Sinteza rezultatelor obținute în urma auditurilor anuale efectuate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la agenții și la alte organisme ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016

(2017/C 417/01)

CUPRINS

ACRONIMELE AGENȚIILOR ȘI ALE ALTOR ORGANISME ALE UE

SINTEZĂ

Curtea de Conturi Europeană a auditat conturile și operațiunile subiacente ale unui număr de 41 de agenții, oficii și organisme ale UE (denumite în continuare „agențiile”) pentru exercițiul financiar 2016. Curtea a emis opinii de audit fără rezerve cu privire la conturile tuturor agențiilor. În ceea ce privește operațiunile subiacente, Curtea a emis opinii de audit fără rezerve pentru toate agențiile, cu excepția uneia singure (EASO).

Deși conturile agențiilor prezentau o imagine fidelă a situației lor financiare și economice, iar operațiunile subiacente acestor conturi erau conforme cu legile și reglementările aplicabile în majoritatea cazurilor, există în continuare loc de îmbunătățiri, așa cum a subliniat Curtea în paragrafele de evidențiere a unor aspecte sau în paragrafele privind alte aspecte, precum și în observațiile care nu pun în discuție opiniile sale de audit.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Curtea de Conturi Europeană este instituția Uniunii Europene responsabilă de auditul finanțelor acesteia. Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii. În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curții este de a verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate și cheltuite cu respectarea normelor și a legislației relevante, precum și dacă s-a obținut un raport optim costuri-beneficii în utilizarea lor. În limitele acestui mandat, Curtea realizează o examinare anuală a conturilor și a operațiunilor subiacente acestora pentru toate instituțiile și agențiile UE.

CE A AUDITAT CURTEA

Diferitele tipuri de agenții și repartizarea lor geografică în statele membre ale UE

Agențiile sunt entități juridice distincte, înființate printr-un act de drept derivat cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. Agențiile se bucură de o mare vizibilitate în statele membre și exercită o influență semnificativă asupra proceselor de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor, precum și asupra implementării programelor în domenii de importanță esențială pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, cum ar fi sănătatea, siguranța, securitatea, libertatea și justiția. În funcție de sarcinile și de forma lor de constituire, ele pot fi clasificate în agenții descentralizate, alte organisme și agenții executive ale Comisiei. În cuprinsul acestei sinteze, diferitele agenții sunt desemnate cu ajutorul acronimelor care le corespund. O listă a acronimelor și a denumirilor complete este inclusă la începutul documentului.

Cele 32 de agenții descentralizate joacă un rol important în pregătirea și în punerea în aplicare a politicilor UE, mai ales în ceea ce privește sarcinile de natură tehnică, științifică, operațională și/sau normativă. Scopul lor este acela de a permite Comisiei să se concentreze asupra formulării politicilor și de a consolida cooperarea dintre UE și administrațiile naționale prin punerea în comun a expertizei tehnice și de specialitate din ambele părți. Agențiile descentralizate sunt înființate pe o durată de timp nelimitată și sunt răspândite pe întreg teritoriul UE (a se vedea figura 1).

Celelalte trei organisme sunt EIT, Euratom și SRB. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) din Budapesta este un organism independent și descentralizat al UE care pune în comun resurse științifice, comerciale și educaționale pentru a stimula capacitatea de inovare a Uniunii. Agenția Euratom din Luxemburg a fost creată cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute de Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice. Comitetul unic de rezoluție (SRB) din Bruxelles este principala autoritate a mecanismului unic de rezoluție din cadrul uniunii bancare europene. Misiunea sa este de a asigura un proces fluid de rezoluție a băncilor aflate în curs de a intra in dificultate, astfel încât să se reducă la minimum impactul asupra economiei reale și asupra finanțelor publice ale statelor membre participante și nu numai.

Celor șase agenții executive ale Comisiei le-au fost încredințate sarcini legate de gestionarea unuia sau a mai multor programe ale Uniunii, mandatele lor fiind stabilite pentru o durată fixă. Ele își au sediul la Bruxelles (EACEA, EASME, ERCEA, INEA, REA) și la Luxemburg (Chafea).

Figura 1

Repartizarea geografică a agențiilor în statele membre

Bugetele și finanțarea agențiilor – s-au observat creșteri în anumite domenii prioritare, iar finanțarea din surse proprii a câștigat în importanță

Majoritatea agențiilor sunt finanțate aproape în întregime de la bugetul general al UE. Unele agenții se autofinanțează în totalitate sau parțial (a se vedea defalcarea din tabelul 1). ERA ar trebui să se autofinanțeze parțial din iunie 2019 cel mai târziu.

Tabelul 1

Tipurile de agenții și modul lor de finanțare

În exercițiul 2016, bugetul total al agențiilor (cu excepția SRB, care dispune de un mandat și de un mecanism specific) s-a ridicat la aproximativ 3,4 miliarde de euro (2,8 miliarde de euro în 2015), ceea ce reprezintă în jur de 2,4 % din bugetul general al UE pe 2016 (2,0 % în 2015). Această creștere a bugetului este legată în principal de agențiile care își desfășoară activitatea în domeniile industriei, cercetării și energiei (buget suplimentat cu 358 de milioane de euro), dar și în domeniile libertăților civile, justiției și afacerilor interne (buget suplimentat cu 174 de milioane de euro). Din bugetul de 3,4 miliarde de euro, aproximativ 2,3 miliarde de euro proveneau din bugetul general al UE, iar restul de 1 miliard de euro a fost asigurat din taxe percepute de agenții și din contribuții directe din partea statelor membre, a țărilor AELS etc.

SRB, care a fost înființat prin Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție și care sprijină acest mecanism, a înscris în buget o sumă de circa 11,8 miliarde de euro sub formă de contribuții ale instituțiilor de credit în vederea finalizării procesului de constituire a Fondului unic de rezoluție până în 2023.

Dacă se ține seama și de SRB, bugetul total al agențiilor aferent exercițiului 2016 se ridică deci la aproximativ 15,2 miliarde de euro. În anexa I sunt prezentate detalii cu privire la bugetul fiecărei agenții.

Figura 2

Sursele de finanțare ale agențiilor în 2016

Figura 3

Bugetul agențiilor, în milioane de euro

Creșterea efectivului de personal în anumite domenii prioritare

La sfârșitul anului 2016, personalul agențiilor număra 10 364 de membri (9 848 în 2015) (1), (2). Ca și în anul precedent, creșterea cea mai importantă a efectivului de personal a fost observată în agențiile care își desfășoară activitatea în domeniile industriei, cercetării și energiei (110), în domeniile libertăților civile, justiției și afacerilor interne (177) și în domeniul afacerilor economice și monetare (85). În anexa I sunt prezentate detalii cu privire la efectivul de personal al fiecărei agenții.

Dispozițiile în materie de audit

În temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (3), Curtea de Conturi Europeană examinează conturile tuturor agențiilor înființate de Uniune, în măsura în care actele lor constitutive nu exclud acest control. Astfel, Curtea a auditat 41 de agenții și a emis opinii cu privire la fiabilitatea conturilor acestora și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2016.

Actualul cadru legislativ definește mecanismele de audit al conturilor agențiilor după cum se arată în tabelul 2.

Tabelul 2

Mecanismele de audit utilizate pentru conturile agențiilor

Conturile anuale ale 32 de agenții au fost verificate de auditori externi independenți (societăți de audit), în conformitate cu articolul 208 alineatul (4) din Regulamentul financiar al UE (5) și cu articolul 107 alineatul (1) din Regulamentul financiar cadru pentru agenții (6). Curtea a examinat activitatea societăților de audit în conformitate cu standardele internaționale de audit. În urma acestei examinări, Curtea a obținut o asigurare adecvată pe baza căreia a fost în măsură să își formuleze propriile opinii de audit privind fiabilitatea conturilor, utilizând activitatea societăților de audit. În cazul celorlalte nouă agenții, fiabilitatea conturilor a fost auditată doar de către Curte. La fel ca în anii precedenți, Curtea a continuat să fie singura responsabilă de auditul legalității și regularității operațiunilor subiacente conturilor tuturor agențiilor.

În afară de agențiile auditate de Curte, există alte trei agenții în domeniul apărării (Agenția Europeană de Apărare, Institutul European pentru Studii de Securitate și Centrul Satelitar al Uniunii Europene) care se află sub autoritatea Consiliului și sunt finanțate din contribuțiile statelor membre. Aceste organisme nu sunt auditate de Curte, ci de alți auditori externi independenți. În analiza panoramică (7) publicată în 2014 cu privire la mecanismele UE în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit al finanțelor publice, Curtea a constatat că nu exista niciun motiv întemeiat care să explice existența acestor mandate diferite de audit pentru organismele respective.

CARE AU FOST CONSTATĂRILE CURȚII

Pentru toate agențiile au fost emise opinii de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor

Conturile finale ale tuturor celor 41 de agenții prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestora la 31 decembrie 2016, precum și rezultatele operațiunilor lor și fluxurile lor de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentelor financiare aplicabile și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei.

Pentru toate agențiile, cu excepția EASO, au fost emise opinii de audit fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

Pentru 40 de agenții, Curtea a concluzionat că operațiunile subiacente conturilor anuale aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

Curtea a emis o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor EASO. Rezervele exprimate se referă la două proceduri de achiziții în cazul cărora nu a fost asigurată conformitatea cu principiile achizițiilor publice.

Aspecte importante subliniate de Curte

Curtea a inclus paragrafe de evidențiere a unor aspecte  (8) în rapoartele aferente celor două agenții din Londra, ABE și EMA. Aceste paragrafe se referă la decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană. Conturile ABE și ale EMA și notele aferente acestora fuseseră întocmite pe baza informațiilor limitate disponibile la data semnării lor și nu conțineau încă o estimare fiabilă a costurilor viitoare rezultate din încetarea activităților în Regatul Unit și din mutarea ulterioară în alte locații. De asemenea, Curtea a făcut referire la riscul de scădere a veniturilor ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE, precum și la riscul ca mutarea acestor agenții să antreneze o pierdere de expertiză, ceea ce ar pune în pericol continuitatea activităților.

Curtea a inclus șapte paragrafe referitoare la alte aspecte  (9) în legătură cu impactul pe care retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană l-ar putea avea asupra veniturilor și a activităților mai multor agenții care nu își au sediul la Londra. Este posibil ca OCSP, AESA, ECHA, EIOPA, ESMA și EUIPO să se confrunte cu o scădere a veniturilor lor ca rezultat direct al reducerii activităților generatoare de venit în Regatul Unit. GSA are unele unități tehnice situate în Regatul Unit, statutul acestora nefiind încă determinat.

În raportul referitor la SRB, Curtea a introdus un paragraf de evidențiere a unui aspect care se referă la cadrul de control existent pentru calcularea contribuțiilor instituțiilor de credit la Fondul unic de rezoluție. Curtea a subliniat faptul că, la calcularea contribuțiilor la fond, sunt utilizate informațiile comunicate comitetului de către instituțiile de credit prin intermediul autorităților naționale de rezoluție. Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție nu prevede însă un cadru de control cuprinzător și coerent în vederea asigurării fiabilității acestor informații. Curtea a remarcat totodată că metodologia pentru calculul contribuțiilor prevăzută în legislație este foarte complexă, prezentând astfel un risc în ceea ce privește exactitatea. Mai mult, comitetul nu poate comunica detalii cu privire la calculele contribuției bazate pe evaluarea riscurilor per instituție de credit întrucât aceste calcule sunt legate între ele și cuprind informații confidențiale cu privire la alte instituții de credit. Aceasta afectează transparența calculelor efectuate.

De asemenea, Curtea a introdus paragrafe privind alte aspecte pentru a sublinia deficiențele existente la nivelul procedurilor de achiziții desfășurate de entitățile juridice ale centrelor de inovare și cunoaștere din cadrul EIT, precum și faptul că resursele umane ale EIT sunt prea reduse pentru a face față volumului de lucru crescut.

În cazul CdT, Curtea a introdus un paragraf privind alte aspecte pentru a atrage atenția asupra faptului că mai multe agenții utilizează pe scară din ce în ce mai largă traduceri realizate intern și alte soluții alternative. Astfel, capacitatea centrului nu este utilizată la potențialul său maxim și există o duplicare la nivel european în ceea ce privește dezvoltarea unor sisteme de traducere și costurile de funcționare a acestora. Utilizarea din ce în ce mai frecventă de către agenții a unor soluții alternative de traducere periclitează modelul de afaceri al CdT.

Ale constatări de audit în diferite domenii

În plus, Curtea a formulat în total 115 constatări de audit sau observații (90 pentru exercițiul 2015) vizând 34 de agenții (37 în 2015), cu scopul de a evidenția aspecte importante și pentru a indica domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri. Anexa II include o prezentare generală a observațiilor formulate cu privire la fiecare agenție.

Resursele umane reprezintă un aspect problematic în anumite cazuri

Dotarea corespunzătoare cu personal este un element crucial pentru stabilitatea și eficiența activităților agențiilor și pentru capacitatea lor de a-și implementa programele de activitate. Curtea a constatat că șapte agenții au cunoscut probleme în ceea ce privește managementul resurselor umane și alte aspecte legate de personal, inclusiv rate ridicate de rotație a personalului, deficiențe în procedurile de recrutare și posturi vacante ocupate de personal interimar pe perioade lungi de timp.

Trei agenții (Frontex, CEPOL și OAREC) au întâmpinat dificultăți la găsirea de candidați potriviți care să corespundă profilurilor căutate, fiind posibil ca aceste dificultăți să fie legate de coeficientul corector aplicat salariilor în statul-gazdă (66,7 %, 69 % și, respectiv, 76,5 %). Atunci când erau identificați candidați corespunzători, numărul de persoane care puteau fi recrutate din statul-gazdă era disproporționat de mare în comparație cu numărul de candidați din alte state membre. Pentru a atrage candidați, Frontex a recrutat 14 persoane la un grad superior celui permis de Statutul funcționarilor. În cazul celorlalte două agenții, s-a observat un nivel ridicat de rotație a personalului, ceea ce ar putea avea un impact asupra continuității activității și asupra capacității agențiilor de a implementa activitățile prevăzute în programele lor de activitate. În ceea ce privește CEPOL, un alt motiv posibil al dificultăților în recrutare era reprezentat de concurența cu un alt organism al UE situat la Budapesta (EIT).

Trei agenții (EMA, EIT și ECDC) s-au confruntat cu provocări de natură organizațională. Începând cu 2014, EMA a trecut prin două reorganizări de amploare, inclusiv printr-un proces de redistribuire internă a posturilor de conducere de nivel superior și intermediar. Redistribuirea personalului-cheie în domeniul IT și în cel administrativ nu a fost o reușită, ceea ce a cauzat un risc de instabilitate semnificativ pentru agenție și operațiunile sale. În perioada cuprinsă între crearea EIT în 2008 și iulie 2014, funcția de director al institutului a fost ocupată de patru persoane diferite. Din luna august 2014, această funcție este ocupată pe bază interimară. O altă funcție de conducere este ocupată și ea prin interimat din februarie 2013. Această situație, care contravine prevederilor din Statutul funcționarilor potrivit cărora durata interimatului este de cel mult un an, creează incertitudine pentru părțile interesate și pune în pericol continuitatea strategică. În cazul ECDC, directorul interimar a fost numit în mai 2015 și era în continuare în funcție la 31 decembrie 2016, perioada maximă de un an fiind deci depășită. Această numire interimară a condus, de asemenea, la 15 numiri ad interim suplimentare pentru alți membri ai personalului.

Achizițiile publice rămân un domeniu vulnerabil la erori

Obiectivul urmărit prin achizițiile publice este de a se asigura concurența între operatorii economici, astfel încât achizițiile să fie cât mai avantajoase din punct de vedere economic și să fie realizate într-un mod transparent, obiectiv și coerent, pe baza cadrului legal aplicabil. În rapoartele anuale specifice referitoare la EASO, OEDT, eu-LISA, EMA și OAREC, Curtea a semnalat faptul că aceste agenții nu respectau pe deplin principiile în materie de achiziții publice și normele prevăzute în Regulamentul financiar. Observațiile formulate de Curte priveau, în principal, neconcordanțe la nivelul documentațiilor de atribuire, nerespectarea criteriilor de selecție a operatorilor economici, lipsa de proceduri oficiale și lipsa unei autorități delegate identificate cu claritate care să atribuie și să semneze contractele.

Curtea a salutat faptul că aceste agenții utilizau din ce în ce mai mult contractele-cadru interinstituționale pentru achiziția de bunuri și servicii, abordare care generează eficiență administrativă și economii de scară. Cu toate acestea, în cazul unui astfel de contract-cadru interinstituțional pentru achiziția de software, licențe și servicii IT, semnat în 2014 între un contractant și Comisie în numele mai multor instituții și agenții, execuția contractului de către cel puțin trei agenții (EMA, AEM, EASO) nu a fost optimă. Contractantul acționează ca intermediar între instituții și agenții și furnizorii potențiali care pot răspunde nevoilor acestora. Pentru serviciile de intermediere prestate, contractantul are dreptul să perceapă o marjă variind între două și nouă procente din prețurile furnizorilor. În ceea ce privește plățile auditate aferente acestui contract-cadru, Curtea a observat că agențiile nu au verificat întotdeauna în mod sistematic prețurile și marjele percepute în raport cu ofertele de preț și cu facturile emise de furnizori, că execuția contractului nu a asigurat întotdeauna un nivel suficient de concurență și că, prin urmare, nu era garantată aplicarea soluției celei mai economice.

Au fost semnalate deficiențe la nivelul procedurilor de achiziții publice și în legătură cu controalele interne. În cinci cazuri identificate în patru agenții (EASO, EIT, EMSA, EIGE), Curtea a constatat ineficiențe provocate de controale necorespunzătoare, de exemplu din cauza subestimării nevoilor la momentul achizițiilor.

Deși auditurile anuale desfășurate de Curte cu privire la agenții nu se axează pe aspectele legate de performanță, auditorii sunt totuși atenți la riscurile de performanță slabă și la cele legate de gestiunea financiară. În șapte cazuri din șase agenții (eu-LISA, Frontex, EU-OSHA, AEM, OAREC, EUIPO), Curtea a formulat observații cu privire la existența unor mecanisme de achiziții publice care nu sunt optime și care periclitează obținerea celui mai bun raport costuri-beneficii, precum și cu privire la existența unor deficiențe în monitorizarea execuției contractelor.

Arhitectura IT diferă la o agenție la alta, deși acestea desfășoară activități în general similare

Agențiile desfășoară o gamă largă de activități operaționale, necesitând soluții IT adecvate și uneori personalizate. Nu trebuie uitat însă că principalele activități operaționale și administrative se desfășoară în baza aceluiași cadru legal, ceea ce sugerează că există procese asemănătoare care ar putea fi susținute de soluții IT similare. Agențiile au realizat progrese importante în ceea ce privește utilizarea unor sisteme similare de gestiune bugetară și de contabilitate, dar, în alte domenii esențiale, cum ar fi managementul resurselor umane și gestionarea achizițiilor/contractelor, se utilizează în continuare o multitudine de soluții IT. Agențiile ar trebui să aibă în vedere o armonizare mai mare a soluțiilor IT și în aceste domenii: o astfel de abordare nu numai că ar îmbunătăți raportul cost-eficiență, ci ar reduce în același timp riscurile aferente controalelor interne și ar consolida guvernanța IT.

Alte avantaje potențiale ale acestei abordări includ, de exemplu, o armonizare mai accentuată la nivelul raportării de gestiune și al raportării către părțile interesate, precum și introducerea unor proceduri de audit mai automatizate, de natură să crească eficiența auditului. Rețeaua agențiilor UE și-a asumat angajamentul de a continua promovarea cooperării inter-agenții și a cooperării cu Comisia în aceste domenii, precum și cu Curtea de Conturi Europeană în ceea ce privește auditul extern.

Figura 4

Diversitatea soluțiilor IT utilizate de diferitele agenții

Sisteme de management al resurselor umane

Sisteme de gestionare a achizițiilor/contractelor

Consultanța IT și managementul de proiecte informatice în cadrul EMA trebuie îmbunătățite

Pe lângă activitatea anuală obișnuită de audit care acoperă toate agențiile, Curtea a examinat și procesul de angajare de către EMA a unor consultați externi pentru două proiecte informatice majore (Farmacovigilența și Studiile clinice), prin care agenția se conformează obligațiilor sale legale de a stabili sisteme complexe de rețele la nivel paneuropean, acestea necesitând dezvoltări informatice de amploare. Întrucât schema de personal a agenției nu a fost în niciun fel suplimentată astfel încât să permită acumularea expertizei interne necesare pentru dezvoltarea proceselor informatice și de lucru, EMA a contractat societăți de consultanță în domeniile respective, ceea ce a avut ca rezultat o dependență critică de expertiza externă.

De asemenea, Curtea a constatat că nu fusese introdusă, înainte de demararea proiectelor, o metodologie adecvată pentru proiecte complexe de o astfel de amploare și că este posibil ca acest lucru să fi afectat capacitatea conducerii de a superviza și de a monitoriza implementarea proiectelor, precum și de a asigura coerența acestora. EMA a continuat să lucreze la o metodologie adecvată, cea mai recentă îmbunătățire a acesteia datând din septembrie 2016.

Capacitatea agenției de a controla activitatea consultanților săi și de a monitoriza calitatea livrabilelor primite a fost limitată și de tipul contractelor de consultanță utilizate (contracte în regie, în considerarea timpului efectiv lucrat și a mijloacelor utilizate), precum și de faptul că o parte considerabilă din procesul de consultanță se desfășura în afara sediului agenției și într-un alt stat membru. EMA s-a confruntat cu întârzieri și cu escaladări ale costurilor în implementarea proiectelor. Modificările frecvente aduse sferei, bugetului și termenelor proiectelor erau cauzate, în principal, de cerințele de sistem aflate în continuă schimbare, care țineau cont de evoluția nevoilor statelor membre. Costurile finale și datele lansărilor operaționale ale sistemelor IT nu sunt cunoscute încă cu certitudine.

În ceea ce privește rezultatele acestui audit-pilot al serviciilor de consultanță contractate de EMA, Curtea intenționează să valorifice în viitor, ori de câte ori va fi cazul, metodologia, expertiza și cunoștințele avansate dobândite în cursul acestui audit.

Gestiunea bugetară s-a îmbunătățit, cu anumite excepții

Numărul de observații formulate în acest domeniu a scăzut considerabil în 2016. Cele mai multe dintre ele se referă însă în continuare la nivelul ridicat al reportărilor de credite bugetare angajate și vizează 23 de agenții. Aceste reportări se explică de regulă prin natura multianuală a operațiunilor. Curtea a invitat mai multe agenții să aibă în vedere introducerea de credite bugetare diferențiate, un instrument prevăzut de Regulamentul financiar pentru acest tip de situații.

În patru cazuri (Frontex, OCSP, Chafea, EASME), au fost semnalate anulări de credite bugetare reportate din exercițiile precedente, situație care indică o supraestimare a necesarului bugetar și deci deficiențe în planificare.

Ca răspuns la criza migrației cu care s-a confruntat Uniunea, sarcinile Frontex și ale EASO s-au intensificat considerabil. Ca urmare, față de exercițiul precedent, bugetul final pentru 2016 al EASO era de trei ori mare, iar bugetul Frontex înregistrase o creștere de 75 %. Ambele agenții s-au confruntat cu provocări considerabile de natură administrativă și operațională, trebuind să facă față în același timp unor așteptări ridicate de a produce rezultate imediat, fără să dispună de suficient timp pentru a-și adapta sistemele și procedurile și pentru a angaja personalul necesar. În consecință, cele două agenții au întâmpinat dificultăți legate de absorbția fondurilor suplimentare în cursul exercițiului bugetar, ceea ce a antrenat anulări importante de fonduri (Frontex) sau un nivel ridicat al reportărilor (EASO). Acesta este unul dintre motivele care explică nerespectarea normelor bugetare și în materie de achiziții publice în mai multe cazuri, precum și dificultățile în a asigura o execuție optimă a acordurilor de grant încheiate cu Comisia sau cu beneficiarii.

Evaluările externe sunt în general pozitive

Pentru prima dată, Curtea a făcut trimiteri explicite în șase cazuri la rezultatele evaluărilor externe realizate cu privire la activitățile agențiilor și la performanța lor generală. Rezultatele evaluărilor erau în general pozitive și agențiile au pregătit planuri de acțiune pentru a da curs observațiilor formulate în rapoartele de evaluare. În majoritatea cazurilor, regulamentele de înființare ale agențiilor prevăd realizarea periodică de evaluări externe (de regulă, la fiecare patru-șase ani). Curtea a observat însă, pentru șase agenții (EASO, eu-LISA, ETF, ENISA, EIGE, REA), că regulamentele lor de înființare nu includeau o astfel de dispoziție și consideră că acest aspect trebuie remediat. De asemenea, Curtea a atras atenția asupra faptului că regulamentul de înființare al EMA prevede o evaluare externă o dată la 10 ani, acest interval de timp fiind însă prea lung pentru a se putea oferi părților interesate un feedback eficace cu privire la performanță.

Curtea a făcut trimitere la rezultatele auditurilor desfășurate de IAS pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare

Pentru prima dată, Curtea a făcut trimitere în rapoartele pe 2016 la concluziile de audit ale Serviciului de Audit Intern al Comisiei (IAS), urmărind astfel să ofere o imagine mai cuprinzătoare asupra rezultatelor auditurilor. Per ansamblu, s-a făcut trimitere la 14 rapoarte de audit ale IAS. În toate cazurile vizate, agențiile și IAS conveniseră asupra unor planuri de acțiuni corective.

Acțiunile întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare se află pe drumul cel bun în majoritatea cazurilor

După caz, Curtea a prezentat informații privind progresele realizate în legătură cu acțiunile întreprinse de agenții în urma observațiilor formulate în exercițiile anterioare. În anexa III se arată că, în ceea ce privește cele 140 de observații pendinte existente la sfârșitul exercițiului 2015 (134 în 2014), acțiunile corective fuseseră finalizate sau erau în curs în majoritatea cazurilor.

Figura 5

Situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare

(1)  Personalul include funcționari permanenți, agenți temporari și agenți contractuali, precum și experți naționali detașați.

(2)  Cifrele pentru 2015 privind personalul au fost actualizate pe baza datelor comunicate de agenții.

(3)  JO C 326, 26.10.2012, p. 47.

(4)  Date fiind resursele limitate de care dispune și numărul restrâns de operațiuni, Agenția de Aprovizionare a Euratom este auditată doar de către Curte.

(5)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(6)  Articolul 107 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).

(7)  „O analiză panoramică a mecanismelor UE în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit al finanțelor publice: lacune, suprapuneri și provocări”.

(8)  Paragrafele de evidențiere a unor aspecte atrag atenția asupra unor chestiuni importante, care sunt esențiale pentru înțelegerea conturilor de către cititori.

(9)  Paragrafele referitoare la alte aspecte sunt utilizate pentru a semnala alte aspecte importante decât cele prezentate sau menționate în conturile anuale.