29.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/46

1.

articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (2), care prevede că „în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane” și că „Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora”;

2.

că, începând cu anul 2000, Consiliul Uniunii Europene a subliniat importanța promovării stilurilor de viață sănătoase, respectiv prin nutriție și activitate fizică, în special, în: (3)

3.

Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020 (12), care recunoaște impactul benefic al promovării sănătății și al prevenirii bolilor atât asupra cetățenilor, cât și asupra sistemelor de sănătate și importanța promovării unei alimentații sănătoase (13) și a activității fizice în reducerea riscului de boli cronice și boli netransmisibile și invită statele membre să continue să depună eforturi pentru a face din promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice o prioritate absolută, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții cetățenilor UE și la sustenabilitatea sistemelor de sănătate și Planul european de acțiune pentru alimente și nutriție 2015-2020 (14);

4.

Planul de acțiune global al OMS privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2020 din 27 mai 2013 (15) și cele nouă obiective voluntare ale acestuia; Strategia privind activitatea fizică pentru regiunea europeană a OMS 2016-2025 (16); Raportul OMS al Comisiei pentru eliminarea obezității infantile (2016) (17) care a elaborat un pachet cuprinzător și integrat de recomandări pentru abordarea obezității infantile;

5.

Rezoluția ONU din 25 septembrie 2015„Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care recunoaște că lupta împotriva inegalităților necesită o abordare multilaterală și multisectorială, asigurând, în același timp, că nimeni nu este lăsat în urmă (18);

6.

Declarația de la Viena din 5 iulie 2013 privind alimentația și bolile netransmisibile în contextul „Sănătate 2020” (19) în care s-a convenit să se acționeze asupra obezității și să se acorde prioritate eforturilor legate de o alimentație sănătoasă pentru copii, în special prin crearea unor medii cu alimente și băuturi mai sănătoase;

7.

Achizițiile publice de alimente pentru sănătate – Raport tehnic privind cadrul școlar 2017, elaborat de președinția malteză împreună cu Comisia Europeană, OMS, JRC și membrii Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică (20);

8.

proiectul de raport intermediar de evaluare a Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă, prezentat de Comisia Europeană la 22 februarie 2017 (21);

1.

sănătatea este o valoare, o șansă și o investiție pentru dezvoltarea economică și socială a fiecărei țări;

2.

prevalența ridicată a supraponderalității și a obezității infantile în multe state membre este o problemă gravă de sănătate care contribuie la creșterea inegalităților în materie de sănătate, copiii fiind grupul cel mai vulnerabil și cel mai grav afectat și că obezitatea infantilă este un indicator puternic de obezitate în rândul adulților cu consecințe economice și de sănătate binecunoscute, având în vedere că este probabil ca peste 60 % dintre copiii supraponderali să devină adulți supraponderali (22);

3.

supraponderalitatea și obezitatea în rândul copiilor sunt asociate cu consecințe grave asupra sănătății atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv, printre altele, cu riscul crescut de diabet de tip 2, astm, hipertensiune și boli cardiovasculare, iar odată ce aceste boli au fost contractate, obezitatea reduce în mod semnificativ eficacitatea tratării lor;

4.

obezitatea afectează calitatea vieții și este asociată, printre altele, cu un nivel redus de stimă de sine;

5.

cauzele supraponderalității și obezității infantile sunt complexe și multifactoriale, derivând în special din expunerea la un mediu obezogen (23);

6.

activitatea fizică inadecvată și alimentația dezechilibrată duc la supraponderalitate, obezitate și diferite boli cronice. Prin urmare, ambele domenii ar trebui abordate în mod corespunzător;

7.

noi dovezi experimentale sugerează existența unor modificări epigenetice care, în unele cazuri, pot reprezenta un factor favorizant pentru a deveni supraponderal sau obez; unele studii sugerează că factorii de risc, cum ar fi un indice de masă corporală înaintea sarcinii mai ridicat la mamă, expunerea prenatală la tutun, câștigul excesiv în greutate în perioada gestațională la mamă și câștigul în greutate accelerat la copil în primele 1 000 de zile se asociază cu obezitatea infantilă ulterioară (24);

8.

obezitatea la copiii europeni este strâns legată de statutul socioeconomic al părinților lor: părinții din grupurile socioeconomice defavorizate sunt mai susceptibili să fie supraponderali. Copiii proveniți din părinți obezi sau din părinți cu un statut socioeconomic defavorizat sunt mai susceptibili să aibă obiceiuri alimentare nesănătoase și să devină supraponderali. De asemenea, în unele state membre, copiii din grupurile socioeconomice defavorizate, în special în caz de naștere prematură, sunt mai puțin susceptibili să fie alăptați (25);

9.

politicile existente pentru promovarea sănătății, prevenirea supraponderalității și a obezității cu scopul de a stopa intensificarea obezității infantile nu au fost suficient de eficace. Nicio acțiune nu este suficientă prin ea însăși pentru a combate obezitatea infantilă. În plus, politicile sectoriale pot avea și efecte nedorite majore alimentației sănătoase și a activității fizice. În consecință, obezitatea infantilă ar trebui să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi a fiecărui stat membru și a Uniunii Europene și trebuie să fie abordată ca o chestiune prioritară și prin diverse acțiuni coordonate de către diferite sectoare;

10.

sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine vectorii supraponderalității și obezității la copii, inclusiv în epigenetică, și pentru a explora abordări bazate pe dovezi ale unei alimentații sănătoase și ale unei activități fizice sporite pe tot parcursul vieții. În plus, este nevoie de noi cercetări în domeniul sănătății publice pentru a se evidenția consecințele și vectorii economici în toate grupurile socioeconomice, precum și pentru a se asigura politici, intervenții și programe de prevenire eficace în domeniul sănătății publice;

11.

în concordanță cu dovezile care arată că un copil bine hrănit este mai sănătos, accesul la o alimentație sănătoasă și activitatea fizică de la o vârstă fragedă le permite copiilor să crească și să se dezvolte în adulții sănătoși. Copiii sănătoși sunt mai bine pregătiți pentru a învăța și a se dezvolta la școală cu o capacitate îmbunătățită, în consecință, pentru dezvoltare personală și productivitate îmbunătățită mai târziu în viață;

12.

potrivit OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să acumuleze cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate medie spre mare în fiecare zi. Activitățile de mare intensitate și activitățile care consolidează mușchii și oasele ar trebui, de asemenea, să fie incluse cel puțin de trei ori pe săptămână (26). Ar trebui să se țină cont de recomandările naționale disponibile;

13.

ar trebui să se adopte o abordare cooperativă intersectorială la nivelul administrației și al întregii societăți în vederea asigurării unor medii sănătoase, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, educația, producția de alimente, agricultura și pescuitul, comerțul și industria, finanțele, sportul, cultura, comunicarea, planificarea de mediu și urbană, transportul, afacerile sociale și cercetarea;

14.

având în vedere că în majoritatea țărilor europene copiii își petrec aproape o treime din viața lor zilnică în mediul educațional, este important ca alimentația sănătoasă și activitatea fizică să fie promovate în instituțiile de învățământ și în centrele de îngrijire pentru copii, în colaborare cu părinții. Ar trebui ca în instituțiile de învățământ să se tindă către un mediu propice pentru un stil de viață sănătos;

15.

cantinele școlare reprezintă o bună ocazie de a sprijini formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și de a promova sănătatea; în acest sens, „alimentația pentru sănătate” ar trebui să fie promovată în instituțiile de învățământ;

16.

guvernele și instituțiile publice au posibilitatea de a spori cererea de meniuri sănătoase și, în consecință, de alimentație îmbunătățită, prin intermediul achizițiilor publice și au potențialul de a influența piața și de a promova inovarea în direcția furnizării unor alimente mai echilibrate din punct de vedere nutrițional într-un mod echitabil și transparent;

17.

există numeroase dovezi care justifică măsuri mai eficace privind comercializarea produselor alimentare cu înalt aport energetic și cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, acizi grași trans, zaharuri și sare. Experiența și dovezile indică faptul că acțiunile voluntare pot necesita măsuri de reglementare pentru a fi mai eficiente;

18.

există beneficii în hrănirea exclusiv prin alăptare în primele șase luni de viață pentru a se ajunge la o creștere, dezvoltare și sănătate optime. Ulterior, pentru a răspunde cerințelor lor nutriționale în evoluție, copiii ar trebui să primească alimente complementare adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure, iar alăptatul să continue până la vârsta de doi ani sau mai mult. Alăptarea și utilizarea alimentelor complementare sigure ar trebui să aibă loc în conformitate cu recomandările OMS (27) sau cu recomandările naționale atunci când acestea sunt disponibile;

1.

să includă în planurile naționale de acțiune, strategiile sau activitățile lor privind alimentația și activitatea fizică, măsuri transsectoriale care vizează combaterea obezității infantile, concentrându-se nu numai asupra promovării sănătății și a prevenirii bolilor, ci și asupra copiilor și adolescenților care sunt deja supraponderali sau obezi; ar trebui să se includă în special următoarele:

2.

să elaboreze orientări specifice privind regimurile alimentare pentru copii și adolescenți care să se refere atât la cei cu o greutate sănătoasă, cât și la cei care sunt supraponderali sau obezi. Aceste orientări ar trebui să ofere soluții pentru părinți, îngrijitori și furnizorii de alimente în cadrul instituțiilor de învățământ privind, printre altele, dimensiunile adecvate ale porțiilor și informații care identifică opțiunile alimentare nutritive, accesibile și convenabile;

3.

să elaboreze orientări naționale specifice pentru a încuraja activitatea fizică zilnică;

4.

să se asigure că activitățile de comunicare și de consiliere promovate de autoritățile publice naționale în domeniul nutriției, al activității fizice și al sănătății se pregătesc și se desfășoară în condiții libere de influențe comerciale inadecvate;

5.

să crească eforturile concertate de reducere a volumului global și a puterii persuasive ale comunicărilor de marketing al alimentelor care vizează copiii și adolescenții și care merg împotriva încurajării unui stil de viață sănătos;

6.

să se implice împreună cu producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul și sectorul de catering în încurajarea îmbunătățirii alimentelor, în conformitate cu orientările privind sectorul sănătății, precum și în promovarea opțiunilor sănătoase pentru a face ca opțiunea sănătoasă să devină cea mai ușor de ales;

7.

după caz, în cooperare cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale ale consumatorilor și cu cele care vizează copiii, să introducă măsuri sau să încurajeze elaborarea unor coduri de conduită. Aceasta pentru a se asigura că, atunci când se adresează copiilor și adolescenților, comunicările comerciale nu promovează alimente cu aport energetic ridicat, cu conținut ridicat de sare, zaharuri sau grăsimi saturate și acizi grași trans sau care în alt fel nu se conformează orientărilor în materie de nutriție de la nivel național sau internațional și că eforturile industriei de îmbunătățire a produselor alimentare, de marketing și de publicitate sunt din ce în ce mai coerente;

8.

să aibă în vedere măsuri legislative, după caz, de promovare a activității fizice, a unei alimentații sănătoase, precum și pentru asigurarea unui mediu propice pentru acestea;

9.

să pună în aplicare o abordare care să introducă dimensiunea sănătății în toate politicile și să conducă la crearea de medii de sprijin și de infrastructură pentru o creștere a activității fizice de rutină și în timpul liber și pentru o opțiune facilă pentru alimente mai sănătoase;

10.

să pună în aplicare programele în curs de desfășurare de monitorizare a stării de sănătate pe întreg parcursul vieții, acordându-se o atenție specială alimentației și activității fizice pentru femeile însărcinate, copii și adolescenți pentru a dezvolta și a dirija acțiuni specifice. Aceste programe trebuie să fie în măsură să monitorizeze diferiți indicatori, precum inegalitățile sociale;

11.

să aibă în vedere o analiză a consecințelor economice ale supraponderalității și obezității la adulți și la copii, în special a costurilor sociale și de sănătate, a sarcinii asupra bugetului de stat și asupra bugetelor familiale pe întreg gradientul socioeconomic;

1.

să facă din combaterea supraponderalității și a obezității în rândul copiilor o prioritate a Uniunii Europene, reflectată în toate politicile sectoriale și pe agenda de lucru a Comisiei, respectând totodată pe deplin competențele statelor membre;

2.

după caz, să colaboreze cu toate părțile interesate, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale ale consumatorilor și cu cele care vizează copiii, sub conducerea autorităților din domeniul sănătății publice, la pregătirea, consolidarea și revizuirea inițiativelor la nivel local, național, și european. Acest lucru ar trebui realizat în vederea reducerii marketingului care vizează copiii și adolescenții pentru alimente cu aport energetic ridicat, cu conținut ridicat de sare, zaharuri sau grăsimi saturate și acizi grași trans sau care în alt fel nu se conformează orientărilor în materie de nutriție naționale sau internaționale, precum și pentru a combate stilul de viață sedentar, utilizând instrumente bazate pe elemente concrete, ținând cont de dovezile referitoare la existența unei puternice legături între expunerea la marketing și la ecran, pe de o parte, și adipozitatea la copii și adolescenți, pe de altă parte;

3.

să ia act, în special, de necesitatea urgentă de a răspunde noilor provocări reprezentate de marketingul și de publicitatea prin intermediul platformelor online și al platformelor de comunicare socială, în cazul cărora mesajele de comunicare sunt adesea mai bine orientate către fiecare copil în parte și mai dificil de monitorizat;

4.

să încurajeze etichetarea voluntară a alimentelor, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, în special la articolul 35 alineatul (1), în vederea sprijinirii tuturor consumatorilor, în special a celor din grupurile socioeconomice inferioare, în alegerea opțiunilor sănătoase și să promoveze campaniile de educare și informare menite să îmbunătățească înțelegerea de către consumatori a informațiilor referitoare la produsele alimentare, inclusiv etichetarea nutrițională;

5.

să identifice, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică, mecanisme adecvate de îmbunătățire a colectării actuale de date privind indicatorii de sănătate, precum și de date privind intervențiile și acțiunile, în special cele legate de comportament, factori de protecție și factori de risc, supraponderalitatea, obezitatea și rezultatele în materie de sănătate, pentru a beneficia de date actualizate, fiabile și comparabile;

6.

să stabilească drept domenii prioritare monitorizarea activității fizice și a calității nutritive a alimentelor în instituțiile de învățământ pentru copii, evaluarea inegalităților sociale în legătură cu obezitatea și supraponderalitatea la copii și adolescenți, precum și a impactului acestora;

7.

să sprijine Inițiativa OMS de supraveghere a obezității în copilărie (29) cu scopul de a măsura în mod curent tendințele în ceea ce privește supraponderalitatea și obezitatea la copiii de școală primară, precum și Studiul privind comportamentul în materie de sănătate al copiilor de vârstă școlară (30) pentru adolescenți, pentru a înțelege evoluția epidemiei în această grupă de populație și pentru a permite efectuarea unor comparații între țări în regiunea europeană;

8.

să continue să sprijine și să pună în aplicare, cu respectarea deplină a competențelor statelor membre, Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, în special activitățile transfrontaliere și efectele precum îmbunătățirea produselor alimentare și a marketingului care vizează copiii;

9.

să elaboreze și să analizeze programe bazate pe date concrete și orientări privind promovarea sănătății și măsurile de prevenire, opțiunile de diagnostic și tratament pentru copiii și adolescenții în situație de risc, supraponderali și obezi. în plus, să ofere formare și orientare pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în conformitate cu orientările și recomandările OMS;

10.

să identifice bunele practici din statele membre care răspund criteriilor de selecție bazate pe elemente concrete și să le difuzeze între statele membre, ținând cont de contextul instituțional;

1.

să continue să sprijine și să ofere resurse pentru proiecte de cercetare și inițiative de supraveghere care vizează urmărirea și combaterea supraponderalității și a obezității la copii, inclusiv difuzarea de exemple de bune practici și de povești de succes, selecționate pe baza unor criterii riguroase;

2.

să asigure o abordare eficace a abordării legate de introducerea elementului de sănătate în toate politicile, care promovează sănătatea, prevenția și nutriția în toate sectoarele și inițiativele;

3.

să implice în continuare părțile interesate la nivelul UE, în special în îmbunătățirea produselor, folosind cadre adecvate de evaluare și cuantificare, și să raporteze cu regularitate evoluțiile;

4.

să sprijine elaborarea de coduri de conduită ale UE în domeniul marketingului și al comunicărilor comerciale privind alimentele, în special în legătură cu copiii și adolescenții, cu implicarea adecvată a părților interesate;

5.

să sprijine activitatea comună a statelor membre care doresc să continue să dezvolte și să pună în practică pe o scară cât mai largă inițiative coordonate relevante, în special în domeniile îmbunătățirii produselor alimentare, analizei economice a consecințelor obezității, marketingului și achizițiilor publice de alimente.