COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.3.2018
COM(2018) 146 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
A sosit momentul instituirii unui standard de impozitare modern, echitabil și eficient pentru economia digitală
1. Introducere
În perioada 22-23 martie 2018, Consiliul European va purta o dezbatere privind impozitarea economiei digitale. Comunicarea Comisiei intitulată „Un sistem de impozitare echitabil și eficient în Uniunea Europeană pentru piața unică digitală”, publicată în septembrie 2017 1 , a stabilit principalele probleme și obiective în ceea ce privește impozitarea economiei digitale. Comisia prezintă acum propuneri de stabilire a unui standard modern, echitabil și eficient pentru economia digitală. Acest demers constituie un răspuns la solicitările Consiliului European și ale Consiliului Ecofin, care subliniau că este nevoie de „un sistem de impozitare eficace și echitabil, adecvat pentru era digitală” și așteptau cu interes propunerile Comisiei până la începutul anului 2018 2 .
Economia digitală transformă modul în care interacționăm, în care consumăm sau în care ne desfășurăm activitatea economică. Transformarea digitală aduce numeroase beneficii societății. Pentru a profita din plin de potențialul acesteia, Comisia a făcut din piața unică digitală una dintre principalele sale priorități 3 . Realizarea unei piețe unice digitale va permite Uniunii Europene să își mențină poziția de lider mondial în economia digitală, oferind noi oportunități pentru inovare și ajutând companiile europene să dobândească o dimensiune globală. Această piață ar putea contribui cu 415 miliarde EUR la economia europeană, stimulând crearea de locuri de muncă, creșterea economică, concurența, investițiile și inovarea. Presupunând că politica și cadrul legislativ adecvate sunt puse în aplicare în timp util, valoarea economiei bazate pe date va crește, în UE, la 739 de miliarde EUR până în 2020, ceea ce reprezintă 4 % din PIB-ul general al UE 4 . Datorită digitalizării, oportunitățile transfrontaliere vor crește, chiar și pentru cele mai mici companii.
Am intrat într-o eră în care utilizatorii de servicii digitale fac parte din ce în ce mai mult, în mod conștient sau nu, din procesul de creare de valoare. Utilizatorii furnizează date, fac schimburi de cunoștințe și de conținut și permit crearea unor rețele vaste și diverse. Toate acestea generează o valoare enormă pentru economia actuală, care nu va putea decât să crească în viitor. Diagrama de mai jos ilustrează caracterul intensiv al activității utilizatorilor în economia digitală.
Companiile digitale se dezvoltă mult mai rapid decât economia în ansamblul său și cele mai mari companii digitale dețin uriașe baze de utilizatori și de consumatori pe teritoriul UE. De exemplu, 42 % dintre europeni sunt utilizatori ai Facebook. Deși în economia digitală majoritatea site-urilor web sunt locale (accesate exclusiv dintr-o singură țară), cea mai mare parte a traficului este asigurată de numărul mult mai mic al site-urilor web mondiale. În ultimii 7 ani, creșterea veniturilor medii anuale ale principalelor companii digitale a fost de aproximativ 14 %, în comparație cu aproximativ 3 % pentru companiile de IT și de telecomunicații și 0,2 % pentru alte companii multinaționale. 5 Acesta este un indicator pozitiv al dinamismului și potențialului sectorului.
O impozitare echitabilă și eficace este esențială pentru ca piața unică digitală să își poată realiza potențialul. Este important să se asigure un mediu fiscal modernizat în care activitățile digitale să fie recunoscute la justa lor valoare și în care companiile axate pe mediul digital să se poată dezvolta beneficiind de un mediu economic previzibil și echitabil. Impozitarea joacă un rol vital în cadrul modelului economic și social al UE. Un sistem de impozitare echitabil și eficient aduce venituri pentru serviciile publice, sprijinind în același timp creșterea economică și competitivitatea companiilor din UE. Confruntați cu creșterea inegalităților și percepând absența justiției sociale, cetățenii UE solicită statelor membre și Comisiei să ia măsuri pentru a îmbunătăți echitatea sistemelor de impozitare. Toți contribuabilii trebuie să își plătească impozitul, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între companii, esențiale pentru succesul pieței unice și, de asemenea, pentru a proteja modelul social european de care depind cetățenii.
Încă de la începutul mandatului său, actuala Comisie a făcut o prioritate din îmbunătățirea echității și a eficienței sistemelor de impozitare ale UE 6 . UE a jucat un rol de lider în revoluția globală referitoare la transparența fiscală 7 , a adoptat norme obligatorii pentru a elimina lacunele care facilitau evitarea obligațiilor fiscale 8 , a luat măsuri privind jurisdicțiile necooperante 9 și a adoptat un cadru adecvat în materie de TVA în pas cu lumea modernă 10 . În temeiul normelor privind ajutoarele de stat, Comisia a luat măsuri împotriva unui tratament fiscal preferențial pentru companiile implicate în practici de planificare fiscală. În plus, Comisia a propus un nou cadru competitiv, echitabil și solid pentru impozitarea companiilor în cadrul pieței unice 11 . Comisia a propus, de asemenea, măsuri pentru a promova o mai mare transparență, obligând companiile multinaționale să publice impozitele pe care le plătesc în UE (raportare publică pentru fiecare țară în parte) 12 . Ea solicită Parlamentului European și Consiliului să dea dovadă în continuare de perseverență cu privire la această importantă propunere, pentru a facilita adoptarea sa rapidă.
Cu toate acestea, mai rămân unele provocări. În special, transformarea rapidă a economiei globale ca urmare a digitalizării exercită noi presiuni asupra sistemelor de impozitare a societăților la nivelul UE și la nivel internațional. Noile modele de afaceri ar trebui să încurajeze spiritul antreprenorial, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile. Toate nivelurile de elaborare a politicilor trebuie să asigure faptul că mediul de reglementare este simplu și favorabil pentru antreprenori, în special pentru IMM-uri. Astfel cum s-a subliniat în documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea oportunităților legate de globalizare 13 , prezentat în mai 2017, acest lucru nu înseamnă protecționism, dereglementare sau o uniformizare la un nivel inferior, ci o reglementare inteligentă. Guvernele trebuie să asigure faptul că politica fiscală rămâne relevantă în contextul digitalizării și al noilor modele de afaceri și că întreprinderile își plătesc impozitele acolo unde își desfășoară activitățile economice. Propunerile prezentate astăzi de Comisie reprezintă un răspuns echilibrat și proporționat la aceste provocări.
2. Adaptarea sistemului de impozitare a societăților la secolul XXI: provocări viitoare
2.1 Norme perimate de impozitare a societăților
Companiile care desfășoară activități digitale trebuie să participe, asemenea tuturor celorlalte companii, la sarcina fiscală necesară pentru finanțarea serviciilor publice pe care se bazează. Or, acest lucru nu se întâmplă în momentul de față. Companiile cu o prezență digitală substanțială într-un stat membru pot să beneficieze de serviciile publice și de infrastructura de piață ale acestuia, precum și de sistemul judiciar și de nivelul ridicat de conectivitate dintr-un stat membru, dar nu plătesc impozite acolo decât dacă au și o prezență fizică substanțială. Companiile care desfășoară activități cu preponderență digitale au o nevoie redusă de a fi prezente fizic atunci când desfășoară activități în străinătate: doar 50 % dintre entitățile afiliate ale companiilor multinaționale digitale sunt stabilite în străinătate, comparativ cu 80 % în cazul companiilor multinaționale tradiționale 14 .
Faptul că profiturile ar trebui să fie impozitate în locul în care se creează valoare este un principiu convenit la nivel internațional 15 . Cu toate acestea, actualele norme fiscale internaționale au fost concepute pentru companiile „fizice” tradiționale. Acestea se bazează în mare parte pe prezența fizică și nu au fost concepute astfel încât să țină seama de modele de afaceri determinate în principal de active necorporale, de date și de cunoștințe. Ele nu țin seama de modelele de afaceri în care companiile pot furniza servicii digitale într-o țară fără a fi prezente fizic acolo. Normele actuale nu recunosc noile modalități de creare a profiturilor în era digitală. De exemplu, ele reușesc cu greu să redea valoarea creată prin intermediul activelor necorporale, cum ar fi brevetele și algoritmii, care pot fi transferate cu ușurință către jurisdicții cu impozite scăzute sau zero. Mai mult, ele nu recunosc rolul utilizatorilor în ceea ce privește generarea de valoare pentru companiile digitale prin furnizarea de date și de conținut sau ca elemente constitutive ale rețelelor care sunt esențiale pentru numeroase modele de afaceri digitale. Toate acestea înseamnă că există o discrepanță între locul unde se creează valoarea și locul unde se plătesc impozitele.
Prin urmare, companiile cu modele de afaceri digitale plătesc mai puțin de jumătate din cota de impozitare aplicabilă companiilor cu modele de afaceri tradiționale , având o cotă medie efectivă de impozitare de 9,5 % față de 23,2 % 16 . Acest lucru se întâmplă, pe de o parte, ca urmare a sistemului de impozitare perimat și, pe de altă parte, ca urmare a stimulentelor pentru companiile digitale introduse de guverne cu scopul de a sprijini creșterea economică a acestui sector orientat către viitor. În anumite cazuri, sarcina fiscală poate fi redusă și mai mult prin intermediul unor strategii de planificare fiscală agresivă. Acest lucru duce la crearea unui sistem dezechilibrat, care este în dezavantajul companiilor tradiționale. De asemenea, se creează astfel un dezechilibru între companiile digitale cu caracter exclusiv național și cele care sunt active în diferite jurisdicții. Acest dezechilibru pune sub semnul întrebării viabilitatea bazelor de impozitare ale statelor membre și prezintă riscul ca alte companii și alți contribuabili să suporte, în consecință, o sarcină fiscală mai mare, în detrimentul echității sociale.
Problemele care rezultă din aceste norme fiscale perimate sunt bine cunoscute de cetățeni și de companii. În cadrul recentei consultări publice desfășurate de Comisie, aproape trei sferturi dintre respondenți au fost de acord că actualele norme fiscale internaționale permit companiilor digitale să beneficieze de anumite regimuri fiscale favorabile și să își reducă contribuțiile fiscale. În total, 82 % dintre respondenți au fost de părere că ar trebui să se ia măsuri în legătură cu actualele norme fiscale internaționale referitoare la economia digitală 17 .
2.2 Necesitatea unei soluții la nivel internațional
Economia digitală depășește granițele și se observă o recunoaștere internațională tot mai mare a nevoii de a institui un nou cadru fiscal care să fie adaptat la modelele de afaceri digitale. Comisia are convingerea fermă că, în cele din urmă, soluția trebuie să aibă un caracter mondial. Acest lucru corespunde necesității de a exploata mai bine globalizarea cu ajutorul unei guvernanțe adecvate și a unor norme cu aplicare la nivel mondial. Comisia colaborează îndeaproape cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru a veni în sprijinul elaborării unei soluții internaționale. Cu toate acestea, realizarea de progrese la nivel internațional este dificilă, din cauza naturii complexe a problemei și a gamei largi de aspecte care trebuie abordate.
Prin urmare, în paralel cu dezbaterile internaționale și în urma comunicării sale din septembrie, Comisia propune în prezent soluții la nivelul UE. Acest lucru va stimula și mai mult dezbaterile internaționale, oferind un exemplu clar al modalității în care principiile dezbătute la nivel internațional pot fi transformate într-un cadru de impozitare a societăților modern, echitabil și eficient, adaptat la era digitală. În calitatea lor de inițiatoare ale unei propuneri de răspuns global pentru remedierea problemei și atenuarea riscurilor imediate, UE și statele sale membre se vor afla în prima linie în ceea ce privește elaborarea unei soluții globale.
3. Impozitare sustenabilă în era digitală: o soluție cuprinzătoare în cadrul sistemului de impozitare a societăților
Piața unică digitală a UE are nevoie de un cadru fiscal stabil și adaptat la modelele de afaceri digitale. Acesta ar trebui să stimuleze inovarea prin oferirea unui mediu stabil de investiții. De asemenea, el ar trebui să permită tuturor părților implicate să valorifice noua dinamică a pieței în condiții echitabile și echilibrate. Cadrul fiscal ar trebui să asigure securitatea fiscală pentru investițiile companiilor și să prevină denaturarea concurenței sau apariția pe piața unică a unor noi lacune fiscale. Acest cadru ar trebui, de asemenea, să asigure venituri fiscale sustenabile pentru statele membre.
Din aceste motive, Comisia propune o soluție cuprinzătoare pentru provocarea legată de impozitarea economiei digitale. Aceasta include trei elemente principale.
3.1 O nouă directivă privind impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale
Primul element al soluției cuprinzătoare este o directivă care stabilește norme referitoare la impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale. Această directivă prevede o soluție în cadrul actualului sistem de impozitare a societăților, abordând probleme precum „unde se face impozitarea?” și „ce se impozitează?” în economia digitală.
Conform directivei, companiile ar trebui să plătească impozite în statele membre în care au o prezență digitală substanțială, chiar dacă nu au o prezență fizică acolo. Acest lucru ar fi definit în funcție de veniturile încasate din furnizarea de servicii digitale, de numărul de utilizatori online sau de numărul de contracte comerciale încheiate pentru servicii digitale. Aceste praguri ar asigura faptul că nivelurile semnificative de activitate digitală sunt luate în considerare la evaluarea locului în care o companie ar trebui să fie impozitată, evitându-se în același timp impunerea unor sarcini disproporționate asupra IMM-urilor.
Directiva stabilește, de asemenea, noi norme de atribuire a profiturilor către companiile digitale. Directiva propune să se pornească de la actualele principii aplicabile stabilirii prețurilor de transfer și prevede faptul că atribuirea profiturilor către o companie digitală ar trebui reflecte modalitățile specifice în care activitățile digitale duc la crearea de valoare, prin utilizarea unor criterii precum date și utilizatori.
3.2 Integrarea principiilor în propunerea privind CCCTB
Al doilea element important al soluției cuprinzătoare propuse de Comisie este de a integra dispozițiile din propunerea de directivă în propunerile privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB). Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre pentru a examina modul în care se poate realiza acest lucru. Modificările propuse de Parlamentul European în rapoartele privind baza fiscală comună a societăților și CCCTB reprezintă un bun punct de plecare pentru continuarea lucrărilor 18 .
Combinarea noii Directive privind prezența digitală cu modificările aduse CCCTB va asigura faptul că atât sistemele de impozitare a societăților ale statelor membre, cât și propunerea de bază fiscală consolidată comună la nivelul UE vor prevedea norme referitoare la abordarea provocării reprezentate de impozitarea economiei digitale.
3.3 Extinderea soluției la nivel mondial
Orice soluție propusă la nivelul UE trebuie să țină seama și de dimensiunea globală. Aceste propuneri reprezintă contribuția Comisiei la elaborarea soluției bazate pe consens pe care OCDE s-a angajat să o găsească până în 2020. Ele ilustrează modul în care principiile dezbătute la nivel internațional pot fi transformate în realitate.
Soluția UE ar trebui extinsă, ori de câte ori este posibil, la relațiile cu țările terțe, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru companiile din UE și pentru cele din afara acesteia. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin intermediul convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de statele membre. Prin urmare, alături de propunerea de directivă, Comisia adresează, de asemenea, statelor membre recomandarea de a adapta convențiile de evitare a dublei impuneri pe care le-au încheiat cu jurisdicții din afara UE la dispozițiile din propunerea de directivă.
Comisia este pregătită să sprijine statele membre în adoptarea unei abordări comune în ceea ce privește negocierea modificărilor aduse convențiilor de evitare a dublei impuneri pe care le-au încheiat cu jurisdicții din afara UE. Comisia este pregătită să asiste Consiliul la identificarea jurisdicțiilor prioritare pentru negocieri și, în cazul în care Consiliul decide astfel, să poarte discuții exploratorii cu jurisdicțiile din afara UE cu privire la procesul de convenire asupra modificărilor aduse convențiilor de evitare a dublei impuneri pe care le-au încheiat cu statele membre. Aceasta ar permite evitarea unor abordări foarte diferite, care ar putea compromite condițiile de concurență echitabile și ar putea crea noi lacune în sistemul de impozitare.
Elemente constitutive ale impozitării echitabile în economia digitală
4. Gestionarea riscului imediat de fragmentare: o măsură interimară de impozitare a anumitor venituri provenite din serviciile digitale
Adoptarea și punerea în aplicare a unei soluții structurale vor necesita timp, în special pentru a extinde principiile la convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate cu jurisdicții din afara UE. Cu toate acestea, statele membre cunosc o intensificare a presiunii politice în ceea ce privește luarea de măsuri imediate pentru impozitarea economiei digitale, protejarea veniturilor și asigurarea de condiții de concurență echitabile. Un număr tot mai mare de state membre iau deja măsuri unilaterale. Un număr de 10 state membre au planificat sau au pus în aplicare măsuri unilaterale de impozitare indirectă. Alte autorități fiscale naționale consideră că actuala situație ar putea provoca luarea de noi măsuri necoordonate 19 .
O mare diversitate a abordărilor în ceea ce privește impozitarea economiei digitale riscă să fragmenteze și mai mult piața unică a UE, creând obstacole suplimentare și insecuritate juridică pentru companii și denaturând concurența pe piața unică. Ea poate duce, de asemenea, la crearea de noi lacune care ar putea facilita evitarea obligațiilor fiscale. Toate acestea ar putea avea efecte dăunătoare asupra competitivității și asupra echității fiscale în UE. În plus, măsurile naționale necoordonate reduc șansele de a se ajunge la o abordare comună cuprinzătoare la nivelul UE.
Din acest motiv, este necesar, de asemenea, să se găsească o soluție interimară la nivelul UE. Acest lucru ar trebui să împiedice fragmentarea pieței unice și să îmbunătățească echitatea, permițând totodată statelor membre să își protejeze veniturile și creând un catalizator în direcția găsirii unei soluții mai cuprinzătoare. Măsura interimară ar trebui să se aplice doar până în momentul în care se va găsi o soluție cuprinzătoare la nivel internațional.
Prin urmare, Comisia propune un impozit interimar pe servicii digitale la nivelul UE. Măsura propusă are un domeniu de aplicare foarte specific. Ea se axează pe activitățile în cazul cărora există un decalaj important între valoarea creată și capacitatea statelor membre de a o impozita și în care participarea utilizatorilor și contribuțiile lor joacă un rol esențial în crearea de valoare. Propunerea privind impozitul pe servicii digitale s-ar aplica la o cotă de 3 % din veniturile anuale brute obținute în UE din servicii digitale specifice, iar impozitul ar trebui plătit în statul sau în statele membre în care sunt situați utilizatorii implicați. Se estimează că impozitul pe servicii digitale ar genera venituri de aproximativ 5 miliarde EUR anual în cadrul UE, ducând la îmbunătățirea sustenabilității finanțelor publice naționale și ale UE 20 .
Impozitul pe servicii digitale s-ar aplica veniturilor obținute din două tipuri principale de servicii digitale. Trăsătura comună a acestor servicii este faptul că, pentru a genera venituri, ele depind în mare măsură de exploatarea participării utilizatorilor sau a datelor obținute cu privire la utilizatori. Dat fiind că aceste servicii pot fi furnizate de obicei de la distanță, nu este obligatoriu ca furnizorul serviciilor să fie stabilit fizic în jurisdicția în care se află utilizatorii și unde, prin urmare, se creează valoare. Așadar, acest nou impozit urmărește acordarea de drepturi de impozitare jurisdicțiilor respective. El ar viza serviciile care constau în plasarea de materiale publicitare pe interfețe digitale. De asemenea, acest impozit ar viza piețele sau interfețele digitale intermediare al căror scop principal este de a facilita interacțiunea directă între utilizatori (cum ar fi aplicațiile sau site-urile web pentru vânzări de la persoană la persoană). Ar trebui să se aplice praguri pentru a se asigura faptul că acest impozit nu va avea un impact negativ asupra companiilor mici sau emergente. De asemenea, directiva propune crearea unui ghișeu unic pentru a simplifica procesul pentru companii.
La elaborarea măsurii interimare, Comisia a luat în considerare elementele identificate de OCDE în raportul intermediar 21 prezentat miniștrilor de finanțe ai G20, precum și practicile existente în statele membre.
5. Concluzie
Digitalizarea produce o transformare rapidă și radicală a economiei mondiale. Pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de digitalizare și, de asemenea, pentru a face față provocărilor pe care aceasta le creează pentru sistemele de impozitare ale statelor membre, este esențial să se ia măsuri pentru a adapta sistemul nostru de impozitare a societăților la era digitală.
Propunerile prezentate astăzi de Comisie oferă o soluție structurală cuprinzătoare la problema impozitării economiei digitale în UE și sprijină statele membre în ceea ce privește extinderea acestei soluții la jurisdicțiile din afara UE. Ele oferă, de asemenea, o soluție simplă pentru abordarea riscurilor actuale de fragmentare a pieței unice și previn apariția unor divergențe suplimentare, în așteptarea adoptării și punerii în aplicare a soluției cuprinzătoare.
Prin urmare, Comisia invită statele membre să convină rapid cu privire la propunerile prezentate astăzi, astfel încât companiile, administrațiile, cetățenii și economia europeană să poată beneficia de un cadru fiscal modern pentru economia digitală. Aceste propuneri ar trebui să constituie baza comună care să permită UE și statelor sale membre să contribuie la lucrările internaționale în curs privind impozitarea economiei digitale și la finalizarea cu succes a acestor lucrări.
-
(1)
COM(2017) 547 final.
-
(2)
Reuniune a Consiliului European (19 octombrie 2017) – Concluzii (doc. EUCO 14/17) și
Concluziile Consiliului (5 decembrie 2017) – Reacția la provocările reprezentate de impozitarea profiturilor din economia digitală (FISC 346 ECOFIN 1092).
-
(3)
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/shaping-digital-single-market
-
(4)
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/building-european-data-economy
-
(5)
SWD(2018) 81 final.
-
(6)
A se vedea anexa pentru o sinteză a inițiativelor în materie de impozitare.
-
(7)
Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului; Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului; Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului; COM(2016) 198 final și COM(2017) 335 final.
-
(8)
Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului și Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului.
- (9)
-
(10)
Directiva privind TVA-ul pentru comerțul electronic, propunere adoptată de Comisie la 1.12.2016 [COM(2016) 757 final] și adoptată de Consiliu la 5.12.2017. [DIRECTIVA (UE) 2017/2455 A CONSILIULUI].
-
(11)
COM(2016) 685 final și COM(2016) 683 final.
-
(12)
COM/2016/0198 final.
-
(13)
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/reflection-paper-globalisation_ro.pdf
-
(14)
În conformitate cu metodologia prevăzută în capitolul IV din Raportul UNCTAD privind investițiile mondiale în 2017 (paginile 174-175).
-
(15)
Proiectul OCDE/G20 privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (2013).
-
(16)
SWD(2018) 81 final.
-
(17)
Anexa 2 la evaluarea impactului care însoțește propunerile [SWD(2018) 81 final] prezintă un rezumat detaliat al rezultatelor.
-
(18)
Rezoluție legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților [COM(2016)0685 – C8-0472/2016 – 2016/0337(CNS)] și
Rezoluție legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) [COM(2016)0683 – C8-0471/2016 – 2016/0336(CNS)].
-
(19)
Din cele 21 de state membre care au răspuns la consultarea lansată de Comisie, 15 au fost de părere că situația actuală ar putea determina unele state membre să adopte măsuri unilaterale.
-
(20)
O parte din încasări ar putea fi alocate ca venituri la bugetul UE, de exemplu, în contextul deciziei privind resursele proprii pentru perioada următorului cadru financiar multianual.
-
(21)
OCDE (2018), „Tax Challenges Arising from Digitalisation – Interim Report 2018: Inclusive Framework on BEPS”, OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264293083-en