Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027

[COM(2018) 434 final – 2018/0227 (COD)]

(2019/C 62/46)

Raportor:	Norbert KLUGE
Coraportor:	Ulrich SAMM

Sesizare	Sesizarea Comitetului de către Parlamentul European, 14.6.2018 Sesizarea Comitetului de către Consiliu: 25.6.2018
Temei juridic	Articolele 172, 173 alineatul (3) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Data deciziei Biroului	19.6.2018
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	4.10.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	212/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută programul Europa digitală elaborat de Comisia Europeană, care aduce în prim-plan intenția de a transforma Europa într-un actor esențial în procesul de digitalizare și de a consolida puterea economică a Europei în competiția globală. Programul Europa digitală își propune să faciliteze crearea unei piețe unice digitale și să structureze transformarea digitală în mod pozitiv pentru toți cetățenii din Europa. Acest program are un bun potențial de succes, cu condiția ca detaliile sale, deocamdată necunoscute, să fie stabilite corect.

1.2.

Cercetătorii se numără printre cei care contribuie la dezvoltarea socială și economică. Nivelul înalt de calitate a cercetării, precum și modul de punere în aplicare a programului depind de competențe și abilități, care fac parte dintre factorii de succes ai programului. De aceea, CESE consideră că programul aduce o valoare adăugată mare în ceea ce privește finanțarea cercetării și dezvoltării.

1.3.

Pentru a garanta că rezultatele cercetării și dezvoltării aduc beneficii tuturor cetățenilor Uniunii Europene (UE) și că sunt difuzate, CESE urmărește intensificarea dialogului dintre cercetare, partenerii sociali și organizațiile societății civile. Temele complexe trebuie prezentate în așa fel încât să poată fi înțelese de nespecialiști. De asemenea, CESE propune corelarea programului cu principiile care stau la baza finanțării cercetării prin Orizont 2020 (Orizont Europa), care presupun, printre altele, respectarea Cartei europene a cercetătorilor și a principiilor cercetării și inovării responsabile și ale științei deschise.

1.4.

CESE salută faptul că promovarea competențelor digitale a devenit un element fundamental al programului. Competențele și abilitățile digitale sunt o condiție necesară pentru realizarea celorlalte patru priorități. Este regretabil faptul că bugetul pentru această prioritate este mai mic decât bugetul prevăzut pentru celelalte priorități. Prin urmare, CESE sprijină propunerea Parlamentului European în sensul majorării bugetului de la 700 de milioane de euro (7,6 % din bugetul total) la 830 de milioane de euro (9 % din bugetul total). CESE subliniază însă că responsabilitatea în materie de formare revine în special statelor membre, finanțată din bugetele lor naționale. CESE observă că bugetele dedicate calificării în domeniul digital sunt foarte diferite în statele membre ale UE. Așadar, face apel la Comisie să atragă atenția statelor membre cu privire la marea responsabilitate pe care o au în acest domeniu, pentru ca toți cetățenii să poată beneficia în aceeași măsură de pe urma digitalizării.

1.5.

CESE consideră că este necesară pregătirea și atragerea de specialiști cu înaltă calificare, pentru a face ca Europa să devină mai competitivă la nivel global pentru această categorie profesională. CESE subliniază, de asemenea, că programul nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra competențelor și capacităților care presupun înaltă calificare și sunt avansate din punct de vedere digital. Întreprinderile, lucrătorii, dar și consumatorii trebuie încurajați la modul general să introducă și să utilizeze atât tehnologii digitale de bază, cât și avansate. Acest aspect este decisiv pentru numărul și calitatea locurilor de muncă și pentru competitivitatea europeană. CESE constată că, în prezent, există încă un număr mare de întreprinderi, lucrători și cetățeni care nu dispun de echipamente și abilități tehnice de bază. CESE face trimitere, în acest context, la concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2017, în care se afirmă că investițiile în competențele digitale sunt necesare pentru „a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii” (1).

1.6.

Programul Europa digitală va avea succes în acest domeniu cu condiția să devină un program-lider și să țină cont de alte programe de finanțare ale UE cu obiective similare. Pentru finanțarea măsurilor necesare vor trebui alocate resurse, de exemplu din FSE+.

1.7.

CESE dorește ca punerea în aplicare a centrelor digitale de inovare să aibă loc cu participarea implicită a partenerilor sociali și a actorilor societății civile. Aceștia ar trebui să primească acces la aceste centre. În calitatea lor de organizații nonguvernamentale, ei pot îmbunătăți vizibilitatea efectelor centrelor de inovare și ameliora astfel gradul de acceptare al acestora. CESE consideră că trebuie să se evite de la bun început un eventual dezechilibru social în contextul punerii în aplicare a programului. Dat fiind că digitalizarea are impact asupra tuturor aspectelor vieții și îi afectează pe toți oamenii, este esențial ca toți cetățenii din UE să poată beneficia de aceasta, motiv pentru care CESE consideră că este important ca programul să fie astfel conceput încât întreaga societate europeană să se bucure de beneficiile și oportunitățile Europei digitale. Digitalizarea în Europa trebuie să ia o formă incluzivă. Nimeni nu trebuie exclus din progresul digital pe motive precum genul, statutul social, gradul de instruire mai scăzut, calificările, abilitățile în domeniul digital, originea, vârsta sau faptul că suferă de o deficiență. „Profitul digital” rezultat trebuie distribuit în mod echitabil, prin măsuri politice adecvate, care să nu permită crearea de avantaje în beneficiul unui număr redus de grupuri de interese. Măsurile de punere în aplicare a programului trebuie să respecte principiul european că fiecare individ este și rămâne proprietarul datelor sale.

1.8.

CESE ar dori ca programul să fie mai strâns legat de realitățile sociale. Trebuie ținut seama de efectele asupra politicii privind piața muncii, precum și de impactul diferit al digitalizării resimțit la nivelul regiunilor. Prin urmare, consideră că acesta este un criteriu esențial pentru succesul programului, astfel încât digitalizarea să ducă la participare economică și crearea de locuri de muncă, în toate regiunile Europei.

1.9.

CESE ar dori ca UE să fie un actor vizibil la nivel global, care transmite cunoștințe și își menține poziția în contextul concurenței internaționale cu China și Statele Unite ale Americii. Pentru ca UE să aibă acest rol, întreprinderile și lucrătorii trebuie să aibă încredere în tehnologie. Programul Europa digitală poate crea valoare adăugată în special în situațiile în care sunt neglijabile rezultatele pe care le-ar obține statele membre dacă ar acționa individual. Acest lucru este valabil mai ales în domeniul criminalității informatice, unde este nevoie de metode și strategii comune pentru a contracara atacurile informatice din afara Europei. În acest cadru s-ar înscrie, de exemplu, dezvoltarea unui sector european independent al microcipurilor.

1.10.

CESE este de acord că orice acțiune din cadrul programului trebuie să corespundă cu principiile etice. În acest context, CESE reiterează solicitarea sa de a se aplica principiul că omul rămâne la comanda mașinii (human in command), mai ales având în vedere evoluțiile și aplicațiile inteligenței artificiale la locul de muncă. Plecând de la aceste principii etice, este imperativă continuarea măsurilor legislative (de exemplu, în materie de răspundere, în domeniul protecției datelor, protecției angajaților și protecției consumatorilor). La urma urmelor, digitalizarea societății noastre va evolua cu succes dacă, pe lângă legislație, sunt încurajate și evoluții de natură culturală, care să îmbunătățească gradul de cunoaștere al utilizatorilor în ceea ce privește beneficiile și riscurile implicate de progresul digital.

2.   Context – Programul Europa digitală

2.1.

La 2 mai 2018, Comisia Europeană a adoptat o propunere privind următorul cadru financiar multianual pentru 2021-2027. În contextul acestui cadru financiar, Comisia Europeană a publicat, la 6 iunie 2018, Regulamentul privind Programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027.

2.2.

Prin programul Europa digitală, Comisia Europeană intenționează să asigure un cadru financiar solid pentru strategia privind piața unică digitală și să reducă deficitul de investiții. Comisia a constituit în acest scop un buget total de 9,2 miliarde EUR. Obiectivul general al programului este acela de a sprijini transformarea digitală în industrie. Beneficiile transformării digitale trebuie sporite pentru ca toți cetățenii europeni, toate administrațiile publice și toate întreprinderile din UE să profite de acest proces.

2.3.

Programul Europa digitală include cinci domenii prioritare: (1) calculul de înaltă performanță, (2) inteligența artificială, (3) securitatea cibernetică și încrederea, (4) competențe digitale avansate, precum și (5) asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiei digitale în întreaga economie și societate. Digitalizarea industriei se numără, de asemenea, printre obiectivele programului.

2.4.

În ceea ce privește primul domeniu prioritar, adică „calculul de înaltă performanță”, este vizată crearea de capacități cu ajutorul așa-numitelor „supercomputere”, pentru a putea prelucra în condiții mai bune volumele de date tot mai mari. Cu ajutorul a 2,7 miliarde EUR, programul urmează să consolideze calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente pentru prelucrarea datelor și să asigure utilizarea cuprinzătoare a acestora pentru combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea asistenței medicale și în sectorul securității.

2.5.

Suma de 2,5 miliarde EUR planificată pentru inteligența artificială va fi utilizată de Comisia Europeană pentru a construi și a consolida capacitățile UE în acest domeniu, fiind vizate inclusiv facilitarea dezvoltării, accesul securizat, precum și stocarea de seturi mari de date și algoritmi. De asemenea, se urmărește consolidarea facilităților de testare și experimentare existente în statele membre în domeniul inteligenței artificiale, precum și promovarea cooperării între aceste facilități. Progresele tehnologice ar trebui valorificate de către întreprinderi și instituții publice.

2.6.

În ceea ce privește domeniul prioritar „securitate cibernetică și încredere”, se urmărește ca, prin cele 2 miliarde EUR alocate, să se asigure faptul că Uniunea dispune de capacitățile tehnologice și industriale necesare pentru a-și proteja economia, societatea și democrația. Investițiile sunt menite, printre altele, să sprijine, împreună cu statele membre, achiziționarea de echipamente și instrumente de securitate cibernetică avansate, asigurarea implementării celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, utilizarea optimă a cunoștințelor disponibile la nivel european, precum și consolidarea capacităților din statele membre și din sectorul privat în acest domeniu.

2.7.

Pentru a profita de investițiile în tehnologia digitală, este nevoie de o societate calificată și de forță de muncă. Cu 700 de milioane de euro, Comisia Europeană urmărește, în cadrul celei de-a patra priorități, promovarea competențelor digitale avansate, în special în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia de tip blockchain), precum și al securității cibernetice. Trebuie concepute și furnizate formare și cursuri pe termen lung pentru studenți, specialiști în domeniul IT și lucrători. De asemenea, este importantă promovarea formării și a cursurilor pe termen scurt, precum și a instruirii la locul de muncă. Predarea competențelor trebuie organizată în special în centrele de inovare digitală.

2.8.

Administrația publică și furnizarea de servicii în domenii de interes public ar urma să fie promovate prin intermediul celei de-a cincea priorități. De exemplu, prin cele 1,3 miliarde EUR prevăzute, ar trebui asigurat faptul că în sectorul public și în domenii precum sănătatea și îngrijirea, educația, transportul și sectoarele culturale și creative pot fi implementate și accesate tehnologiile digitale de ultimă generație. În plus, administrațiile publice și industria, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), ar trebui să fie sprijinite în procesul de implementare a tehnologiei digitale.

3.   Considerații generale

3.1.

Digitalizarea și transformările din mediul de lucru și de viață determinate de progresele tehnologice sunt omniprezente. Nu există aproape niciun aspect al vieții care în prezent să nu fie influențat de acest proces.

3.2.

CESE salută lansarea programului Europa digitală, care demonstrează importanța acordată de Comisia Europeană acestui subiect. Definirea priorităților aduce o valoare adăugată clară la nivelul UE, prin promovarea unei tehnologii moderne de vârf, care va contribui la abordarea provocărilor sociale majore din timpurile noastre și va fi benefică pentru locurile de muncă, competitivitate și viața tuturor cetățenilor în general. Acest aspect este confirmat de faptul că, în Comunicarea privind planul financiar multianual, Comisia Europeană prezintă un scenariu de dublare a investițiilor în domeniul digital (2). CESE subliniază, de asemenea, necesitatea investițiilor sociale în contextul transformării digitale, astfel încât întreaga societate să beneficieze de transformarea digitală. CESE mai subliniază că omul trebuie să rămână permanent la comanda mașinii (principiul human in command), în special în domeniul inteligenței artificiale.

3.3.

CESE salută faptul că, prin programul Europa digitală, Comisia Europeană sprijină implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale. CESE este de acord cu Comisia Europeană care afirmă că capacitățile digitale stau la baza inovării în domenii de interes general și în mediul de afaceri. Pentru ca tranziția digitală a UE să fie o experiență pozitivă, disponibilitatea tehnologiei digitale de vârf, precum și a capacităților adecvate este esențială. CESE consideră că bugetul prevăzut este considerabil, fără a fi însă excesiv de ambițios în raport cu concurenții reprezentați de SUA și China. Este convins că obiectivele stabilite pot fi realizate cu acest buget, cu toate acestea, solicită o creștere substanțială a investițiilor în statele membre ale UE pentru a menține Europa la un nivel de performanță de talie mondială.

3.4.

Pentru CESE este important să sublinieze că societatea europeană în ansamblu ar trebui să beneficieze de dezvoltarea tehnologică. Programul Europa digitală ar trebui să urmărească să distribuie în mod echitabil profitului generat de digitalizare în diversele domenii, de exemplu cel al proprietăți datelor, în următorii ani și următoarele decenii la nivelul întregii populații europene. Dat fiind că digitalizarea are un impact asupra tuturor aspectelor vieții și îi afectează pe toți cetățenii, este esențial ca toți să poată avea beneficii de pe urma acestui proces. Avantajele economice și sociale ale digitalizării se vor concretiza pe deplin numai dacă Europa va reuși să ofere rețele de mare capacitate în zonele urbane și rurale și la nivelul întregii societăți. Este nevoie de investiții publice, dat fiind că piața nu va acoperi de una singură toate zonele îndepărtate și nu va garanta accesul digital minim pentru membrii vulnerabili ai societății noastre.

3.5.

Pentru CESE este totodată important că o abordare unitară și coordonată la nivelul UE poate crea un plus de valoare care nu poate fi obținut pe cont propriu de statele individuale. Aceasta include, în special, dezvoltarea unei industrii europene independente a microcipurilor prin programul de sprijin pentru calculul de înaltă performanță (3), dezvoltarea în comun de metode și strategii împotriva atacurilor cibernetice din exterior (4), crearea de standarde pentru piața unică digitală, aplicarea consecventă a Regulamentului general privind protecția datelor și extinderea acestuia, în special în ceea ce privește aplicațiile din sectorul inteligenței artificiale (5) și conducerea autonomă a vehiculelor (6). Aplicarea valorilor europene (protecția datelor, protecția vieții private, protecția socială, sustenabilitatea) în dezvoltarea inteligenței artificiale s-ar putea transforma în viitor într-un avantaj competitiv, atunci când cetățenii vor fi tot mai conștienți de metodele de utilizare a datelor de către terți (SUA) și de potențialul de supraveghere al sistemelor de inteligență artificială (China).

3.6.

CESE consideră că un element pozitiv remarcat în mai multe rânduri în programul Europa digitală este aducerea în prim plan a digitalizării industriei. Nu există nicio îndoială că transformarea digitală poate avea succes numai dacă toate întreprinderile și angajații lor profită de pe urma acestui proces. Prin urmare, ar fi de dorit ca acest aspect să fie integrat într-un mod mai coerent în program, astfel încât să poată fi identificate progresele, de exemplu, inclusiv prin indicatori de digitalizare a întreprinderilor de diferite dimensiuni.

3.7.

Pentru a consolida capacitățile tehnice și digitale, o mare parte din buget se va aloca proiectelor de cercetare și programelor de inovare. CESE subliniază necesitatea unei corelări strânse a finanțării cu principiile care stau la baza finanțării activității de cercetare prin Orizont 2020 (Orizont Europa), care presupun respectarea Cartei europene a cercetătorilor (7), precum și a principiilor cercetării și inovării responsabile (8) și științei deschise (9). Numai prin asumarea acestor principii se poate garanta că cercetarea este pusă în slujba umanității. Rezultatele activității de cercetare trebuie prezentate pe înțelesul nespecialiștilor, difuzate și valorificate. Pe scurt, activitatea de cercetare trebuie să prezinte relevanță pentru societate.

3.8.

Pentru a asigura relevanța cercetării pentru întreaga societate europeană, ar trebui organizate periodic reuniuni de dialog, în cadrul cărora cercetătorii să poate face schimb de idei și sugestii între ei, dar și cu alți membri ai societății.

3.9.

Este îmbucurător în acest sens că unul dintre obiectivele programului este implicarea administrațiilor publice și a întreprinderilor în dezvoltare. CESE susține schimbul de experiență dintre diferiți actori. CESE încurajează Comisia Europeană să organizeze acest schimb de experiență în toate regiunile, sectoarele și cu întreprinderile de toate dimensiunile. Parteneriatele și un context industrial favorabil pot facilita implementarea tehnologiilor avansate în întreprinderi, mai ales în IMM-uri. De asemenea, CESE pledează pentru respectarea principiului parteneriatului și implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în punerea în aplicare a programului Europa digitală. Dialogul social dintre partenerii sociali vine în sprijinul implementării programului Europa digitală pentru lucrători.

3.10.

CESE consideră că este necesar să instruiască și să angajeze cercetători înalt calificați pentru a face din Europa un loc de muncă mai competitiv la nivel global pentru acest grup. CESE subliniază că programul Europa digitală nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra lucrătorilor cu înaltă calificare și avansați din punct de vedere digital. Dat fiind că obiectivul programului Europa digitală este acela de a face posibilă piața unică digitală și de a asigura un cadru pozitiv pentru tranziția digitală, toți cetățenii și lucrătorii din UE trebuie să beneficieze de acest program de finanțare solid. Dacă nu poate fi atins acest obiectiv, există pericolul de adâncire a decalajului social în Europa. CESE a subliniat și în alte avize că imperativul pentru realizarea pieței unice digitale este eliminarea deficitului de calificare, inclusiv în domeniul competențelor digitale (10). În programul său, Comisia Europeană face referire la programe de finanțare, cum ar fi FSE+ sau FEDR, pentru a furniza cunoștințe digitale de bază. Însă întrucât structurile acestor programe nu permit un sprijin extins în Europa, programul Europa digitală ar trebui să acopere niveluri de calificare diferite. Dacă resursele din cadrul acestui program nu sunt suficiente pentru a garanta beneficii ale digitalizării pentru toți, aceste cereri trebuie orientate către alte programe, de exemplu FSE+. Programul Europa digitală trebuie să aibă rolul programului-lider și să monitorizeze evoluțiile din cadrul celorlalte programe pentru atingerea obiectivelor. În caz contrar, numai o minoritate ar putea beneficia, în cele din urmă, de diferitele programe de finanțare ale UE.

3.11.

În acest context, CESE subliniază obiectivul unei societăți incluzive, care promovează accesul egal la digitalizare al tuturor cetățenilor. Nimeni nu trebuie să fie dezavantajat în contextul transformării digitale pe motive precum genul, statutul social, gradul de instruire, calificările, abilitățile în domeniul digital, originea, vârsta sau faptul că suferă de o deficiență.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE sprijină obiectivul Comisiei Europene de a promova facilitarea accesului întreprinderilor, și în special al IMM-urilor, la capacitățile și tehnologiile digitale. Cu toate acestea, accentul pus în cadrul programului pe tehnologiile avansate nu ia în considerare faptul că, în prezent, numeroși lucrători și multe întreprinderi au nevoie în primul rând de sprijin pentru dotarea de bază în materie de digitalizare. CESE subliniază faptul că sprijinirea pe scară largă a întreprinderilor la implementarea atât a tehnologiilor digitale de bază, cât și a celor avansate, este decisivă pentru competitivitatea și locurile de muncă din Europa. CESE încurajează ca în cadrul programului să se inițieze dialogul social între partenerii sociali și în domeniul investițiilor.

4.2.

CESE salută accentul specific pus în program pe securitatea informatică și încredere. Securitatea informatică este relevantă și pentru modul în care funcționează democrațiile noastre. Încrederea întreprinderilor și lucrătorilor în securitatea informatică reprezintă un element esențial pentru succesul programului.

4.3.

Programul trebuie să țină seama, în cea mai mare măsură posibilă, de realitățile sociale. Trebuie ținut seama de diversele efecte asupra politicii privind piața muncii, precum și de impactul diferit al digitalizării resimțit la nivelul regiunilor. Prin urmare, CESE consideră că, în cadrul punerii în aplicare a programului, este important să se exploateze oportunitățile create de digitalizare pentru participare economică și crearea de locuri de muncă. De asemenea, este extrem de importantă promovarea acestor oportunități în regiunile Europei. Acest obiectiv este susținut de cooperarea planificată cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și cu Fondul de coeziune. Ar trebui organizat periodic un schimb de informații între programul Europa digitală, FEDR și Fondul de coeziune. În plus, centrele de inovare înființate la nivel local în regiuni ar trebui să urmărească obiectivul dezvoltării regionale.

4.4.

A patra prioritate („Competențe digitale avansate”), precum și digitalizarea industriei trebuie implementate în special prin intermediul centrelor de inovare. Acestea vor funcționa ca puncte de acces la cele mai recente capacități digitale. CESE observă cu satisfacție amploarea la care este gândită punerea în aplicare a programului. CESE susține dezvoltarea cel puțin a unui centru de inovare digitală în fiecare stat membru și crearea de entități suplimentare în regiunile ultraperiferice ale UE. Colaborarea între centrele de inovare ar fi bine venită. CESE critică sarcina administrativă ridicată asociată cu înființarea de centre de inovare. Consorțiile transfrontaliere ar putea oferi asistență în acest sens. În plus, implicarea partenerilor sociali și a societății civile ar trebui să reprezinte o condiție pentru centrele de inovare digitală. Prin această implicare, activitatea centrelor poate fi adaptată la nevoile întreprinderilor și lucrătorilor locali, precum și ale altor utilizatori ai tehnologiei, avantajele devenind astfel palpabile pentru o mare parte a populației.

4.5.

Promovarea ca prioritate a competențelor digitale avansate reprezintă un element central pentru realizarea primelor patru priorități. Prin urmare, este regretabil faptul că bugetul pentru această prioritate este mai mic decât bugetul prevăzut pentru celelalte priorități. CESE sprijină propunerea Parlamentului European în sensul majorării bugetului de la 700 de milioane EUR (7,6 % din bugetul total) la 830 de milioane EUR (9 % din bugetul total) (11). CESE subliniază însă că responsabilitatea în materie de formare revine în special statelor membre, finanțată din bugetele lor naționale. CESE are însă unele îndoieli cu privire la faptul că Comisia va fi în măsură să utilizeze toate resursele necesare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare al statelor membre privitor la caracterul urgent al formării tuturor grupelor de vârstă în domeniul digital, începând cu elevii din școlile primare. La nivelul statelor membre, bugetele dedicate acestor activități sunt foarte diferite. Pentru a nu fi exclus nimeni din programele de formare continuă din cauza bugetelor naționale prea limitate, UE trebuie să monitorizeze atent acest aspect și să publice constatările sale în acest sens.

4.6.

CESE sprijină propunerea Parlamentului European (12) ca toate acțiunile din cadrul programului să respecte principiile etice. În special în ceea ce privește activitățile din domeniul inteligenței artificiale, trebuie să se respecte principiile existente și cele care urmează să fie elaborate (13). În acest context, CESE reiterează solicitarea sa referitoare la principiul că omul se află la comanda mașinii (human in command), un principiu care trebuie să reprezinte firul călăuzitor esențial pentru evoluțiile viitoare. Plecând de la aceste principii etice, este imperativă continuarea măsurilor legislative (de exemplu, în materie de răspundere, în domeniul protecției datelor și protecției consumatorilor). La urma urmelor, digitalizarea societății noastre va evolua cu succes dacă, pe lângă legislație, sunt inițiate și evoluții de natură culturală, care să îmbunătățească gradul de cunoaștere în ceea ce privește beneficiile și riscurile.

4.7.

CESE își exprimă dorința ca prioritatea „Inteligență artificială” să aibă în centru nu doar consolidarea capacităților și disponibilitatea acestora, ci și răspunderea juridică în contextul utilizării inteligenței artificiale și a sistemelor automatizate. Este de apreciat că se prevede accesul liber al IMM-urilor la bazele de date. De asemenea, sectorul public trebuie să beneficieze de acces. În plus, întreprinderile trebuie să fie pregătite pentru această activitate și este necesară claritate juridică în ceea ce privește stabilirea răspunderii în caz de accidente sau alte împrejurări similare. Protecția lucrătorilor și a cetățenilor în general este la fel de importantă ca generarea creșterii economice.

---

(1)  EUCO 14/17 – Reuniunea Consiliului European (19 octombrie 2017) – Concluzii.

(2)  COM(2018) 98 final.

(3)  JO C 283, 10.8.2018, p. 89.

(4)  JO C 227, 28.6.2018, p. 86.

(5)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1, INT/851 privind inteligența artificială pentru Europa (JO C 440, 6.12.2018, p. 51) și TEN/664 privind Inițiativa care abordează provocările la adresa platformelor online în ce privește răspândirea dezinformării (JO C 440, 6.12.2018, p. 183).

(6)  TEN/673 privind mobilitatea conectată și automatizată (a se vedea pagina 274 din prezentul Jurnal Oficial) și INT/846 pe tema „Încredere, respectarea vieții private și securitate pentru consumatori și întreprinderi în contextul internetului obiectelor” (JO C 440, 6.12.2018, p. 8).

(7)  https://euraxess.ec.europa.eu/jobs/charter

(8)  https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/h2020-section/science-and-society

(9)  https://ec.europa.eu/research/openscience/

(10)  JO C 71, 24.2.2016, p. 65.

(11)  Proiect de aviz 2018/0227 (COD).

(12)  Proiect de raport 2018/0227 (COD).

(13)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/high-level-expert-group-artificial-intelligence