Avizul Comitetului European al Regiunilor privind Comunicarea „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”

(2018/C 461/05)

Raportor: André VAN DE NADORT (NL-PSE), primarul localității Weststellingwerf Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară COM(2018) 28 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

A.   Observații generale

Comitetul Regiunilor:

1.

salută Comunicarea Comisiei Europene intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” și identificarea provocărilor și a acțiunilor-cheie, subliniind că este nevoie de ambiție pentru a realiza tranziția către o economie circulară și pentru a face față provocărilor societale și de mediu și aspectelor practice legate de materialele plastice. Ia act, în acest context, de propunerile legislative ale Comisiei Europene de a viza cele zece produse din plastic de unică folosință care se regăsesc cel mai frecvent pe plajele și în mările UE și care, împreună cu uneltele de pescuit abandonate, reprezintă 70 % din ansamblul deșeurilor marine;

2.

recunoaște că plasticul – întrucât este un material deosebit de durabil, igienic și ieftin – prezintă o serie de avantaje, însă este profund preocupat de ratele actuale scăzute de colectare și reciclare a materialelor plastice și consideră că practicile actuale care vizează soluționarea acestei probleme se concentrează prea mult pe soluții „de la capătul lanțului” (colectare, sortare, prelucrare);

3.

subliniază rolul și interesul esențial al autorităților locale și regionale pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții pentru materialele plastice într-o economie circulară. Responsabilitățile autorităților locale și regionale vizează gestionarea deșeurilor și protecția mediului și cuprind, printre altele: prevenirea, colectarea, transportul, recuperarea (inclusiv sortarea, refolosirea și reciclarea deșeurilor), eliminarea și curățarea gunoaielor de pe străzi, pe coaste, în lacuri și în mare, sprijinirea sectorului pescăresc și a turismului și sensibilizarea cetățenilor din teritoriile lor respective cu privire la chestiunile legate de deșeuri, gunoaie și reciclare;

4.

insistă pe viitorul circular al materialelor plastice dintr-o perspectivă locală și regională. Acest lucru înseamnă mai puține materiale plastice, materiale plastice mai bune, o mai bună colectare, o mai bună reciclare și piețe mai bune;

5.

crede cu tărie că o cooperare îmbunătățită și o abordare bazată pe lanțul material între toate părțile interesate din lanțul valoric de materiale plastice sunt esențiale pentru soluții eficiente. Măsurile ar trebui aplicate tuturor verigilor lanțului valoric, inclusiv proiectării produselor, fabricării materialelor plastice, achizițiilor, consumului, colectării și reciclării;

6.

subliniază rolul îndeplinit de inovare și de investițiile în soluții circulare în ceea ce privește promovarea schimbărilor sociale și comportamentale necesare pentru trecerea la o economie circulară, considerându-le un pas crucial în direcția implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU la nivel european, național, regional și local; prin urmare, solicită Comisiei Europene și statelor membre ale UE ca în decursul negocierilor pentru următorul CFM să exploreze pe deplin opțiunile de creștere a finanțării UE pentru economia circulară a maselor plastice;

B.   Mai puține mase plastice

Prevenirea este principala prioritate pentru reducerea deșeurilor din plastic

7.

subliniază că prevenirea generării de deșeuri din plastic ar trebui să fie prioritatea principală, în conformitate cu ierarhia de ansamblu a deșeurilor stabilită de UE. Materialele plastice care nu ajung deșeuri nu vor avea nevoie de sortare, prelucrare sau incinerare. Prevenirea deșeurilor începe cu limitarea utilizării materialelor plastice și cu etapa de proiectare a produsului;

8.

reamintește că există mai multe modalități de a evita utilizarea inutilă a materialelor plastice în produse de unică folosință și ambalarea excesivă a produselor. Criteriile esențiale pentru ambalaje trebuie să fie consolidate, pentru a preveni ambalarea inutilă și ambalarea excesivă, fiind necesar să se verifice periodic dacă produsele-cheie de pe piața UE respectă aceste criterii;

9.

solicită cercetări suplimentare cu privire la relația dintre modul de ambalare și conservarea alimentelor, pe baza ciclului de viață, și la posibilele abordări alternative pentru a preveni risipa de alimente fără utilizarea ambalajelor (complexe) din plastic;

Prevenirea gunoaielor și a „supei de plastic” și reducerea cantității de produse de unică folosință

10.

subliniază preocuparea majoră cu privire la deșeurile din plastic: curățarea lor are un cost ridicat pentru autoritățile locale și regionale, iar prevenirea producerii de gunoaie, atât pe uscat, cât și pe mare, este, prin urmare, esențială;

11.

sprijină inițiativa Comisiei Europene referitoare la o propunere legislativă privind articolele din plastic de unică folosință, propunând obiective care limitează utilizarea articolelor din plastic de unică folosință, deoarece cea mai mare parte a deșeurilor din materiale plastice de pe străzile noastre provine din articole din plastic de unică folosință. În acest sens, consideră că propunerile recente, care pun accentul pe cele mai răspândite produse de unică folosință ajunse pe plaje și în mare, reprezintă un prim pas important, dar așteaptă și alte acțiuni, mai ambițioase, care să abordeze, de asemenea, aruncarea de gunoaie compuse din alte articole din plastic de unică folosință, inclusiv pe uscat;

12.

anticipează obiective ambițioase de colectare pentru aplicațiile privind articolele din plastic de unică folosință și ambalajele din materiale plastice pentru alimentele și băuturile consumate „din mers”, reglementate de un sistem de răspundere extinsă a producătorului – de exemplu, ambalarea băuturilor în materiale plastice ar trebui să țină de responsabilitatea producătorului, pentru a reduce producerea de gunoaie;

13.

subliniază responsabilitatea deplină a producătorilor și importatorilor pentru impactul negativ al produselor lor atunci când acestea devin gunoi, motiv pentru care consideră că aceștia trebuie să își asume în totalitate costurile pentru colectarea și tratarea gunoaielor care provin din deșeurile lor;

14.

subliniază diversele dificultăți cu care se confruntă anumite comunități și regiuni ale Uniunii Europene, mai precis regiunile ultraperiferice, comunitățile din apropierea cursurilor de apă, locuitorii insulelor, comunitățile din zonele de coastă și din zonele portuare, în lupta împotriva deșeurilor ajunse în apa mărilor, și subliniază importanța deosebită a implicării părților interesate din cadrul acestor comunități, pentru a se garanta că pozițiile lor sunt luate în considerare în identificarea unor soluții pozitive și aplicabile la nivel practic;

15.

sprijină organizarea de campanii de sensibilizare cu privire la producerea de gunoaie și acțiunile de curățare; promovează participarea autorităților locale și regionale la evenimente precum campania „Să curățăm Europa” și Săptămâna europeană pentru reducerea deșeurilor, încurajează autoritățile locale și regionale să vină cu inițiative suplimentare și explorează posibilitățile de implicare a voluntarilor prin intermediul Corpului european de solidaritate;

16.

sprijină ferm, în acest context, principiul inclus în Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave [COM(2018) 33], care prevede că taxele pentru utilizarea instalațiilor portuare de preluare trebuie să fie reduse în cazul în care proiectarea, echipamentul și exploatarea navei sunt de așa natură încât nava produce cantități reduse de deșeuri și le gestionează în mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic;

Prevenirea microplasticelor

17.

subliniază că microplasticele reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit și problematic, care până în prezent poate fi identificat în aproape orice parte a fiecărui ecosistem, inclusiv în alimentația umană. Efectele microplasticelor asupra sănătății umane și animale și asupra ecosistemelor noastre sunt, într-o mare măsură, încă necunoscute;

18.

pledează în favoarea unor cercetări suplimentare în ceea ce privește principalele surse de microplastice și trasee ale acestora, cum ar fi uzura anvelopelor auto, materialele textile și gunoaiele, inclusiv relația dintre reciclarea materialelor plastice și microplasticele și efectele microplasticelor asupra sănătății umane și animale și asupra ecosistemelor. Prin urmare, subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili o tehnologie și procese fiabile și eficace de evaluare și solicită Comisiei Europene să susțină activitățile de cercetare și dezvoltare în acest domeniu;

19.

solicită interzicerea materialelor plastice oxodegradabile și a microplasticelor adăugate în mod intenționat în toate produsele în care acestea nu sunt necesare din punctul de vedere al sănătății umane, inclusiv în produsele de îngrijire a pielii și în agenții de curățare. De asemenea, CoR solicită cerințe minime privind eliberarea involuntară a unor microplastice din produse precum anvelopele auto și materialele textile, precum și cu privire la măsurile de reducere a pierderilor de peleți din materiale plastice;

C.   Mase plastice mai bune

O mai bună proiectare a materialelor plastice

20.

crede cu tărie că există o nevoie urgentă pentru o mai bună proiectare a materialelor plastice, care să țină seama de posibilitățile viitoare de colectare selectivă, sortare și reciclare a materialelor plastice și a produselor din material plastic, pentru ca materialele plastice să devină un element durabil în economia circulară, și subliniază faptul că există o nevoie considerabilă de inovare în acest domeniu;

21.

subliniază că, în principiu, într-o economie circulară, nu ar trebui să se accepte comercializarea pe piața UE a unor produse sau materiale nereciclabile. Prin urmare, până în 2025, toate materialele plastice, produsele din plastic și ambalajele din plastic plasate pe piața UE ar trebui să fie cel puțin reciclabile într-un mod rentabil. Acest lucru impune, de asemenea, ca substanțele dăunătoare mediului și substanțele periculoase să fie eliminate complet din materialele plastice și din produsele din materiale plastice până în 2025;

22.

subliniază că o economie circulară este, de asemenea, o economie care nu se bazează pe materii prime fosile. Prin urmare, este nevoie de o agendă fermă de inovare și de sprijin ulterior pentru extinderea la scară largă a materialelor plastice care nu sunt obținute din materii prime fosile, astfel încât să se treacă de la materialele plastice actuale, de origine fosilă, la materiale plastice inovative, durabile și care nu dăunează mediului;

23.

este convins că este necesar să se limiteze numărul de polimeri diferiți disponibili la fabricarea produselor din plastic la acei polimeri care sunt adecvați pentru utilizare și ușor de separat, sortat și reciclat, în special în cazul produselor de unică folosință. În acest scop, este posibil să fie nevoie de dezvoltarea unor norme industriale la nivelul UE pentru acest tip de aplicații;

24.

solicită studierea în continuare a necesității de a armoniza și, eventual, de a limita aditivii utilizați în materialele plastice pentru a influența și spori proprietățile fizice ale materialelor plastice, astfel încât să se faciliteze și simplifice în continuare reciclarea materialelor plastice și utilizarea materialelor reciclate. În acest scop, este posibil să fie nevoie de elaborarea unor norme industriale la nivelul UE privind aditivii din materialele plastice;

25.

consideră că, în plus, și produsele din materiale plastice care nu servesc la ambalare pot contribui la creșterea cantității de deșeuri: prin urmare, ar trebui concepute astfel încât să se evite acest lucru. De asemenea, producătorii trebuie să creeze sistemele necesare pentru eliminarea acestor produse la sfârșitul duratei lor de viață utilă;

26.

reamintește că sistemele de răspundere extinsă a producătorilor pot juca un rol important în promovarea proiectării ecologice, modulând taxele în funcție de nivelul de circularitate a produsului, inclusiv în funcție de posibilitățile de reutilizare, colectare selectivă, prelucrare și reciclare și de cantitatea de conținut reciclat. Prin urmare, legislația în materie de răspundere extinsă a producătorilor trebuie să includă responsabilitatea pentru proiectarea ecologică. Această legislație ar trebui să facă trimitere, de asemenea, la standarde industriale stabilite la nivelul UE pentru utilizarea polimerilor și a aditivilor în produsele de unică folosință;

27.

subliniază că va fi important ca, pe parcursul următoarelor decenii, să fie dezvoltate materiale care nu au impactul negativ asupra sănătății și mediului pe care îl au în prezent toate materialele plastice și care pot înlocui în totalitate materialele plastice; prin urmare, solicită să se depună eforturi în domeniul cercetării și să fie create instrumente care să deschidă calea către un viitor fără materiale plastice și caracterizat de utilizarea de noi materiale moderne;

Materialele plastice biodegradabile

28.

recunoaște că actuala generație de materiale plastice biodegradabile nu reprezintă un răspuns la problema deșeurilor de mase plastice și a „supei de materiale plastice”, deoarece ele nu sunt biodegradabile în mediul natural sau în rețelele de alimentare cu apă;

29.

subliniază că, pentru consumatori, mesajul potrivit căruia anumite materiale plastice ar trebui separate ca plastic, iar altele ca deșeuri biologice este o sursă de confuzie. Acest lucru complică comunicarea către consumatori și duce la greșeli în separarea atât a materialelor plastice convenționale, cât și a materialelor plastice biodegradabile;

30.

subliniază că materialele plastice biodegradabile care ajung în fluxul de reciclare a materialelor plastice împiedică reciclarea materialelor plastice convenționale. Prin urmare, utilizarea materialelor plastice biodegradabile ar trebui limitată la aplicații în care biodegradabilitatea are un scop specific, de exemplu utilizarea de pungi biodegradabile pentru colectarea de deșeuri biologice;

31.

subliniază necesitatea unor definiții și/sau standarde mai bune pentru diferitele forme de biodegradabilitate. Acestea ar trebui să fie legate de tratarea deșeurilor, inclusiv de standardele privind compostabilitatea și digestibilitatea, și ar trebui să țină seama de practica obișnuită în instalațiile europene de tratare. Acest lucru va îmbunătăți și/sau simplifica etichetarea, va reduce gunoaiele, va îmbunătăți sortarea corectă și va încuraja, de asemenea, inovarea în domeniul materialelor plastice biodegradabile.

32.

subliniază că este foarte important să se garanteze că materialele plastice vândute ca materiale compostabile sunt, într-adevăr, biodegradabile, fără a presupune necesitatea unei compostări industriale. O astfel de definiție poate reduce semnificativ riscul răspândirii microparticulelor de plastic, deoarece există riscul ca consumatorii să considere în mod eronat că materialele plastice compostabile, etichetate în conformitate cu reglementările în vigoare, sunt biodegradabile fără să fie nevoie de alte etape de prelucrare;

D.   O colectare mai bună

33.

subliniază că sistemele eficace de colectare separată a deșeurilor din plastic reprezintă o cerință esențială pentru o economie circulară a materialelor plastice. În acest scop, sistemele de colectare trebuie să fie simple și logice pentru utilizatorii lor;

34.

subliniază că sistemele de colectare existente în statele membre ale UE nu vizează, de obicei, materialele plastice care nu constituie ambalaje și care, prin urmare, nu sunt colectate separat și ajung în depozite de deșeuri sau instalații de incinerare ca parte a deșeurilor reziduale sau chiar ca deșeuri (marine). Acest lucru duce la deteriorarea mediului, la pierderea unor materiale reciclabile valoroase și la confuzie în rândul consumatorilor, care nu înțeleg de ce unele materiale plastice ar trebui separate pentru reciclare și altele nu. O campanie de informare mai bună și o coerență sporită între statele membre în logica colectării separate ar permite creșterea cantității reciclate și respectarea indicațiilor de depozitare atât de către rezidenți, cât și de către turiști;

35.

recunoaște că, în acele situații în care colectarea materialelor plastice și a produselor din plastic se bazează pe răspunderea extinsă a producătorilor, trebuie stabilite obiective eficace, astfel încât producătorii să fie stimulați să depășească obiectivele ori de câte ori este posibil;

Colectarea selectivă eficientă a materialelor plastice

36.

invită Comisia să implice toate părțile interesate, inclusiv pe cele care activează în domeniul prevenirii generării de deșeuri și al gestionării deșeurilor de alte tipuri de materiale decât cele plastice, cu scopul de a îmbunătăți colectarea selectivă;

37.

subliniază că, în cadrul sistemelor de colectare, accentul ar trebui să se pună mai degrabă pe materialele plastice ca material decât pe materialele plastice ca produs de ambalare. Acest lucru ar simplifica în mod semnificativ comunicarea cu consumatorii și ar conduce la o creștere a ratelor de colectare. O mai bună aliniere între autoritățile locale și regionale și sistemele de răspundere extinsă a producătorilor ar fi necesară pentru a aborda deșeurile din plastic care nu constituie ambalaje în timpul dialogului cu producătorii și importatorii. Acest aspect trebuie luat în considerare și la revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;

38.

salută pregătirea unor orientări privind colectarea și sortarea separată a deșeurilor și solicită Comisiei Europene să se asigure că autoritățile locale și regionale sunt implicate în procesul de pregătire și diseminare a orientărilor, având în vedere rolul important care revine acestor autorități în multe state membre;

39.

subliniază faptul că strategiile locale și regionale de gestionare a deșeurilor ar trebui să se concentreze asupra ierarhiei deșeurilor, și anume prevenirea generării de deșeuri, colectarea selectivă și reducerea la minimum a deșeurilor reziduale. Există multe exemple și experiențe bune cu acest tip de strategie. Inovarea în colectarea selectivă ar trebui stimulată, iar schimbul de bune practici și cunoștințe între autoritățile locale și regionale ar trebui să fie puternic sprijinit, de exemplu prin instrumente precum instrumentul TAIEX peer-to-peer sau Agenda urbană a UE;

40.

subliniază că interzicerea de către China a importurilor de deșeuri de plastic nu trebuie să ducă la sporirea depozitării gunoaielor, a depozitării (ilegale) de deșeuri sau la creșterea volumului incinerărilor, fiind necesare investiții în capacități moderne de reciclare;

Sensibilizarea publicului și schimbările comportamentale

41.

subliniază că, pentru dezvoltarea unor strategii de gestionare a deșeurilor, Comisia Europeană, statele membre și autoritățile locale și regionale trebuie să fie conștiente de legăturile dintre infrastructură, comunicare și percepția publică și de instrumentele care pot fi aplicate pentru a sprijini schimbările comportamentale la nivel local și regional;

42.

subliniază că sensibilizarea cetățenilor cu privire la gestionarea deșeurilor este o condiție prealabilă pentru buna funcționare a unor sisteme eficace de colectare. Sensibilizarea publicului se traduce prin susținerea colectării selective și a prevenirii generării de deșeuri, precum și prin lansarea unor inițiative locale, însă nu duce în mod necesar, prin ea însăși, la schimbări comportamentale. O mai bună înțelegere a mecanismelor care pot contribui la efecte pozitive asupra comportamentelor este, prin urmare, esențială. În consecință, CoR subliniază că ar trebui stimulată elaborarea în continuare a unor strategii de încurajare a schimbărilor de comportament, atât prin mijloace clasice, precum stimulente și sancțiuni, cât și prin metode inovatoare, iar schimbul de bune practici și cunoștințe între autoritățile locale și regionale ar trebui să fie puternic sprijinit;

43.

încurajează toate părțile interesate de la nivel local și regional să contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele materialelor plastice reciclate;

Ar trebui să se ia în considerare la scară europeană utilizarea unui sistem armonizat de returnare a garanției pentru ambalajele băuturilor

44.

recunoaște că sistemele de depozitare s-au dovedit a atinge rate foarte ridicate de colectare și o calitate înaltă a reciclării și sunt, de asemenea, foarte eficiente în prevenirea gunoaielor și a „supei de plastic”;

45.

recunoaște că un număr tot mai mare de țări din UE pun în aplicare sisteme de returnare a garanției, ceea ce provoacă uneori efecte transfrontaliere negative în regiuni cu sisteme diferite;

46.

sugerează să se ia în considerare o abordare armonizată pentru acele state membre care implementează la ora actuală sisteme de returnare a garanției sau care preconizează să dezvolte noi sisteme pe viitor, în scopul de a preveni un impact transfrontalier negativ și de a facilita libera circulație a bunurilor;

Ar trebui să se analizeze alternativele la obiectivele cantitative

47.

constată că obiectivele referitoare la colectarea selectivă și reciclarea materialelor plastice prevăzute în diferite directive ale UE (Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, Directiva VSU, Directiva DEEE) sunt aceleași pentru toate statele membre, cu toate că performanțele reale ale statelor membre pot diferi foarte mult. Acest lucru duce la o situație în care unele state membre încă mai trebuie să depună eforturi substanțiale, în timp ce altele ating deja ușor obiectivele și nu au niciun stimulent pentru a le depăși;

48.

îndeamnă ca stabilirea obiectivelor în diferitele directive să fie reexaminată, în scopul de a crea stimulente mai puternice și de a încuraja o calitate mai mare a reciclării pe baza următoarelor abordări posibile: — introducerea unei recompense pentru depășirea obiectivelor; — extinderea responsabilității financiare a producătorilor la costul integral al gestionării deșeurilor din produsele lor, inclusiv costul de curățare a gunoiului sau costul de colectare și tratare a produselor care nu au fost colectate selectiv și care ajung în continuare deșeuri reziduale;

E.   O reciclare mai bună

Dezvoltarea tehnologiei de sortare și reciclare

49.

sprijină cu fermitate cercetarea și inovarea în ceea ce privește noile tehnologii de sortare și reciclare, inclusiv depolimerizarea. Acest lucru ar putea, teoretic, să rezolve multe din problemele actuale legate de sortarea și reciclarea materialelor plastice;

50.

subliniază potențialul regiunilor și al orașelor de a dezvolta și susține inițiative ascendente prin laboratoare vii, centre de inovare și alte forme de abordări colaborative și inovatoare, pentru promovarea designului inteligent și a utilizării materiilor prime reciclate;

51.

sprijină investiția suplimentară propusă pentru acțiunile prioritare de cercetare și inovare din cadrul strategiei și se oferă să coopereze cu Comisia Europeană pentru pregătirea noii agende strategice de cercetare și inovare în domeniul materialelor plastice. Această cooperare ar trebui să garanteze că dimensiunea locală și regională este luată în considerare atât în identificarea problemelor prioritare care trebuie abordate, cât și în difuzarea adecvată a inovațiilor produse;

52.

sprijină activitatea de elaborare a unor standarde de calitate pentru deșeurile din plastic sortate și materialele reciclate;

Valorificarea energetică este preferabilă depozitării deșeurilor

53.

reamintește că, pe termen scurt, deșeurile din plastic nereciclabile sau deșeurile din plastic care conțin substanțe periculoase ar trebui tratate în instalațiile de valorificare energetică cele mai eficiente și curate, unde conținutul energetic ridicat al deșeurilor din plastic poate fi utilizat pentru a genera căldură și energie;

F.   Piețe mai bune

Ar trebui să se încurajeze puternic utilizarea materialelor reciclate în produsele noi

54.

este ferm convins că cererea de conținut reciclat de către utilizatorii finali ar trebui să fie încurajată prin stimulente financiare care creează o alternativă reală și atractivă din punct de vedere financiar la materialele prime virgine și materialele plastice obținute din materii prime fosile, precum și prin eliminarea barierelor din calea unei piețe unice a materiilor prime reciclate;

55.

reamintește că încă există subvenții pentru combustibilii fosili, ceea ce face materialele plastice virgine mai ieftine decât materialele reciclate sau materialele bioplastice, lucru care reprezintă o barieră economică esențială în calea dezvoltării unei economii circulare pentru materialele plastice; solicită insistent, prin urmare, ca astfel de stimulente nedorite să fie eliminate. În plus, producătorii sau importatorii de materiale plastice sau produse din plastic obținute din materii prime fosile ar putea fi responsabilizați financiar pentru reducerea emisiilor de CO2 rezultate din tratarea finală a deșeurilor lor de materiale plastice;

56.

subliniază că, până în 2025, producătorii de produse din plastic ar trebui să folosească cel puțin 50 % materiale reciclate pentru producția de materiale plastice noi, cu excepția cazului în care restricțiile legale privind produsele finale împiedică utilizarea materialelor reciclate. Subliniază că este necesară o abordare bazată pe lanțul valoric pentru a alinia interesele producătorilor, ale consumatorilor, ale autorităților locale și regionale și ale industriei de reciclare, cu scopul de a spori calitatea reciclării și a utilizării de materii prime reciclate;

57.

sprijină, prin urmare, inițiativa UE privind angajamentele voluntare pentru întreprinderi și/sau asociațiile industriale și invită autoritățile locale și regionale să asigure vizibilitatea angajamentelor asumate de părțile interesate din regiunile lor, promovând bunele practici și stimulându-i astfel și pe ceilalți să le urmeze exemplul, verificând totodată în ce măsură sunt monitorizate angajamentele anunțate și, după caz, evidențiind și nerespectarea acestora, pentru a garanta că angajamentele voluntare nu sunt simple declarații retorice, la care se recurge numai pentru a se crea o „fațadă” ecologică pentru anumite produse sau sectoare;

Achizițiile publice

58.

subliniază potențialul achizițiilor publice ecologice (APE) pentru autoritățile publice din Europa în prevenirea generării de deșeuri de plastic, deoarece aceste autorități își pot utiliza cu bună știință puterea de cumpărare pentru a alege bunuri, servicii și lucrări ecologice, ceea ce constituie un exemplu și pentru alte organizații. Invită, prin urmare, toate autoritățile locale și regionale să contribuie la caracterul reciclabil al materialelor plastice prin intermediul politicilor lor în materie de achiziții publice, prin impunerea aplicării unor principii de proiectare ecologică și a utilizării materialelor reciclate în produsele achiziționate;

59.

salută, în acest context, orientările elaborate de Comisia Europeană și de o serie de state europene în domeniul APE, sub forma criteriilor naționale privind APE (1), dar solicită Comisiei să propună documente de orientare mai detaliate, care să conțină informații privind tipul de materiale plastice reciclate, utilizările potențiale ale acestora, beneficiile ecologice și beneficiile economice potențiale ale utilizării materialelor plastice reciclate pentru autoritățile regionale și locale;

60.

subliniază că cea mai mare parte a materialelor plastice care ajung în oceane provin din Asia și că numai 9 % din materialele plastice sunt reciclate la nivel mondial. În acest context, consideră că există un mare potențial de a îmbunătăți durabilitatea și trasabilitatea în lanțurile de aprovizionare globale, prin punerea în aplicare a noii strategii comerciale a UE intitulate „Comerț pentru toți”, care are drept scop folosirea acordurilor comerciale și a programelor de preferințe comerciale ca pârghii de promovare a dezvoltării durabile în întreaga lume; își însușește, în acest context, propunerea sectorială „Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor”, prezentată de Parlamentul European în martie 2017 (2), subliniind că succesul unor astfel de inițiative va depinde și de sprijinul autorităților locale și regionale în materie de promovare și că ele ar trebui să ghideze acțiunile de la nivel local și regional din cadrul cooperării descentralizate pentru dezvoltare.

---

(1)  http://ec.europa.eu/environment/gpp/pubs_en.htm

(2)  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P8-TA-2017-0196+0+DOC+PDF+V0//RO