I.

Curtea a auditat următoarele:

II.

În opinia Curții, conturile consolidate ale Uniunii Europene (UE) aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2016, precum și rezultatele operațiunilor acesteia, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar și cu normele contabile bazate pe standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

III.

În opinia Curții, operațiunile de venituri subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

IV.

În opinia Curții, cu excepția efectelor aspectului descris la punctul care prezintă argumentele care stau la baza exprimării unei opinii cu rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, plățile subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

V.

Auditul Curții a fost efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISA) și codul deontologic formulate de IFAC și cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI) formulate de INTOSAI. Responsabilitățile care revin Curții în temeiul acestor standarde sunt descrise mai detaliat în secțiunea intitulată „Responsabilitățile auditorului” din prezentul raport. Curtea își desfășoară activitatea în mod independent în conformitate cu Codul Etic pentru Profesioniștii Contabili al Consiliului pentru Standarde internaționale de etică pentru contabili (Codul IESBA) și cu respectarea cerințelor etice relevante pentru auditul său și și-a îndeplinit celelalte responsabilități etice conform acestor cerințe și Codului IESBA. Curtea consideră că probele de audit pe care le-a obținut sunt suficiente și adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia sa.

VI.

Cheltuielile înregistrate în 2016 și bazate pe rambursări (3) sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare. Nivelul de eroare estimat de Curte pentru plățile efectuate pe bază de rambursări este de 4,8 %. Nivelul de eroare global estimat de Curte (3,1 %) rămâne superior pragului de semnificație stabilit de aceasta, dar erorile nu au un caracter generalizat. Plățile bazate pe drepturi la plată nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare (4). Concluzia generală a Curții este confirmată de analiza Comisiei cu privire la sumele expuse riscului, prezentată în Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE.

VII.

Aspectele-cheie ale auditului sunt acele aspecte care, pe baza raționamentului profesional al Curții, au prezentat cea mai mare importanță pentru auditul conturilor consolidate din perioada curentă. Aceste aspecte au fost abordate în contextul auditului realizat de Curte cu privire la conturile consolidate în ansamblu și în vederea formulării opiniei sale asupra conturilor respective, însă Curtea nu prezintă o opinie separată cu privire la aceste aspecte.

VIII.

La sfârșitul exercițiului 2016, bilanțul UE includea o sumă de 67,2 miliarde de euro reprezentând pensii și alte beneficii ale angajaților. Acesta este unul dintre cele mai importante elemente de datorie din bilanț, reprezentând aproape o treime din totalul datoriilor pentru exercițiul 2016, care se ridică la 234,8 miliarde de euro.

IX.

Cea mai mare parte a acestui provizion pentru pensii și alte beneficii ale angajaților (58,7 miliarde de euro) este legată de sistemul de pensii al funcționarilor și al celorlalți agenți ai Uniunii Europene. Acest angajament cu titlu de pensii acoperă „beneficiul determinat” garantat la articolul 83 din Statutul funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”) și la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Datoria înregistrată în conturi reflectă suma care ar fi fost inclusă într-un fond de pensii dacă un astfel de fond ar fi fost creat pentru plățile aferente obligațiilor care există în materie de pensii pentru limită de vârstă (5). Pe lângă pensiile pentru limită de vârstă, suma respectivă acoperă și pensiile de invaliditate și pensiile plătite văduvelor/orfanilor funcționarilor UE. În temeiul articolului 83 din Statutul funcționarilor, plata prestațiilor prevăzute de sistemul de pensii este în sarcina bugetului UE, statele membre garantează colectiv plata prestațiilor respective, iar funcționarii contribuie cu o treime din costul de finanțare a sistemului.

X.

Sistemul de pensii al funcționarilor și al celorlalți agenți ai Uniunii Europene este un regim profesional și obligatoriu de pensii pentru funcționarii UE, în cadrul căruia contribuțiile din partea personalului și a instituțiilor și organismelor angajatoare sunt utilizate pentru a finanța pensiile viitoare. Sistemul este conceput să se afle implicit în echilibru actuarial prin ajustări ale ratei de contribuție și ale vârstei de pensionare. Numărul și valoarea parametrilor utilizați pentru a calcula o proiecție pe termen lung a costurilor cu pensiile subliniază natura actuarială a acestui calcul, care este realizat, în ultimă etapă, de Eurostat în fiecare an.

XI.

Ca parte a auditului său, Curtea a evaluat ipotezele actuariale și valoarea rezultată pentru provizionul de pensii. Astfel, au fost verificate datele numerice, parametrii actuariali, calculul provizioanelor, precum și informațiile prezentate în bilanțul consolidat și notele la situațiile financiare consolidate. Auditul desfășurat de Curte cu privire la valoarea justă a provizionului a permis detectarea unor lacune și inexactități în baza de date subiacentă primară, care nu au însă un impact semnificativ asupra conturilor consolidate ale UE. Așa cum a indicat în nota 2.9 la situațiile financiare consolidate, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a-și consolida procesele utilizate pentru calcularea datoriei legate de beneficiile angajaților. Curtea va monitoriza îndeaproape aceste măsuri.

XII.

La sfârșitul exercițiului 2016, Comisia a estimat la 102 miliarde de euro valoarea cheltuielilor eligibile suportate și datorate beneficiarilor, dar care nu fuseseră încă raportate (la sfârșitul exercițiului 2015, această sumă se ridica la 106 miliarde de euro). Comisia a contabilizat aceste sume drept cheltuieli înregistrate în avans.

XIII.

Curtea a examinat metodologiile și sistemele de control utilizate pentru estimările la sfârșit de exercițiu în cadrul principalelor direcții generale. Curtea a extras eșantioane de facturi și de prefinanțări și a desfășurat activități de audit cu privire la aceste elemente pentru a testa în ce măsură cheltuielile înregistrate în avans erau afectate de denaturări. Au fost solicitate explicații suplimentare de la serviciile contabile ale Comisiei în legătură cu metodele generale aplicate, în special în legătură cu noua metodă utilizată pentru perioada de programare 2014-2020 în domeniul coeziunii.

XIV.

Activitatea desfășurată a permis Curții să concluzioneze că estimarea valorii globale a cheltuielilor înregistrate în avans, așa cum figurează ea în bilanțul consolidat, prezintă o imagine fidelă a situației la nivelul principalelor direcții generale. Cu toate acestea, în cazul unor direcții generale mai mici, Curtea a detectat deficiențe sistemice legate de înregistrările de la sfârșitul exercițiului. Comisia a elaborat un plan de acțiune în acest sens.

XV.

Autoritățile statelor membre transferă o parte din fondurile primite ca plăți în avans din partea Comisiei către instrumente financiare care iau forma împrumuturilor, a instrumentelor de capital sau a garanțiilor.

XVI.

Pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2007-2013, dreptul Uniunii nu impunea acestor autorități să elaboreze, în vederea întocmirii conturilor, rapoarte periodice privind sumele deținute în cadrul instrumentelor respective. Prin urmare, Comisia a realizat o serie de estimări cu privire la utilizarea acestor plăți în avans, pe baza celui mai recent raport disponibil (în acest caz, cel de la sfârșitul exercițiului 2015) și pornind de la premisa că fondurile respective urmau să fie utilizate integral și în mod uniform pe parcursul perioadei de eligibilitate (care se întindea inițial până la 31 decembrie 2015 și care a fost prelungită ulterior până la 31 martie 2017). Curtea observă că, deși, în opinia sa, utilizarea instrumentelor financiare în 2016 a avut loc în afara perioadei de eligibilitate (a se vedea punctele 6-20 și 6.21 din capitolul 6), Comisia nu încearcă să recupereze aceste sume. Prin urmare, prezentarea din bilanț și nota 2.5 la situațiile financiare consolidate reflectă această poziție a Comisiei.

XVII.

În ceea ce privește CFM 2014-2020, autoritățile trebuie să transmită, în fiecare declarație de cheltuieli, informații privind plățile în avans către instrumentele financiare și plățile vărsate din cadrul acestor instrumente către beneficiarii finali. Pe baza acestor informații, se calculează o sumă estimativă care este recunoscută în conturi pentru perioada cuprinsă între data ultimei declarații de cheltuieli primite și sfârșitul exercițiului.

XVIII.

Curtea a examinat procedura instituită pentru recunoașterea prefinanțărilor conexe și consideră că suma prezentată în bilanț oferă o imagine fidelă a situației.

XIX.

Conducerea este responsabilă de celelalte informații. Acestea includ „Analizarea și discutarea situațiilor financiare”, dar nu și conturile consolidate și nici raportul de audit al Curții cu privire la acestea. Opinia exprimată de Curte cu privire la conturile consolidate nu acoperă celelalte informații, iar Curtea nu formulează niciun fel de concluzie în materie de asigurare cu privire la acestea. În contextul auditului său referitor la conturile consolidate, Curtea are responsabilitatea de a lua cunoștință de aceste alte informații și, în cadrul acestui demers, de a analiza dacă ele prezintă inconsecvențe semnificative cu conturile consolidate sau cu informațiile obținute în cadrul auditului ori dacă ele comportă orice alte denaturări semnificative. În cazul în care, pe baza activității desfășurate, Curtea conchide că celelalte informații prezintă denaturări semnificative, ea este obligată să raporteze acest lucru. Curtea nu are nimic de semnalat în acest sens.

XX.

În conformitate cu articolele 310-325 TFUE și cu Regulamentul financiar, conducerea este responsabilă de întocmirea și de prezentarea conturilor consolidate ale Uniunii Europene pe baza standardelor de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional, precum și de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi. Această responsabilitate include conceperea, implementarea și menținerea controlului intern necesar pentru întocmirea și pentru prezentarea unor situații financiare care să nu fie afectate de denaturări semnificative, fie rezultate din acte de fraudă, fie rezultate din erori. Conducerea are, în egală măsură, responsabilitatea de a se asigura că activitățile, operațiunile financiare și informațiile reflectate în situațiile financiare sunt conforme cu dispozițiile care le reglementează. Responsabilitatea finală pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor Uniunii Europene aparține Comisiei (articolul 317 TFUE).

XXI.

În ceea ce privește întocmirea conturilor consolidate, conducerea este responsabilă de evaluarea capacității UE de a-și continua activitatea, prezentând, după caz, aspectele relevante pentru continuitatea activității și utilizând principiul contabil al continuității activității, cu excepția cazului în care conducerea intenționează să lichideze entitatea sau să oprească operațiunile sau nu are nicio altă alternativă realistă decât de a face acest lucru.

XXII.

Comisia este responsabilă de supravegherea procesului de raportare financiară al UE.

XXIII.

Obiectivul Curții este, pe de o parte, de a obține o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor consolidate ale Uniunii Europene și la conformitatea operațiunilor subiacente cu legile și reglementările în vigoare și, pe de altă parte, de a furniza Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora, pe baza auditului său. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel de asigurare ridicat, dar nu este o garanție a faptului că auditul va detecta întotdeauna eventualele denaturări semnificative sau neconformități existente. Acestea pot apărea ca rezultat fie al unei fraude, fie al unei erori și sunt considerate a fi semnificative dacă se estimează, în mod rezonabil, că ele ar putea, în mod individual sau agregat, influența deciziile economice pe care utilizatorii conturilor consolidate le pot lua pe baza acestora.

XXIV.

În ceea ce privește veniturile, examinarea efectuată de Curte cu privire la resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată și pe venitul național brut a avut drept punct de plecare agregatele macroeconomice relevante pe baza cărora acestea sunt calculate și a inclus evaluarea sistemelor Comisiei de prelucrare a acestor agregate până la primirea contribuțiilor din partea statelor membre și înregistrarea acestora în conturile consolidate. În ceea ce privește resursele proprii tradiționale, Curtea examinează conturile autorităților vamale și analizează fluxul taxelor până la momentul încasării sumelor de către Comisie și până la momentul înregistrării lor în conturi.

XXV.

În ceea ce privește cheltuielile, Curtea examinează operațiunile de plăți la momentul la care cheltuielile au fost suportate, înregistrate și acceptate. Examinarea acoperă toate categoriile de plăți (inclusiv plățile efectuate în vederea achiziționării de active), cu excepția plăților în avans, la momentul la care sunt efectuate. Plățile în avans sunt examinate în momentul în care beneficiarul fondurilor furnizează justificarea pentru utilizarea lor corespunzătoare, iar instituția sau organismul acceptă această justificare prin validarea și închiderea plății în avans, indiferent dacă acest lucru are loc în același exercițiu sau ulterior.

XXVI.

Ca parte a auditurilor sale desfășurate în conformitate cu standardele ISA și ISSAI, Curtea își exercită raționamentul profesional și își păstrează scepticismul profesional pe tot parcursul auditului. De asemenea:

XXVII.

Curtea comunică conducerii, printre alte aspecte, sfera planificată și programarea în timp a auditului, precum și principalele constatări ale auditului, inclusiv orice deficiențe semnificative ale controlului intern pe care Ie identifică pe parcursul auditului.

XXVIII.

Dintre aspectele comunicate cu Comisia și cu celelalte entități auditate, Curtea stabilește care sunt aspectele cele mai importante pentru auditul conturilor consolidate din perioada curentă și care reprezintă, prin urmare, aspectele-cheie ale auditului. Curtea descrie aceste aspecte în raportul său cu excepția cazului în care legile sau reglementările interzic prezentarea publică a aspectului sau cu excepția cazului în care, în circumstanțe extrem de rare, Curtea consideră că un aspect nu ar trebui comunicat în raportul său deoarece se preconizează în mod rezonabil că beneficiile pentru interesul public vor fi depășite de consecințele negative ale acestei comunicări.