Fișă rezumat

Evaluarea impactului pentru Propunerea de directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

Problema este legată de riscul unei protecții insuficiente a lucrătorilor, inclusiv a celor angajați în forme de muncă noi și atipice, în contextul nevoii de adaptabilitate a pieței forței de muncă. O evaluare REFIT 1 și o consultare publică cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale 2 au relevat următoarele: (1) unii lucrători nu primesc o declarație scrisă; (2) este posibil ca informațiile furnizate de angajatori să fie insuficiente și/sau furnizate prea târziu; (3) consolidarea respectării legislației ar putea contribui la punerea în aplicare; (4) o lipsă din ce în ce mai pronunțată a previzibilității; (5) acces insuficient la formarea obligatorie; (6) niveluri diferite de protecție în rândul statelor membre, împreună cu scăderea transparenței pe piața muncii.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Scopul global este de a se promova forme mai sigure și mai previzibile de muncă, asigurându-se în același timp adaptabilitatea pieței muncii. Inițiativa își propune să îmbunătățească: (1) informațiile privind condițiile de muncă; (2) condițiile de muncă pentru toți lucrătorii, mai ales pentru cei angajați în forme de muncă atipice, lăsând în același timp loc pentru adaptabilitate pe piața muncii; (3) respectarea standardelor privind condițiile de muncă; și (4) transparența pe piața muncii, evitându-se în același timp impunerea unor sarcini excesive asupra întreprinderilor.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Înmulțirea formelor de muncă necesită standarde minime suplimentare care să sprijine un tratament egal al lucrătorilor, condiții de concurență echitabile la nivelul întregii UE și convergența ascendentă a rezultatelor privind ocuparea forței de muncă și dimensiunea socială. Date fiind evoluțiile pieței începând din 1991, directiva nu mai este pe deplin adecvată. Modificările aduse directivei care sunt necesare pentru a rectifica aceste neajunsuri pot fi realizate numai la nivelul UE. 

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce? 

Au fost analizate următoarele măsuri: (1) un domeniu de aplicare mai larg care să cuprindă toți lucrătorii din UE; (2) dreptul la informații mai complete și actualizate; (3) scurtarea termenului-limită la prima zi de încadrare în muncă sau înaintea acesteia; (4) noi drepturi minime pentru toți lucrătorii; (5) consolidarea respectării legislației.

Noile drepturi (măsura 4) sunt:

·Dreptul la o mai mare previzibilitate pentru lucrătorii al căror program de lucru este în cea mai mare parte variabil: (i) dreptul la zile și ore de referință predefinite; (ii) dreptul la o înștiințare prealabilă într-un termen rezonabil înainte de a primi o nouă sarcină

·Dreptul la muncă în paralel (interzicerea clauzelor de exclusivitate)

·Dreptul de a solicita o altă formă de muncă și de a primi un răspuns scris

·Dreptul la existența unei durate maxime a perioadei de probă

·Dreptul la formarea gratuită prevăzută în legislația UE, în legislația națională sau în contractele colective de muncă.

Opțiunea preferată este o combinație a tuturor măsurilor de mai sus, ca fiind cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor de politică.

Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni? 

Opțiunea preferată este aliniată cel mai strâns la Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Consiliu, de Parlamentul European și de Comisie.

Ea este cea mai apropiată de solicitările exprimate de Parlament și de organizațiile lucrătorilor în cadrul procesului de consultare în temeiul articolului 154 din TFUE 3 . Pentru a aborda preocupările angajatorilor, Comisia a eliminat unele căi de acțiune propuse în cadrul primei etape a consultării și nu a dat curs anumitor propuneri ale organizațiilor lucrătorilor. Opțiunea preferată asigură un echilibru între protecția esențială pentru lucrători și adaptabilitatea necesară pentru crearea de locuri de muncă și inovare pe piața muncii.

C. Impacturile opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (dacă există vreuna; în caz contrar, beneficiile principale)? 

Se preconizează o îmbunătățire substanțială a condițiilor de muncă și de trai. Cel puțin 2-3 milioane de lucrători cu contracte atipice vor intra în domeniul de aplicare al directivei. Un număr de 8-16 milioane de lucrători vor începe o nouă activitate profesională cu informații clare privind drepturile și obligațiile. Sporirea previzibilității pentru circa 4-7 milioane de lucrători ar trebui să le îmbunătățească acestora echilibrul dintre viața profesională și cea privată și sănătatea. Aproximativ 14 milioane de lucrători ar putea solicita o nouă formă de muncă. În absența clauzelor de exclusivitate, circa 91 000-364 000 de lucrători la cerere ar putea căuta activități suplimentare și ar putea câștiga 355-1 424 de milioane EUR pe an în plus. Dreptul lucrătorilor de a beneficia de o formare obligatorie gratuită ar urma să fie confirmat și aceștia vor avea mai ușor acces la căi de atac. Angajatorii ar beneficia de pe urma unei concurențe mai sustenabile, a securității juridice sporite și a îmbunătățirii globale a transparenței pe piețele muncii. În absența clauzelor de exclusivitate, lucrătorii vor putea lucra pentru alți angajatori, ceea ce ar putea genera venituri anuale de aproximativ 42-167 de milioane EUR pentru angajatorii respectivi. Beneficiile necuantificate pentru angajatori includ un grad mai mare de retenție și de loialitate a angajaților, raporturi de muncă mai sănătoase, reducerea numărului de plângeri și de procese în instanță și o mai bună planificare a resurselor, toate acestea urmând să contribuie la o creștere globală a productivității.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există vreuna; în caz contrar, costurile principale)? 

Nu există costuri semnificative pentru lucrători. Pentru angajatori: costul emiterii unei declarații scrise noi sau revizuite este preconizat să fie de 18-153 EUR pentru IMM-uri și de 10-45 EUR pentru întreprinderile mai mari. De asemenea, întreprinderile ar urma să aibă costuri punctuale legate de familiarizarea cu noua directivă: în medie de 53 EUR pentru un IMM și de 39 EUR pentru o întreprindere mai mare. Costurile suportate pentru a răspunde cererilor de noi forme de muncă se așteaptă să fie similare celor care decurg din emiterea unei noi declarații scrise. Angajatorii anticipează unele costuri indirecte moderate (consilierea juridică, revizuirea sistemelor de programare, timpul de gestionare a resurselor umane, informațiile pentru personal etc.). Va exista doar o ușoară pierdere de flexibilitate (și anume pentru mica proporție de angajatori care utilizează pe scară largă cele mai flexibile forme de muncă). Nu se preconizează niciun impact agregat semnificativ asupra salariilor, deși lucrătorii individuali ar obține posibilitatea de a câștiga mai mult datorită reducerii subocupării forței de muncă și a unor condiții de muncă mai previzibile.

Care va fi impactul asupra societăților, IMM-urilor și microîntreprinderilor?

Este probabil ca IMM-urile să cheltuiască ceva mai mult per declarație scrisă și ar putea avea costuri de familiarizare mai mari. Cu toate acestea, impactul global al măsurilor va depinde mai degrabă de modelul de afaceri al unei întreprinderi decât de dimensiunea acesteia (de exemplu, de măsura în care se bazează pe forme de muncă atipice). Formularele ar putea duce la economii (30-40 % per declarație scrisă furnizată) și ar facilita conformitatea în special în cazul IMM-urilor. Se preconizează că adoptarea unui regim simplificat pentru IMM-uri în cazul cererilor de trecere la o nouă formă de muncă va scădea costurile pentru IMM-uri.

Vor exista impacturi semnificative asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?

Costuri moderate pentru adaptarea cadrelor legislative ale statelor membre. Unele costuri legate de sporirea acțiunilor de asigurare a respectării legislației. În general, o reducere a incidenței muncii nedeclarate, deoarece măsurile propuse facilitează inspecțiile și asigurarea respectării legislației. Se pot preconiza venituri fiscale suplimentare și economii la prestațiile de asigurări sociale: venituri fiscale legate de interzicerea clauzelor de exclusivitate: 46-185 milioane EUR pe an; munca nedeclarată transferată către economia formală: 8-25 milioane EUR pe an ca venituri fiscale; 4-24 milioane EUR pe an ca reducere a prestațiilor de asigurări sociale.

Vor exista și alte impacturi semnificative? 

Un domeniu de aplicare mai uniform și informații mai clare privind condițiile de muncă vor sprijini mobilitatea atât în cadrul piețelor naționale ale muncii, cât și în cadrul UE. Se poate preconiza o reducere a incidenței muncii nedeclarate. De asemenea, se poate preconiza o contribuție semnificativă la drepturile fundamentale, în special în ceea ce privește libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, egalitatea dintre femei și bărbați și dreptul la o cale de atac eficientă și la acces la justiție.

D. Măsuri ulterioare

Când va fi revizuită politica?

Comisia va monitoriza punerea în aplicare în statele membre și va reexamina directiva în consultare cu statele membre și cu partenerii sociali de la nivelul UE, asigurând o perioadă suficient de lungă pentru evaluarea efectelor inițiativei după ce aceasta a fost pusă în aplicare integral.