COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.3.2018

COM(2018) 87 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind posibilitatea de a introduce anumite cerințe privind protecția peștilor în momentul uciderii

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.Introducere

Peștii de crescătorie intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului privind protecția animalelor în momentul uciderii („regulamentul”) 1 . Cu toate acestea, numai dispoziția generală de la articolul 3 alineatul (1) se aplică peștilor de crescătorie, și anume „în timpul uciderii animalelor și al operațiunilor aferente, acestea sunt ferite de orice durere, chin sau suferință evitabile”.

De asemenea, articolul 27 alineatul (1) din regulament prevede următoarele: „Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind posibilitatea de a introduce anumite cerințe privind protecția peștilor în momentul uciderii, ținând seama de aspectele legate de bunăstarea animalelor, precum și de impactul socio-economic și asupra mediului”.

Scopul acestui raport este de a respecta articolul 27 alineatul (1) din regulament. Raportul include analiza impactului socio-economic la momentul sacrificării. Cu toate acestea, efectele potențiale asupra mediului nu au fost luate în considerare în acest raport deoarece impactul acestora a fost considerat neglijabil la momentul uciderii 2 .

Raportul constituie, de asemenea, una dintre acțiunile enumerate în strategia UE pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015 3 .

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a adoptat orientări privind aspecte legate de bunăstare în momentul asomării și uciderii peștilor de crescătorie în vederea consumului uman 4 . Aceste orientări sunt, de asemenea, relevante în cadrul UE, având în vedere că toate statele membre ale UE sunt țări membre ale OIE.

În ceea ce privește principalele specii de pești crescute în UE, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat, în 2009, mai multe avize cu privire la aspecte legate de bunăstare în cadrul principalelor sisteme de asomare și ucidere 5 . Aceste avize au demonstrat că există provocări în industria acvaculturii în ceea ce privește menținerea bunăstării peștilor în momentul uciderii. Utilizând o abordare bazată pe riscuri, principalele pericole identificate au fost:

1) manipularea sau procedurile aferente manipulării (de exemplu aglomerarea, pomparea, perioada petrecută afară din apă)

2) calitatea apei din rezervorul/bazinul de adăpostire

3) metodele de asomare și ucidere.

EFSA a concluzionat că multe dintre metodele și o mare parte a echipamentului utilizat în acel moment au afectat bunăstarea peștilor. Din acest motiv, EFSA a propus anumite recomandări, atât pentru operațiile dinainte de sacrificare, cât și pentru operațiile de asomare și ucidere. S-a subliniat, de asemenea, că posibilitățile de dezvoltare a unor noi metode de asomare sau ucidere, pentru toate speciile de pești evaluate, erau considerabile.

Pentru a ajuta la elaborarea acestui raport, în 2016 a fost comandată întocmirea unui raport independent de studiu de către un contractant extern selectat 6 . Scopul studiului comandat a fost colectarea de informații privind practicile actuale în ceea ce privește bunăstarea animalelor în acvacultura europeană, în special în ceea ce privește sacrificarea peștilor de crescătorie, precum și analizarea măsurii în care problemele legate de bunăstarea peștilor rămân nerezolvate. Au fost luate în considerare costurile aderării la bunele practici în materie de bunăstare, situația economică, efectele asupra competitivității și alți factori. Studiul s-a axat pe cele cinci specii principale de pești de crescătorie dintr-un număr de țări SEE selectate, pentru a oferi o prezentare generală a situației actuale din acvacultura europeană: somonul de Atlantic (ape marine reci); crapul comun și păstrăvul-curcubeu (apă dulce), precum și bibanul-de-mare european și dorada (Marea Mediterană), după cum se arată în tabelul 1 de mai jos.

Standardele internaționale ale OIE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și al asomării și uciderii peștilor de crescătorie în vederea consumului uman au fost utilizate ca punct de referință pentru evaluarea practicilor în materie de bunăstare. Recomandările EFSA privind sacrificarea au fost, de asemenea, luate în considerare. Studiul a acoperit perioada 2009-2013 7 pentru a permite o evaluare a oricărei modificări sau treceri la metode de manipulare, transport și asomare/ucidere impuse de standardele OIE sau recomandate de EFSA. Pentru a asigura o colectare vastă și sigură de date, toate părțile interesate relevante, de exemplu statele membre, sectorul de profil, oamenii de știință, producătorii de echipamente și organizațiile pentru bunăstarea animalelor au fost contactate și au contribuit prin consultări deschise și specifice.

Acest raport s-a bazat pe următoarele surse de informații:

1.Raportul de studiu menționat anterior cu privire la bunăstarea peștilor de crescătorie, care a inclus:

-Cercetare documentară: analiza literaturii de specialitate și consultarea bazei de date utilizând date obținute de la Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) 8 și Eurostat; date provenite din alte surse, inclusiv organizațiile din sector de la nivelul UE, SEE (Spațiul Economic European) și de la nivel național;

-Consultare: date colectate prin sondaje on-line; interviuri și grupuri de discuții specifice cu părțile interesate, cum ar fi reprezentanții asociațiilor de acvacultură, ai administrațiilor naționale și regionale, ai grupurilor de producători și ai altor părți interesate relevante, după caz, în diferitele țări care fac obiectul studiului;

2.Raportul general al Comisiei cu privire la punerea în aplicare a normelor referitoare la acvacultura peștilor cu înotătoare 9 .

Tabelul 1. State SEE incluse în studiu 10

Specii de pești**

Țara inclusă în studiu

Poziție în clasamentul european în funcție de producție

Producție (tone) în 2014*

Tip de producție

Somon de Atlantic

Norvegia (NO)

Regatul Unit (UK)

Irlanda (IE)

1 290 000

163 347

10 000

Ape marine reci

Crap comun

Polonia (PL)

Republica Cehă (CZ)

Germania (DE)

18 000

17 833

5 285

Apă dulce

Păstrăv-curcubeu

[mare (L) și porție (P)]

Danemarca (DK)

Franța (FR)

Italia (IT)

Polonia

(L4 și P3)

(L3 și P4)

(L9 și P2)

(P5)

38 091

34 000

38 800

17 500

Apă dulce

Biban-de-mare european

Grecia (GR)

Spania (ES)

Italia

42 000

17 376

6 500

Marea Mediterană (apă caldă)

Doradă

Grecia

Spania

Italia

71 000

16 230

8 200

Marea Mediterană (apă caldă)

* Sursa FEAP 2015 11 ; ** Imagini din: https://ec.europa.eu/fisheries/marine_species_ro

2.Constatări principale

2.1.Practici în materie de bunăstare în momentul sacrificării

Procesul de sacrificare include următoarele etape: manipulare, imobilizare, asomare și etapa finală de ucidere. Asomarea trebuie să conducă la pierderea cunoștinței și a sensibilității, fără stres, disconfort sau durere evitabile. În cadrul anumitor metode, aceasta poate provoca și moartea. Când metoda de asomare este reversibilă sau nu provoacă moartea, aceasta trebuie urmată de o metodă de ucidere. Tabelul 2 de mai jos oferă o prezentare generală a metodelor utilizate pentru asomare, asomare/ucidere și ucidere, precum și avantajele și dezavantajele acestora.

Tabelul 2. Prezentare generală a metodelor utilizate pentru asomare, asomare/ucidere și ucidere,
avantajele și dezavantajele acestora

Asomare sau asomare/ucidere	Specii de pești	Avantaj	Dezavantaj
Asomare electrică	Somon de Atlantic Păstrăv-curcubeu Crap comun	- Se poate obține o asomare imediată; - Permite filetarea pre-rigiditate.	- Este necesară o metodă eficientă de ucidere; - Poate avea loc deteriorarea carcasei - Calitatea produsului poate fi afectată, pot apărea asomări ratate* din cauza rezistenței variabile în rândul peștilor;
Asomare cu dioxid de carbon (CO2)	Păstrăv-curcubeu		- Foarte stresantă
Lovire	Somon de Atlantic	- Se poate obține o asomare imediată; - Atunci când este aplicată corect, peștele nu își revine; - Permite filetarea pre-rigiditate.	- Asomări ratate din cauza dimensiunii variabile; - Poate avea loc o leziune a capului.
	Crap comun	- Atunci când este aplicată corect, peștele nu își revine.	- Aplicarea manuală poate conduce la asomări ratate; - Poate avea loc o leziune a capului.
	Păstrăv-curcubeu	- Atunci când este aplicată corect, peștele nu își revine.	- Aplicarea manuală poate conduce la asomări ratate.
Refrigerarea peștilor vii cu CO2	Somon de Atlantic	- Instalarea lentă a rigor mortis permite filetarea pre-rigiditate.	- Peștii nu sunt asomați. - Metoda este stresantă.
Asfixiere în gheață sau în apă înghețată	Biban-de-mare european Doradă Păstrăv-curcubeu	- Ușor de utilizat; - Calitatea și siguranța alimentelor.	- Stresantă pentru pești din cauza scăderii bruște a temperaturii.

* Asomarea ratată apare atunci când aplicarea unei metode de asomare nu este eficientă. În ceea ce privește asomarea electrică și asomarea prin lovire, aceasta implică faptul că pierderea cunoștinței nu este imediată.

OIE recomandă utilizarea metodelor electrice sau mecanice (de exemplu, asomarea prin lovire) pentru uciderea peștilor de crescătorie. Alte metode, inclusiv refrigerarea peștilor vii cu CO2, asomarea cu CO2, refrigerarea în apă înghețată urmată de asomarea electrică și asfixierea în gheață, nu respectă standardele OIE. Raportul de studiu a constatat că îndeplinirea standardelor OIE în momentul sacrificării depinde în mare măsură de specii și metodele utilizate, astfel cum se subliniază în alineatele următoare.

În cazul somonului de Atlantic, standardele OIE sunt îndeplinite atunci când pentru sacrificare se utilizează lovirea, care este principala metodă de sacrificare în Norvegia, Regatul Unit și Irlanda. Totuși, acest lucru nu este valabil pentru asomarea electrică în care, de multe ori, peștii nu sunt orientați corect, ceea ce duce la o asomare slabă. Refrigerarea peștilor vii cu CO2, care nu îndeplinește standardele OIE, este încă utilizată în Norvegia și Irlanda, deși într-o măsură foarte limitată și s-a raportat că această practică va fi eliminată treptat în 2018.

Standardele OIE sunt doar parțial îndeplinite în cazul sacrificării crapului comun în Polonia, Republica Cehă și Germania. Metoda cea mai comună este lovirea manuală (o lovitură în cap). Cu toate acestea, în Polonia speciile de crap sunt expuse la aer timp de maximum 10 minute, ceea ce provoacă stres. Asomarea electrică este de asemenea utilizată în Polonia, Republica Cehă și Germania, dar există un deficit de informații cu privire la eficacitatea echipamentelor utilizate pentru această metodă.

Pentru păstrăvul-curcubeu, standardele OIE sunt parțial îndeplinite în Danemarca, Franța și Italia, însă nu sunt îndeplinite în Polonia. Asomarea electrică este utilizată în Danemarca și Italia. Cu toate acestea, datele privind construcția echipamentelor sunt insuficiente și, prin urmare, nu se cunoaște dacă sunt îndeplinite standardele OIE pentru asomarea electrică. Lovirea manuală a păstrăvului-curcubeu respectă standardele OIE, cu condiția să fie efectuată corect. Asfixierea în gheață este utilizată în Danemarca și Polonia și nu respectă standardele OIE. În Franța se utilizează refrigerarea în apă înghețată urmată de asomarea electrică și asomarea cu CO2 (într-o măsură limitată); niciuna dintre aceste metode nu respectă standardele OIE.

Asfixierea în gheață a bibanului-de-mare european și a doradei este încă principala tehnică de sacrificare practicată în Grecia, Spania și Italia, deși asomarea electrică este introdusă într-un număr limitat de ferme cu titlu experimental.

Tabelul 3: Rezumat al metodelor actuale de sacrificare care indică respectarea standardelor OIE

Specii de pești	Țara inclusă în studiu	Sacrificare
		Rezultat	Explicație
Somon de Atlantic	NO	+/-	Lovire (standardele sunt îndeplinite). Asomare electrică pe uscat: numai 25-30 % sunt orientați, deși procentul este în creștere (standardele sunt îndeplinite pentru 25-30 %). Pești asomați pe cale electrică și uciși prin tăierea branhiilor (standardele nu sunt îndeplinite) sau prin lovire sau decapitare (standardele sunt îndeplinite). Refrigerarea peștilor vii cu CO2 (standardele nu sunt îndeplinite).
	UK	✓	Standardele sunt îndeplinite
	IE	+/-	Lovire. Asomare cu CO2 pentru 7-8 % (standardele nu sunt îndeplinite).
Crap comun	PL	+/-	Lovire manuală. Asomator electric care nu provine de la producătorii importanți
	CZ	+/-	Asomator electric care nu provine de la un producător important și nu este aplicată nicio metodă de ucidere
	DE	+/-	Lovire manuală. Asomator electric care nu provine de la un producător important
Păstrăv-curcubeu	DK	+/-	Asomator electric care nu provine de la un producător important Și asfixiere în gheață
	FR	+/-	Lovire manuală. Cu toate acestea, se utilizează și asomarea cu CO2 și refrigerarea în apă înghețată urmată de asomare electrică.
	IT	+/-	Asomator electric care nu provine de la un producător important
	PL	✗	Asfixierea în baie de gheață într-un camion sau la o fermă sau un abator
Biban-de-mare european	GR	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață
	ES	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață
	IT	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață
Doradă	GR	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață
	ES	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață
	IT	✗	Asfixiere în gheață sau în baie de gheață

✓ OIE - este probabil ca standardele OIE să fie îndeplinite

✗ OIE - este probabil ca standardele OIE să nu fie îndeplinite

+/- OIE - standardele OIE pot fi îndeplinite, în funcție de metoda și echipamentele utilizate

În ceea ce privește normele privind tehnicile de sacrificare pentru producția de acvacultură ecologică certificată, concluziile raportului Comisiei menționate la nota de subsol nouă confirmă faptul că este îndeplinit sistemul de controale privind sacrificarea, astfel cum se prevede la articolul 25h alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

2.2.Legislație și orientări naționale

Articolul 27 alineatul (1) al doilea paragraf din regulament permite statelor membre să mențină sau să adopte norme naționale privind protecția peștilor în momentul sacrificării sau al uciderii în absența unor norme ale UE. Studiul a constatat că, în timp ce au fost elaborate o legislație și orientări naționale în statele membre și țările SEE vizate, acestea nu au fost atât de bine elaborate precum cele referitoare la animalele terestre din crescătorii, deși situația se îmbunătățește datorită unei conștientizări sporite cu privire la bunăstarea peștilor.

Pentru cele cinci specii incluse în studiu, standardele private care includ bunăstarea în timpul transportului și în timpul sacrificării sunt predominant puse în aplicare în sectorul somonului, într-o măsură mai mică pentru păstrăvul-curcubeu și, la scară redusă, pentru bibanul-de-mare european și doradă. Un număr foarte limitat de ferme piscicole de crap comun fac obiectul standardelor private în materie de bunăstare. Tabelul 4 de mai jos oferă o imagine de ansamblu completă asupra legislației, orientărilor naționale și asupra standardelor private pentru țările analizate.

Tabelul 4: legislație și orientări naționale sau coduri de practici care reglementează aspectele legate de bunăstarea animalelor în cadrul procesului de sacrificare a peștilor de crescătorie

Țară	Legislație	Orientări naționale sau standarde private
NO	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 și Regulamentul nr. 1250/2006 adoptat de Norvegia stabilește norme cu privire la cerințe generale referitoare la bunăstarea peștilor	-Un document cuprinzător de orientare a fost elaborat pentru sectorul de profil de către Autoritatea Norvegiană pentru Siguranța Alimentară (NFSA) cu privire la cerințele referitoare la bunăstarea animalelor de acvacultură în timpul sacrificării 12
UK	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 -Animal Welfare Act 2006 (Legea din 2006 privind bunăstarea animalelor) -The Welfare of Animals at the Time of Killing (Scotland) Regulations 2012 [Regulamentul privind bunăstarea animalelor în momentul uciderii (Scoția) 2012]. Statutory Instrument 2012 No. 321 -The Welfare of Animals (Transport) (England) Order 2006 [Ordinul din 2006 privind bunăstarea animalelor (transport) (Anglia)] (și legislația echivalentă din Scoția și Țara Galilor)	-Aviz privind bunăstarea peștilor de crescătorie; Comitetul pentru bunăstarea animalelor de fermă; 2014 -Codul de bune practici 13
IE	-Regulamentul nr. 1099/2009 - Animal Health and Welfare Bill 2012 (Legea din 2012 privind sănătatea și bunăstarea animalelor)	-A Fish Health Code of Practice for Salmonid Aquaculture in Ireland (Codul de bune practici privind sănătatea peștilor pentru acvacultura de salmonide din Irlanda) (2014) -The Farmed Salmonid Health Handbook (Manualul privind sănătatea salmonidelor de crescătorie) (2011) 14
PL	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 Legea privind protecția animalelor (nr. 111, pct. 724; din 1998 nr. 106, pct. 668)	-CODUL de bune practici (Kodeks Dobrej Praktyki); 2014
CZ	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 -Legea nr. 246/1992 Coll. cu modificările ulterioare cu privire la protecția animalelor împotriva cruzimii -Decretul nr. 245/1996 Coll. cu privire la metodele de asomare/ucidere -Decretul nr. 382/2004 Coll. cu privire la metodele de asomare/ucidere -Legea nr. 99/2004 cu privire la gestionarea iazurilor cu pești, inclusiv a iazurilor pentru piscicultură	-Orientarea nr. 5/2015 cu privire la standurile de vânzare/locurile de vânzare a peștilor
-DE	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 -Legea privind protecția animalelor în ceea ce privește uciderea și sacrificarea [Verordnung zum Schutz von Tieren im Zusammenhang mit der Schlachtung oder Tötung und zur Durchführung der Verordnung (EG) Nr. 1099/2009 des Rates (Tierschutz-Schlachtverordnung -TierSchlV)]	-Bunele practici în materie de igienă (1994) (Verordnung über die hygienischen Anforderungen an Fischereierzeugnisse) -Bunele practici în piscicultură (crap) (gute fachliche Praxis der Teichwirtschaft in Brandenburg) -
DK	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 -	-Nu există (supravegherea autorității competente)
FR	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 - Note de service 2007-8016 de la DGAL du 16 janvier 2007 (DGAL/SDSPA/N2007-8192)	-(nu a fost primit niciun răspuns din partea autorității competente)
IT	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009	-Nu există (supravegherea autorității competente)
GR	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009	-2 circulare privind bunăstarea peștilor de crescătorie (23.3.2015; 9.6.2015)
ES	-Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 -)	-Cod de bune practici cu privire la uciderea peștilor (Piscicultura; Guia de practica correctas para el sacrificio; 2016; AEONOR)

3.Constatări socio-economice

Tabelul 5 de mai jos prezintă producția națională din acvacultură de pește, crustacee, moluște și alte organisme acvatice în cele 19 state principale producătoare de acvacultură din cadrul SEE pentru anii 2009-2013, care reprezintă 99 % din producția din acvacultură din SEE. Tabelul 6 oferă o imagine de ansamblu asupra producției medii de pește de crescătorie pentru țările vizate de studiu.

Tabelul 5. Producția din acvacultură în 19 state SEE, 2009-2013 (1 000 de tone greutate în viu)

Stat SEE	2009	2010	2011	2012	2013	Variație 2009-2013	Procent din totalul SEE, 2013
Norvegia	962	1 020	1 144	1 321	1 248	29,7 %	50,5 %
Spania	267	252	272	264	224	-16,1 %	9,0 %
Regatul Unit	197	201	199	206	203	3,4 %	8,2 %
Franța	234	225	207	205	201	-14,2 %	8,1 %
Italia	162	153	164	163	163	0,1 %	6,6 %
Grecia	122	121	111	111	114	-6,6 %	4,6 %
Țările de Jos	56	67	44	46	60	8,5 %	2,4 %
Danemarca	35	36	36	35	38	7,3 %	1,5 %
Polonia	37	31	29	32	35	-3,6 %	1,4 %
Irlanda	48	46	44	36	34	-28,0 %	1,4 %
Germania	39	41	39	26	25	-35,0 %	1,0 %
Republica Cehă	20	20	21	21	19	-3,6 %	0,8 %
Ungaria	15	14	16	15	15	0,6 %	0,6 %
Finlanda	14	12	11	13	14	-0,1 %	0,6 %
Suedia	9	11	13	14	13	56,5 %	0,5 %
Bulgaria	7	8	6	6	12	80,8 %	0,5 %
Croația	14	14	13	10	12	-15,5 %	0,5 %
România	13	9	8	10	11	-16,2 %	0,4 %
Portugalia	7	8	9	10	10	49,6 %	0,4 %
Total 19 state	2 255	2 290	2 386	2 544	2 451	8,7 %	99,1 %
TOTAL SEE	2 271	2 306	2 403	2 563	2 473	8,9 %	100,0 %

Sursă: Statisticile globale privind pescuitul și acvacultura FAO, Versiunea 2016.1.2. Cifrele scrise în italice sunt previziuni.

Tabelul 6: Producția medie de pește per întreprindere în statele membre ale UE selectate

	Volumul vânzărilor la nivel național (în tone)	Numărul de întreprinderi	Producția medie per întreprindere (în tone)
GR (2014)	118 080	248	476,1
UK (2013)	203 263	548	370,9
DK (2013)	46 297	130	356,1
IT (2013)	153 944	587	262,3
IE (2013)	34 667	283	122,5
ES (2013)	231 738	3 023	76,7
FR (2013)	227 601	2 988	76,2
PL (2013)	31 267	846	37,0
DE (2016)	20 936	5 952	3,5

Sursă: baza de date CSTEP, cu excepția Germaniei (Biroul Federal German de Statistică).

3.1.Analiza economică a practicii de sacrificare

Analiza socio-economică a raportului de studiu a luat în considerare diferențele dintre cele cinci specii studiate și dintre medii (ape marine reci, Marea Mediterană, apă dulce). Variațiile în ceea ce privește dimensiunea întreprinderilor și metodele de producție au fost, de asemenea, luate în considerare în această analiză, deoarece acestea reprezintă factori relevanți pentru evaluarea bunăstării. Alți factori de cost, care nu au fost luați în considerare în raportul de studiu, cum ar fi costurile pentru hrană, cheltuielile cu forța de muncă și cele de exploatare, sunt responsabili pentru majoritatea variațiilor mai mari dintre întreprinderi și țări 15 .

Pentru fiecare specie studiată din țările în cauză, investițiile suplimentare și costurile anuale de aderare la practici îmbunătățite în materie de bunăstare a animalelor începând cu 2009 sunt calculate pentru ferma piscicolă medie pentru speciile studiate. Acestea includ costurile suplimentare legate de îmbunătățirea bunăstării în timpul asomării, uciderii și sacrificării. În calculele privind costurile suplimentare aferente se presupune că fiecare fermă piscicolă trebuie să dețină propriul proces de prelucrare primară și că întreprinderea medie nu a implementat practici în materie de bunăstare.

Somonul de Atlantic

Pentru a respecta standardele OIE (a se vedea secțiunea 2.1 din acest raport), studiul a presupus că fiecare fermă piscicolă necesită costuri de investiții fie pentru un asomator electric, fie pentru un asomator mecanic, plus un robot de decapitare și a constatat că costurile suplimentare pentru adoptarea unor practici îmbunătățite de bunăstare sunt relativ mici, în raport cu dimensiunea medie a fermelor. Potrivit studiului, cel mai mic cost suplimentar ar fi de 2 eurocenți/kg sau 0,5 % din prețul de vânzare în Regatul Unit iar cel mai mare ar fi de 9 eurocenți/kg sau mai puțin de 1,5 % din prețul de vânzare în Irlanda. În abatoarele cu randament sporit și costuri ridicate cu forța de muncă, investiția ar putea conduce chiar și la economii de costuri. Cu toate acestea, deoarece există deja un nivel ridicat de punere în aplicare a practicilor în materie de bunăstare a peștilor în industria somonului din statele membre și statele SEE, un număr relativ mic de întreprinderi trebuie să investească pentru a îndeplini standardele OIE, prin urmare impactul asupra competitivității va fi probabil mic.

Crapul comun

Economiile de scară în ceea ce privește volumul sacrificării au un efect substanțial asupra costului măsurilor privind bunăstarea. Acest fapt a fost evident atunci când asomarea electrică urmată de decapitare au fost evaluate pentru îmbunătățirea bunăstării în momentul sacrificării pentru crap, care are un volum mult mai mic de sacrificare decât întreprinderile tipice de salmonide. Costurile suplimentare au variat considerabil între țările vizate de studiul de caz, cel mai mic fiind de 6 eurocenți/kg în Polonia și de 41 de eurocenți/kg în România și 58 de eurocenți/kg în Germania.

Crapul comun este consumat în principal în țara de producție și, în general, nu a fost profitabil fără subvenții între 2009 și 2013 în sistemele tipice de producție. Fermele mici au probabil cele mai mari dificultăți în a investi pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor și pot suferi un dezavantaj concurențial. Având în vedere că exportul (inclusiv reexportul) reprezintă doar o proporție foarte mică din producția mondială de crap, efectele măsurilor de bunăstare asupra competitivității internaționale se preconizează a fi limitate (deși impactul asupra prețului de cost poate fi considerabil, astfel cum se arată în figura 1).

Păstrăvul-curcubeu

În ceea ce privește cerințele de investiții pentru respectarea standardelor OIE pentru sacrificarea păstrăvului-curcubeu, raportul de studiu a presupus: 1) asomarea electrică înainte de scoaterea din apă și 2) asomarea prin lovire după scoaterea din apă, ambele urmate de tăierea manuală a branhiilor. La fel ca în cazul crapului, impactul costurilor suplimentare a variat semnificativ în funcție de economiile de scară, costurile suplimentare estimate variind de la doar 4 eurocenți/kg în Danemarca până la 24 de eurocenți/kg în Franța. În Italia, unde abatoarele au un randament sporit și un cost ridicat al forței de muncă, s-au raportat economii de 6 eurocenți/kg. Asomarea prin lovire este o opțiune mai costisitoare și impactul costurilor va fi mai mare, mai ales pentru fermele mici, cum ar fi cele din Franța.

Bibanul-de-mare european și dorada

Atât pentru bibanul-de-mare european, cât și pentru doradă, investițiile considerate capabile de a îmbunătăți bunăstarea în momentul sacrificării sunt: 1) asomarea electrică înainte de scoaterea din apă și 2) asomarea electrică după scoaterea de apă, ambele urmate de refrigerare în baie de gheață și apă de mare.

Costul unitar suplimentar variază ușor între diferite metode, dar variază într-o măsură mai mare între țări în funcție de dimensiunea întreprinderilor. În Spania – cu cele mai mari întreprinderi – costul unitar suplimentar a fost de 4 eurocenți/kg pentru ambele metode. În Grecia, acesta a fost de 5-6 eurocenți/kg în funcție de metodă, iar în Italia – cu cele mai mici întreprinderi – a fost de 11-13 eurocenți/kg. Deși creșterea costurilor este destul de modestă, chiar și pentru producătorii de volume relativ scăzute, ca în Italia, marjele de profit la majoritatea acestor ferme ar putea împiedica producătorii să investească.

În ansamblu, raportul de studiu a constatat că, în general, producția de biban-de-mare european și de doradă nu a fost profitabilă fără subvenții în perioada cuprinsă între 2009 și 2013 în principalele state membre producătoare. Prin urmare, poate fi dificil pentru producători să facă investițiile necesare pentru a îmbunătăți standardele de bunăstare.

Figura 1 oferă o prezentare succintă a impactului pe care îl are implementarea unor practici îmbunătățite privind bunăstarea animalelor asupra prețului de cost pentru peștii de crescătorie în țările vizate de studiul de caz (€/kg).

Figura 1: Impactul implementării unor practici îmbunătățite privind bunăstarea animalelor
asupra prețului de cost pentru peștii de crescătorie în țările vizate de studiul de caz (€/kg)

4.Limitările constatărilor

Analiza economică efectuată în raportul studiului comandat a utilizat informațiile disponibile limitate pentru costul echipamentelor necesare pentru îmbunătățirea bunăstării în momentul sacrificării. Analiza se bazează pe întreprinderea medie pentru fiecare specie din fiecare dintre țările vizate de studiul de caz. Cu toate acestea, se presupune că întreprinderile cu randament sporit realizează economii de scară. Randamentul financiar al investițiilor va diferi, de asemenea, în mod substanțial între speciile de pești.

Pentru întreprinderile cu un volum anual de producție mai scăzut, costurile de investiții sunt substanțial mai mari decât pentru operațiunile la scară mai largă. Capacitatea echipamentelor identificate este de așa natură încât ar putea fi neutilizată pentru perioade semnificative de timp. Este posibil ca echipamente alternative – cu costuri mai mici – să devină disponibile pentru instalațiile de dimensiuni mai mici. Cu toate acestea, în momentul studiului nu au existat informații cu privire la astfel de alternative.

O altă limitare a constatărilor se referă la calitatea datelor obținute în cursul studiului pentru costurile reale de asomare și ucidere, în special informații sensibile de ordin financiar și comercial. Acest lucru a fost cauzat în principal de o rată scăzută de răspuns din partea sectorului de profil sau de faptul că practicile sale contabile nu au defalcat aceste costuri. În cazul în care costurile au fost obținute în mod insuficient de la sectorul de profil, s-au obținut estimări din partea producătorilor de echipamente, ceea ce poate să nu reflecte costurile de exploatare reale. De asemenea, trebuie remarcat faptul că studiul s-a axat pe o perioadă de referință specifică, 2009-2013, care este posibil să nu reflecte tendințele pe o perioadă mai lungă sau pe perioada de după aceasta.

5.Concluzii

În general, cerințele generale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 aplicabile bunăstării peștilor în momentul sacrificării au contribuit la elaborarea unui cadru în ceea ce privește legislația și orientările naționale privind bunăstarea peștilor de crescătorie în UE, în special pentru somonul de Atlantic.

Gradul de îndeplinire a standardelor OIE în momentul sacrificării variază în funcție de speciile luate în considerare. În ceea ce privește somonul de Atlantic, cele mai bune practici sunt realizate în mare măsură, cu câteva excepții, în țările vizate de studiul de caz. În ceea ce privește crapul comun și păstrăvul-curcubeu, nivelul de realizare variază de la o metodă utilizată la alta. În ceea ce privește bibanul-de-mare european și dorada, standardele OIE nu sunt îndeplinite în țările vizate de studiul de caz.

Analiza economică arată că diferențele în costul de producție sunt cauzate, în principal, de structura sectorului, beneficiind în special de economiile de scară. În cazul în care există astfel de economii de scară, îmbunătățirea practicilor în materie de bunăstare este probabil să aibă doar un impact redus asupra prețului de cost, în timp ce, pentru fermele mai mici, impactul va fi probabil mult mai mare. Alți factori precum costurile pentru hrană, cheltuielile cu forța de muncă și cele de exploatare, sunt responsabili pentru majoritatea variațiilor mai mari dintre întreprinderi și țări.

În cazul specific al fermelor de mai mari dimensiuni de somon de Atlantic și păstrăv-curcubeu, s-a constatat că investițiile în îmbunătățirea bunăstării ar putea conduce la economii ale costurilor cu forța de muncă ce pot depăși costul investiției.

Constatările raportului de studiu comandat au arătat, de asemenea, că sectorul de profil, în ansamblul său, îmbunătățește treptat dar continuu bunăstarea peștilor, după cum reiese din utilizarea tot mai frecventă a metodelor mai umane precum asomarea electrică, eliminarea treptată a altora precum asomarea cu CO2 16 , precum și adoptarea unor standarde private. Cu toate acestea, sunt încă necesare îmbunătățiri în vederea creșterii bunăstării anumitor specii de pești precum bibanul-de-mare european și dorada. Constatările acestui studiu sunt susținute și de raportul general al Comisiei care a fost realizat în perioada 2014-2015 17 .

În acest stadiu, potrivit Comisiei, dovezile sugerează că nu este adecvat să se propună cerințe specifice privind protecția peștilor în momentul uciderii, ținând cont de faptul că obiectivele regulamentului pot fi atinse și prin măsuri voluntare, după cum demonstrează îmbunătățirile introduse de sectorul de profil în ultimii ani. De asemenea, este important să menționăm că acesta este un sector relativ nou și foarte divers în comparație cu alte sisteme tradiționale de producție de animale de crescătorie, iar tehnologia pentru îmbunătățirea bunăstării face progrese în prezent. Având în vedere aceste evoluții în curs, Comisia concluzionează că, dacă sunt necesare orientări suplimentare, acestea ar fi elaborate cel mai bine la nivelul statelor membre. În orice caz, Comisia va continua să monitorizeze progresele înregistrate în acest domeniu.

Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să se recunoască faptul că este nevoie de cercetări suplimentare care să vizeze adaptarea sistemelor dedicate pentru acele specii de pești pentru care este necesară dezvoltarea unor tehnici mai eficiente.

Prin urmare, Comisia consideră esențială dezvoltarea în continuare a dialogurilor cu părțile interesate în vederea promovării inițiativelor și a proiectelor specifice în acest domeniu care ar putea fi reciproc avantajoase atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al bunăstării animalelor. În acest context, Comisia a elaborat un format mai sistematic și mai vizibil pentru acest dialog, prin intermediul Platformei UE privind bunăstarea animalelor 18 . Obiectivul principal al acestei platforme este de a oferi părților interesate (organizații pentru bunăstarea animalelor, oameni de știință, veterinari, fermieri, întreprinderi de prelucrare a alimentelor, vânzători cu amănuntul de produse alimentare etc.) posibilitatea de a-și exprima preocupările, de a împărtăși cunoștințe și resurse pentru a crea activități comune.

(1)

JO L 303, 18.11.2009, p. 1.

(2)

În termeni mai generali, impactul asupra mediului generat de producția din sectorul acvaculturii este important și, prin urmare, a fost identificat ca unul dintre cele patru domenii prioritare din Orientările strategice ale Comisiei pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în UE: https://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture_ro

(3)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015, COM(2012) 6 final/2.

(4)

Codul sanitar pentru animale acvatice, capitolul 7.3 Aspecte legate de bunăstare în momentul asomării și uciderii peștilor de crescătorie în vederea consumului uman. http://www.oie.int/index.php?id=171&L=0&htmfile=chapitre_welfare_stunning_killing.htm

(5)

Avizele științifice ale Grupului științific pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, la cererea Comisiei Europene privind aspecte specifice anumitor specii legate de bunăstare în cadrul principalelor sisteme de asomare și ucidere a peștilor de crescătorie.

Crap de crescătorie http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1013

Păstrăv-curcubeu de crescătorie http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1012

Doradă și biban-de-mare european de crescătorie http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1010

Somon de Atlantic de crescătorie http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1011

(6)

Bunăstarea peștilor de crescătorie: practici comune de transport și de sacrificare final (2017) https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/facddd32-cda6-11e7-a5d5-01aa75ed71a1

(7)

Aceștia sunt anii cei mai recenți pentru care sunt disponibile cifrele Eurostat și CSTEP (Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit) privind producția și performanța economică a sectorului.

(8)

https://ec.europa.eu/fisheries/partners/stecf_ro.htm

(9)

Raport general cu privire la punerea în aplicare a normelor referitoare la acvacultura peștilor cu înotătoare (2015) http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=95

(10)

Tabele și cifre adaptate din raportul de studiu publicat „Bunăstarea peștilor de crescătorie: practici comune în timpul transportului și în momentul sacrificării” https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/facddd32-cda6-11e7-a5d5-01aa75ed71a1

(11)

FEAP, 2015, Raport privind producția de acvacultură europeană 2005-2014 www.feap.info/shortcut.asp?FILE=1402

(12)

https://www.mattilsynet.no/om_mattilsynet/gjeldende_regelverk/veiledere/veileder_fiskevelferd_ved_slakteri_for_akvakulturdyr_2014.9471/binary/Veileder%20fiskevelferd%20ved%20slakteri%20for%20akvakulturdyr%202014

(13)

http://thecodeofgoodpractice.co.uk/chapters/

(14)

http://www.fishhealth.ie/FHU/sites/default/files/FHU_Files/Documents/FarmedSalmonidHealthHandbookOctober2011.pdf

(15)

Acești factori de cost au fost abordați mai extensiv și mai cuprinzător în rapoartele CSTEP privind producția și performanța economică a sectorului.

(16)

Autoritățile olandeze au notificat Comisia în data de 17.10.2017 cu privire la un nou proiect de reglementare națională care va interzice metodele tradiționale actuale de sacrificare a anghilei europene în favoarea metodelor umane de asomare electrică (notificarea 2017/0406/NL)

(17)

Raport general cu privire la punerea în aplicare a normelor referitoare la acvacultura peștilor cu înotătoare http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=95

(18)

Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2017 de instituire a Grupului de experți al Comisiei „Platforma privind bunăstarea animalelor” C/2017/0280, JO C 31, 31.1.2017, p. 61.