COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.4.2017

SWD(2017) 200 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Tabloul de bord social

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale

{COM(2017) 250 final}
{SWD(2017) 201 final}
{SWD(2017) 206 final}

Crearea unei Europe mai sociale și mai echitabile reprezintă o prioritate absolută a Comisiei Europene. Pilonul european al drepturilor sociale a fost prezentat pentru a servi drept busolă pentru un proces care să aibă ca rezultat o convergență socioeconomică reînnoită și să stimuleze reformele la nivel național. În acest context, pilonul este sprijinit de un tablou de bord cu indicatori-cheie pentru verificarea rezultatelor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale statelor membre participante. Acest instrument de monitorizare ar permite totodată analiza comparativă a rezultatelor pozitive pentru a asigura o îmbunătățire la nivel global.

Tabloul de bord îndeplinește și rolul de cadru de referință pentru monitorizarea „progresului social” într-un mod concret, cuprinzător și obiectiv, care este accesibil și ușor de înțeles de către cetățeni. El depistează în timp util cele mai mari provocări sociale și la nivelul ocupării forței de muncă cu care se confruntă statele membre, UE și zona euro, dar și progresele realizate de-a lungul timpului. În scopul acestui tablou de bord, „progresul social” este definit drept capacitatea de a spori și a menține bunăstarea și oportunitățile cetățenilor, creând condiții propice pentru ca aceștia să își poată valorifica întregul potențial și să răspundă necesităților lor de bază.

Această definiție face trimitere la trei mari dimensiuni ale progresului social: (1) egalitate de șanse și de acces pe piața forței de muncă, (2) piețe dinamice ale forței de muncă și condiții de muncă echitabile și (3) sprijin public/protecție și incluziune socială.

1)„Egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă” acoperă aspectele de echitate în raport cu educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții, genul, inegalitatea și mobilitatea socială, condițiile de trai și tineretul;

2)„Piețele dinamice ale forței de muncă și condițiile de muncă echitabile” răspund la întrebarea dacă piețele funcționează în mod eficient și liber pentru a permite relocarea și căutarea unui loc de muncă într-o economie competitivă. Indicatorii de la această rubrică acoperă funcționarea piețelor forței de muncă, sprijinul pentru încadrarea în muncă și pentru tranziții și, în același timp, dimensiunea echității, respectiv condițiile de muncă și salariile;

3)„Sprijinul public/protecția și incluziunea socială” se referă la rezultatele echitabile ale acțiunii publice și/sau ale protecției sociale. Acest set de indicatori se referă, în principal, la furnizarea de servicii și la crearea de rețele de securitate socială.

Tabloul de bord compară rezultatele statelor membre cu media UE și cu media zonei euro. În plus, el va oferi posibilitatea, cel puțin pentru o parte dintre elementele sale, de a compara performanța UE cu cea a altor actori de la nivel internațional. Acest exercițiu de analiză comparativă poate avea rolul unei baze empirice pentru un proces reînnoit de învățare reciprocă din cele mai bune practici. Tabloul de bord va permite totodată vizualizarea tendințelor pe termen mai lung. Acolo unde este posibil și relevant, indicatorii sunt dezagregați în funcție de vârstă, gen și/sau nivel de educație.

Au fost selectate 12 domenii în funcție de care poate fi măsurat progresul social, asociate cu unul dintre cele trei capitole de mai sus. Indicatorii propuși pentru a acoperi aceste domenii sunt prevăzuți în anexă și se bazează pe datele cantitative existente, colectate de Eurostat (desprinse în principal din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață – EU-SILC, din ancheta asupra structurii câștigurilor salariale realizată la fiecare patru ani, combinate cu estimările naționale anuale și ancheta asupra forței de muncă din UE – AFM) și de OCDE.

Semestrul european, ciclul anual de coordonare a politicilor economice, reprezintă un mijloc important de a monitoriza îndeaproape evoluțiile de la nivelul UE și al statelor membre, acoperind gama largă de domenii la care se referă Pilonul european al drepturilor sociale. În acest context, tabloul de bord va fi dezbătut cu comitetele competente ale Consiliului, în vederea utilizării sale în cadrul semestrului european și a includerii în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, publicat în toamna fiecărui an, alături de Analiza anuală a creșterii. Totodată, primii indicatori pentru fiecare domeniu (cu caractere aldine) ar trebui utilizați ca indicatori principali pentru includerea tabloului de bord în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, iar ceilalți indicatori sunt indicatori secundari, la care Raportul comun privind ocuparea forței de muncă va face trimitere în textul său, acolo unde este relevant. Având în vederea creșterea importanței aspectelor sociale și de ocupare a forței de muncă în contextul semestrului european în ultimii ani, tabloul de bord va permite acordarea unei atenții sporite provocărilor de ordin social și în materie de ocupare a forței de muncă în cadrul semestrului european și al recomandărilor pentru zona euro și pentru fiecare țară formulate la finalul acestuia, care pot reflecta și promova o serie de reforme pertinente și țintite, conforme cu specificul național. De asemenea, el ar putea constitui un punct de referință pentru lucrările efectuate în privința dimensiunii sociale a zonei euro.

Anexă – Tabloul de bord social: indicatori principali și secundari

Egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă
Educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții	1.Rata abandonului timpuriu în sistemele de educație și formare profesională (Proporția persoanelor de 18-24 de ani care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare profesională, pe sexe) Eurostat
	Participarea adulților la procesul de învățare (Învățarea pe tot parcursul vieții - % al persoanelor de 25-64 de ani care participă la sistemele de educație și formare profesională, pe sexe) Eurostat
	Rezultate școlare slabe (rezultate slabe la matematică în urma evaluărilor PISA - tineri de 15 ani) OCDE
	Absolvenți de învățământ terțiar, grupa de vârstă 30-34 (Absolvenți de învățământ terțiar - % al persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învățământul terțiar, pe sexe) Eurostat
Egalitatea de gen pe piața forței de muncă	2.Diferențe de gen în ocuparea forței de muncă (Diferențe de gen în rata de ocupare a forței de muncă) Eurostat
	Diferențe de gen în munca cu fracțiune de normă (Diferențe de gen în munca cu fracțiune de normă ca procent din rata de ocupare totală) Eurostat
	Diferențe de remunerare între bărbați și femei, în formă neajustată (Diferențe neajustate de remunerare între bărbați și femei, pe oră, în %) Eurostat
Inegalitate și ascensiune socială	3.Inegalitatea veniturilor (Măsurată ca raport între chintila superioară și cea inferioară - S80/S20) Eurostat
	Variația rezultatelor în funcție de statutul socioeconomic al studenților (impactul statutului socioeconomic și cultural asupra rezultatelor obținute la evaluările PISA) OCDE
Condițiile de viață și sărăcia	4.Rata riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) (% al populației totale expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, pe sexe) Eurostat
1.	Rata riscului de sărăcie (AROP) (% al populației totale expuse riscului de sărăcie, pe sexe) Eurostat
2.	Rata deprivării materiale severe (SMD) (% al populației totale afectate de deprivare materială severă, pe sexe) Eurostat
3.	Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii (% al populației cu vârsta de maximum 60 de ani care trăiește în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii, pe sexe) Eurostat
4.	Rata privării severe de locuință (% al populației totale care trăiește în locuințe supraaglomerate și care este afectată de lipsa unei locuințe, în funcție de regimul de ocupare a locuinței) Eurostat
Tineret	5.Tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, grupa de vârstă 15-24 (Rata NEET, pe sexe) Eurostat
Piețe dinamice ale forței de muncă și condiții de muncă echitabile
Structura forței de muncă	6.Rata de ocupare a forței de muncă (20-64, în funcție de sex, vârstă și nivel de educație) Eurostat
	7.Rata șomajului (15-74, în funcție de sex, vârstă și nivel de educație) Eurostat
	Rata de activitate (15-64, în funcție de sex și vârstă) Eurostat
	Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24, pe sexe) Eurostat
	Proporția șomajului de lungă durată (din populația activă totală, pe sexe) Eurostat
Dinamica pieței forței de muncă	8.Măsuri de activare – participanți la politicile pieței forței de muncă per 100 de persoane care doresc să muncească (total) Eurostat
	Durata încadrării la locul de muncă actual [Procentul persoanelor angajate la locul de muncă actual în funcție de durată (un an sau mai puțin, 1-2 ani, 2-5 ani, peste 5 ani)] Eurostat
	Ratele tranziției de la contracte de muncă temporare la contracte permanente (media pe 3 ani) (% al persoanelor cu vârsta de minimum 18 ani al căror statut s-a modificat de la un contract temporar în anul precedent la un contract permanent în anul curent, pe sexe) Eurostat
Venituri, inclusiv cele legate de încadrarea în muncă	9.Venitul brut disponibil al gospodăriilor, ajustat, în termeni reali (SPC pe cap de locuitor: Indice 2008=100) Eurostat
	10.Remunerarea angajaților pe oră lucrată Calcule proprii pe baza datelor Eurostat
	Rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă (% al populației active cu vârsta minimă de 18 ani care este expusă riscului de sărăcie, pe sexe) Eurostat
Sprijin public/protecție și incluziune socială
Impactul politicilor publice asupra reducerii sărăciei	11.Impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile) asupra reducerii sărăciei (Diferența, în populația totală, între proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie înainte și după transferurile sociale, pe sexe) Eurostat
	Cheltuielile administrațiilor publice, pe destinații [Cheltuielile administrațiilor publice ca % din PIB, pe destinații (protecție socială, sănătate și educație)] Eurostat
	Rata agregată de înlocuire pentru pensii (Raportul între mediana pensiilor brute individuale ale categoriei de vârstă 65-74 și mediana veniturilor brute individuale ale categoriei de vârstă 50-59) Eurostat
Îngrijirea copiilor preșcolari	12.Copii cu vârsta de până la 3 ani care beneficiază de îngrijire formală [Copii care beneficiază de îngrijire formală (proporția copiilor din aceeași grupă de vârstă, 0-3 ani)] Eurostat
Asistență medicală	13.Nevoi nesatisfăcute autoraportate în materie de asistență medicală (EU SILC) (% al populației totale care a raportat o nevoie nesatisfăcută de asistență medicală, pe sexe) Eurostat
	Speranță de viață sănătoasă (la 65 de ani) Eurostat
	Cheltuieli suportate direct pentru asistență medicală Eurostat
Acces digital	14.Nivelul individual al competențelor digitale (Proporția populației cu competențe digitale generale de bază sau mai avansate, pe sexe) Eurostat
	Dimensiunea „conectivitate” a Indicelui economiei și societății digitale (DESI): Conexiune fixă în bandă largă (33%), conexiune mobilă în bandă largă (22%), viteză (33%) și tarife (11%) Tabloul de bord în domeniul digital