Avizul Comitetului European al Regiunilor — O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

(2019/C 404/11)

Raportor	:	Michele EMILIANO (IT-PSE), președintele regiunii Apulia
Document de referință	:	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei COM(2018) 773 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Punerea în aplicare a strategiei pe termen lung pentru 2050

1.

salută Comunicarea Comisiei „O planetă curată pentru toți” și sprijină obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii zero, calculate ca emisii nete) până în 2050. Pentru a realiza acest obiectiv, invită Comisia Europeană să elaboreze o foaie de parcurs și mai ambițioasă prin adoptarea unor măsuri care să mențină încălzirea globală sub 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, dând prioritate scenariilor mai ambițioase; de asemenea, solicită Comisiei să evalueze impactul diferitelor scenarii asupra aspectelor legate de climă, de sănătate, de mediu, economice și sociale și o invită să propună un cadru de reglementare corespunzător și global, pe baza acestei evaluări și în conformitate cu strategia de implementare a obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă (ODD); salută, în acest context, și activitatea în curs desfășurată la nivelul UE, inclusiv în Comitetul Regiunilor, cu privire la documentul de reflecție privind o Europă durabilă, referitoare la modalitățile de implicare a autorităților locale și regionale în procesele esențiale de transformare;

2.

subliniază necesitatea de a investi în educarea și în sensibilizarea cetățenilor în general și a tinerilor în special, în ceea ce privește chestiunile legate de climă, cei din urmă fiind din ce în ce mai preocupați de ceea ce consideră a fi un progres mult prea lent în abordarea acestei provocări; subliniază că autoritățile locale și regionale, în cooperare cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile societății civile, au un rol important în promovarea acestui angajament și în satisfacerea așteptărilor tinerilor;

3.

își reiterează solicitarea adresată statelor membre și Comisiei Europene de a crea o platformă de dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, care să țină seama inclusiv de aspectele climatice și de mediu, pentru a sprijini regiunile și autoritățile locale, organizațiile societății civile, întreprinderile și alte părți interesate în tranziția energetică (1); afirmă, în acest context, disponibilitatea de a înființa, la cererea Comisiei Europene, o structură pentru schimburile tehnice privind punerea în aplicare la nivel local sau regional a Pachetului „Energie curată pentru toți europenii”;

4.

reamintește rolul esențial al regiunilor și al autorităților locale în punerea în aplicare a politicilor publice privind clima și energia, în promovarea schimbărilor comportamentale necesare pentru ca acestea să fie implementate într-o manieră eficace și în garantarea faptului că aceste schimbări sunt acceptate de toți cetățenii, pe baza unei strategii concrete de decarbonizare, care vizează atingerea obiectivului „zero emisii”; subliniază, în acest sens, inițiativele lansate în contextul Convenției primarilor privind schimbările climatice și energia și solicită Comisiei să promoveze în continuare această inițiativă și să sprijine alte măsuri similare, pentru a consolida acțiunea la nivel local și pentru a institui un mecanism permanent de consultare pe baza dialogului Talanoa (2);

5.

atrage atenția asupra necesității susținerii unor inițiative precum Convenția primarilor pentru climă și energie, care, prin intermediul unei relații directe între autoritățile locale și Comisie, permite elaborarea, în sens ascendent, a unui plan specific. Plecând de la planurile de acțiune în domeniul climei și al energiei durabile (PACED), acesta ar trebui să se transforme într-un plan integrat de gestionare teritorială a combaterii schimbărilor climatice, în coordonare și cu alte părți interesate locale implicate în planurile naționale integrate în domeniul energiei și al climei (PNEC) și în sprijinirea realizării ODD;

6.

solicită Comisiei să se asigure că planurile energetice și climatice naționale și strategiile naționale pe termen lung sunt în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Paris, cu strategia pentru 2050 și cu ODD; consideră că este esențial ca acestea să fie elaborate printr-un dialog pe mai multe niveluri și printr-o metodă participativă și să se bazeze pe bunele practici existente la nivel regional și local; sugerează, de asemenea, reducerea timpului necesar revizuirii periodice a acestor planuri și instituționalizarea sistemului de contribuții stabilite la nivel local (CSL) pentru a-l combina cu sistemul de contribuții stabilite la nivel național (CSN);

7.

invită Comisia să ia în considerare în mod activ vulnerabilitatea deosebită a anumitor teritorii, cum ar fi regiunile ultraperiferice, și categorii de persoane aflate în procesul de tranziție către o Europă neutră din punctul de vedere al climei, deoarece, în caz contrar, s-ar putea ajunge la respingerea procesului de tranziție, și solicită înființarea unui Observator european al neutralității climatice pentru a contribui la îndeplinirea obligațiilor de raportare naționale în cadrul guvernanței uniunii energetice și la cartografierea și monitorizarea acestor vulnerabilități, precum și un nou audit al competențelor UE, în cadrul Panoramei competențelor în UE. Aceste măsuri de realizare a unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei trebuie să țină seama de necesitățile regionale și locale pentru a alinia elaborarea politicilor în materie de durabilitate la necesitatea creșterii competențelor corespunzătoare unor locuri de muncă de calitate adaptate exigențelor viitorului în regiunile cele mai vulnerabile și pentru a încuraja schimbul eficace de bune practici între aceste regiuni, pe baza indicatorilor compuși existenți și a altor indicatori care rămân a fi identificați;

8.

atrage atenția asupra diferitelor caracteristici privind clima, mediul, peisajul, mobilitatea și structura economico-socială a teritoriilor europene, subliniind cât de important este ca strategia să fie pusă în aplicare în funcție de caracteristicile geografice, geopolitice și economice, fără a se limita la granițele administrative;

9.

subliniază necesitatea de a asigura o abordare holistică care să cuprindă instrumentele și strategiile din cadrul politicilor generale ale UE privind ODD, coeziunea și economia circulară, dar și acțiuni specifice referitoare, de exemplu, la politica energetică, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și tranziția regiunilor carbonifere;

Neutralitatea climatică a sistemului energetic

10.

luând în considerare rolul esențial al regiunilor și al autorităților locale în punerea în aplicare participativă a politicilor privind energia și clima, recunoaște rolul exemplar al autorităților publice în toate sectoarele, începând cu gestionarea parcului imobiliar public și a întreprinderilor de stat; în acest sens, subliniază importanța planurilor de eficientizare energetică a clădirilor publice, precum și a aplicării criteriilor privind achizițiile publice durabile și a sistemelor de management al energiei și mediului în conformitate cu criteriile minime de mediu (3);

11.

invită Comisia Europeană să promoveze în continuare eficiența energetică a clădirilor ca prioritate, pentru reducerea emisiilor parcului imobiliar existent, și să garanteze că subvențiile publice și instrumentele financiare permit proprietarilor să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor prin măsuri de reabilitare. În plus, investițiile și ajutoarele de stat ar trebui clasificate drept costuri de capital, în vederea facilitării marjelor de decizie ale autorităților locale și regionale. Aceste măsuri contribuie în mod semnificativ la creșterea ratei medii anuale de reabilitare a clădirilor;

12.

reamintește importanța protejării cetățenilor vulnerabili la sărăcia energetică și a asigurării accesului egal pentru toți cetățenii europeni la serviciile energetice de bază;

13.

invită Comisia să promoveze o abordare circulară în faza de proiectare, construcție și gestionare a clădirilor noi, care trebuie să fie durabile sau eficiente din punct de vedere energetic, precum și utilizarea surselor regenerabile, pornind de la exemplul inițiativei Level(s) (4). În acest scop, este necesar ca – dintr-o perspectivă bazată pe ciclul de viață – să fie stabilite cerințe privind performanțele climatice și ecologice ale materialelor de construcție și ale proceselor aferente, precum și privind documentația referitoare la materialele utilizate, ceea ce impune continuarea investițiilor în standarde, cerințe de proiectare ecologică, declarații de mediu pentru produse și sisteme informatice pentru analiza ciclului de viață;

14.

este ferm convins că obiectivul privind o pondere de 32 % a energiei din surse regenerabile la nivelul UE ar trebui reevaluat din nou în viitor, în funcție de evoluția tehnologiilor, cu scopul de a atinge 40 % până în 2030 și de a asigura neutralitatea climatică până în 2050 și că, în orice caz, regiunile europene în măsură să depășească acest prag trebuie încurajate și sprijinite în mod corespunzător;

15.

salută înființarea în mod oficial a comunităților locale de energie în Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” (5) și invită statele membre să își valorifice potențialul (6), subliniind necesitatea instituirii de scheme de sprijin financiar specifice în care să aibă prioritate teritoriile care se confruntă cu obstacole, cum ar fi cele cu sisteme de electrificare izolate și care nu sunt intercontectate cu marile rețele europene. În acest sens, observă că – la nivel local și regional – întreprinderile publice și private din domeniul energiei sunt actori importanți ai tranziției energetice;

16.

subliniază că este important să se încurajeze decarbonizarea și urmărirea obiectivului „emisii zero”, precum și să se solicite statelor membre să definească, împreună cu regiunile, foi de parcurs specifice pentru reconversia instalațiilor și a infrastructurilor care utilizează combustibili fosili și, de asemenea, a centralelor nucleare, încurajând utilizarea surselor regenerabile (cum ar fi hidrogenul), și a tehnologiilor care vizează decarbonizarea sectorului european al gazelor, pe baza BREF. Subliniază că tarifarea adecvată a combustibililor fosili în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii – într-un mod durabil din punct de vedere social – sau în scopul impozitării este o premisă majoră pentru tranziția energetică; salută, prin urmare, recenta Comunicare a Comisiei Europene privind un proces decizional mai eficient și mai democratic în politica energetică și climatică a UE și consideră că multe dintre sugestiile din acest document, în special în ceea ce privește elementul crucial al impozitării energiei, sunt esențiale pentru a asigura un răspuns coordonat, coerent și punctual la provocările enorme cu care se confruntă UE;

Planificarea teritorială și neutralitatea climatică

17.

reamintește rolul central al regiunilor și al autorităților locale în punerea în aplicare a politicilor de mobilitate durabilă a persoanelor și a mărfurilor, inclusiv prin activități de planificare urbană și teritorială care vizează echilibrarea diferitelor moduri de transport, reducerea utilizării vehiculelor cu motor și a exploatării terenurilor;

18.

reiterează necesitatea ca transporturile să devină neutre din punctul de vedere al climei, acesta fiind singurul sector în care emisiile de CO2 încă depășesc nivelurile din 1990 (7), inclusiv prin creșterea sprijinului financiar și tehnic acordat platformelor europene, cum ar fi S3P Energy (8);

19.

invită Comisia să deblocheze fonduri europene pentru a accelera instalarea de puncte de reîncărcare pentru vehicule, astfel încât să se garanteze că infrastructura actuală nu împiedică introducerea mobilității curate în întreaga Europă pentru a satisface cererea viitoare;

20.

subliniază importanța facilitării și finanțării tranziției către modurile de transport colectiv, comun, multimodal și intermodal, inclusiv prin dezvoltarea unor platforme logistice și a unor planuri de gestionare a mobilității la nivel local și regional, ținând seama și de particularitățile regiunilor slab populate și periferice, ultraperiferice și insulare;

21.

subliniază că este important ca planurile de mobilitate să fie în concordanță cu creșterea producției și a distribuției de energie electrică ecologică și de combustibili din resurse regenerabile (9), să urmărească atingerea de zero emisii în trafic și să fie integrate în planificarea urbană și teritorială și, după caz, în planurile de acțiune privind clima și energia durabilă, amintind modul în care aceste politici joacă un rol esențial în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții și protecția sănătății cetățenilor;

22.

subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită posibilelor măsuri de decarbonizare în sistemul transporturilor, prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie și a combustibililor alternativi și, în consecință, prin crearea unor infrastructuri specifice care să asigure o aprovizionare ecologică și diversificată, în special prin sprijinirea operatorilor sistemelor locale de distribuție;

23.

subliniază importanța interacțiunilor dintre utilizarea terenurilor, atenuarea schimbărilor climatice și potențialul de adaptare, precum și cea a abordării chestiunii impactului enorm al agriculturii asupra climei, drept elemente esențiale ale oricărei strategii de conciliere a respectării Acordului de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) cu o bunăstare sporită în ceea ce privește mediul, sănătatea și situația economico-socială;

24.

subliniază rolul comunităților insulare de posibile laboratoare pentru politicile privind neutralitatea climatică și, de asemenea, subliniază necesitatea măsurilor de decarbonizare în transportul maritim, luând în considerare regiunile vulnerabile, care sunt dependente de transportul maritim;

Neutralitatea climatică a sistemului economic

25.

subliniază rolul SPP în promovarea dezvoltării economiei verzi și a schimbărilor comportamentale, importanța accelerării procesului de achiziție publică circulară și relevanța utilizării sistemelor de management de mediu în sectorul privat, pornind de la punerea integrală în aplicare a Directivei privind emisiile industriale (DEI) (10) și a BREF pentru fiecare sector de producție, precum și a sistemelor de certificare ecologică EMAS și ISO (11);

26.

subliniază faptul că din strategie lipsește o referire la sectorul „deșeuri”, la ierarhia europeană a opțiunilor de gestionare a deșeurilor și la principiile economiei circulare (12) și, prin urmare, propune introducerea de măsuri pentru definirea rapidă a criteriilor uniforme pentru încetarea statutului de deșeu, în scopul reducerii operațiunilor de eliminare, al promovării recuperării și al reducerii la minimum a emisiilor poluante din procesele industriale conexe. Subliniază că deșeurile ar trebui reduse la minimum și prin intermediul unor cerințe de proiectare ecologică a produselor în ceea ce privește conținutul de substanțe chimice și caracterul lor reciclabil și prin investiții în sortarea și reciclarea materialelor și energiei;

27.

reamintește importanța acordării unei atenții deosebite regiunilor în care există industrii mari consumatoare de energie și infrastructuri energetice pentru a asigura un start rapid al tranziției, precum și gestionarea lor într-o manieră echitabilă și favorabilă incluziunii, prin limitarea sau compensarea impactului social și de mediu; subliniază importanța garantării faptului că autoritățile locale și regionale, precum și cetățenii și ONG-urile interesate, sectorul de afaceri, universitățile și institutele de cercetare sunt implicate în definirea măsurilor compensatorii pentru potențialele efecte negative ale tranziției energetice;

28.

reamintește necesitatea de a se asigura distribuirea echitabilă a costurilor de mediu și a beneficiilor în domeniul sănătății, al mediului, economic și social pentru cetățenii interesați de realizarea infrastructurii energetice și de schimbările pe care le necesită tranziția. În special, subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în teritoriile traversate de infrastructuri care utilizează cantități importante de energie, împreună cu autoritățile naționale competente, în definirea unor criterii pentru repartizarea costurilor și beneficiilor legate de mediu, asigurând alocarea unei părți echitabile din veniturile generate în beneficiul cetățenilor cei mai afectați; subliniază, de asemenea, că toate politicile UE, inclusiv politica comercială a Uniunii cu parteneri din afară, trebuie aliniate la obiectivul de neutralitate în domeniul climei;

Strategiile de absorbție și de compensare a emisiilor

29.

salută actualizarea strategiei UE în domeniul bioeconomiei (13), care sprijină dezvoltarea sistemelor de producție ce permit reducerea emisiilor de GES;

30.

reamintește rolul esențial al zonelor verzi urbane și rurale în combaterea schimbărilor climatice, acestea reprezentând sisteme ecologice care acționează drept echivalente naturale ale rezervoarelor de dioxid de carbon, în special în regiunile cele mai vulnerabile, printre care cele ultraperiferice și insulare. Reamintește că, pentru a reduce emisiile, este important să se îmbunătățească gestionarea solurilor organice, să se refacă turbăriile și zonele umede, precum și toate sistemele agronomice și de captură a emisiilor, și subliniază necesitatea de a promova și de a sprijini protecția și buna gestionare a patrimoniului forestier, precum și integrarea deplină a politicilor agricole și forestiere cu cele de gestionare a riscurilor hidrogeologice și climatice;

31.

invită Comisia Europeană să implice regiunile și autoritățile locale în punerea în aplicare a Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR) și a Regulamentului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) (14), stabilind obiective de reducere a emisiilor pentru 2030 și definind inițiative realiste pentru a le putea atinge;

32.

subliniază competențele orașelor și regiunilor în ceea ce privește colectarea datelor necesare pentru realizarea inventarului emisiilor de GES în sectoarele acoperite de LULUCF și ESR și recomandă statelor membre și Comisiei să le sprijine în vederea promovării capacităților de care dispun (15);

33.

subliniază necesitatea dezvoltării în continuare a tuturor tehnicilor și tehnologiilor destinate recuperării integrale a masei și energiei din sistemele de producție și a tuturor formelor de compensare ecologică a emisiilor difuze și fugitive, inclusiv în ceea ce privește dioxidul de carbon, care va trebui compensat prin sisteme ecologice naturale și, dacă nu se poate altfel, prin utilizarea tehnicilor de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC); cu toate acestea, subliniază că aceste tehnologii rămân încă să își dovedească eficacitatea și securitatea și că, prin urmare, evitarea emisiilor trebuie să constituie principala prioritate.

Finanțarea neutralității climatice

34.

reamintește importanța asigurării unei acoperiri financiare suficiente pentru a atinge o economie cu emisii zero de gaze cu efect de seră, prin creșterea procentului PIB investit anual în sistemul energetic și în infrastructura conexă; salută Planul de acțiune: finanțarea creșterii durabile publicat de Comisie în 2018 (16);

35.

reiterează necesitatea de a spori cu cel puțin 30 % obiectivul privind cheltuielile bugetare ale UE în domeniul climei, prin punerea integrală în aplicare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, prevăzând acordarea de finanțări dedicate pe termen lung din partea guvernelor naționale (17);

36.

subliniază că, având în vedere consecințele sociale importante preconizate ale tranziției către o economie cu emisii zero de gaze cu efect de seră, va fi necesar să se aibă în vedere un fond specific de tranziție echitabilă, pentru a sprijini acele regiuni sau sectoare ale societății în care efectele pe termen scurt ale eliminării combustibililor fosili se vor face simțite cel mai acut;

37.

amintește că sunt necesare resurse financiare considerabile pentru dezvoltarea soluțiilor inovatoare, printre altele a surselor regenerabile de energie și pentru integrarea acestora pe piață; consideră că este important să se definească o abordare integrată și comună între autorități la toate nivelurile, în scopul combinării diferitelor surse de finanțare și pentru a obține un efect multiplicator, sporind gradul de sensibilizare cu privire la diversele instrumente existente și îmbunătățind accesibilitatea acestora în general; subliniază, de asemenea, că trebuie revizuite normele UE privind energia din surse regenerabile și ajutoarele de stat, astfel încât să devină nu numai avantajoase, ci să și stimuleze dezvoltarea unor noi tehnologii neutre în raport cu beneficiile pentru climat și cu durabilitatea. Astfel, Directiva privind impozitarea energiei și normele privind ajutoarele de stat trebuie adaptate, pentru a putea reduce impozitele pe energie în cazul surselor regenerabile, astfel încât acestea să devină competitive cu combustibilii fosili;

38.

subliniază că investițiile în infrastructuri ecologice durabile sunt extrem de profitabile pe termen lung, deoarece pot duce la o creștere puternică atât a PIB-ului, cât și a ratelor de ocupare a forței de muncă. De asemenea, observă că aceste investiții duc la economii semnificative, permițând reducerea consumului de energie și reducerea importurilor de combustibili fosili;

39.

reiterează importanța prevederii unor norme simplificate, clare și uniforme pentru achizițiile publice și pentru procedurile juridice care încurajează investițiile (18) și salută ambiția Comisiei privind simplificarea normelor pentru perioada de programare 2021-2027 și unificarea regulamentului pentru FEDR și FSC (19);

40.

reamintește că este important ca neutralitatea climatică, durabilitatea mediului și adaptarea la schimbările climatice să devină componente transversale pentru toate fondurile și programele de finanțare care ar trebui să includă obiective neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, care pot fi atinse prin definirea unor indicatori specifici; salută inițiativa „Înverzirea semestrului european” (20), solicitând eforturi suplimentare în acest sens; în acest context, sugerează și includerea unor indicatori privind schimbările climatice în cadrul de raportare al Comisiei privind practicile de alertă;

41.

sugerează ca evaluările impactului ex ante al propunerilor legislative ale UE să fie însoțite de o evaluare a impactului asupra climei și de o evaluare a contribuției acestora la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris (21); solicită, în plus, o evaluare corespunzătoare a impactului fondurilor europene destinate sectoarelor și regiunilor afectate de tranziția energetică, pentru a garanta că acestea sprijină procesul în mod eficient;

42.

subliniază importanța ratelor ridicate de cofinanțare din partea UE, pentru a asigura accesul autorităților locale și regionale de mici dimensiuni, evidențiind necesitatea de a defini metodologii specifice și indicatori care să țină seama de obiectivele economice neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei la evaluarea proiectelor care urmează să beneficieze de finanțare;

43.

subliniază rolul pe care îl joacă sectorul asigurărilor în a face față pierderilor și daunelor, consolidând astfel reziliența la nivel local;

44.

salută referirea la economiile preconizate în sectorul medical ca urmare a politicilor în domeniul climei și al mediului, invitând Comisia să examineze în continuare posibilitatea cuantificării acestor economii prin identificarea unor indicatori specifici, inclusiv prin implicarea OMS (22); în acest sens, atrage atenția asupra experienței unei structuri precum Rețeaua OMS a orașelor sănătoase și solicită să se depună mai multe eforturi pentru a crea sinergii între astfel de inițiative și cele axate pe tranziția energetică și impactul schimbărilor climatice asupra orașelor;

45.

împărtășește obiectivele cuprinse în Planul de acțiune privind finanțarea sustenabilă: sprijinirea creșterii durabile și dorința de a permite sectorului financiar și investitorilor privați să își asume rolul în atingerea obiectivelor ambițioase și comune privind clima și durabilitatea mediului; recunoaște că mobilizarea capitalului privat necesită o planificare pe termen lung și stabilitate în materie de reglementare la nivelul UE, la nivel național, dar și la nivel local și regional;

46.

subliniază importanța existenței unui cadru solid de finanțare pentru activitățile de cercetare și în domeniul tehnologiilor care vizează neutralitatea climatică; salută instituirea fondului pentru inovare, sperând ca Regulamentul de punere în aplicare (23) să fie aprobat rapid, creându-se „zone libere de cunoaștere”, în care să se acorde scutiri fiscale importante;

47.

subliniază că, pentru regiuni și autoritățile locale, este important să existe un cadru integrat coerent și ușor de gestionat al obligațiilor și al celor mai bune tehnici disponibile printr-un portal care să raporteze BAT pentru fiecare sector, proiectele H2020 și inițiativele din cadrul Convenției primarilor.

Menținerea contactelor în ceea ce privește angajamentele internaționale și legislația în vigoare

48.

salută obiectivul ambițios al UE de a promova adoptarea de politici și acțiuni la nivel global de schimbare a traiectoriei actuale nesustenabile a emisiilor și invită instituțiile și statele membre ale UE să implice în mod stabil, durabil și coerent regiunile și autoritățile locale în punerea în aplicare a agendei generale pentru dezvoltarea durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (24), precum și a Acordului de la Paris, inclusiv prin includerea CoR în lucrările pregătitoare ale COP25, pentru a asigura faptul că poziția UE în cadrul negocierilor este sprijinită de toate nivelurile de guvernare;

49.

solicită ca un reprezentant al CoR să fie recunoscut drept observator în toate lucrările pregătitoare ale organismelor CCONUSC, pentru a se garanta că nevoile și potențialul de a contribui cu măsuri concrete ale regiunilor și ale autorităților locale sunt luate în considerare în mod corespunzător și pentru a contribui la evaluarea deschisă, incluzivă și transparentă a lucrărilor colective desfășurate în contextul bugetului global.

---

(1)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Guvernanța uniunii energetice și energia curată (2017/C 342/13), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52017AR0830

(2)  https://unfccc.int/topics/2018-talanoa-dialogue-platform

(3)  Comunicările Comisiei COM(2008) 397, „Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă”, COM(2008) 400, „Achiziții publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu” și COM(2015) 614, „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, adoptate de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene.

(4)  http://ec.europa.eu/environment/eussd/buildings.htm

(5)  https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-strategy-and-energy-union/clean-energy-all-europeans

(6)  Modele de asumare a răspunderii la nivel local în domeniul energiei și rolul comunităților energetice locale în tranziția energetică din Europa (CDR 2515/2018), https://cor.europa.eu/RO/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-2515-2018

(7)  Europa în mișcare: promovarea unor soluții de mobilitate neîntreruptă (CDR 3560/2017), https://cor.europa.eu/ro/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-3560-2017

(8)  https://e3p.jrc.ec.europa.eu/articles/smart-specialisation-platform-energy-s3p-energy.

(9)  Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute (CDR 6151/2017), https://cor.europa.eu/RO/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-6151-2017

(10)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32010L0075

(11)  Regulamentul (UE) 2017/1505 al Comisiei din 28 august 2017 de modificare a anexelor I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 222, 29.8.2017, p. 1) – https://www.iso.org/home.html

(12)  Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (JO L 150, 14.6.2018, p. 109); Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 150, 14.6.2018, p. 141); Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri (JO L 150, 14.6.2018, p. 100); Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (JO L 150, 14.6.2018, p. 93).

(13)  O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu (2018).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26) – Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136), https://unfccc.int/topics/land-use/workstreams/land-use–land-use-change-and-forestry-lulucf

(15)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Propunerile legislative privind Regulamentul cu privire la partajarea eforturilor și privind Regulamentul privind LULUCF (JO C 272, 17.8.2017, p. 36), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52016AR5780

(16)  Comunicarea Comisiei Europene COM(2018) 97 final – „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile”.

(17)  Programul InvestEU (CoR 2018/03766); raportor: Konstantinos Agorastos (EL-PPE).

(18)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1); Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65); Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(19)  Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune; raportor: Michiel Rijsberman (NL-ALDE).

(20)  http://ec.europa.eu/environment/integration/green_semester/index_en.htm

(21)  Avizul „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris” (COR 2108/2017), https://cor.europa.eu/RO/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opId=CDR-2108-2017

(22)  https://www.who.int/publications/guidelines/en/

(23)  Propunerea de regulament delegat (UE) 1492 final din 26 februarie 2019 privind funcționarea fondului pentru inovare [C(2019) 1492 final].

(24)  Acronim: ODD.