(1)

Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă și transparentă care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, promovând în același timp principiile Uniunii privind o mai bună reglementare .

(1)

Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă , favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă, care să asigure atingerea obiectivelor și țintelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice încheiat în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice („Acordul de la Paris”), prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, limitând totodată complexitatea administrativă .

(3)

Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodării , cât și întreprinderi , o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel național.

(3)

Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodăriilor , cât și întreprinderilor , o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile , precum și să încurajeze cercetarea și inovarea prin atragerea de investiții , ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel macroregional, regional, național și local .

(3a)

O uniune energetică pe deplin funcțională și rezilientă ar transforma Europa într-o regiune principală pentru inovare, investiții, creștere și dezvoltare socială și economică, oferind și un bun exemplu legat de modul în care urmărirea unor obiective ambițioase în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice se îmbină cu măsurile de stimulare a inovării, a investițiilor și a creșterii.

(4)

Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie.

(4)

Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică (inclusiv performanța energetică a clădirilor) și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie , inclusiv prin tratarea sărăciei energetice și prin promovarea concurenței loiale pe piața internă .

(5)

Consiliul European a  convenit , la 24 octombrie 2014, asupra cadrului privind energia și clima pentru 2030 al Uniunii , bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii.

(5)

Consiliul European a  propus , la 24 octombrie 2014, un cadru al Uniunii pentru 2030 privind energia și clima , bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii. Cu toate acestea, prezentul regulament reflectă obiectivele convenite în actele legislative sectoriale.

(5a)

Consiliul European a convenit la 24 octombrie 2014 că Comisia, sprijinită de statele membre, va adopta măsuri urgente pentru a garanta îndeplinirea în regim de urgență a unui obiectiv minim de 10 % din interconexiunile de energie electrică existente și cel târziu în 2020, cel puțin pentru statele membre care nu au atins încă un nivel minim de integrare pe piața internă a energiei.

(6a)

Acordul de la Paris a stabilit obiective mult mai ambițioase la nivel mondial în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, iar semnatarii săi s-au angajat „să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale”. Uniunea trebuie să se pregătească pentru reduceri mult mai mari și mai rapide ale emisiilor decât era prevăzut. În același timp, aceste reduceri sunt fezabile la costuri mai mici decât fusese estimat anterior, având în vedere ritmul de dezvoltare și implementare a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile.

(6b)

În conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a se atinge un echilibru între emisiile antropogene prin surse și eliminarea prin absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a secolului XXI, pe baza principiului echității, Uniunea ar trebui să vizeze atingerea obiectivului de emisii nete egale cu zero pe plan intern până cel târziu în 2050 și apoi să intre într-o perioadă de emisii negative.

(6c)

Pentru sistemul climatic, efectul cumulativ al emisiilor antropice totale de-a lungul timpului reprezintă factorul relevant pentru concentrația totală de gaze cu efect de seră în atmosferă. Pentru a fi în concordanță cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, este necesar să se analizeze bugetul de emisii de carbon la nivel global, cu scopul de a continua astfel eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale și să se stabilească o cotă echitabilă a Uniunii în bugetul rămas de emisii de carbon la nivel global. Strategiile pe termen lung pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru energie trebuie să fie coerente cu acest buget al emisiilor de carbon.

(6d)

Uniunea și statele membre ar trebui să evalueze periodic obiectivele în materie de climă și energie și să le revizuiască în sensul întăririi lor dacă este necesar, pentru a reflecta revizuirile succesive efectuate în cadrul procesului CCONUSC și cele mai recente dovezi științifice cu privire la ritmul și efectele schimbărilor climatice.

(6e)

Deși UE s-a angajat să asigure reducerile cele mai ambițioase, de departe, ale emisiilor de GES până în 2030, aceasta nu poate combate amenințarea schimbărilor climatice de una singură. Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze orice oportunitate pentru a convinge în special țările care profită de schimburile comerciale internaționale cu UE să își asume o cotă proporțională din responsabilitatea globală și să își ridice nivelul obiectivelor lor la nivelul ambiției UE.

(7)

De asemenea, la 24 octombrie 2014 (14), Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, acordând flexibilitatea necesară statelor membre și respectând pe deplin libertatea acestora de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.

(7)

De asemenea, la 24 octombrie 2014 (14), Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, dar cu un grad suficient de flexibilitate pentru statele membre, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, respectând totodată pe deplin libertatea statelor membre de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor climatice și energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.

(10)

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (16) au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele colective înregistrate de Uniune în direcția realizării obiectivelor de politică la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

(10)

Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (16) au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele înregistrate împreună de fiecare stat membru și de Uniune în direcția realizării țintelor și a obiectivelor la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

(12)

Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(12)

Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030, în domeniul reducerii emisiilor de GES, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie durabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon , bazată pe un sistem energetic cu o înaltă eficiență energetică și alimentat de surse regenerabile. Ar trebui introdus un model obligatoriu pentru strategiile pe termen lung în materie de climă și energie, pentru a li se asigura calitatea și comparabilitatea.

(13)

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va necesita schimbări ale comportamentului investițional , precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic. Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o  stimulare a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui să conducă și la îmbunătățirea calității aerului.

(13)

Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon durabilă, care să fie acceptabilă din punct de vedere social, va necesita schimbări considerabile ale practicilor investiționale, mai ales în ceea ce privește investițiile publice și private , precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic și reforme ale piețelor regionale . Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o  creștere a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui , de asemenea, să creeze locuri de muncă durabile și să conducă la îmbunătățirea calității aerului.

(13a)

Uniunea și statele membre ar trebui să întreprindă măsuri concrete în sensul interzicerii subvențiilor energetice, cel puțin pentru combustibilii fosili, pentru a respecta angajamentele internaționale asumate de G-7 și de G-20 și cele înscrise în Acordul de la Paris.

(14)

Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru calitatea aerului care ar putea compensa o parte sau toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.

(14)

Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru sănătatea publică și calitatea aerului , mai ales în zonele urbane, care ar putea compensa toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.

(16)

În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare, guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a  sarcinii administrative pentru statele membre, pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel național și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(16)

În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare și în acord cu politica de cercetare, inovare și investiții , guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a  complexității administrative pentru statele membre și părțile interesate afectate , pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel local, național , macroregional, regional și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic pentru o economie durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(17)

Realizarea obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică. Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate cât mai mult posibil .

(17)

Realizarea țintelor și obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică , în detrimentul eficienței din punctul de vedere al costurilor . Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate , după caz .

(17a)

Este necesar să se evalueze interacțiunea dintre politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop realizarea decarbonizării, iar statele membre ar trebui să efectueze o evaluare calitativă sau cantitativă.

(17b)

Statele membre ar trebui să asigure coerența dintre planurile lor energetice și climatice naționale și strategiile lor de reducere a emisiilor pe termen lung cu Agenda pentru 2030 a ONU privind dezvoltarea durabilă.

(18)

Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.

(18)

Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească ținte sau obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.

(18a)

În cadrul elaborării planurilor naționale integrate pentru energie și climă, statele membre ar trebui să determine numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, pe care acestea nu și-l pot permite din cauza unei combinații de factori precum veniturile scăzute, cheltuielile ridicate pentru energie și eficiența energetică scăzută a gospodăriilor respective. Statele membre ar trebui să prezinte succint politicile și măsurile existente și cele planificate pentru combaterea sărăciei energetice, iar dacă este cazul să includă un obiectiv național de reducere a numărului de gospodării care suferă de sărăcie energetică. Comisia ar trebui să adopte o metodologie comună pe baza căreia statele membre să definească sărăcia energetică, iar fiecare stat membru ar trebui să identifice gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică în conformitate cu condițiile specifice din țara respectivă.

(18b)

Statele membre ar trebui să se asigure că fondurile UE prevăzute în cadrul financiar multianual 2014-2020 sunt incluse în planurile naționale integrate privind energia și clima. Alocările naționale din cadrul financiar multianual post-2020 ar trebui să contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor și țintelor uniunii energetice, mai ales în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin eliminarea GES cu ajutorul tehnicilor de absorbție, prin utilizarea surselor regenerabile și prin eficiența energetică. În acest scop, procesul de programare la nivel național și local pentru cadrul financiar multianual de după 2020 ar trebui să se desfășoare concomitent cu evaluarea de către Comisie a planurilor energetice și climatice naționale integrate, pentru a reflecta obiective ambițioase, în special în lumina obiectivelor pe termen lung din Acordul de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

(19a)

Statele membre ar trebui să creeze o platformă de dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, care să reunească autorități locale, organizații ale societății civile, mediul de afaceri, investitori și alte părți interesate vizate, pentru a discuta diferitele opțiuni avute în vedere pentru politicile privind energia și clima. În cadrul acestei platforme ar trebui să fie discutate planurile naționale integrate privind energia și clima, precum și strategiile pe termen lung în domeniul climei și energiei.

(20)

Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate.

(20)

Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa activ și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung privind clima și energia , în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali , a autorităților locale și a tuturor părților interesate vizate de la începutul proceselor de planificare și raportare, precum și în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung .

(21)

Cooperarea regională este esențială pentru a asigura o realizare efectivă a obiectivelor uniunii energetice . Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.

(21)

Cooperarea macroregională și regională este necesară pentru ca statele membre să pună în aplicare în comun anumite politici și măsuri care contribuie la realizarea țintelor și obiectivelor comune într-un mod optim din punctul de vedere al costurilor. Comisia ar trebui să faciliteze acest tip de cooperare între statele membre. Statele membre ar trebui să aibă , de asemenea, posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea macroregională și regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.

(22)

Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investitorilor . Ar trebui totuși prevăzută actualizarea planurilor naționale o dată în decursul perioadei de zece ani vizate, pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbări de circumstanțe semnificative . Pentru planurile care acoperă perioada 2021-2030, statele membre ar trebui să își poată actualiza planurile până la 1 ianuarie 2024. Obiectivele și contribuțiile ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima pentru 2030 . În cadrul actualizărilor , statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.

(22)

Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investițiilor . Prezentarea regulată a planurilor naționale în decursul unor perioade consecutive de zece ani le oferă statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbările semnificative de împrejurări . Țintele și obiectivele ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima. În cadrul acestor planuri , statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.

(23)

Strategiile stabile de reducere a emisiilor pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.

(23)

Strategiile stabile pe termen lung privind clima și energia sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.

(23a)

Statele membre ar trebui să elaboreze strategii pe termen lung în domeniul climei și al energiei pentru 2050 și pentru perioada post-2050, identificând transformările necesare în diferite sectoare pentru a trece la un sistem de energie din surse regenerabile și pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Strategiile ar trebui să fie consecvente cu cota Uniunii din bugetul global de emisii de carbon rămas și ar trebui să fie elaborate într-un mod deschis și transparent, cu implicarea deplină a părților interesate vizate. Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să se bazeze pe strategiile pe termen lung în domeniul climei și al energiei și să fie consecvente cu acestea.

(23b)

Sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF) este deosebit de expus și extrem de vulnerabil la schimbările climatice. În același timp, acest sector dispune de un potențial enorm de a asigura beneficii climatice pe termen lung și de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii și internaționale. El poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon, precum și prin furnizarea de biomateriale care pot înlocui materiile fosile sau materialele care implică emisii ridicate de dioxid de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale gestionarea durabilă a resurselor și stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon. Pentru a favoriza investiții durabile pe termen lung, este esențial să existe strategii pe termen lung.

(23c)

Atunci când sunt concepute noi interconexiuni, este important să se realizeze o evaluare completă a costurilor și beneficiilor, inclusiv o evaluare deplină a impactului tehnic, socioeconomic și ecologic, astfel cum se prevede în Regulamentul privind TEN-E, și să se țină seama de externalitățile pozitive ale interconexiunilor, cum ar fi integrarea surselor regenerabile, siguranța aprovizionării și o concurență mai intensă pe piața internă.

(24)

Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce sarcina administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.

(24)

Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, complementare reformelor pieței, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la ineficiență din punctul de vedere al costurilor, precum și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce complexitatea administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.

(25)

Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre și față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori. Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.

(25)

Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre , față de autoritățile regionale și locale, față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori și față de orice alte părți interesate vizate și publicul larg . Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.

(28)

Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să asigure că statele membre prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

(28)

Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să garanteze că statele membre utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru elaborarea de scenarii și modele și prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.

(30)

Pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre și a Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea și a promova cooperarea. Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma de raportare electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.

(30)

Pentru a  crește transparența în elaborarea politicilor energetice și climatice și pentru a limita complexitatea administrativă în statele membre și în cadrul Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă publică online pentru a facilita accesul public la informații, comunicarea între Comisie și statele membre, precum și cooperarea în rândul statelor membre . Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.

(31)

În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (27), în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(31)

Pentru a evita desfășurarea cu întârziere a acțiunilor la nivelul UE, Comisia ar trebui să utilizeze estimări anuale privind GES, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică furnizate de Agenția Europeană de Mediu, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor pentru 2030. În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (27), în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(32)

În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor Strategiei pentru uniunea energetică, va fi esențială evaluarea de către Comisie a planurilor naționale și , pe baza rapoartelor intermediare , a implementării lor. Pentru prima perioadă de zece ani, aceasta privește în special îndeplinirea obiectivelor la nivelul Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a contribuțiilor naționale la obiectivele respective . Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani și numai dacă este necesar o dată pe an și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.

(32)

În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor celor cinci dimensiuni ale Strategiei pentru uniunea energetică, în special crearea unei uniuni energetice pe deplin funcționale și reziliente, va fi esențială evaluarea de către Comisie a  proiectelor de planuri naționale, precum și a punerii în aplicare a planurilor naționale notificate , prin intermediul rapoartelor intermediare . Acest lucru este deosebit de important în prima perioadă de zece ani, în cazul obiectivelor de la nivelul Uniunii pentru 2030 referitoare la energie și climă . Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani , iar dacă este necesar, o dată pe an, și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.

(33)

Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar putea lua în considerare opțiuni de politică relevante pentru abordarea lor .

(33)

Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar trebui să examineze, până la 1 martie 2020, opțiuni de politică corespunzătoare pentru tratarea lui și să prezinte o propunere legislativă, dacă este cazul .

(33a)

În conformitate cu orientările actuale din cadrul CCONUSC privind raportarea cu privire la gazele cu efect de seră, calculul și raportarea emisiilor de metan se bazează pe potențialul de încălzire globală (GWP) legat de un interval de timp de 100 de ani. Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, ceea ce duce la un impact semnificativ asupra climei pe termen scurt și mediu, Comisia ar trebui să analizeze în ce mod ar fi afectate politicile și măsurile de adoptare a unui calendar pe 20 de ani în cazul metanului. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să examineze opțiuni de politică corespunzătoare pentru a trata rapid chestiunea emisiilor de metan printr-o strategie a Uniunii privind metanul, acordând prioritate emisiilor de metan legate de energie și deșeuri.

(34)

Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre ar trebui să poarte un dialog constant. După caz, Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să acorde o maximă atenție acestor recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.

(34)

Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre , precum și, după caz, statele membre între ele ar trebui să poarte un dialog constant. Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să țină seama de aceste recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.

(35)

În cazul în care nivelul de ambiție al planurilor energetice și climatice naționale integrate sau al actualizărilor acestora este insuficient pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special, a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia ar trebui , în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare contribuțiile ambițioase anticipate efectuate de către statele membre, în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare ale statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune. Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021. În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.

(35)

În cazul în care nivelul de ambiție , obiectivele, politicile și măsurile descrise în planurile energetice și climatice naționale integrate sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective și ținte, iar statele membre ar trebui să-și întărească țintele naționale în domeniul energiei din surse regenerabile până la 31 decembrie 2020 (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia poate , în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau să solicite măsuri suplimentare din partea statelor membre pentru a asigura finalizarea acestora (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare eforturile ambițioase anticipate depuse de statele membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare voluntare din partea statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune , inclusiv a celor de interes pentru uniunea energetică . Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021 și ar trebui menținute pe toată durata perioadei . În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.

(38)

Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui , după caz, să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea planurilor naționale și măsurile asociate de consolidare a capacităților.

(38)

Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea , punerea în practică și monitorizarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, a strategiei pe termen lung în domeniul climei și al energiei și a măsurilor asociate de consolidare a capacităților , prin mobilizarea resurselor interne ale Agenției Europene de Mediu, ale Centrului Comun de Cercetare, ale capacității de modelare internă și, după caz, ale specialiștilor externi .

(41a)

Prezentul regulament conține dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizată de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică a Uniunii  (1a) .

(43)

La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet al uniunii energetice . Acesta ar trebui să înlocuiască și să preia atribuțiile de la Comitetul privind schimbările climatice și de la alte comitete, după caz .

(43)

La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet pentru probleme de energie și climă . În ceea ce privește chestiunile legate de punerea în practică a dispozițiilor specifice privind schimbările climatice, Comisia ar trebui să fie sprijinită de Comitetul privind schimbările climatice înființat prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013.

(44a)

În contextul pregătirii unei viitoare revizuiri a prezentului regulament și în contextul Strategiei de securitate cibernetică a UE, Comisia ar trebui să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre, dacă este necesar să se adauge cerințe suplimentare uniforme privind planificarea și raportarea cu privire la eforturile statelor membre de a îmbunătăți protecția infrastructurii de importanță critică a sistemului energetic al UE împotriva oricăror forme de amenințări cibernetice, în special având în vedere creșterea numărului de posibile atacuri cibernetice critice în ultimul deceniu, pentru a asigura securitatea energetică în toate împrejurările. Cu toate acestea, o astfel de coordonare îmbunătățită în cadrul UE nu ar trebui să afecteze interesele statelor membre privind securitatea națională prin divulgarea unor informații sensibile.

(-a)

(a)

punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030;

(a)

punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;

(aa)

stabilirea de parteneriate și mecanisme de cooperare între statele membre la nivel macroregional și regional, pentru a îndeplini țintele, obiectivele și angajamentele uniunii energetice;

(b)

asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris.

(b)

asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris;

(ba)

aducerea unei contribuții la sporirea securității normative și a securității investitorilor și aducerea unei contribuții la exploatarea oportunităților de dezvoltare economică, stimulare a investițiilor, creare de locuri de muncă și coeziune socială;

(bc)

sprijinirea unei tranziții echitabile pentru cetățeni și regiuni, care ar putea fi afectate în mod negativ de tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

(a)

securitatea energetică,

(a)

securitatea energetică,

(b)

piața energiei,

(b)

piața internă a energiei,

(c)

eficiența energetică,

(c)

eficiența energetică,

(d)

decarbonizarea și

(d)

decarbonizarea și

(e)

cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(e)

cercetarea, inovarea și competitivitatea.

(3)

„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;

3.

„politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială la nivel central sau subnațional până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;

(9)

11a.

17a.

(a)

o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, constând într-un rezumat, o descriere a consultării și implicării părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;

(a)

o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, care să cuprindă:

(b)

o descriere a obiectivelor și a  contribuțiilor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(b)

descrierea obiectivelor și a  țintelor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(c)

o descriere a  politicilor și a  măsurilor prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a  contribuțiilor corespunzătoare stabilite la litera (b);

(c)

descrierea politicilor, a  măsurilor și a  strategiilor de investiții prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a  țintelor corespunzătoare stabilite la litera (b);

(d)

o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele menționate la litera (b) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate);

(d)

descrierea situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele și țintele menționate la litera (b) în raport cu politicile și măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate) , precum și descrierea obstacolelor normative și de altă natură care împiedică îndeplinirea țintelor și a obiectivelor ;

(e)

o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la litera (b) ;

(e)

evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate la nivel individual și colectiv pentru realizarea țintelor și a obiectivelor menționate la articolele 1, 4, 13a și 14, precum și a impactului asupra mediului, inclusiv asupra calității aerului și a protecției naturii, asupra sănătății, situației macroeconomice și a situației sociale ;

(ea)

evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate asupra competitivității legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(eb)

evaluarea impactului potențial al climei în statul membru, inclusiv a consecințelor directe și indirecte, precum și a strategiilor de reziliență care vizează gestionarea efectelor climatice, cum ar fi planurile naționale de adaptare;

(ec)

în urma elaborării unui plan de investiții, estimarea investițiilor publice și private necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor și politicilor planificate;

(f)

o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.

(f)

o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.

(a)

limitează complexitatea administrativă și costurile pentru toate părțile interesate vizate;

(b)

iau în considerare interacțiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special principiul „eficiența energetică înainte de toate”;

(c)

utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul, și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru exercițiile de modelare;

(d)

asigură coerența cu obiectivele prevăzute la articolul 1 și cu strategiile naționale pe termen lung în domeniul climei și energiei, astfel cum se prevede la articolul 14;

(e)

evaluează numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, și prezintă succint politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop eliminarea sărăciei energetice, inclusiv măsurile de politică socială și alte programe naționale pertinente;

(f)

includ dispoziții pentru a evita, a atenua sau, în cazul în care proiectul este de interes public și nu există alternative, a compensa orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate prevăzute la articolele 15-22;

(g)

iau în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

(iia)

traiectoriile pe care le prevede statul membru pentru a menține și a majora absorbția de carbon din absorbanți în concordanță cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei, astfel cum se prevede la articolul 14;

iii .

dacă este cazul, alte obiective naționale consecvente cu strategiile existente de reducere a emisiilor pe termen lung;

(iii )

alte obiective și ținte naționale coerente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung privind clima și energia ;

i.

în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii de cel puțin 27  % energie din surse regenerabile în 2030, menționat la articolul 3 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767] , o contribuție la acest obiectiv în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al statului membru în 2030, cu o traiectorie liniară pentru această contribuție începând din anul 2021 ;

(i)

în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii pentru 2030 de a produce cel puțin 35  % din energie din surse regenerabile, menționat la [articolul 3] din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

(ia)

obiectivul național al statului membru pentru 2030 privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie, prevăzut la articolul 3 și în anexa Ia la Directiva (UE) …/… [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], cu o traiectorie progresivă care să asigure utilizarea în mod regulat a energiei din surse regenerabile începând cu 2021, astfel cum se prevede în anexa Ia la prezentul regulament;

(ib)

Traiectoria menționată la subpunctul (ia):

(i)

are ca punct de plecare ponderea energiei din surse regenerabile în anul 2020, astfel cum se prevede în coloana a treia a tabelului din anexa I partea A la Directiva (UE) …/… [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767]. Dacă un stat membru depășește obiectivul național obligatoriu pentru 2020, traiectoria sa poate să înceapă la nivelul realizat în 2020;

(ii)

este alcătuită din minimum trei puncte de referință, calculate ca media celor doi sau trei ani precedenți, conform anexei Ia;

(iii)

îndeplinește cel puțin obiectivul național pentru 2030;

(ic)

Traiectoria statului membru menționată la subpunctele (ia) și (ib) luate împreună reprezintă traiectoria lineară obligatorie a Uniunii și îndeplinește obiectivul obligatoriu al Uniunii de a produce în 2030 cel puțin 35 % din consumul final brut de energie din surse regenerabile;

(id)

traiectoriile statului membru privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie începând din 2031 sunt coerente cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei.

ii .

traiectorii pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;

(ii )

traiectoriile orientative ale statului membru pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;

iii.

traiectoriile pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector în MW;

(iii)

traiectoriile orientative pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep, capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector , inclusiv retehnologizarea, în MW;

(iiia)

ponderea energiei din surse regenerabile a statului membru, precum și obiectivele și traiectoriile asociate acestui tip de energie produsă de orașe, de comunitățile de energie din surse regenerabile și de consumatorii autonomi în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat de energie în Mtep;

(i)

distribuția echitabilă a utilizării în întreaga Uniune Europeană;

(i)

distribuția echitabilă și eficientă din punctul de vedere al costului a utilizării în întreaga Uniune Europeană;

(da)

ponderea de referință a energiei din surse regenerabile în consumul său final brut de energie prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Directiva (UE) …/… [reformarea Directivei 2009/28/CE];

(a)

consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;

(a)

consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;

(a)

impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(a)

impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1) . Acest lucru ar trebui să includă o evaluare a sinergiilor provenite din interconectarea sectoarelor, digitalizare și mai buna organizare a pieței, precum și o evaluare a beneficiilor în ceea ce privește calitatea aerului și siguranța aprovizionării ;

(b)

impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);

(b)

impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra sănătății, a mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate individuale și colective menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile politicilor și măsurilor existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1) . Metodologia utilizată pentru evaluarea acestui impact se face publică și se încurajează utilizarea analizei costuri-beneficii ;

(c)

interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.

(c)

interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Evaluarea conține o apreciere cantitativă sau calitativă a eventualelor interacțiuni documentate dintre politicile și măsurile naționale și măsurile de politică de la nivelul Uniunii privind clima și energia. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.

(ca)

modalitatea în care politicile și măsurile individuale și colective existente și planificate vor atrage investiții private pe lângă finanțările publice necesare pentru punerea lor în aplicare.

(a)

nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică ;

(a)

asigurarea atingerii în mod colectiv de către statele membre a obiectivelor și țintelor uniunii energetice aferente tuturor dimensiunilor uniunii energetice ;

(aa)

asigurarea îndeplinirii de către statele membre a obiectivelor și țintelor naționale;

(b)

politicile și măsurile legate de obiectivele statelor membre și la nivelul Uniunii, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;

(b)

îmbunătățirea politicilor și măsurilor individuale existente și planificate incluse în planurile energetice și climatice naționale, printre care cele cu o potențială relevanță transfrontalieră;

(ba)

formularea de propuneri pentru adoptarea de politici și măsuri suplimentare în cadrul planurilor energetice și climatice naționale;

(c)

interacțiunile și consecvența dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice.

(c)

asigurarea consecvenței dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și cele planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;

(ca)

asigurarea consecvenței strategiilor și instrumentelor de investiții cu politicile și măsurile statelor membre menite să îndeplinească obiectivele și țintele corespunzătoare.

(a)

obiectivele și contribuțiile sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în special, a obiectivelor cadrului Uniunii privind clima și energia pentru 2030;

(a)

țintele și obiectivele sunt suficiente pentru realizarea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani, în special, a obiectivelor cadrului Uniunii privind clima și energia pentru 2030;

(aa)

politicile existente și cele prevăzute, măsurile și strategiile de investiții conexe sunt suficiente pentru atingerea țintelor naționale menționate la articolul 4;

(a)

îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră și de a spori absorbțiile de către absorbanți;

(a)

îndeplinirea angajamentelor Uniunii și ale statelor membre, în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră și de a spori absorbțiile de către absorbanți în etape de câte 10 ani ;

(b)

îndeplinirea obiectivului de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale;

(b)

îndeplinirea obiectivului de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5  oC peste nivelurile preindustriale , limitând emisiile de gaze cu efect de seră generate de Uniune sub cota ce îi revine din bugetul global de emisii de carbon rămas ;

(c)

realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii, în contextul reducerilor necesare, potrivit IPCC, în țările dezvoltate luate ca grup , pentru a  reduce în mod rentabil emisiile cu până la 80-95 % până în 2050 față de nivelurile din 1990.

(c)

realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii absorbțiilor de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul Uniunii, în contextul reducerilor necesare potrivit IPCC, de a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii și de a spori absorbțiile de către absorbanți în vederea atingerii obiectivelor referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris , pentru a  realiza în cadrul Uniunii cota netă de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050 , iar imediat după această dată a înregistra emisii negative;

(ca)

până cel târziu în 2050, realizarea în cadrul Uniunii a unui sistem energetic foarte eficient în ceea ce privește consumul de energie și bazat pe surse de energie regenerabile.

(a)

contribuția totală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sporirea absorbțiilor de către absorbanți;

(a)

contribuția totală la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sporirea absorbțiilor de către absorbanți , cu un obiectiv separat de creștere a absorbțiilor de către absorbanți care să fie în concordanță cu obiectivele de limitare a creșterii temperaturii prevăzute în Acordul de la Paris ;

(b)

reducerea emisiilor și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv sectorul energiei electrice, sectorul transporturilor, sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură);

(b)

decarbonizarea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea absorbțiilor în sectoare individuale, inclusiv , printre altele, în sectorul energiei electrice , sectorul industriei , sectorul transporturilor, sectorul încălzirii și răcirii și sectorul construcțiilor (rezidențial și terțiar), sectorul agricol și sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură);

(c)

progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut și strategiile în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;

(c)

progresele preconizate în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut și strategiile în materie de investiții pe termen lung, cercetare, dezvoltare și inovare;

(ca)

progresele preconizate în ceea ce privește tranziția energetică, inclusiv reducerea consumului de energie, cota totală a energiei din surse regenerabile și capacitatea instalată prevăzută de energie din surse regenerabile;

(cb)

contribuția preconizată a decarbonizării profunde a economiei la dezvoltarea macroeconomică și la dezvoltarea socială și riscurile și beneficiile pentru sănătate și protecția mediului;

(d)

legăturile cu alte planificări pe termen lung la nivel național.

(d)

legăturile cu alte obiective, planificări și alte măsuri, politici și investiții pe termen lung la nivel național.

(a)

informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor stabilite în planul energetic și climatic național integrat, precum și în direcția punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora;

(a)

informații cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării țintelor și obiectivelor stabilite în planul energetic și climatic național integrat, precum și în direcția finanțării și punerii în aplicare a politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea acestora;

(aa)

rezultatele consultărilor publice desfășurate în conformitate cu articolul 10;

(ab)

informații cu privire la progresele înregistrate în sprijinirea participării active în conformitate cu articolul 10a;

(ac)

informațiile menționate la articolul 14 și cu privire la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii țintelor, obiectivelor și angajamentelor stabilite în strategiile pe termen lung în domeniul energiei și al climei;

(4)

traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

4.

traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, inclusiv ponderea biocombustibililor, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea biocombustibililor produși din principalele culturi de pe terenurile agricole , precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

4a.

(5)

dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea biocombustibililor, ponderea biocombustibililor avansați, ponderea biocombustibililor produși din principalele culturi de pe terenurile agricole, ponderea energiei electrice produse din biomasă fără generarea de căldură, ponderea energiei din surse regenerabile în termoficarea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunitățile energetice și de consumatorii autonomi );

5.

dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung (cum ar fi ponderea energiei electrice produse din biomasă fără generarea de căldură, ponderea energiei din surse regenerabile în termoficarea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia recuperată din nămolul obținut prin epurarea apelor uzate );

(1)

politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru realizarea contribuției naționale la obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicat la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23, 24 și 25 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

1.

politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru atingerea țintelor naționale în vederea atingerii țintei obligatorii la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030, indicate la articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor prevăzute la articolele 23, 24 și 25 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];

4a.

(1)

traiectoria consumului primar și final de energie din 2020 până în 2030, drept contribuția națională în materie de economii de energie la realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

1.

traiectoria consumului primar și final de energie din 2020 până în 2030, drept ținte naționale obligatorii în materie de economii de energie în vederea atingerii țintei Uniunii pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

(2)

obiectivele privind renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice , cât și private;

2.

obiectivele strategiei pe termen lung de renovare a parcului național de clădiri rezidențiale și de clădiri nerezidențiale publice și private;

(1)

politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a realiza contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030, precum și alte obiective prezentate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (și de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

1.

politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge ținta națională obligatorie privind eficiența energetică pentru 2030, precum și alte obiective prezentate la articolul 6, inclusiv măsurile și instrumentele planificate (și de natură financiară) pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

(3)

schema de obligații și măsurile alternative privind eficiența energetică la nivel național în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], în conformitate cu anexa II la prezentul regulament;

(3)

schema de obligații și măsurile alternative privind eficiența energetică la nivel național în temeiul articolelor 7a și 7b din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], în conformitate cu anexa II la prezentul regulament , inclusiv economiile de energie obținute prin intermediul sistemelor naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și/sau prin măsuri alternative adoptate în conformitate cu articolele 7, 7a și 7b și cu articolul 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin propunerea COM(2016)0761] și impactul asupra facturilor consumatorilor și care includ cerințe cu scop social ;

(4)

strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale , atât publice, cât și private, inclusiv politicile și măsurile de stimulare a renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape;

4.

strategia pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale , atât publice, cât și private, inclusiv politicile și măsurile pentru orientarea investițiilor în vederea stimulării renovărilor aprofundate rentabile și a renovărilor aprofundate rentabile efectuate în etape , ținând seama în special de o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, în conformitate cu articolul 2a din Directiva (UE) …/… [Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)] ;

5a.

5b.

(a)

a obiectivelor naționale privind diversificarea surselor de energie și privind țările furnizoare, stocarea, reacția din partea cererii;

(a)

a obiectivelor naționale privind îmbunătățirea eficienței energetice și sursele regenerabile de energie și diversificarea furnizării, a rutelor de furnizare și a țărilor furnizoare, stocarea, reacția din partea cererii;

(b)

a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;

(b)

a obiectivelor și măsurilor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe și care nu creează obstacole în calea punerii în aplicare cu succes a uniunii energetice ;

(ca)

obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin aplicarea măsurilor de eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile interne de energie, reacția din partea cererii și stocare;

(a)

nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de 15 % de interconectare a rețelelor de energie electrică;

(a)

nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul indicativ de cel puțin 15 % de interconectare a rețelelor de energie electrică;

(b)

obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

(b)

obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului și modernizarea acesteia , care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice;

(d)

obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a  energiei , precum integrarea și cuplarea piețelor, dacă este cazul ;

(d)

obiectivele și măsurile naționale referitoare la flexibilitatea sistemului, în special prin eliminarea obstacolelor din calea liberei stabiliri a  prețurilor , integrarea și cuplarea piețelor, rețelele inteligente, agregarea, reacția din partea cererii, stocarea, generarea distribuită, mecanismele pentru expediere, reexpediere și limitare, semnalele de preț în timp real ;

(e)

obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică;

(ea)

obiectivele și măsurile naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, reacția din partea cererii și stocare, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei;

(eb)

obiectivele și măsurile naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a controalelor inteligente;

(f)

obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, dacă este cazul ;

(f)

obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, garantând că nu sunt puse în aplicare niciun fel de mecanisme de capacitate, sau, dacă acestea sunt puse în aplicare pentru a asigura securitatea aprovizionării, că sunt limitate pe cât posibil ;

(fa)

măsurile adoptate la nivel național pentru a stabili sau revizui zonele de ofertare pentru a aborda congestiile structurale, a maximiza eficiența economică și comerțul transfrontalier și a asigura securitatea aprovizionării;

(g)

a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-( f );

(g)

a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la literele (a)-( fa );

(b)

obiectivele naționale privind cheltuielile (publice și private) totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și dezvoltarea performanțelor;

(b)

obiectivele naționale privind cheltuielile publice și , după caz, private totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și dezvoltarea performanțelor;

(d)

obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie;

(d)

obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili;

(g)

măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul.

(g)

măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul Uniunii și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul. Se face publică utilizarea oricărei contribuții financiare din partea Comisiei pentru finanțarea instrumentelor în care statele membre investesc în comun resurse naționale.

(a)

inventarele lor armonizate de gaze cu efect de seră pentru anul X-1;

(ca)

o aproximare a consumului lor final brut de energie din surse regenerabile și a consumului lor de energie brută, primară și finală pentru anul X-1.

(a)

progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

(a)

progresele realizate la nivelul Uniunii în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică și în vederea acțiunii revizuite a Uniunii în domeniul climei și al energiei, după caz, așa cum se prevede la articolul 38 ;