Publicarea unei cereri de modificare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2017/C 120/17)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

CERERE DE MODIFICARE

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

CERERE DE MODIFICARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 9

„TERNERA DE EXTREMADURA”

Nr. UE: ES-PGI-0105-01129 – 8.7.2013

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

2.   Tipul modificării (modificărilor)

3.   Modificare (modificări)

Descrierea produsului

Pentru a se clarifica terminologia și pentru a se evita confuzia pe parcursul documentului, următoarea frază se elimină: „Rasele care rezultă din încrucișări la a doua generație care beneficiază de această IGP nu pot fi rase de reproducție”. Aceasta se înlocuiește cu următoarea frază: „Femelele rezultate în urma încrucișărilor de absorbție nu pot fi femele de reproducție care beneficiază de această IGP”.

Alineatele care descriu condițiile de creștere și de hrănire a animalelor, care se repetă la punctul E, „Descrierea metodei de obținere a produsului”, se elimină.

Expresia „suplimente alimentare autorizate în prealabil” se elimină și se înlocuiește cu „suplimente alimentare autorizate”. Tipul de suplimente alimentare permise este specificat apoi la punctul E, „Descrierea metodei de obținere a produsului”.

Având în vedere sistemul de funcționare al operatorilor, perioada în care poate fi măsurată valoarea pH-ului a fost extinsă de la 24 la 48 de ore. Aceasta se datorează faptului că animalele sunt sacrificate în momente diferite și sunt aduse la unitatea de tranșare în același timp. De asemenea, au fost introduse alte zone de măsurare a pH-ului pentru a se putea verifica acest parametru în carcasele destinate tranșării.

Elemente care dovedesc faptul că produsul este originar din aria în cauză.

D.2 Controale de certificare

Alineatul care descrie rasele permise pentru furnizarea de carne care beneficiază de IGP „Ternera de Extremadura”, care se repetă și figurează la punctul B, „Descrierea produsului”, se elimină.

În temeiul noului sistem de certificare, în conformitate cu standardul UNE-EN-45011, unele alineate sunt modificate pentru a descrie controlul din partea operatorilor în conformitate cu caietul de sarcini și verificarea conformității cu caietul de sarcini de către organismul de control și de certificare al Consiliului de reglementare.

Amestecarea animalelor care aparțin unităților zootehnice înregistrate în scopul de a beneficia de IGP cu alte animale este permisă pentru a se facilita transportul de la exploatațiile mici, cu condiția ca animalele să aparțină aceluiași lot de transport și ca identificarea acestora să fie asigurată. Aceasta se datorează faptului că se utilizează același vehicul pentru transportul la abator de către diferite exploatații care aparțin cooperativelor sau grupurilor de producători. În plus, la unele dintre acestea, instalațiile sunt utilizate în comun de animale care beneficiază de IGP și animale care nu beneficiază de IGP. Separarea lor la momentul încărcării și al transportului la abator nu este considerată necesară.

Descrierea metodei de obținere a produsului

Formularea alineatului privind hrănirea femelelor se modifică pentru a se clarifica conținutul acestuia.

Din acest motiv, următoarele alineate au fost eliminate sau rescrise:

Sacrificarea simultană a animalelor și toaletarea carcaselor sunt permise atât pentru animalele care beneficiază de IGP, cât și pentru cele care nu beneficiază de IGP, cu condiția ca separarea și identificarea lor să fie asigurate. Această modificare se efectuează în conformitate cu practicile abatoarelor, fără a fi afectate identificarea și trasabilitatea produsului.

În această secțiune au survenit modificări ale alineatelor care descriu controlul de către Consiliul de reglementare, care nu era conform cu actualul sistem de certificare. Noua versiune descrie actualul control din partea operatorilor în conformitate cu caietul de sarcini și verificarea conformității cu caietul de sarcini respectiv de către organismul de control și certificare al Consiliului de reglementare în conformitate cu noul sistem de certificare prevăzut de standardul UNE-EN-45011.

Organismul de control

Detaliile cu privire la Consiliul de reglementare au fost actualizate, odată cu înființarea organismului de control și certificare, un organism independent responsabil pentru cereri, acreditat pentru certificarea produselor alimentare de către E.N.A.C conform criteriilor conținute în standardul UNE-EN-45011 (acreditarea 109/C-PR188).

Criteriile au fost adaptate ulterior la standardul UNE-EN ISO/IEC 17065:2012.

Etichetarea

Pentru a furniza consumatorilor informații mai precise cu privire la produsul final în ceea ce privește încrucișarea la prima sau a doua generație (care este dificil de verificat și nu se reflectă în identificarea finală a produsului), eticheta indică dacă respectiva carne provine din încrucișarea la orice generație.

Toate referirile la trasabilitate se elimină din această secțiune, deoarece nu fac parte din etichetare.

În alineatul: „Sacrificarea simultană a animalelor și toaletarea carcaselor […]”, cuvântul „nu” se elimină și se inserează următorul text: „cu condiția ca separarea și identificarea acestora să fie în continuare asigurate”.

Referirea la utilizarea mărcii se elimină.

Legislație

Această secțiune se elimină deoarece a devenit caducă în urma adoptării Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (3).

Modificări formale:

Cuvântul „prezent” se elimină din alineatele care cuprindeau acest cuvânt cu referire la caietul de sarcini, și anume:

Caseta „Legătura dintre calitate și mediul geografic” din cerere nu a fost bifată deoarece modificările sunt pur formale, și anume deplasări ale textului și eliminări din cauza repetiției.

La punctul 3, „Sistemul de producție și de prelucrare”, primul, al patrulea și al cincilea alineat se elimină, întrucât acestea se repetă la punctul B, „Descrierea produsului”.

La punctul 3, „Sistemul de producție și de prelucrare”, al doilea și al treilea paragraf se elimină, întrucât acestea se repetă la punctul E, „Descrierea metodei de obținere a produsului”.

DOCUMENT UNIC

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (4)

„TERNERA DE EXTREMADURA”

Nr. UE: ES-PGI-0105-01129 – 8.7.2013

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire

„Ternera de Extremadura”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.1 Carne (și organe comestibile) proaspete

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Ternera de Extremadura” înseamnă carcasele care provin în mod exclusiv de la animale din rasele autohtone „Retinta”, „Avileña Negra-Ibérica”, „Morucha”, „Blanca Cacereña”, „Berrendas” și de la încrucișări între acestea sau cu rasele „Charolais” și „Limousin”, care sunt perfect adaptate la mediu, precum și de la încrucișări cu rasele autohtone menționate anterior care sunt crescute ca parte dintr-un sistem extensiv de producție.

Caracteristicile cărnii care beneficiază de indicația geografică protejată „Ternera de Extremadura” sunt următoarele:

Tipurile de carcase definite sunt ajustate în conformitate cu următoarele standarde:

3.3.   Materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală)

Practicile de creștere pentru femele trebuie să reprezinte tehnicile și practicile pentru exploatarea resurselor naturale într-un sistem extensiv. Femelele sunt hrănite pe pășunile „dehesa” și pe alte pășuni autohtone ale ecosistemului din Extremadura, unde pășunează pe tot parcursul anului. Dacă este necesar, furajele acestora sunt suplimentate cu paie, fân, cereale, plante proteaginoase și alte materii prime, cu condiția ca acestea să fie de origine vegetală, precum și cu mineralele și vitaminele necesare.

Vițeii nu sunt înțărcați până la vârsta de cel puțin cinci luni.

În orice caz, în conformitate cu legislația în vigoare, este în continuare interzisă în mod expres utilizarea produselor care ar putea avea efecte asupra ritmului normal de creștere și dezvoltare a animalului.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele specifice ale producției: nașterea, creșterea, sacrificarea și tranșarea trebuie să se desfășoare în aria respectivă.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Pentru a le oferi consumatorilor informații mai precise despre produsul final cu privire la încrucișare, eticheta indică dacă respectiva carne provine din încrucișarea la orice generație.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică pentru producția animalelor a căror carne va fi aleasă pentru indicația geografică protejată „Ternera de Extremadura” cuprinde regiunile enumerate mai jos și localitățile care le corespund:

Alburquerque, Almendralejo, Azuaga, Badajoz, Brozas, Cáceres, Castuera, Coria, Don Benito, Herrera del Duque, Hervás, Jaraíz de la Vera, Jerez de los Caballeros, Logrosán, Llerena, Mérida, Navalmoral de la Mata, Olivenza, Plasencia, Puebla de Alcocer, Trujillo și Valencia de Alcántara.

Prelucrarea se desfășoară în aria geografică de producție.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Din aria în cauză, o suprafață de 35 % este acoperită cu tufișuri (precum trandafirul de stâncă, orzul sălbatic și iarba neagră) și cu garigă (stejari, stejari de plută, stejari lusitani și stejari de Pirinei etc.) Restul este alcătuit din suprafețe cu un strat de erbacee adecvat pentru creșterea animalelor.

În ceea ce privește fauna, speciile de animale domestice întâlnite în Extremadura cuprind, în mare parte, rase autohtone care sunt conectate și strâns legate de cel mai tipic mediu din regiune („dehesa”). Datorită robusteții și capacității lor ridicate de adaptare la mediile dificile, toate aceste specii contribuie la menținerea și îmbunătățirea ecosistemului, fertilizând solul, îmbunătățind calitatea pășunilor și încetinind înaintarea suprafeței de garigă. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că, în majoritatea cirezilor, producția acestor rase este asigurată prin încrucișarea cu rase de carne spaniole pentru a adapta producția la cerințele actuale ale pieței.

Temperaturile extreme și condițiile pluviale demonstrează că rasele care alcătuiesc „Ternera de Extremadura” s-au adaptat cât se poate de bine, având în vedere că acestea pot să reziste atât la frig și la căldură, cât și la deficitul de apă din perioadele de secetă.

Ecosistemul din „dehesa” este rezultatul activității umane în pădurea mediteraneeană de-a lungul secolelor. Sistemul acoperă arii vaste din Extremadura. În mod tradițional, creșterea animalelor s-a axat aici pe producția extensivă, în care speciile de animale (atât domestice, cât și sălbatice), mediul și intervenția umană au fost întotdeauna în echilibru. Acest concept de „extensificare” este strâns legat de utilizarea unor suprafețe mari pentru pășuni pentru animale care, datorită robusteții lor, s-au adaptat perfect la mediu. Asprimea climei și calitatea slabă a solurilor au favorizat recurgerea la creșterea animalelor.

Sistemele „dehesa” sunt caracterizate de utilizarea mediului înconjurător de către animale pentru pășunat, producția erbacee a acestuia acoperind o mare parte din necesarul energetic al animalelor pe care le hrănește. Pășunile contribuie la furnizarea unei cantități mai mari de resurse energetice pentru sistem și sunt alcătuite dintr-o floră diversă, bogată în plante cu autoînsămânțare anuală.

Importanța copacilor pe exploatațiile din „dehesa” constă în diversitatea utilizărilor și a alternativelor de producție pe care le oferă mediul pentru gestionarea umană a sistemului.

Partea acoperită de copaci din „dehesa” este alcătuită din două specii principale: stejarul de stâncă (Quercus ilex) și stejarul de plută (Quercus suber), plus câteva specii mai puțin prevalente, cum ar fi stejarul lusitan (Quercus lusitanica), castanul comestibil (Castanea sativa) și stejarul comun (Quercus robur). Suprafața acoperită de copaci oferă diferite forme de producție, cum ar fi ghinde, lăstari și litieră, care ajută la menținerea animalelor pe acest sol atunci când elementele erbacee sunt reduse.

Cele mai reprezentative specii din categoria tufișurilor sunt trandafirii comuni de stâncă (Cistus ladaniferus), drobii (Sarothamnus scoparius), trandafirii de stâncă (Cistus monspeliense) și orzul sălbatic (Genista spp.).

Suprafețele de pășune pot fi clasificate, în funcție de solul pe care se găsesc, în:

De asemenea, trebuie amintit faptul că, în plus față de pășuni, ecosistemul din „dehesa” produce ghinde, cereale furajere (grâu, orz, ovăz, secară și triticale), leguminoase boabe (năut, fasole etc.), plută, lemn pentru foc, cărbune și alte resurse. Prin urmare, nu există nicio îndoială că, în contextul unei comunități preponderent agricole cum este Extremadura, „dehesa” reprezintă un fenomen de importanță economică primordială, care generează 45 % din producția agricolă finală.

Mai multe studii (Espejo Diaz, M. García Torres, S., Características específicas y diferenciadoras de las carnes de ganado Bovino de las dehesas españolas („Caracteristici specifice și distinctive ale cărnii provenite de la bovinele crescute pe «dehesas» spaniole”) au arătat că principalele calități căutate de consumator sunt mult mai pregnante la rasele de pe „dehesa”.

5.2.   Specificitatea produsului

Studiul „Caracteristici specifice și distinctive ale cărnii provenite de la bovinele crescute pe «dehesas» spaniole” a fost prezentat în cadrul Simpozionului internațional pentru caracterizarea produselor animale de pe „dehesa”, desfășurat la Merida (Badajoz, Spania), publicația EAAP nr. 90 din 1998. Studiul demonstrează că există o anumită calitate a cărnii care beneficiază de IGP „Ternera de Extremadura” care provine de la rase cunoscute ca „rase de pe «dehesa»”. Testarea senzorială de către comisii de degustători experimentați și de consumatori arată în mod clar că această carne are caracteristici distinctive foarte apreciate.

Prin urmare, carnea care beneficiază de denumirea „Ternera de Extremadura” este definită ca un produs de înaltă calitate pe baza caracteristicilor senzoriale de frăgezime, suculență și aromă.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Coexistența diferitor rase a însemnat că atât rasele vechi, cât și cele actuale, precum și încrucișările acestora au fost recunoscute ca rasa „Extremadura” în Peninsula Iberică.

Încrucișarea dintre „Blanca Cacereña” și „Tronco de capa negra” a dat naștere raselor „Ganado barroso cacereño” și „Colorada extremeña”, care se mențin în prezent în rasa „Retinta”. Aceste încrucișări au fost foarte bine reprezentate la competițiile naționale de animale din 1913. Rasa a evoluat în „Cacereña” în anii 1922, 1926 și 1930, în ultimii doi ani sub forma „paradas de Cabestros”. Aceasta a continuat în anii 1953, 1956 și 1959, dispărând ulterior, pentru a reapărea în 1975 la o expoziție cu un lot de la un efectiv deținut de stat. (Sánchez Belda A., Publicaciones de Extensión Agraria, 1984).

De asemenea, în gastronomie apar mențiuni care asociază carnea de mânzat cu numeroase rețete culinare din Extremadura: Ternera asada al estilo de la Vera (friptură de mânzat în stilul Vera) (în Cocina Tradicional de la Vera, José V. Serradilla Muñoz, 1992, ediția a treia, 1999, Gráficas Romero de Jaraíz de la Vera (Cáceres)]; Envueltillos de Ternera (rulouri de mânzat) (în La cocina día a día, Cocina extremeña, Ana María Calera, 1987, Plaza y Janes S.A); Chuletas de vaca a la extremeña (cotlete de vită Extremadura) (în Gran Enciclopedia de la Cocina, ABC, 1994, Ediciones Nobel S.A., Madrid) sau Entrecot al modo de Cáceres (antricot în stil Caceres) (în Cocina Extremeña, Teclo Villalón y Pedro Plasencia, 1999, Everest).

În secolul al XX-lea apar, de asemenea, referiri la sectorul nostru de creștere a animalelor; de exemplu, la 10 ianuarie 1927 s-a format „Sociedad Productos de la Ganadería Extremeña” pentru a opera viitorul abator Mérida, iar puțin mai târziu, în jurul anului 1930, printre diferitele produse în surplus vândute în afara regiunii Extremadura, șeptelul de bovine de carne a apărut pe piețele din afara regiunii, unde a fost vândută 62 % din greutatea sa în viu. (Extremadura: la historia, Archivo Ediciones Extremeñas, S.L.1997).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.gobex.es/filescms/con03/uploaded_files/SectoresTematicos/Agroalimentario/Denominacionesdeorigen/IGP_TerneraDeExtremadura_PliegoCondiciones.pdf

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 1. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  A se vedea nota de subsol 1.

(4)  A se vedea nota de subsol 2.

(5)  JO L 123, 7.5.1981, p. 3.