri a pieței, de evaluarea efectelor economice potențiale sau curente ale activității sau de evaluarea adecvării activității în raport cu obiectivele planificării economice stabilite de autoritățile competente.

(35)

Testul privind necesitățile economice a fost eliminat în Belgia, Franța, Luxemburg, Italia, Țările de Jos, România și în regiunile vizate din Spania. A se vedea SWD(2012) 148 final de însoțire a Comunicării privind punerea în aplicare a directivei privind serviciile.

(36)

Lansat în mai 2016 împreună cu Pactul de la Amsterdam .

(37)

https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda-eu/what-urban-agenda-eu .

(38)

Hotărârea din 30 ianuarie 2018, Visser, C-31/16, punctul 124.

(39)

Articolul 15 din directiva privind serviciile.

(40)

Astfel de cerințe reduc capacitatea de a răspunde cerințelor în schimbare ale consumatorilor și pot limita posibilitatea ca pe amplasamente comerciale vacante să se stabilească noi unități de comerț cu amănuntul, fapt care contravine argumentului adesea invocat ca justificare pentru reglementarea amplasării magazinelor.

(41)

Articolul 15 alineatul (3) din directiva privind serviciile.

(42)

Hotărârea din 30 ianuarie 2018, Visser, C-31/16, punctul 130.

(43)

Propunere de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii, COM (2016) 822 final.

(44)

Propunere de directivă care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, COM(2016) 821 final.

(45)

În Franța, de exemplu, magazinele mai mari de 1 000 m² necesită o autorizație specială. În Germania, un astfel de prag se stabilește la 800 m², în timp ce Ungaria stabilește pragul la 400 m².

(46)

A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare, SWD(2018) 236.

(47)

Articolul 8 din directiva privind serviciile impune statelor membre să se asigure că toate procedurile și formalitățile cu privire la accesul la o activitate de servicii pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic competent și al autorităților competente.

(48)

Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020, COM(2016) 179 final.

(49)

Propunere de regulament privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, COM(2017) 256 final.

(50)

(51)

Articolele 5 - 8 din directiva privind serviciile referitoare la simplificarea procedurilor, stabilirea de puncte de contact unice, dreptul la informare și proceduri prin mijloace electronice.

(52)

Articolul 13 alineatul (3) din directiva privind serviciile.

(53)

(54)

(55)

Normele restrictive privind operațiunile desfășurate de unitățile de comerț cu amănuntul au fost menționate în cadrul rapoartelor specifice fiecărei țări pentru Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Portugalia și Spania.

(56)

(57)

Articolul 20 din directiva privind serviciile interzice discriminarea beneficiarilor de servicii pe motive de naționalitate sau de loc de reședință al acestora. Regulamentul (UE) 2018/302 din 28 februarie 2018 privind geoblocarea previne discriminarea în privința accesului la prețuri, vânzări sau condiții de plată la cumpărarea de produse și servicii de pe un site web dintr-un alt stat membru.

(58)

De exemplu, în unele state membre, comercializarea de medicamente eliberate fără prescripție medicală poate fi efectuată doar de farmacii. Statele membre și Uniunea Europeană au introdus dispoziții legale pentru comercializarea cu amănuntul de medicamente eliberate fără prescripție medicală vândute online și offline, în funcție de situația lor specifică (de exemplu, rolul farmacistului în consilierea pacienților, controlul consumului, falsificarea medicamentelor).

(59)

Directiva (UE) 2015/720 din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

(60)

Comunicarea Comisiei - O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară - COM(2018) 28 final.

(61)

Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, COM(2015) 595 final.

(62)

COM(2018) 173.

(63)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Consultare publică referitoare la „Reglementările privind comerțul cu amănuntul într-un mediu cu multiple canale de vânzare” - Raport de sinteză, SWD(2018) 237. Astfel de constrângeri ar putea fi, de asemenea, descrise ca fiind în contradicție cu principiul nediscriminării prevăzut la articolul 20 din directiva privind serviciile, care compartimentează piața în funcție de naționalitate sau de locul de reședință.

(64)

La 31 mai 2022, se va încheia perioada de valabilitate a regulamentului Comisiei privind exceptările anumitor categorii de acorduri verticale și practici concertate [Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind aplicarea articolul 101 alineatul (3) din TFUE]. Acesta trebuie să fie revizuit înainte de a fi reînnoit. Orientările conexe ale Comisiei privind restricțiile verticale trebuie, de asemenea, să fie revizuite la data respectivă. Regulamentul privind geoblocarea le permite clienților să beneficieze de aceleași condiții ca și clienții situați la locul de prestare, de exemplu, în cazul în care s-au organizat să preia ei înșiși o livrare. Cu toate acestea, regulamentul exclude din domeniul său de aplicare achiziționările în scopul revânzării ulterioare și nu s-ar aplica dacă un contract de furnizare este negociat individual.

(65)

Proiectul de document referitor la un cod de bune practici în ceea ce privește abordarea problemei produselor alimentare cu „dublu standard de calitate”, care stă la baza concluziilor sesiunii de brainstorming desfășurată de subgrupul „piață internă” al Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente din decembrie 2017, include un apel la Comisia Europeană să evalueze impactul așa-numitelor „constrângeri teritoriale în materie de aprovizionare” privind posibilitățile de alegere ale consumatorilor din diverse state membre. Versiunea finală ar trebui să fie aprobată în decembrie 2018.

(66)

Diferențe transfrontaliere, LE Europe, Spark Legal Network and Consultancy, VVA Consulting (2018), Operational restrictions in the retail sector (Restricții operaționale în sectorul comerțului cu amănuntul), studiu realizat pentru Comisia Europeană.

(67)

În medie, în UE, microîntreprinderile de comerț cu amănuntul cheltuiesc echivalentul a 3,3 % din cifra lor de afaceri pe sarcini și echipamente administrative legate de reglementare, în timp ce pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari procentul este de până la 0,4 %.

(68)

Bunele practici în materie de inspecții pot duce la o economie înfloritoare și în expansiune, în timp ce inspecțiile prost concepute reprezintă o povară semnificativă asupra întreprinderilor, ceea ce duce la încetinirea creșterii economice, J. Monk, Reform of regulatory enforcement and inspections in OECD countries (Reforma asigurării respectării legislației și a inspecțiilor în țările OCDE).

(69)

Comunicarea Comisiei, „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a UE”, COM(2015) 215 final. În cazul comerțului cu amănuntul, utilizarea testului privind IMM-urile în procesul de evaluare a impactului este deosebit de relevantă.

(70)

Comisia Europeană, Grupul la nivel înalt privind competitivitatea în sectorul comerțului cu amănuntul (2015), Raport al grupului de lucru pregătitor privind inovarea; https://ec.europa.eu/growth/single-market/services/retail_ro