15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/40


Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind sportul drept platformă pentru incluziune socială prin voluntariat

(2017/C 189/09)

CONSILIUL UE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

REAMINTIND CĂ

1.

Sportul este cea mai vastă activitate socială și de voluntariat în Europa. Multe persoane sunt interesate de sport și acesta joacă un rol important în crearea de legături între persoane din diferite categorii.

2.

Societățile europene întâmpină dificultăți în a rămâne unite și favorabile incluziunii. Voluntariatul în sport ca mod de implicare în societate pot sprijini integrarea socială, contribuie la cetățenia activă și pot fi utilizate pentru a combate excluziunea socială (1).

3.

Voluntariatul în sport poate crea un sentiment mai puternic de apartenență la societate în rândul membrilor vulnerabili ai societății. Acest lucru poate contribui la promovarea cetățeniei active. Prezentele concluzii ale Consiliului recunosc diversitatea din interiorul societății europene și își propun să vizeze grupurile expuse riscului de marginalizare, și anume migranții și refugiații (2), persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și tinerii vulnerabili (3).

RECUNOSCÂND CĂ

4.

Chiar și cu o redresare limitată, lentă, în urma crizei economice și financiare, o serie de state membre ale UE au continuat lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (4). Incluziunea socială necesită un tratament egal al tuturor categoriilor sociale și un accent special pus pe participare.

5.

Conflictele, crizele și situațiile instabile din țările terțe au avut drept rezultat o creștere fără precedent a numărului de migranți și refugiați (5) în Europa din 2010 încoace, declanșând o criză a migranților și a refugiaților în Europa, statele membre ale UE întâmpinând greutăți în a face față afluxului.

6.

Declarația comună a Consiliului, Comisiei și Parlamentului European privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017 vizează abordarea celor mai urgente provocări cu care se confruntă UE în prezent. Declarația comună stabilește șase domenii specifice care ar trebui să fie considerate drept o prioritate. Dezvoltarea dimensiunii sociale a UE și reformarea și dezvoltarea politicii UE în materie de migrație se numără printre aceste șase domenii prioritare (6).

7.

Voluntariatul în sport poate viza persoane la nivel internațional, național, regional și local, poate încuraja cetățenia activă și poate fi, de asemenea, un instrument social puternic în multe domenii. Acesta poate fi utilizat pentru a contribui la integrarea populației migrante din ce în ce mai numeroase, pentru a combate excluziunea socială sau pentru a spori solidaritatea între generații, precum și pentru a contribui la egalitatea de gen. Voluntariatul în sport joacă un rol integrator în crearea de coeziunea socială și de comunități favorabile incluziunii. În această privință, autoritățile locale, în cooperare cu cluburile și asociațiile sportive și cu alte entități care folosesc sportul ca metodă de lucru, joacă un rol esențial.

8.

Persoanele în vârstă reprezintă o parte importantă și din ce în ce mai mare a societății, a economiei, a culturii și a vieții europene. O combinație de factori, cum ar fi veniturile scăzute, starea precară de sănătate, vârsta înaintată și/sau discriminarea pe criterii de gen, capacitatea fizică sau mentală redusă, șomajul, izolarea, abuzurile, precum și accesul limitat la servicii, pot juca un rol în creșterea riscului de sărăcie și de excluziune socială (7) pentru unele persoane din cadrul acestui grup. Voluntariatul în sport poate scoate persoanele din izolare și le poate determina să își împărtășească experiența, sprijinind dialogul între generații.

9.

Pe lângă faptul că dezvoltă o serie de abilități și competențe, voluntariatul în sport le oferă tinerilor oportunități de învățare non-formală și informală prin intermediul cărora aceștia își pot însuși atitudini sociale pozitive bazate pe valori dezvoltate prin sport (8). Voluntariatul în sport poate servi, de asemenea, ca plasă de siguranță pentru tinerii marginalizați, neîncadrați în muncă sau într-un sistem de educație (9).

10.

Egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap le permite acestora să participe, în calitate de voluntari în domeniul sportului, în condiții de egalitate cu ceilalți (10). Toate persoanele cu handicap ar trebui să aibă dreptul la acces deplin la activități sportive, inclusiv la calitatea de voluntar (11).

RECUNOSCÂND CĂ

11.

Potrivit Eurobarometrului 2014, 7 % dintre cetățenii UE declară că se implică în activități de voluntariat care sprijină activitățile sportive (12). Sondajul arată că o treime din respondenți petrec mai mult de șase ore pe lună în cadrul unor activități de voluntariat, 8 % dintre ei petrecând 21 de ore sau mai mult.

12.

Voluntariatul joacă un rol esențial în includerea persoanelor în cadrul unei comunități prin consolidarea rolului de cetățeni activi, creșterea capacității de inserție profesională și promovarea valorilor și a dialogului intercultural. Activitățile de voluntariat în sport pot lua forme diferite și pot fi efectuate ocazional (de exemplu, pregătirea și organizarea de evenimente sportive locale, regionale, naționale și internaționale) sau într-un mod mai sistematic, zi de zi (de exemplu, activitățile desfășurate în gestionarea diverselor organisme sportive sau asociații active în domeniul sportului) (13).

13.

Încă nu există suficiente dovezi care să sprijine politicile din domeniul incluziunii sociale și al voluntariatului în sport. Până în prezent nu s-a efectuat niciun studiu sistematic, la nivel transnațional, care să se axeze pe condițiile politice, pe implicațiile economice și sociale și pe caracteristicile structurale ale asociațiilor, federațiilor, cluburilor și altor entități sportive care promovează incluziunea socială și voluntariatul în sport (14)  (15).

14.

Corpul european de solidaritate își propune să permită unui număr mai mare de tineri să participe la o gamă largă de activități de solidaritate, prin voluntariat, prin ocuparea unui loc de muncă, prin stagii sau prin ucenicii, pentru a contribui la soluționarea unor situații dificile în întreaga Europă. Aceasta le poate permite să dezvolte competențele de care au nevoie atât pe piața forței de muncă, cât și pentru o cetățenie activă. Acest lucru, la rândul său, ar putea contribui la promovarea incluziunii sociale și a valorilor europene (16).

INVITĂ STATELE MEMBRE

15.

Să analizeze și să aprobe voluntariatul în sport drept platformă pentru incluziunea socială. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea și încurajarea autorităților locale și regionale, în cooperare cu cluburile și organizațiile sportive, inclusiv organizații neguvernamentale, să folosească sportul ca metodă de lucru pentru acorda acces persoanelor excluse din punct de vedere social. Acest lucru ar servi la promovarea și dezvoltarea unor modalități inovatoare de a încuraja incluziunea socială a minorităților și a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor în vârstă izolate, a tinerilor vulnerabili, a persoanelor cu handicap, a migranților și a refugiaților, prin promovarea voluntariatului în sport, înzestrând astfel aceste minorități cu noi competențe și transmițându-le ideea de sport ca stil de viață.

16.

Să promoveze voluntariatul în sport printre persoanele din toate sferele societății, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și tinerii vulnerabili.

17.

Să dezvolte și să promoveze voluntariatul în sport drept concept educațional valoros, care trebuie inclus la diferitele niveluri ale învățării informale și non-formale, implicând tinerii, organizațiile sportive și alte părți interesate ale societății civile și consolidând cooperarea între acestea. Aceasta ar putea presupune programe educaționale, în cooperare cu organizațiile sportive, care să scoată în evidență atât beneficiile stării de bine fizice și mintale, cât și importanța voluntariatului în sport.

18.

Să promoveze voluntariatul prin organizarea de evenimente sportive majore în parteneriat cu mișcarea sportivă. Evenimentele sportive majore pot oferi o ocazie importantă de a crea condiții adecvate pentru formarea voluntarilor, ajutându-i să dobândească competențele necesare.

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ

19.

Să sprijine schimbul de bune practici și cunoștințe cu privire la voluntariatul din sport în toate statele membre ale UE, având în vedere contribuția și impactul pe care voluntariatul în sport le are asupra incluziunii sociale.

20.

Să aibă în vedere sprijinirea inițiativelor transnaționale (de exemplu, schimb de bune practici, studii, rețele, proiecte) care se axează pe punerea în aplicare a unor acțiuni strategice naționale și internaționale privind incluziunea socială în cadrul programelor de finanțare ale UE, în special Erasmus+ și Fondul social european, cu un accent pe activitățile de voluntariat în sport.

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ ȘI STATELE MEMBRE, ÎN LIMITA DOMENIILOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE

21.

Să aibă în vedere Săptămâna Europeană a Sportului ca inițiativă pentru promovarea voluntariatului în sport și implicarea persoanelor din toate segmentele societății. Poate fi un mijloc de a ajunge la toate segmentele societății prin activități efectuate în zone defavorizate și prin atragerea de voluntari în sport din aceste zone.

22.

Să promoveze recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale obținute prin intermediul voluntariatului în sport, în special prin utilizarea instrumentelor și a orientărilor (17) europene care pot facilita validarea și îmbunătăți comparabilitatea, transparența și o mai bună recunoaștere a rezultatelor învățării obținute. Scopul ar fi examinarea modalităților de consolidare a statutului voluntarilor pentru a asigura recunoașterea competențelor pe care le-au dobândit.

23.

Să promoveze utilizarea fondurilor structurale și de investiții și a Fondului de coeziune pentru infrastructură, precum și pentru alte programe destinate cluburilor sportive, cu scopul de a îmbunătăți condițiile sociale existente, în special în acele zone cu o mare concentrare de grupuri expuse riscului de marginalizare.

24.

Să promoveze conceptul de Corp european de solidaritate în rândul organizațiilor sportive și să le încurajeze să participe la această inițiativă, astfel încât tinerii care sunt activi în domeniul sportului să poată avea un acces mai bun la acest program.

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ SĂ AIBĂ ÎN VEDERE

25.

Încurajarea includerii migranților și a refugiaților, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap, precum și a tinerilor vulnerabili în roluri de voluntariat din cadrul activităților sportive de masă, prin organizarea de evenimente sportive de mică și de mare anvergură, și facilitarea accesului la voluntariat în domeniul sportului de masă pentru a oferi acestor persoane posibilități de autoafirmare.

26.

Dezvoltarea cooperării cu organizațiile sportive, cu organizațiile de tineret și cu alte organizații neguvernamentale în ceea ce privește modalitățile de promovare, de implicare și de păstrare a voluntarilor, cu scopul de a spori la maximum oportunitățile de voluntariat în sport, de exemplu în cadrul evenimentelor sportive majore.

27.

Crearea de oportunități de învățare și formare pentru îmbunătățirea competențelor voluntarilor din cadrul personalului organizațiilor sportive, inclusiv în ceea ce privește migranții și refugiații, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, tinerii vulnerabili și alte minorități, abordând în același timp consolidarea capacităților persoanelor însărcinate cu recrutarea și îndrumarea unor grupuri diverse de voluntari.

28.

Încurajarea egalității de șanse în cadrul cluburilor sportive, inclusiv a tratamentului egal al grupurilor expuse riscului de marginalizare, în ceea ce privește înscrierea acestora în club și participarea lor ca voluntari.

29.

Promovarea implicării persoanelor în vârstă în cluburile sportive și a integrării voluntarilor în vârstă, valorificând importanta experiență de viață a acestora în cadrul structurilor sportive la toate nivelurile.


(1)  Prin excluziune socială se înțelege procesul care împinge oamenii la marginea societății, care le limitează accesul la resurse și oportunități, le restrânge participarea la o viață culturală și socială normală, făcându-i să se simtă marginalizați, neputincioși și discriminați.

(2)  Prezentul document se referă la integrarea migranților și a refugiaților în conformitate cu Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind integrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală în UE, adoptate la 9 decembrie 2016 (15312/16).

(3)  Grupurile care se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială decât restul populației. Minoritățile etnice, migranții, persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost, cele care se confruntă cu abuzuri de substanțe, persoanele în vârstă izolate și tinerii se confruntă cu toții adesea cu dificultăți care pot duce la adâncirea excluziunii sociale, precum niveluri scăzute de educație și șomaj sau subocupare a forței de muncă.

(4)  Social Policy Reforms in the EU: A Cross-national Comparison (Reformele din domeniul politicii sociale în UE: o comparație transnațională) Social Inclusion Monitor Europe (SIM) –Reform Barometer. Jan Arpe, Simona Milio, Andrej Stuchlik (Eds.)

(5)  Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE27 până în 2025, p. 4: „Criza refugiaților, care a determinat 1,2 milioane de persoane să vină în Europa în anul 2015, a fost cea mai amplă de la cel de Al Doilea Război Mondial” (a se vedea de asemenea nota de subsol 3).

(6)  Declarație comună privind programarea anuală interinstituțională pentru 2017 – Aprobare, Documentul 15375/16.

(7)  Persoane în vârstă active pentru Europa – Un ghid pentru UE (2012), AGE Platform Europe.

(8)  JO C 372, 20.12.2011, p. 24.

(9)  Promovarea incluziunii și a valorilor fundamentale prin intermediul învățării formale și non-formale: măsuri la nivelul UE pentru punerea în aplicare a Declarației de la Paris.

(10)  JO C 326, 3.12.2010, p. 5.

(11)  COM(2010) 636 final – „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”.

(12)  Sportul și activitatea fizică, Eurobarometrul special 412 (2014).

(13)  Grupul de experți privind dezvoltarea resurselor umane și sportul. Recomandări pentru încurajarea voluntariatului în sport, cele mai bune practici privind mecanismele juridice și fiscale.

(14)  Proiectul „Incluziune socială și voluntariat în cluburile sportive din Europa” (SIVSCE), cu sprijinul programului Erasmus+ al Uniunii Europene (2015-2017).

(15)  Rețeaua europeană a incluziunii prin sport (ESPIN) – Promovarea egalității de șanse pentru migranți și minorități prin voluntariat în sport.

(16)  Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(17)  Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (JO C 398, 22.12.2012, p. 1).


ANEXĂ

Următoarele documente esențiale subliniază importanța voluntariatului în sport ca instrument pentru incluziunea socială:

1.

Strategia Europa 2020 și una dintre cele șapte inițiative emblematice ale acesteia, care subliniază nevoia de creștere economică și de creare de locuri de muncă, astfel încât persoanele care trăiesc la limita sărăciei și care sunt excluse din punct de vedere social să poată duce o viață demnă și să joace un rol activ în societate (7110/10).

2.

Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active (JO C 326, 3.12.2010, p. 5).

3.

Comunicare privind politicile UE și voluntariatul: recunoașterea și promovarea activităților de voluntariat transfrontaliere în UE [COM(2011) 568 final].

4.

Concluziile Consiliului privind rolul activităților de voluntariat în sport pentru promovarea cetățeniei active (JO C 372, 20.12.2011, p. 24).

5.

Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (JO C 398, 22.12.2012, p. 1).

6.

Planul de lucru al UE pentru sport pentru perioada 2014-2017 (JO C 183, 14.6.2014, p. 12).

7.

Sportul și activitatea fizică, Eurobarometrul special 412 (2014).

8.

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Noua agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (doc. 10038/16).

9.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind integrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală în UE, adoptate la 9 decembrie 2016 (doc. 15312/16).

10.

Declarație comună privind programarea anuală interinstituțională pentru 2017 (doc. 15375/16).

11.

Investiția în tinerii Europei

(a)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Investiția în tinerii Europei” (doc. 15420/16).

(b)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Corpul European de Solidaritate” (doc. 15421/16).

12.

Grupul de experți privind dezvoltarea resurselor umane și sportul. Recomandări pentru încurajarea voluntariatului în sport, cele mai bune practici privind mecanismele juridice și fiscale (decembrie 2016).

13.

Rețeaua europeană a incluziunii prin sport (ESPIN) – Promovarea egalității de șanse pentru migranți și minorități prin voluntariat în sport.

14.

COM(2010) 636 final – Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere.