Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind poluanții organici persistenți (reformare)

[COM(2018) 144 final – 2018/0070 (COD)]

(2018/C 367/18)

Raportor:

domnul Brian CURTIS

Sesizarea Comitetului de către Consiliu Sesizarea Comitetului de către Parlament	13.4.2018 16.4.2018
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	19.9.2017 (în anticiparea sesizării)
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	26.6.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.7.2018
Sesiunea plenară nr.	536
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	157/0/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea Comisiei de reformare a Regulamentului privind poluanții organici persistenți (POP) pentru a asigura punerea în aplicare, în mod coerent și eficient, a obligațiilor UE în temeiul Convenției de la Stockholm.

1.2.

Comitetul subliniază că, în interiorul UE, s-a renunțat deja la introducerea pe piață și utilizarea majorității poluanților organici persistenți. Cu toate acestea, având în vedere efectele lor extrem de periculoase asupra oamenilor și a mediului, producția de astfel de substanțe trebuie interzisă, iar derogările trebuie limitate la anumite utilizări specifice. Din acest motiv, CESE încurajează Comisia să stabilească măsuri mai stricte de control, în conformitate cu abordarea precauționară și cu Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea.

1.3.

CESE este de acord cu propunerea de a transfera atribuțiile de la Comisie la ECHA pentru a institui un cadru mai adecvat în care să se asigure sprijin administrativ, științific și tehnic pentru punerea în aplicare. Cu toate acestea, Comitetul atrage atenția asupra necesității de a stabili o metodă de lucru solidă, care să implice Comisia, ECHA, statele membre și părțile interesate.

1.4.

CESE recomandă utilizarea corespunzătoare și limitată a actelor delegate, pentru a se menține un dialog deschis cu toate părțile interesate, punându-se un accent deosebit pe conștientizarea publică și pe transparență.

1.5.

CESE încurajează UE să devină un lider mondial în combaterea poluanților organici persistenți. Acțiunea UE ar trebui să se concentreze pe armonizarea strategiilor și a legislației naționale pentru monitorizarea și controlul poluanților organici persistenți. În special, CESE consideră că UE ar trebui să promoveze durabilitatea și respectarea dispozițiilor referitoare la poluanții organici persistenți în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale.

1.6.

Comitetul sprijină propunerea de organizare la nivelul UE a unei campanii de conștientizare extinse privind poluanții organici persistenți, în contextul dezvoltării durabile. CESE consideră că o bancă de date deschise privind poluanții organici persistenți ar putea fi un instrument util pentru întreprinderi și consumatori.

1.7.

CESE observă că cursurile de formare cu privire la poluanții organici persistenți ar trebui să fie obligatorii și puse la dispoziția tuturor lucrătorilor europeni ale căror locuri de muncă sunt legate în mod direct sau indirect de aceste substanțe. În special, CESE recomandă ca inițiativele de educație și de formare să fie armonizate și considerate o componentă a aceleiași strategii, în conformitate cu o abordare bazată pe învățarea continuă.

2. Introducere

2.1.

Poluanții organici persistenți (POP) sunt componente organice rezistente la degradarea în mediu prin procese chimice, biologice și fotolitice. Din cauza persistenței lor, poluanții organici persistenți se bioacumulează, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății umane și mediului. Numeroși poluanți organici persistenți sunt utilizați în prezent sau au fost utilizați în trecut ca pesticide, ca solvenți, ca medicamente și ca substanțe chimice industriale. Deși o parte dintre poluanții organici persistenți apar în mod natural, fiind, de exemplu, produși de vulcani și prin diferite procese biosintetice, cei mai mulți sunt creați de om prin sinteză totală.

2.2.

Efectul poluanților organici persistenți asupra sănătății umane și a mediului a fost discutat de comunitatea internațională în cadrul Convenției de la Stockholm din 2001 privind poluanții organici persistenți (1). Convenția de la Stockholm, ratificată de 180 de părți și întemeiată pe principiul precauției, este un tratat internațional care prevede un cadru juridic pentru eliminarea producției, utilizării, importului și exportului de poluanți organici persistenți. Convenția, care includea o listă de 12 elemente (inclusiv DDT), a fost semnată de UE în 2005.

2.3.

Angajamentul Uniunii Europene consta în introducerea de măsuri de reducere a emisiei de poluanți organici persistenți pentru a se reduce expunerea oamenilor și a faunei. Uniunea Europeană a fost foarte activă în ceea ce privește desemnarea de noi substanțe în temeiul convenției (2). Regulamentul (CE) nr. 850/2004 (sau „Regulamentul POP”) este instrumentul juridic care pune în aplicare angajamentul UE și al statelor membre în temeiul convenției.

2.4.

O a doua convenție, intitulată „Protocolul de la Aarhus” privind poluanții organici persistenți (modificată ultima dată în 2009), se referă la poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi cu substanțe poluante. Acest protocol interzice explicit producția unora dintre ele, fixând un termen pentru eliminarea lor. În prezent, pe lista acestui protocol figurează 22 de substanțe.

3. Sinteza propunerii

3.1.

Propunerea Comisiei urmărește să reformeze Regulamentul POP. Această inițiativă nu modifică legislația actuală din perspectiva principiilor (principiul precauției) și obiectivelor (protecția mediului și a sănătății umane), ci răspunde mai curând necesității unei alinieri legislative complete și a unei puneri în aplicare îmbunătățite.

3.2.

Propunerea se confruntă, în special, cu următoarele provocări:

—

Alinierea Regulamentului POP, care face trimitere la Directiva 67/548/CEE și la Directiva 75/442/CEE, cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și cu Directiva 2008/98/CE. În mod specific, Regulamentul POP se referă la un comitet de reglementare care nu mai există în prezent (3) și necesită să fie armonizat cu Tratatul de la Lisabona (TFUE). În sfârșit, ar trebui să se precizeze ce reguli intră sub incidența actelor de punere în aplicare și ce condiții se aplică pentru adoptarea actelor delegate.

—

Transferarea atribuțiilor de la Comisie la ECHA (4) pentru a institui un cadru mai adecvat în care să se asigure sprijin administrativ, științific și tehnic pentru punerea în aplicare. Se propune, de asemenea, ca aplicarea Regulamentului POP de către statele membre să fie susținută prin includerea unui rol de coordonare care să revină Forumului pentru schimbul de informații privind aplicarea, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului („REACH”) (5).

—	Includerea modificărilor tehnice aduse dispozițiilor operative, cum ar fi clarificarea definițiilor existente și adăugarea definițiilor termenilor „producție”, „utilizare” și „produs intermediar limitat în spațiu și în sistem închis” în vederea îmbunătățirii și simplificării procedurilor actuale.

3.3.

Propunerea se concentrează în mod specific pe transparență și pe accesul publicului la informații. Programele de sensibilizare a publicului cu privire la poluanții organici persistenți ar trebui încurajate și facilitate, în special pentru grupurile vulnerabile, precum și pentru formarea lucrătorilor, a oamenilor de știință, a educatorilor și a personalului tehnic și managerial. În plus, publicul ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor de punere în aplicare la nivel național.

4. Observații generale

4.1.

CESE salută propunerea Comisiei care are ca obiect reformarea Regulamentului POP pentru a asigura punerea în aplicare, în mod coerent și eficient, a obligațiilor UE în temeiul Convenției de la Stockholm. Asemenea măsuri sunt esențiale pentru stabilirea unui cadru juridic comun în temeiul căruia pot fi luate măsuri cu scopul de a elimina producția, introducerea pe piață și utilizarea poluanților organici persistenți produși în mod intenționat, de a introduce controale anuale efectuate de către fiecare stat membru și de a elabora date comparative pentru UE.

4.2.

Comitetul subliniază că, în interiorul UE, s-a renunțat deja la introducerea pe piață și utilizarea majorității poluanților organici persistenți. Cu toate acestea, pentru a reduce la minimum emisia de poluanți organici persistenți, trebuie să se interzică producția acestor substanțe, iar derogările să fie limitate la cele care îndeplinesc o funcție esențială pentru o utilizare specifică. Din acest motiv, CESE încurajează Comisia să stabilească măsuri mai stricte de control decât cele luate în temeiul Convenției de la Stockholm, în conformitate cu abordarea precauționară a protecției mediului, astfel cum a fost stabilită în Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea (6).

4.3.

Comitetul este conștient de faptul că decizia Comisiei de a trece peste consultările oficiale cu părțile interesate și cu statele membre este motivată de un acord general consolidat, încheiat cu toate părțile interesate publice și private, cu privire la măsurile care trebuie luate pentru reformarea Regulamentului POP. Totuși, CESE recomandă Comisiei să își asume o abordare eficientă și incluzivă pentru următoarele etape de punere în aplicare.

4.4.

4.5.

CESE consideră că unele aspecte ale reformării sunt de natură pur tehnică. Așa cum a afirmat și în avizele sale anterioare (7), Comitetul consideră că poluanții organici persistenți reprezintă o amenințare gravă pentru mediu și pentru sănătatea publică. Prin urmare, CESE recomandă utilizarea corespunzătoare și limitată a actelor delegate (atunci când este strict necesar), pentru a se menține un dialog deschis cu toate părțile interesate, punându-se un accent deosebit pe conștientizarea publicului și pe transparență.

5. Observații specifice

5.1.

Comitetul încurajează Comisia să definească într-un mod mai exact propunerea prin care statele membre ar trebui să le ofere cetățenilor posibilitatea de a participa la elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor de punere în aplicare naționale. În special, CESE consideră că metodele de participare ar trebui să fie clare și comune pentru toate statele membre. Comitetul are convingerea că, mai mult decât indivizii, societatea civilă organizată însăși ar putea juca un rol important. În plus, nu este clar dacă și cum vor primi aceste inițiative sprijin financiar din partea Comisiei și nici modul în care va fi comunicată această oportunitate importantă.

5.2.

Poluanții organici persistenți reprezintă o amenințare globală. În prezent, principala provocare la nivel internațional este reprezentată de armonizarea strategiilor și a legislației naționale pentru monitorizarea și controlul poluanților organici persistenți. Din acest motiv, CESE este de acord cu propunerea Comisiei ca UE să joace un rol mai proactiv în raport cu țările terțe din perspectiva problemei emisiilor de poluanți organici persistenți.

5.3.

Cu toate acestea, Comitetul consideră că „schimbul de informații” (8) cu țările terțe care nu sunt semnatare ale Convenției de la Stockholm sau „asistența tehnică acordată în timp util la cerere și în limita resurselor disponibile” (9) pentru punerea în aplicare a convenției sunt încă prea neclare pentru eradicarea poluanților organici persistenți. În special, CESE consideră că UE ar trebui să promoveze durabilitatea și respectarea dispozițiilor referitoare la poluanții organici persistenți în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale (10). Chiar și organismele internaționale de mediere, ca, de exemplu, Comitetul pentru punerea în aplicare și controlul conformității instituit prin Convenția de la Minamata, ar putea fi un punct de referință important în acest caz (11). CESE este convins de faptul că UE poate fi un lider în domeniul inovării durabile.

5.4.

Comitetul sprijină propunerea de organizare la nivelul UE a unei campanii de conștientizare extinse privind poluanții organici persistenți. În același timp, Europa ar trebui să întreprindă mai multe acțiuni de promovare a educației în domeniul durabilității și de diseminare a informațiilor cu privire la bunele practici din domeniul durabilității (12). În special, CESE recomandă crearea unei bănci de date deschise privind poluanții organici persistenți, ceea ce ar oferi întreprinderilor și consumatorilor un instrument util.

5.5.

Comitetul consideră că cursurile de formare cu privire la poluanții organici persistenți ar trebui să fie obligatorii și puse la dispoziția tuturor lucrătorilor europeni ale căror locuri de muncă sunt legate în mod direct sau indirect de aceste substanțe. CESE subliniază că aceste aspecte fac deja parte din legislația aplicabilă, însă o punere în aplicare incertă și ineficientă implică necesitatea identificării unor instrumente noi pentru o punere în aplicare mai eficientă. În special, CESE recomandă ca inițiativele de informare, de educație și de formare să fie armonizate și considerate a fi o componentă a aceleiași strategii, în conformitate cu o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții.

Bruxelles, 12 iulie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) http://chm.pops.int/

(2) În ultimii ani, alte 16 elemente au fost adăugate la lista inițială. http://chm.pops.int/TheConvention/ThePOPs/TheNewPOPs/tabid/2511/Default.aspx

(3) Începând cu 1 iunie 2015.

(4) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(5) Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).

(6) Declarația de la Rio, 1992. Principiul 15: „Pentru a proteja mediul, abordarea precauționară se aplică în sens larg de către state în funcție de capacitățile lor. Atunci când există amenințări cu privire la pericole grave sau ireversibile, lipsa certitudinii științifice depline nu va fi utilizată ca motiv pentru amânarea măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor în scopul prevenirii degradării mediului”.

(7) Avizul CESE privind poluanții organici persistenți (JO C 32, 5.2.2004, p. 45).

(8) COM(2018) 144 final, punctul 18.

(9) COM(2018) 144 final, punctul 21.

(10) Avizul CESE privind tranziția către un viitor european mai durabil (JO C 81, 2.3.2018, p. 44).

(11) Convenția de la Minamata privind mercurul este un tratat internațional pentru protejarea sănătății umane și a mediului de efectele negative ale mercurului. Asupra ei s-a convenit la Geneva (Elveția) la 19 ianuarie 2013, a fost adoptată la 10 octombrie 2013 în cadrul unei conferințe diplomatice care a avut loc la Kumamoto (Japonia) și a intrat în vigoare la 16 august 2017. Ea reflectă o abordare inovativă și cuprinzătoare, care examinează mercurul de-a lungul ciclului său de viață, de la extracția minieră până la gestionarea deșeurilor. http://www.mercuryction.org/ Articolul 15.

(12) Avizul CESE pe tema „Rio+20: către economia ecologică și o mai bună guvernanță”, NAT/499 (Wilms) (JO C 376, 22.12.2011, p.102), a se vedea punctul 4.13.