Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), a Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc, a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului și al Consiliului privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și a Regulamentului (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

[COM(2018) 646 final – 2017/0230 (COD)]

(2019/C 110/11)

Raportor general:

Petr ZAHRADNÍK

Sesizare	Parlamentul European: 4.10.2018 Consiliul Uniunii Europene, 12.11.2018.
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	121/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE apreciază flexibilitatea cu care Comisia Europeană reacționează la problemele survenite în instituțiile bancare și financiare și cu care adoptă măsuri suplimentare pentru a combate practicile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

1.2.

În același timp, CESE consideră că îmbunătățirea coordonării autorităților de supraveghere și a eficienței interacțiunilor dintre acestea ar trebui să fie însoțită totodată de coordonarea cu alte organisme relevante, pentru a rezolva efectiv această problemă foarte periculoasă.

1.3.

CESE avertizează că posibilitățile tehnologice și de comunicare nu numai că permit crearea unor produse financiare inovatoare în beneficiul deponenților și investitorilor, dar reprezintă și o mare tentație pentru autorii de infracțiuni în domeniul spălării banilor și al finanțării terorismului. Din acest motiv, solicită ca soluțiile adoptate să urmărească, în măsura posibilului, eliminarea riscurilor viitoare.

1.4.

CESE subliniază importanța tot mai mare a acestei probleme în raport cu țările terțe într-un context de agravare a riscurilor geopolitice, de securitate și politice, și necesitatea ca UE să fie pregătită cât mai bine să elimine practicile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și să înlăture utilizarea abuzivă a pieței și a instituțiilor financiare ale Uniunii.

1.5.

CESE este conștient că măsurile propuse în propunerea legislativă reprezintă etape desigur importante, dar parțiale, în domeniul coordonării, al organizării și al competențelor, care vor fi prelungite cu alte seturi de măsuri pentru a reuși să rezolve această problemă. În același timp, CESE este de acord cu Comisia Europeană că, din motive de fezabilitate și de durabilitate a metodei alese, ar fi mai judicios să se acționeze mai treptat, astfel încât să nu se producă o perturbare importantă a stabilității și a caracterului funcțional al sistemului existent.

1.6.

CESE este convins că în cadrul noului echilibru de competențe ale autorităților de supraveghere, este de dorit să se stabilească o relație echilibrată între Autoritatea Bancară Europeană (ABE), dotată cu noi competențe consolidate, și autoritățile naționale de supraveghere, astfel încât toate părțile implicate să optimizeze valorificarea capacităților proprii, pentru a soluționa problema în mod corespunzător.

1.7.

CESE subliniază importanța care îi revine comunicării interne și externe cu privire la tema spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a atinge finalitatea măsurilor propuse. În ceea ce privește comunicarea internă, este esențial să se optimizeze și să protejeze fluxurile de informații dintre autoritățile de supraveghere competente. În ceea ce privește comunicarea externă, miza constă în informarea și sensibilizarea publicului interesat, în măsura în care aceste aspecte reprezintă o formă de prevenire și pregătire pentru eventualitatea că aceste infracțiuni vor fi comise.

1.8.

CESE se întreabă care sunt criteriile pe baza cărora sectorul bancar a fost desemnat cel mai vulnerabil la o utilizare abuzivă în scopuri infracționale, precum spălarea de bani și finanțarea terorismului, astfel încât cea care a beneficiat de consolidarea poziției sale și a competențelor sale este Autoritatea Bancară Europeană (ABE), și nu celelalte două autorități de supraveghere din Uniune.

1.9.

CESE ar aprecia dacă ar fi precizate mai bine formele noilor relații în materie de coordonare și de acțiune comună în domeniul combaterii spălării banilor și al finanțării terorismului, relații stabilite între ABE și celelalte autorități de supraveghere, indiferent dacă acestea țin de UE, de statele membre sau, mai ales, de țările terțe.

2.   Contextul general al propunerii și elementele factuale esențiale

2.1.

Din 2011, în UE a intrat în vigoare un nou sistem de supraveghere financiară, care a contribuit în mod decisiv la stabilitatea pieței financiare și la limitarea riscurilor. Sistemul a condus la armonizarea normelor piețelor financiare din UE și la convergența activităților de supraveghere a acestora. Cu toate acestea, avântul cunoscut de atunci de inovațiile tehnologice și financiare a extins și mai mult gama de infracțiuni prin care sectorul financiar este folosit în mod abuziv pentru a desfășura activități infracționale și a legaliza profiturile care rezultă de aici. Aceste două tipuri de activități sunt, desigur, nu doar nedorite și condamnabile din punctul de vedere al societății, ci – în același timp – distorsionează și caracterul funcțional și eficient al piețelor financiare, dat fiind că obiectivul lor major nu este de a fructifica la maxim un avantaj provenit din posibilitățile obiective de a exploata și valorifica orice activ, ci de a disimula, a ascunde și evita orice dezvăluire. Aceste procedee nu sunt, prin urmare, fără legătură cu faptul că resursele financiare nu sunt alocate automat în mod optim.

2.2.

Ca atare, măsurile propuse au ca obiectiv nu doar să împiedice sau să limiteze posibilitățile care contribuie la comiterea de acte infracționale sau la legalizarea lor, ci și să mențină în stare bună instituțiile financiare (utilizate în mod abuziv atunci când au loc astfel de activități infracționale) și să asigure stabilitatea și securitatea pentru clienți și investitori. În acest mod, are loc și o limitare a riscurilor politice și de reputație cu care se confruntă atât fiecare stat membru, cât și Uniunea Europeană în ansamblu.

2.3.

Dat fiind că, în prezent, piețele financiare sunt multinaționale și mai interconectate ca niciodată, este extrem de important ca, în sensul prezentei propuneri, să fie creat un sistem care să-și ducă la îndeplinire sarcinile într-un context transfrontalier, întrucât analizele empirice arată că aceste activități infracționale sunt comise tot mai frecvent la nivel transfrontalier, printre altele prin implicarea unor entități din țările terțe. Oricât ar fi de eficientă, organizarea reprimării acestor activități infracționale nu este suficientă pentru a asigura, în cele din urmă, succesul acestui efort, dacă este realizată numai într-un singur stat membru. Din acest motiv, acțiunea comună efectivă a autorităților naționale de supraveghere este foarte importantă în ceea ce privește spălarea de bani, împreună cu cea a organismelor naționale de supraveghere financiară și cea a organismelor UE responsabile cu acest domeniu și, mai ales, cu autoritățile de supraveghere din țările terțe.

2.4.

Măsura propusă, care face obiectul prezentului aviz, nu reprezintă decât o parte a eforturilor de realizare a obiectivului propus. Pentru a putea fi considerate încununate de succes, este absolut necesar ca eforturile să fie coordonate cu alte elemente al căror ansamblu formează o abordare sistematică și coerentă care îi va perturba cel mai mult pe infractori în exercitarea activităților infracționale.

2.5.

În substanță, prezenta propunere vizează, în special: — optimizarea utilizării expertizei și resurselor disponibile, prin centralizarea sarcinilor în cadrul Autorității Bancare Europene (ABE), sarcini referitoare la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului la nivelul întregii piețe financiare și la combaterea acestor fenomene; — clarificarea amplorii și conținutului sarcinilor încredințate ABE și legate de combaterea spălării banilor; — consolidarea instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a spălării banilor; — consolidarea rolului ABE de coordonare în chestiunile legate de combaterea spălării banilor la nivel internațional.

3.   Observații generale

3.1.

CESE consideră că lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului câștigă în importanță nu doar datorită dinamicii schimbărilor tehnologice și inovațiilor financiare, ci și multor chestiuni recente puse în evidență și în care sistemul bancar și financiar a făcut obiectul unei utilizări abuzive în mai multe state membre ale UE, scopul fiind comiterea unor activități infracționale. În acest context, este oportun să fie amintit riscul geopolitic semnificativ, inclusiv activitățile teroriste.

3.2.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la agravarea acestei probleme, prin faptul că astfel de activități infracționale și tentativele de a legaliza profiturile obținute prin intermediul sectorului financiar se produc nu numai la nivel transfrontalier în cadrul UE, ci și în contextul activităților infracționale care se extind și în țările terțe. CESE apreciază propunerea Comisiei Europene pentru că este orientată în mod activ să găsească soluții în acest sens.

3.3.

În acest context, CESE notează că, deși revizuirea Sistemului european de supraveghere financiară a avut loc în 2017 (1), iar Comitetul a emis în acest sens un aviz (2) adoptat în sesiunea sa plenară din 15 februarie 2018, noi cunoștințe și circumstanțe au condus la necesitatea de a actualiza propunerea sub formă de adăugare a unor elemente suplimentare, în vederea îmbunătățirii eficienței sale. Conținutul avizului menționat de CESE nu și-a pierdut din validitate și pertinență. În același timp, CESE apreciază reacția flexibilă a Comisiei Europene în raport cu o serie de scandaluri bancare în multe țări din UE, care a confirmat că cei care comit astfel de infracțiuni sunt în măsură să utilizeze în mod abuziv atât instrumentele tehnologice și de comunicare, cât și legislația în vigoare. Astfel, sunt scoase în evidență deficiențele care afectează sistemul UE în materie de spălare a banilor.

3.4.

CESE observă că noile elemente incluse în propunere au în principal un caracter tehnic și organizatoric, deși soluția care ar putea contribui la rezolvarea situației actuale ar trebui să fie mai largă și mai cuprinzătoare. CESE menționează că propunerea de față se referă la o categorie restrânsă de subiecte legate de sporirea competențelor ABE și de coordonarea sa cu autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și, într-o anumită măsură și în anumite cazuri speciale, și de un anumit control asupra acestora. Pe de altă parte, propunere nu vizează activitatea serviciilor și unităților de analiză financiară. Propunerea vizează, în general, coordonarea activităților și procedurilor, și în niciun caz conținutul propriu-zis al combaterii spălării banilor.

3.5.

CESE avertizează și subliniază că spălarea banilor permite legalizarea profiturilor obținute din activități considerate incompatibile cu legislația și, ca atare, infracționale, dar care – în același timp – conduc la o alocare irațională a resurselor, operațiuni al căror scop este să nu fie descoperite și să confere un statut legal resurselor investite sau să le transfere într-un loc în care vor fi comise alte activități infracționale, și nu neapărat să genereze beneficii. CESE observă și, astfel, subliniază că modificarea prezentată nu abordează nici analiza noilor tendințe și împrejurări în care au loc activitățile de spălare a banilor în condițiile actuale. În cadrul eliminării acestor practici neloiale, propunerea se orientează în mod strict și țintit pe anumite domenii specifice, în care predomină consolidarea rolului ABE printre organismele europene de supraveghere în cadrul rezolvării problemelor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului, precum și consolidarea coordonării și comunicării ABE cu autoritățile naționale de supraveghere în cazurile de combatere a spălării banilor, care fac parte, în esență, din organismele de supraveghere a pieței bancare sau financiare.

3.6.

CESE consideră că este extrem de important ca în acest context responsabilitățile să fie repartizate în mod corespunzător între ABE și autoritățile naționale, cu respectarea principiului subsidiarității. Este absolut esențial, legitim și justificat să fie consolidate competențele ABE pentru a aborda tranzacțiile transfrontaliere. Pe de altă parte, CESE consideră că, pentru a soluționa chestiunile pur naționale, pe care ABE nu este pe deplin în măsură să le identifice, este necesar ca autorităților naționale să li se repartizeze anumite competențe.

3.7.

Având în vedere că tema spălării banilor și a finanțării terorismului este absolut determinantă pentru asigurarea unui mediu economic și financiar sănătos în toată UE, CESE se întreabă dacă nu este înțelept să fie creată o organizație specifică în cadrul ramurii executive a UE, de exemplu al noii direcții generale care acoperă acest domeniu. Acest aspect câștigă în importanță în contextul instalării noii Comisii Europene, în toamna anului 2019.

3.8.

De asemenea, CESE se întreabă pe ce bază se propune ca ABE să fie cea care joacă un rol esențial de coordonare în rezolvarea acestei probleme. Înseamnă acest lucru că Comisia Europeană consideră că, pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, cele mai mari marje de manevră se manifestă în UE în cadrul sectorului bancar?

3.9.

În contextul propunerii de față, CESE salută asigurarea unei comunicări eficiente referitoare la problema abordată. Această comunicare ar trebui să urmărească nu doar transmiterea eficientă a comunicărilor între toate organismele de supraveghere asociate (comunicare internă), ci și asigurarea unui grad adecvat de informare în sfera publică (clienții din sectorul financiar și publicul larg).

4.   Observații specifice

4.1.

CESE cere ca propunerea să delimiteze cu precizie domeniile și relațiile în care ABE are un rol dominant în raport cu celelalte organisme de supraveghere ale UE în domeniul combaterii spălării banilor și al finanțării terorismului, prin stabilirea unui mandat mai cuprinzător pentru piața financiară în ansamblu.

4.2.

În aceeași ordine de idei, CESE solicită o explicație mai amănunțită a condițiilor care permit ABE să exercite o supraveghere a procedurilor organismelor naționale de supraveghere sau să emită direct și individual decizii pentru operatorii din sectorul financiar.

4.3.

În același timp, CESE este foarte interesat de modalitățile de acțiune comună cu autoritățile de supraveghere din țările terțe.

4.4.

De asemenea, CESE solicită să fie clarificat modul în care ar trebui să fie realizată centralizarea tuturor informațiilor relevante furnizate de autoritățile naționale și legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului, atunci când este vorba de surse clasificate ca „secret” sau „strict secret”, și modul în care acestea vor fi protejate.

---

(1)  Cf. propunerea legislativă inițială, COM(2017) 536 final, din 20 septembrie 2017. Obiectivul său era să consolideze capacitatea autorităților europene de supraveghere de a asigura convergența și eficiența supravegherii financiare, fără a aborda, însă, în mod special consolidarea mandatului organelor pentru chestiunile legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

(2)  JO C 227, 28.6.2018, p. 63.