COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.8.2017

COM(2017) 427 final

2017/0193(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Schemele de plafonare și comercializare sunt instrumente de politică destinate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Prin plafonarea emisiilor de gaze cu efect de seră se asigură eficacitatea politicii pe plan ecologic și prin comercializarea certificatelor de emisii se oferă flexibilitate la reducerea de emisii. Uniunea Europeană are mai mult de un deceniu de experiență în ceea ce privește schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, cel mai mare sistem de plafonare și comercializare.

Atunci când se creează o legătură între diferite scheme de comercializare a certificatelor de emisii, participanții din cadrul unei scheme pot să folosească unități din cealaltă schemă pentru conformare. Se preconizează că prin crearea unei astfel de legături se va permite stabilirea pe o scară la largă a unor tarife pentru emisiile de carbon. Prin extinderea pieței și prin oferirea de noi posibilități de reducere, legătura mărește eficiența mecanismelor de comercializare a certificatelor de emisii din punctul de vedere al costurilor.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Dezvoltarea unei piețe internaționale a carbonului cu o bună funcționare, prin crearea, pe baza unei abordări ascendente, a unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii, reprezintă un obiectiv de politică pe termen lung al UE și al comunității internaționale, în special ca mijloc de realizare a obiectivelor în materie de climă, inclusiv în cadrul Acordului de la Paris.

Articolul 25 din Directiva de instituire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) 1 permite crearea unei legături între EU ETS și alte scheme de comercializare a certificatelor de emisii, cu condiția ca acestea să fie obligatorii, să aibă un plafon de emisii absolut și să fie compatibile. La 20 decembrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor cu Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din UE și Elveția.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii a Elveției (ETS-ul elvețian) este obligatorie din 2013 pentru entitățile mari și energointensive și prevede un plafon absolut în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, îndeplinind astfel două dintre condițiile de bază pentru crearea legăturii cu EU ETS.

În general, ETS-ul elvețian este foarte similar cu EU ETS la nivel de proiectare. EU ETS și ETS-ul elvețian vizează aceleași gaze și sectoare industriale, prevăd aceleași praguri de includere și definesc entități răspunzătoare la nivel de instalație. Cantitatea de certificate emise în fiecare an în cadrul ETS-ului elvețian scade anual, în paralel cu cantitatea de certificate la nivelul UE. Metodologiile de alocare sunt compatibile: licitarea este metoda standard în ambele scheme și indicatorii utilizați pentru industriile care beneficiază de alocări tranzitorii cu titlu gratuit sunt similari. Standardele cantitative și calitative pentru creditele internaționale sunt similare. Actuala perioadă de comercializare a celor două scheme acoperă anii 2013-2020. În ambele scheme, perioada de conformare este exprimată în ani calendaristici, entitățile vizate având obligația să raporteze emisiile și să restituie certificatele până la 31 martie și 30 aprilie din anul următor. Sancțiunile prevăzute în cadrul celor două scheme pentru nerespectarea obligației de restituire a unei cantități suficiente de certificate sunt similare.

ETS-ul elvețian nu cuprinde încă sectorul aviației, însă includerea acestuia în ETS-ul elvețian este considerată o condiție esențială pentru crearea legăturii cu EU ETS, dat fiind că activitățile de aviație reprezintă una dintre cele mai importante surse de emisii de gaze cu efect de seră din Elveția. Elveția depune eforturi pentru includerea sectorului aviației în ETS­ul său, preluând normele referitoare la aviație din cadrul EU ETS.

Similar schemei EU ETS, ETS-ul elvețian este în prezent în curs de revizuire pentru următoarea perioadă, 2021-2030. Acordul de creare a legăturii între EU ETS și ETS-ul elvețian (acordul de creare a legăturii) include dispoziții pentru asigurarea compatibilității neîntrerupte între scheme, astfel încât legătura să fie menținută în perioada 2021-2030.

•Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

În pofida utilizării tot mai dese a sistemelor de comercializare a emisiilor în Asia și în America de Nord, pentru moment nu există o piață internațională a carbonului cu un preț al carbonului uniform la nivel mondial. Țările iau diferite tipuri de măsuri de atenuare, constând atât în politici bazate pe piață, cât și în politici mai tradiționale de tip „comandă și control”. Acest fapt generează un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru sectoarele cu cele mai mari niveluri ale consumului de energie, însemnând transferul producției către țări cu obiective și politici mai puțin ambițioase. Prin crearea legăturii se va obține o convergență a prețurilor carbonului în schemele legate între ele, ceea ce contribuie la un mediu concurențial mai echitabil. În ceea ce privește aviația, odată ce acest sector va fi inclus în ETS-ul elvețian, zborurile din interiorul Elveției, zborurile dintre UE și Elveția și zborurile dintre statele membre ale UE vor fi tratate în mod similar.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Propunerea este formulată în temeiul articolului 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

În conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și articolul 191 din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială, în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

La articolul 218 din TFUE se stabilește procedura pentru negocierea și încheierea de acorduri între Uniunea Europeană și țări terțe sau organizații internaționale. La alineatul (5) de la articolul respectiv se prevede adoptarea de către Consiliu, la propunerea Comisiei în calitate de negociator, a unei decizii prin care se autorizează semnarea unui acord în numele Uniunii Europene. La articolul 218 alineatul (6) litera (a) din TFUE se prevede adoptarea de către Consiliu, la propunerea Comisiei în calitate de negociator, a unei decizii prin care se autorizează încheierea acordului, după obținerea aprobării Parlamentului European.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Directiva privind EU ETS este un instrument de politică existent al UE care continuă după 2020. În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TFUE, obiectivele acordului de creare a legăturii pot fi realizate numai printr-o propunere a Comisiei la nivelul UE, dat fiind că acordul va permite participanților la schema UE să folosească pentru conformare unități din schema elvețiană.

Măsurile luate la nivel european și, atunci când este posibil, la nivel mondial, sunt mai eficiente decât cele luate la nivelul statelor membre, având în vedere efectele transfrontaliere ale schimbărilor climatice. Măsurile luate la nivelul UE sunt cele mai potrivite pentru realizarea obiectivelor climatice ale UE la nivel intern și internațional și, în același timp, pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața internă a UE.

•Proporționalitatea

3.IMPLICAȚII BUGETARE

4.ELEMENTE DIVERSE

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

În acord se menționează clar că Elveția va prelua dispozițiile EU ETS referitoare la aviație în ETS-ul său înainte de intrarea în vigoare a acordului. Operatorii din domeniul aviației vor fi administrați de un stat SEE sau de Elveția după metoda „ghișeului unic”, astfel încât implementarea ambelor sisteme să intre în responsabilitatea unei singure autorități.

Comitetul mixt instituit prin articolul 12 din acord este principala structură directoare a acordului. El este format din reprezentanți ai celor două părți și este însărcinat cu administrarea și punerea în aplicare corespunzătoare a acordului. Comitetul mixt îndeplinește un rol esențial mai ales în procesul de schimb de informații și de coordonare, precum și în verificările efectuate pentru a se stabili dacă părțile continuă să îndeplinească criteriile esențiale. Comitetul mixt poate să propună modificări ale articolelor din acord și să efectueze modificări ale anexelor. Comitetul mixt intră în funcție, cu titlu provizoriu, la data semnării acordului.

La articolul 14 din acord este prevăzut un mecanism de soluționare a litigiilor. În cazul litigiilor privind interpretarea sau aplicarea acordului, oricare dintre părți poate sesiza comitetul mixt pentru găsirea unei soluții. În cazul în care comitetul mixt nu soluționează litigiul în termen de șase luni, la cererea uneia dintre părți poate fi sesizată Curtea Permanentă de Arbitraj.

Acordul poate fi denunțat în orice moment de oricare dintre părți (articolul 16). La articolul 15 sunt prevăzute modalități de suspendare temporară menite să protejeze integritatea schemelor de comercializare a emisiilor pe termen scurt. Prin mecanismul de suspendare propus se asigură faptul că certificatele din cealaltă schemă nu sunt restituite pentru conformare. Mecanismul de suspendare poate fi declanșat numai în câteva circumstanțe pentru o perioadă fixă de timp și poate fi prelungit până la denunțare.

În plus față de principii, obiective și mecanisme instituționale, acordul conține dispoziții de natură tehnică pentru activarea legăturii la nivel de registre (articolul 3), contabilizare (articolul 4), licitare (articolul 5), informații sensibile și securitate (articolele 8 și 9).

Pentru a permite comercializarea dintr-un registru în altul, se va crea o legătură directă între registre, pe baza unor standarde tehnice de creare a legăturii care vor reflecta principiile enunțate în anexa II la acord. Cu administrarea legăturii dintre registre vor fi însărcinați administratorul registrului elvețian, pentru Elveția, și administratorul registrului central, pentru UE. Pe lângă standardele tehnice de creare a legăturii, administratorii de registru care sunt responsabili cu legătura dintre registre trebuie să stabilească procedee comune de funcționare a legăturii dintre registre. Aceștia pot închide temporar legătura, în mod individual sau în comun, pentru întreținerea sistemului, ca urmare a unei încălcări a normelor de securitate sau în cazul unui risc de securitate.

Titularii de cont din registre vor fi în măsură să identifice originea certificatelor de emisii după crearea legăturii. Cel puțin o dată pe an, părțile trebuie să se informeze reciproc cu privire la cantitatea totală de certificate de emisie pe care le dețin în ETS-ul lor și care provin din celălalt ETS. De asemenea, părțile trebuie să se informeze reciproc cel puțin anual cu privire la certificatele de emisie provenite din celălalt ETS care au fost restituite pentru conformare sau au fost anulate în mod voluntar în celălalt ETS. În acord se prevede că UE și Elveția trebuie să contabilizeze fluxurile nete de certificate de emisii dintre schemele de comercializare a certificatelor de emisii între care s-a creat o legătură, în conformitate cu viitoarele norme contabile care sunt în prezent în curs de elaborare în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. De asemenea, se prevăd dispoziții pentru transferul și achiziționarea de unități ale cantității atribuite în cazul în care intră în vigoare cea de a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto. Comitetul mixt urmează să elaboreze detaliile referitoare la contabilizare și, dacă este necesar, modalitățile de transfer și achiziționare de unități ale cantității atribuite, care sunt stabilite în anexele la acord.

În acord se prevede că toate certificatele de emisii care nu au fost alocate cu titlu gratuit trebuie licitate în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu. Entitățile, inclusiv operatorii, care au dreptul să facă oferte în cadrul licitațiilor desfășurate în una dintre scheme au dreptul să facă oferte și în cadrul licitațiilor desfășurate în cealaltă schemă. Acordul permite continuarea actualelor regimuri de licitare din Elveția, cu condiția ca numărul total de certificate elvețiene (instalații staționare și aviație) care urmează să fie scoase la licitație în fiecare an să se situeze sub un prag de 1 000 000 de certificate elvețiene. După atingerea pragului respectiv, Elveția va aplica aceleași regimuri de licitare precum cele care se aplică în UE și care sunt specificate în anexa I la acord.

Părțile trebuie să protejeze informațiile sensibile. Fiecare parte rămâne responsabilă pentru marcarea ca atare a informațiilor sensibile pe care le difuzează și pentru determinarea, reducerea și eliminarea nivelului de sensibilitate, având obligația să informeze cealaltă parte în consecință. UE și Elveția vor conveni cu privire la marcarea și nivelul de sensibilitate al informațiilor difuzate în comun.

2017/0193 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European 2 ,

întrucât:

(1)În conformitate cu Decizia [XXX] a Consiliului din [...], Acordul dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost semnat la [... noiembrie 2017], sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.

(2)Schemele de plafonare și comercializare sunt instrumente de politică destinate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Crearea unei legături între schemele de plafonare și comercializare ar trebui să permită stabilirea pe o scară la largă a unor tarife pentru emisiile de carbon, oferind noi posibilități de reducere și mărind eficiența mecanismelor de comercializare a certificatelor de emisii din punctul de vedere al costurilor. Dezvoltarea unei piețe internaționale a carbonului cu o bună funcționare, prin crearea, pe baza unei abordări ascendente, a unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii, reprezintă un obiectiv de politică pe termen lung al UE și al comunității internaționale, în special ca un mijloc de realizare a obiectivelor în materie de climă, inclusiv în cadrul Acordului de la Paris.

(3)Acordul ar trebui să fie aprobat în numele Uniunii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se aprobă, în numele Uniunii, Acordul dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Textul acordului este atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului desemnează persoana împuternicită să efectueze, în numele Uniunii, schimbul de instrumente de aprobare prevăzut la articolul 21 din acord, pentru a exprima consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul acordului.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la […] 32.

Adoptată la Bruxelles,

(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

(2)

2 Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.8.2017

COM(2017) 427 final

ANEXĂ

la

Propunerea de decizie a Consiliului

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Acordul dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

UNIUNEA EUROPEANĂ,

(denumită în continuare „Uniunea”)

pe de o parte, și

CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ,

(denumită în continuare „Elveția”)

pe de altă parte,

(denumite în continuare „părțile”),

CONȘTIENTE CĂ schimbările climatice sunt o provocare globală și că pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea combaterii schimbărilor climatice sunt necesare eforturi internaționale;

LUÂND ACT DE angajamentele internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Protocolul de la Kyoto;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ Elveția și Uniunea împărtășesc obiectivul de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 și ulterior;

CONȘTIENTE CĂ revizuirile pentru perioadele viitoare de comercializare în cadrul schemelor de comercializare a certificatelor de emisii ale Uniunii și Elveției ar putea necesita revizuiri ale acordului, cel puțin pentru menținerea integrității angajamentelor de atenuare asumate de părți;

RECUNOSCÂND CĂ schemele de comercializare a certificatelor de emisii reprezintă un instrument eficace de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ prin crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii se va contribui la construirea unei piețe internaționale puternice a carbonului și se vor consolida în continuare eforturile de reducere a emisiilor depuse de părțile care au creat o legătură între respectivele lor scheme;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ prin crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să se evite relocările de emisii de dioxid de carbon și denaturarea concurenței între schemele legate între ele și să se asigure o bună funcționare a piețelor carbonului legate între ele;

AVÂND ÎN VEDERE schema de comercializare a certificatelor de emisii a Uniunii, instituită prin Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată, și schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită prin Legea privind CO2 și ordonanța aferentă;

REAMINTIND CĂ Norvegia, Islanda și Liechtenstein participă la schema de comercializare a certificatelor de emisii a Uniunii;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ, în funcție de calendarul de ratificare, legătura ar trebui să funcționeze de la 1 ianuarie 2019 sau de la 1 ianuarie 2020, fără a aduce atingere criteriilor esențiale aplicate anterior de Elveția sau de Uniune și nici aplicării cu titlu provizoriu;

CONȘTIENTE CĂ pentru crearea unei legături între schemele de comercializare a certificatelor de emisii sunt necesare accesul la informații sensibile, schimbul de informații sensibile între părți și, prin urmare, măsuri de securitate adecvate;

LUÂND ACT DE faptul că prezentul acord nu aduce atingere dispozițiilor prin care părțile își stabilesc obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt vizate de respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii;

RECUNOSCÂND CĂ prezentul acord nu aduce atingere eventualelor acorduri bilaterale dintre Elveția și Franța – în ceea ce privește statutul binațional al EuroAiport Basel­Mulhouse-Freiburg, astfel cum a fost stabilit prin „Convention franco-suisse du 4 juillet 1949 relative à la construction et à l’exploitation de l’aéroport de Bâle-Mulhouse” – cu condiția ca respectivele acorduri bilaterale să respecte criteriile esențiale și dispozițiile tehnice definite în prezentul acord;

RECUNOSCÂND CĂ dispozițiile prezentului acord sunt concepute având în vedere legăturile strânse și relația specială care există între Elveția și Uniune;

Salutând acordul la care s-a ajuns la Paris la 12 decembrie 2015 în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și recunoscând că aspectele contabile rezultate vor fi analizate în timp util, 

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectiv

Prin prezentul acord se creează o legătură între schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumită în continuare „EU ETS”) și cea a Elveției (denumită în continuare „ETS­ul Elveției”).

Articolul 2

Criterii esențiale

Schemele utilizate de părți pentru comercializarea certificatelor de emisii (denumite în continuare „ETS”) trebuie să îndeplinească cel puțin criteriile esențiale stabilite în anexa I.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII TEHNICE

Articolul 3

Registre

1.Registrele părților trebuie să îndeplinească criteriile definite în anexa I partea C.

2.În vederea activării legăturii dintre EU ETS și ETS-ul Elveției se creează o legătură directă între Registrul de tranzacții al Uniunii Europene (EUTL) din cadrul registrului Uniunii și Registrul suplimentar de tranzacții al Elveției (SSTL) din cadrul registrului elvețian, ceea ce va permite transferul dintr-un registru în altul al certificatelor de emisii emise în cadrul oricăreia dintre scheme.

3.Legătura dintre registre trebuie, printre altele:

a.să fie administrată pentru Elveția de către administratorul registrului elvețian și pentru Uniune de către administratorul central din Uniune;

b.să funcționeze în conformitate cu legislația aplicabilă din fiecare jurisdicție;

c.să se sprijine pe procese automatizate integrate atât în registrul elvețian, cât și în registrul Uniunii, pentru a facilita tranzacțiile;

d.să fie implementată astfel încât să asigure, în măsura posibilului, o funcționare uniformă pentru utilizatorii registrului elvețian și ai registrului Uniunii.

4.Administratorul registrului elvețian, administratorul central al Uniunii sau ambii administratori împreună pot închide temporar legătura dintre registre pentru întreținerea sistemului, ca urmare a unei încălcări a normelor de securitate sau în cazul unui risc de securitate, în conformitate cu legislația elvețiană și cu cea a Uniunii Europene. Părțile notifică, cât mai curând posibil, închiderea temporară a legăturii dintre registre pentru întreținerea sistemului, ca urmare a unei încălcări a normelor de securitate sau în cazul unui risc de securitate și se asigură că durata închiderii temporare este cât mai scurtă cu putință.

5.Părțile acționează cu promptitudine și în strânsă cooperare, utilizând măsurile disponibile în jurisdicțiile lor respective, pentru a preveni frauda și a conserva integritatea de piață a ETS-ului legat. În contextul ETS-ului legat, administratorul registrului elvețian, administratorul central al Uniunii și administratorii naționali din statele membre ale Uniunii Europene cooperează pentru a reduce la minimum riscul de fraudă, abuz sau activități infracționale care implică registrele, pentru a reacționa la incidentele de acest fel și pentru a proteja integritatea legăturii dintre registre. Măsurile convenite de către administratori pentru a reduce riscul de fraudă, abuz sau activitate infracțională sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

6.Administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii stabilesc procedee comune de funcționare pentru aspectele tehnice sau alte aspecte care sunt necesare pentru funcționarea legăturii, ținând cont de prioritățile din legislația națională. Procedeele comune de funcționare elaborate de administratori produc efecte după ce sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

7.Administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii elaborează standarde tehnice de creare a legăturii pe baza principiilor stabilite în anexa II, în care sunt descrise în detaliu cerințele pentru stabilirea unei legături robuste și sigure între SSTL și EUTL. Standardele tehnice de creare a legăturii elaborate de administratori produc efecte după ce sunt adoptate prin decizia comitetului mixt.

8.Problemele rezultate din punerea în aplicare și funcționarea legăturii dintre registre se soluționează prin consultarea din timp a administratorului registrului elvețian și a administratorului central al Uniunii și în conformitate cu procedeele comune de funcționare.

Articolul 4

Certificate de emisii și contabilizare

1.Certificatele de emisii care pot fi utilizate pentru conformare în cadrul ETS-ului uneia dintre părți sunt recunoscute în scopul conformării în cadrul ETS-ului celeilalte părți.

Certificat de emisii înseamnă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent pe parcursul unei perioade specificate, care a fost emis în cadrul EU ETS sau al ETS-ului Elveției și care este valabil în scopul respectării cerințelor din cadrul ETS-ului Elveției sau al EU ETS.

2.Restricțiile de utilizare a anumitor certificate care sunt valabile în una dintre scheme pot fi aplicate în cealaltă schemă.

3.Schema de comercializare a certificatelor de emisii în care a fost eliberat un certificat de emisii trebuie să poată fi identificată de către administratorii de registru și titularii de cont cel puțin pe baza codului de țară din numărul de serie al certificatului de emisii.

4.Fiecare parte informează cealaltă parte cel puțin anual cu privire la depozitele totale de certificate de emisii eliberate în cadrul celeilalte scheme și la numărul de certificate de emisii eliberate în cadrul celeilalte scheme care au fost restituite pentru conformare sau anulate în mod voluntar.

5.Părțile contabilizează fluxurile nete de certificate de emisii în conformitate cu principiile și normele de contabilizare aprobate de CCONUSC, după intrarea în vigoare a acestora. Acest mecanism se stabilește într-o anexă la prezentul acord, adoptată prin decizia comitetului mixt.

6.Odată cu intrarea în vigoare a celei de a doua perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto, părțile transferă sau dobândesc, într-un termen stabilit și în caz de denunțare conform articolului 16, un număr suficient de unități ale cantității atribuite (AAU) valabile pentru cea de a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto pentru a contabiliza fluxurile nete de certificate de emisii dintre părți, în măsura în care certificatele au fost restituite de către operatorii ETS pentru conformare și în măsura în care certificatele reprezintă emisii incluse în anexa A la Protocolul de la Kyoto. Mecanismul pentru aceste tranzacții se stabilește într-o anexă la prezentul acord, adoptată prin decizia comitetului mixt după intrarea în vigoare a modificărilor la Protocolul de la Kyoto. Anexa cuprinde, de asemenea, un acord asupra modului în care se gestionează partea din venituri valabilă pentru primul transfer internațional de AAU. 

Articolul 5

Licitare

1.Părțile nu pot vinde certificatele decât prin licitație.

2.Pot solicita permisiunea de a face oferte în cadrul licitațiilor de certificate operatorii din cadrul oricăruia dintre cele două ETS-uri. Accesul la licitațiile de certificate se acordă în mod nediscriminatoriu operatorilor din cadrul oricăruia dintre cele două ETS-uri. Pentru a se asigura integritatea licitațiilor, dreptul de a solicita permisiunea de a face oferte în cadrul licitațiilor poate fi acordat și altor categorii de participanți numai dacă respectivii participanți se supun legislației unei părți sau dacă sunt autorizați în mod expres să participe la licitații.

3.Licitațiile se desfășoară în mod deschis, transparent și nediscriminatoriu și în conformitate cu criteriile prezentate în anexa I partea D.

CAPITOLUL III

AVIAȚIE

Articolul 6

Includerea activităților de aviație

Activitățile de aviație sunt incluse de către părți în propriul ETS în conformitate cu criteriile esențiale stabilite în anexa I partea B. Includerea activităților de aviație în ETS-ul elvețian se efectuează după aceleași principii precum cele ale EU ETS, în special în ceea ce privește normele de acoperire, de plafonare și de alocare.

Articolul 7

Revizuirea acordului în cazul unor modificări referitoare la activitățile de aviație

1.Dacă intervin modificări în ceea ce privește activitățile de aviație în cadrul EU ETS, comitetul mixt revizuiește anexa I partea B corespunzătoare în conformitate cu articolul 13 alineatul (2).

2.Comitetul mixt se reunește, în orice caz, până la sfârșitul anului 2018 pentru a revizui dispozițiile relevante din acord cu privire la domeniul de aplicare al activităților de aviație, în temeiul articolului 13 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

INFORMAȚII SENSIBILE ȘI SECURITATE

Articolul 8

Informații sensibile

1.Prin „informații sensibile” se înțeleg informațiile și materialele sub formă orală, vizuală, electronică, magnetică sau scrisă, inclusiv echipamente și tehnologii, care au fost furnizate sau comunicate reciproc de părți în legătură cu prezentul acord și i) a căror dezvăluire neautorizată ar putea afecta în diferite grade interesele Elveției, ale Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii, ii) care trebuie protejate împotriva dezvăluirii neautorizate în interesul securității uneia dintre părți și iii) care au fost marcate ca sensibile de către una dintre părți.

2.Fără a aduce atingere legilor și reglementărilor respective ale părților, fiecare parte protejează informațiile sensibile, în special împotriva dezvăluirii neautorizate sau a pierderii integrității, în conformitate cu cerințele de securitate, nivelurile de sensibilitate și instrucțiunile de tratament definite în anexele II, III și, respectiv, IV. Prin „tratament” se înțeleg generarea, prelucrarea, stocarea, transmiterea sau distrugerea informațiilor sensibile sau a eventualelor date cuprinse în acestea.

Articolul 9

Niveluri de sensibilitate

1.Fiecare parte este responsabilă pentru marcarea ca atare a propriilor informații sensibile pe care le difuzează și pentru reducerea sau eliminarea nivelului de sensibilitate al informațiilor difuzate. Când informațiile sensibile sunt difuzate în comun de către părți, acestea stabilesc împreună marcarea și nivelul de sensibilitate, precum și reducerea sau eliminarea nivelului de sensibilitate.

2.Informațiile sensibile sunt însoțite de mențiunea ETS CRITICAL (informații ETS deosebit de sensibile), ETS SENSITIVE (informații ETS sensibile) sau ETS LIMITED (informații ETS cu circulație limitată), în conformitate cu nivelurile de sensibilitate prevăzute în anexa III.

3.Autorul informațiilor sensibile din cadrul părții emitente reduce nivelul de sensibilitate al respectivelor informații de îndată ce acestea nu mai necesită un nivel de protecție mai ridicat sau elimină statutul de sensibilitate de îndată ce acestea nu mai necesită protecție împotriva dezvăluirii neautorizate sau a pierderii integrității.

4.Partea emitentă informează partea destinatară cu privire la eventualele noi informații sensibile și la nivelul de sensibilitate aferent, precum și cu privire la eventualele reduceri ale nivelului de sensibilitate sau eliminări ale statutului de sensibilitate.

5.Părțile creează și mențin o evidență a informațiilor sensibile comunicate.

CAPITOLUL V

EVOLUȚII LEGISLATIVE

Articolul 10

Evoluții legislative

1.Prezentul acord nu aduce atingere dreptului fiecărei părți de a modifica sau a adopta dispoziții juridice relevante pentru prezentul acord, și nici dreptului de a adopta măsuri de protecție mai stricte.

2.Părțile își notifică reciproc în scris în timp util evoluțiile legislative din domeniile relevante pentru prezentul acord. În acest scop, comitetul mixt stabilește un proces de informare și consultare regulată.

3.În urma notificării efectuate în temeiul alineatului (2), oricare dintre părți poate solicita, în temeiul articolului 13 alineatul (4), un schimb de opinii asupra respectivelor evoluții legislative în cadrul comitetului mixt, în special pentru a se evalua dacă dispozițiile juridice în chestiune afectează în mod direct criteriile stabilite în anexa I.

4.După adoptarea de către una dintre părți a unei propuneri de act normativ relevant pentru prezentul acord, o copie a acesteia se transmite reprezentantului (reprezentanților) celeilalte părți în comitetul mixt.

5.După adoptarea de către una dintre părți a unui act normativ relevant pentru prezentul acord, o copie a acestuia se transmite reprezentantului (reprezentanților) celeilalte părți în comitetul mixt.

6.În cazul în care ajunge la concluzia că dispozițiile juridice în chestiune afectează în mod direct criteriile stabilite în anexa I, comitetul mixt adoptă o decizie privind modificarea corespunzătoare a părții relevante din anexa I. Decizia respectivă se ia în termen de șase luni de la data sesizării comitetului mixt.

7.În cazul în care nu se poate lua o decizie de modificare a anexei I în termenul prevăzut la alineatul (6), comitetul mixt examinează, în termen de opt luni de la sesizare, toate celelalte posibilități de a menține buna funcționare a prezentului acord și ia eventualele decizii necesare în acest sens.

Articolul 11

Coordonare

1.Părțile se coordonează în domeniile relevante pentru prezentul acord și, în special, în ceea ce privește criteriile stabilite în anexe, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acordului și integritatea continuă a ETS-ului părților și pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon și denaturarea nejustificată a concurenței între ETS-urile legate între ele.

2.Coordonarea are loc, în special, prin schimburi formale și informale de opinii sau prin furnizarea de informații și, la cererea uneia dintre părți, prin consultări în cadrul comitetului mixt.

CAPITOLUL VI

COMITETUL MIXT

Articolul 12

Componența și funcționarea comitetului mixt

1.Se instituie un comitet mixt format din reprezentanți ai părților.

2.Oricare dintre părți poate solicita convocarea unei reuniuni; comitetul mixt se întrunește în termen de 30 de zile de la formularea cererii.

3.Deciziile luate de comitetul mixt în cazurile prevăzute în prezentul acord sunt, de la data intrării lor în vigoare, obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare și respectarea acestora.

4.Comitetul mixt își stabilește regulamentul de procedură. Deciziile luate de comitetul mixt necesită acordul ambelor părți.

5. Comitetul mixt poate hotărî cu privire la constituirea de subcomitete sau grupuri de lucru care l-ar putea sprijini în exercitarea funcțiilor sale.

Articolul 13

Funcțiile comitetului mixt

1.Comitetul mixt are sarcina de a administra prezentul acord și de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia.

2.Comitetul mixt poate decide să adopte o nouă anexă sau să modifice o anexă existentă la prezentul acord.

3.Comitetul mixt analizează propunerile făcute de una dintre părți pentru modificarea articolelor din prezentul acord. Dacă este de acord cu o propunere, comitetul mixt o prezintă părților, în conformitate cu procedurile interne corespunzătoare ale acestora.

4.În urma unei solicitări efectuate în temeiul articolului 10 alineatul (3), comitetul mixt organizează un schimb de opinii referitoare la propunerile de dispoziții juridice, în special pentru a verifica dacă există riscul ca ETS-ul părții respective să nu mai îndeplinească criteriile stabilite în anexe ca urmare a adoptării respectivelor dispoziții juridice.

5.După suspendarea prezentului acord sau înainte de notificarea denunțării acestuia conform articolelor 15 și 16, comitetul mixt organizează un schimb de opinii și încearcă să ajungă la un acord de încetare a suspendării sau de prevenire a denunțării.

6.Comitetul mixt încearcă să soluționeze litigiile cu care a fost sesizat de către părți, în conformitate cu articolul 14.

7.Comitetul mixt efectuează periodic revizuiri ale acordului ținând seama de evoluțiile majore din fiecare ETS, inclusiv în ceea ce privește supravegherea pieței sau începerea unei noi perioade de comercializare, pentru a garanta, în special, că legătura nu aduce atingere nici obiectivelor de reducere a emisiilor interne ale oricăreia dintre părți, nici integrității și bunei funcționări a piețelor carbonului ale acestora.

8.Funcțiile comitetului mixt se limitează la cele prevăzute în prezentul acord.

CAPITOLUL VII

SOLUȚIONAREA LITIGIILOR

Articolul 14

Soluționarea litigiilor

1.Părțile sesizează comitetul mixt pentru soluționarea litigiilor privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord.

2.În cazul în care comitetul mixt nu soluționează litigiul în termen de șase luni de la sesizare, la cererea uneia dintre părți se sesizează Curtea Permanentă de Arbitraj, în conformitate cu Regulamentul Curții Permanente de Arbitraj din 2012.

3.În cazul litigiilor menționate la alineatul (1) care au survenit în cursul aplicării acordului, mecanismul de soluționare a litigiilor continuă să se aplice și după suspendarea sau denunțarea acordului.

CAPITOLUL VIII

SUSPENDAREA ȘI DENUNȚAREA

Articolul 15

Suspendarea articolului 4 alineatul (1)

1.Fără a aduce atingere articolului 16, o parte poate suspenda aplicarea articolului 4 alineatul (1) din prezentul acord în următoarele circumstanțe:

a.în cazul în care consideră că cealaltă parte nu își îndeplinește sau își îndeplinește numai parțial obligațiile instituite în temeiul articolului 2, al articolului 3 alineatul (1), al articolului 4 alineatul (1), al articolului 5 alineatul (3), al articolului 6, al articolului 8 alineatul (2), al articolului 10 alineatul (2), al articolului 10 alineatele (4)-(5) și al articolului 18 alineatul (2) din prezentul acord;

b.în cazul în care este informată în scris de cealaltă parte cu privire la intenția acesteia din urmă de a crea o legătură între ETS-ul său și cel al unei părți terțe;

c.în cazul în care este informată în scris de cealaltă parte cu privire la intenția acesteia din urmă de a denunța prezentul acord.

2.Decizia uneia dintre părți de a suspenda articolul 4 alineatul (1) din acord se notifică în scris celeilalte părți, împreună cu o justificare a suspendării. Decizia se publică imediat după ce s-a realizat notificarea celeilalte părți.

3.Suspendarea articolului 4 alineatul (1) din acord este temporară. Când articolul 4 alineatul (1) este suspendat în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol, suspendarea încetează odată cu soluționarea litigiului în conformitate cu articolul 14. Când articolul 4 alineatul (1) este suspendat în temeiul alineatului (1) litera (b) sau (c) de la prezentul articol, suspendarea este valabilă temporar, pentru o durată de 3 luni. Partea în cauză poate decide să reducă sau să prelungească durata suspendării.

4.În timpul suspendării, certificatele de emisii nu pot fi restituite pentru conformare într-un ETS din care nu provin. Toate celelalte tranzacții continuă să fie posibile.

5.Dacă din momentul transmiterii propunerii legislative în temeiul articolului 10 alineatul (3) până la termenul stabilit la articolul 10 alineatul (6) nu s-a solicitat niciun schimb de opinii în cadrul comitetului mixt sau dacă un astfel de schimb a avut loc și comitetul mixt a ajuns la concluzia că noile dispoziții nu afectează în mod direct criteriile, o parte nu poate suspenda aplicarea articolului 4 alineatul (1) pentru motivul că cealaltă parte nu își mai respectă obligația de a îndeplini criteriile stabilite în anexa I.

Articolul 16

Denunțarea

1.O parte poate denunța prezentul acord în orice moment prin informarea, în scris, a celeilalte părți cu privire la decizia sa și după efectuarea de consultări în cadrul comitetului mixt. Denunțarea produce efecte la 6 luni după notificarea celeilalte părți. Decizia se publică după notificarea celeilalte părți.

2.În cazul neprelungirii sau al desființării ETS-ului unei părți, prezentul acord se denunță automat în ultima zi de funcționare a ETS-ului în cauză.

3.În cazul denunțării, părțile ajung la un acord în ceea ce privește continuarea utilizării și stocării informațiilor pe care și le-au comunicat deja, cu excepția datelor păstrate în registrele lor respective. Dacă nu se ajunge la niciun acord, oricare dintre părți are dreptul de a solicita ștergerea informațiilor care au fost comunicate.

CAPITOLUL IX

   DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Punerea în aplicare

1.Părțile iau toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din prezentul acord, inclusiv din deciziile comitetului mixt.

2.Părțile se abțin de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor prezentului acord.

Articolul 18

Crearea unei legături cu părți terțe

1.Părțile la prezentul acord pot negocia cu o parte terță în vederea creării unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii.

2.Partea la prezentul acord care negociază crearea unei legături cu o parte terță aduce acest lucru la cunoștința celeilalte părți la prezentul acord și o ține la curent cu stadiul negocierilor.

3.Înainte de crearea legăturii între o parte la prezentul acord și o parte terță, cealaltă parte la prezentul acord decide dacă acceptă celălalt acord de creare a unei legături sau dacă denunță prezentul acord. În cazul în care aceasta acceptă celălalt acord de creare a unei legături, suspendarea articolului 4 alineatul (1) încetează.

4.În cazul creării unei legături cu o parte terță, dispozițiile prezentului acord pot fi revizuite.

Articolul 19

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 20

Versiuni lingvistice

Prezentul acord se întocmește în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză și toate versiunile lingvistice sunt deopotrivă autentice.

Articolul 21

Ratificare și intrare în vigoare

1.Prezentul acord are o durată nedeterminată, cu excepția cazului în care este denunțat în conformitate cu articolul 16.

2.Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părți în conformitate cu procedurile interne corespunzătoare ale acestora.

3.Părțile ratifică sau fac schimb de instrumente de ratificare numai după ce consideră că au fost îndeplinite toate condițiile pentru crearea legăturii, astfel cum sunt definite în prezentul acord.

4.Prezentul acord intră în vigoare la 1 ianuarie după efectuarea de către părți a schimbului de instrumente de ratificare. 

5.Intrarea în vigoare a articolului 4 alineatul (6) depinde de ratificarea, de către ambele părți, și de intrarea în vigoare, pentru ambele părți, a modificării de la Doha la Protocolul de la Kyoto, adoptată la cea de a 8-a reuniune a părților (Decizia 1/CMP.8; cea de a doua perioadă de angajament).

Articolul 22

Aplicare provizorie

Înainte de intrarea în vigoare a acordului, articolele 11 și 13 se aplică cu titlu provizoriu începând de la data semnării prezentului acord.

Adoptat la ... la data de ...

Pentru Confederația Elvețiană:            Pentru Uniunea Europeană:

Anexa I

Criterii esențiale

A.Criterii esențiale pentru instalații staționare

Criterii esențiale	În cadrul EU ETS	În cadrul ETS-ului Elveției
Obligativitatea participării la ETS	Participarea la ETS este obligatorie pentru instalațiile în care se desfășoară activitățile și se emit gazele cu efect de seră enumerate mai jos.	Participarea la ETS este obligatorie pentru instalațiile în care se desfășoară activitățile și se emit gazele cu efect de seră enumerate mai jos.
ETS trebuie să acopere cel puțin activitățile menționate în următoarele dispoziții:	Directiva 2003/87/CE, anexa I, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	Ordonanța privind CO2, articolul 40 alineatul (1) și anexa 6, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
ETS trebuie să acopere cel puțin gazele cu efect de seră menționate în următoarele dispoziții:	Directiva 2003/87/CE, anexa II, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	Ordonanța privind CO2, articolul 1 alineatul (1), în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Pentru ETS trebuie să fie stabilit un plafon care este cel puțin la fel de strict precum cel prevăzut în următoarele dispoziții:	Directiva 2003/87/CE, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 18 alineatul (1) ·Ordonanța privind CO2, articolul 45 alineatul (1), în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Nivelul de ambiție al ETS trebuie să fie cel puțin la fel de strict precum cel prevăzut în următoarele dispoziții:	Directiva 2003/87/CE, articolele 9 și 9a, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 3 și articolul 18 alineatul (1) ·Ordonanța privind CO2, articolul 45 alineatul (1) și anexa 8, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Limitele calitative ale creditelor internaționale trebuie să fie cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	·Directiva 2003/87/CE, articolele 11a și 11b ·Regulamentul (UE) nr. 550/2011 al Comisiei privind stabilirea, în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a anumitor restricții aplicabile utilizării de credite internaționale rezultate din proiecte ce implică utilizarea de gaze industriale ·Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei, articolul 58, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolele 5 și 6 ·Ordonanța privind CO2, articolul 4, articolul 4a alineatul (1) și anexa 2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Limitele cantitative ale creditelor internaționale trebuie să fie cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	·Directiva 2003/87/CE articolul 11a ·Regulamentul de instituire a registrului ·Regulamentul (UE) nr. 1123/2013 al Comisiei din 8 noiembrie 2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului ·Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei, articolul 60, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 3 alineatul (2) și articolul 16 alineatul (2) ·Ordonanța privind CO2, articolul 48, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Alocarea cu titlu gratuit se calculează pe baza unor indicatori și a unor factori de ajustare. Pentru instalațiile nou intrate se constituie o rezervă de maximum cinci procente din cantitatea de certificate de emisii pentru perioada 2013-2020. Certificatele de emisii care nu sunt alocate cu titlu gratuit se scot la licitație. În acest scop, EU ETS trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:	·Directiva 2003/87/CE, articolele 10, 10a, 10b, 10c · Decizia 2011/278/UE de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a cotelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE   · Calculele pentru determinarea factorului de corecție transsectorial în EU ETS în perioada 2013-2020 ·Lista pierderilor de carbon din 2014, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 18 alineatul (2) și articolul 19 alineatele (2) și (3) ·Ordonanța privind CO2, articolul 45 alineatul (2), articolele 46 și 47 și anexa 9, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
ETS trebuie să prevadă sancțiuni în aceleași cazuri și la aceeași scară precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	Directiva 2003/87/CE, articolul 16, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 21 ·Ordonanța privind CO2, articolul 56, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Monitorizarea și raportarea în cadrul ETS trebuie să fie cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	·Directiva 2003/87/CE, articolul 14 și anexa IV, · Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului · Regulamentul (UE) nr. 206/2014 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 în ceea ce privește potențialul de încălzire globală al gazelor cu efect de seră, altele decât CO2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Legea privind CO2, articolul 20 ·Ordonanța privind CO2, articolul 49, articolele 50­53 și articolul 55, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord
Verificarea și acreditarea în cadrul ETS trebuie să fie cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	·Directiva 2003/87/CE, articolul 15 și anexa V, · Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră și a rapoartelor privind datele tonă-kilometru și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	·Ordonanța privind CO2, articolele 51-54, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord

B.Criterii esențiale pentru aviație

Criterii esențiale	Pentru UE	Pentru Elveția
Obligativitatea participării la ETS	Participarea la ETS este obligatorie pentru activitățile de aviație în conformitate cu criteriile enumerate mai jos.	Participarea la ETS este obligatorie pentru activitățile de aviație în conformitate cu criteriile enumerate mai jos.
Includerea activităților de aviație și a gazelor cu efect de seră provenite din acestea și atribuirea zborurilor și a emisiilor lor respective după principiul zborului de plecare:	oîn conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului oîn conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei, articolele 17, 29, 35 și 56 și anexa VII ozborurile cu plecare de pe aerodromuri din Elveția și cu sosire pe aerodromuri din Spațiul Economic European sunt excluse din EU ETS începând cu 2017, în temeiul Directivei 2003/87/CE, articolul 25a	În conformitate cu Legea privind CO2 și Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4): 1.Domeniu de aplicare Zborurile cu sosire pe aerodromuri de pe teritoriul Elveției sau cu plecare de pe acestea, cu excepția zborurilor cu plecare de pe aerodromuri din Spațiul Economic European. Eventualele derogări temporare referitoare la domeniul de aplicare al schemei, cum ar fi derogările în sensul Regulamentului (UE) nr. 421/2014, pot fi aplicate în ETS-ul elvețian în conformitate cu cele introduse în EU ETS. În cazul activităților de aviație sunt incluse doar emisiile de CO2. 2.Limite ale domeniului de acoperire În domeniul general de aplicare menționat la punctul 1 de mai sus nu intră: 1.zborurile efectuate exclusiv pentru transportul monarhilor în funcție și al rudelor apropiate ale acestuia, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor aflați în misiune oficială, cu condiția ca o astfel de situație să fie dovedită prin indicatorul corespunzător al statutului zborului în planul de zbor; 2.zborurile militare și zborurile serviciilor de vamă și de poliție; 3.zborurile legate de misiuni de căutare și salvare, zborurile serviciilor de pompieri, zborurile umanitare și zborurile serviciilor medicale de urgență; 4.zborurile efectuate exclusiv în conformitate cu regulile de zbor la vedere menționate în anexa 2 la Convenția privind aviația civilă internațională din 7 decembrie 1944; 5.zborurile care se încheie pe aerodromul de unde a decolat aeronava și în timpul cărora nu au avut loc aterizări intermediare planificate; 6.zborurile de instruire efectuate exclusiv în scopul obținerii sau al păstrării unei licențe sau a unui grad, în cazul personalului navigant de conducere, dacă acest lucru este dovedit printr-o indicație corespunzătoare în planul de zbor, cu condiția ca scopul zborului să nu fie transportul de pasageri și/sau de marfă sau poziționarea sau transportul aeronavei; 7.zborurile efectuate exclusiv în scopul cercetării științifice; 8.zborurile efectuate în scopul verificării, al testării sau al certificării aeronavei sau a echipamentului de bord sau de sol; 9.zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă certificată la decolare mai mică de 5 700 kg; 10.zborurile operatorilor comerciali de aeronave cu emisii anuale totale mai mici de 10 000 de tone pe an cu privire la zborurile care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției sau cu mai puțin de 243 de zboruri pe perioadă timp de trei perioade consecutive de câte patru luni în domeniul de aplicare a ETS-ului elvețian, dacă operatorii nu intră în domeniul de aplicare al EU ETS; 11.zborurile operatorilor necomerciali de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului Elveției cu un total de emisii anuale mai mic de 1 000 de tone pe an în conformitate cu respectiva derogare aplicată în EU ETS, dacă operatorii nu intră în domeniul de aplicare al EU ETS.
Schimbul de date relevante în ceea ce privește aplicarea limitelor domeniului de aplicare în cazul activităților de aviație	Cele două părți cooperează în ceea ce privește aplicarea limitelor domeniului de aplicare din ETS-ul elvețian și din EU ETS în cazul operatorilor comerciali și necomerciali în conformitate cu anexa 1B. Mai precis, ambele părți asigură transferul rapid al tuturor datelor relevante, pentru a permite identificarea corectă a zborurilor și a operatorilor de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului elvețian și al EU ETS.
Plafonarea (cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocate operatorilor de aeronave)	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3c	Nivelul de strictețe al plafonului este similar cu cel din EU ETS, în special în ceea ce privește rata procentuală de reducere de la un an de comercializare la altul și de la o perioadă de comercializare la alta. Certificatele astfel plafonate se alocă după cum urmează: ·15 % sunt scoase la licitație, ·3 % sunt puse într-o rezervă specială, ·82 % sunt alocate cu titlu gratuit. Această repartizare poate fi revizuită în conformitate cu articolele 6 și 7 din prezentul acord. Până în 2020, cantitatea plafonată de certificate se calculează cu ajutorul unei abordări ascendente pe baza certificatelor care urmează să fie alocate cu titlu gratuit în conformitate cu repartizarea de mai sus. Eventualele derogări temporare în ceea ce privește domeniul de aplicare al schemei pot necesita ajustări proporționale corespunzătoare la cantitățile care urmează să fie alocate. Începând din 2021, cantitatea plafonată de certificate se determină în funcție de plafonul din 2020, ținând-se seama de o posibilă rată procentuală de reducere conform EU ETS.
Alocarea certificatelor pentru sectorul aviației prin licitare	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3d	De licitarea certificatelor de emisii elvețiene se ocupă autoritatea competentă din Elveția. Veniturile obținute din licitarea certificatelor elvețiene sunt încasate de Elveția.
Rezerva specială pentru anumiți operatori de aeronave	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3f	Certificatele sunt puse într-o rezervă specială pentru operatori nou intrați pe piață și operatori care se dezvoltă rapid, cu excepția faptului că Elveția nu va avea o rezervă specială până în 2020, dat fiind că anul de referință pentru culegerea de date pentru activitățile de aviație ale Elveției este 2018.
Indicatorul pentru alocarea de certificate cu titlu gratuit către operatorii de aeronave	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3e	Indicatorul nu poate fi mai mare decât cel din cadrul EU ETS. Până în 2020, indicatorul anual este de 0,000642186914222035 certificate per tonă-kilometru.
Alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit către operatorii de aeronave	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3e Ar trebui să se efectueze ajustări în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE la emiterea de certificate proporțional cu obligațiile de raportare și restituire corespunzătoare rezultate din includerea efectivă în EU ETS a zborurilor dintre SEE și Elveția.	Numărul de certificate de emisie alocate cu titlu gratuit operatorilor de aeronave se calculează prin înmulțirea datelor tonă-kilometru raportate efectuate în anul de referință cu indicatorul aplicabil.
Limitele calitative ale creditelor internaționale trebuie să fie cel puțin la fel de stricte precum cele prevăzute în următoarele dispoziții:	·Directiva 2003/87/CE, articolele 11a și 11b, și Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 și (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei.	·Legea privind CO2, articolele 5 și 6 ·Ordonanța privind CO2, articolul 4, articolul 4a alineatul (1) și anexa 2, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei anexe, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4).
Limite cantitative pentru utilizarea creditelor internaționale	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 11a	Utilizarea permisă este de 1,5 % din emisiile verificate până în 2020.
Culegerea de date tonă-kilometru pentru anul de referință	În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, articolul 3e	Cu excepția cazurilor prevăzute mai jos, culegerea datelor tonă-kilometru se realizează în același timp și pe baza aceleiași abordări precum culegerea datelor tonă-kilometru pentru EU ETS. Până în 2020 și în conformitate cu Ordonanța privind culegerea datelor tonă-kilometru efectuată de operatori de aeronave, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a acordului, anul de referință pentru culegerea datelor pentru activitățile de aviație ale Elveției este 2018.
Monitorizarea și raportarea	·Directiva 2003/87/CE, articolul 14 și anexa IV · Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului · Regulamentul (UE) nr. 206/2014 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 în ceea ce privește potențialul de încălzire globală al gazelor cu efect de seră, altele decât CO2, în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	Dispozițiile referitoare la monitorizare și raportare sunt la fel de stricte precum cele aplicabile în cadrul EU ETS.
Verificarea și acreditarea	·Directiva 2003/87/CE, articolul 15 și anexa V · Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră și a rapoartelor privind datele tonă-kilometru și acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE), în versiunea care se află în vigoare la data semnării prezentului acord	Dispozițiile referitoare la verificare și acreditare sunt la fel de stricte precum cele aplicabile în cadrul EU ETS.
Administrarea	Se aplică criteriile stabilite la articolul 18a din Directiva 2003/87/CE. În acest scop și în temeiul articolului 25a, Elveția este considerată statul membru de administrare în ceea ce privește atribuirea sarcinii de administrare a operatorilor de aeronave către Elveția și statele membre ale UE (SEE). În conformitate cu articolul 25a, autoritățile competente din statele membre îndeplinesc toate sarcinile legate de administrarea operatorilor de aeronave care le-au fost atribuiți, inclusiv pe cele legate de ETS-ul elvețian (de exemplu, primirea rapoartelor de emisii verificate care acoperă activitățile de aviație atât din UE, cât și din Elveția, alocarea și emiterea și transferul certificatelor de emisii, conformarea și asigurarea respectării etc.) Comisia Europeană și autoritățile elvețiene competente convin în mod bilateral asupra predării documentației și informațiilor relevante. Mai precis, Comisia Europeană asigură transferul către autoritățile elvețiene competente, în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE, al cantității de certificate ale UE necesare pentru alocarea cu titlu gratuit către operatorii de aeronave administrați de către Elveția. În cazul unui eventual acord bilateral care are ca obiect administrarea zborurilor legate de EuroAirport Basel­Mulhouse-Freiburg și care nu presupune modificarea Directivei 2003/87/UE, Comisia facilitează, dacă este necesar, punerea în aplicare a acordului, cu condiția să nu se ajungă la o dublă contabilizare.	În conformitate cu Ordonanța privind CO2, în versiunea care se află în vigoare la data intrării în vigoare a acordului, Elveția este responsabilă cu administrarea operatorilor de aeronave: ocu o licență de operare valabilă acordată de Elveția sau ocu cele mai multe emisii estimate atribuite aviației în Elveția în cadrul schemelor legate între ele. Autoritățile elvețiene competente îndeplinesc toate sarcinile legate de administrarea operatorilor de aeronave atribuiți Elveției, inclusiv pe cele legate de EU ETS (de exemplu, primirea rapoartelor de emisii verificate care acoperă activitățile de aviație atât din UE, cât și din Elveția, alocarea și emiterea și transferul de certificate de emisii, conformarea și asigurarea respectării etc.). Autoritățile competente elvețiene și Comisia Europeană convin în mod bilateral asupra predării documentației și informațiilor relevante. Mai precis, autoritățile elvețiene competente transferă către autoritățile competente ale UE cantitatea de certificate elvețiene necesare pentru alocarea cu titlu gratuit către operatorii de aeronave administrați de state membre ale UE (SEE).
Asigurarea respectării dispozițiilor juridice	Părțile asigură respectarea dispozițiilor juridice din respectivele lor ETS-uri în ceea ce privește operatorii de aeronave care nu își îndeplinesc responsabilitățile în cadrul schemei respective, indiferent dacă operatorul în cauză este administrat de o autoritate competentă din UE (SEE) sau din Elveția, în cazul în care asigurarea respectării de către autoritatea care administrează operatorul presupune măsuri suplimentare.
Atribuirea sarcinii de administrare a operatorilor de aeronave	În temeiul articolului 25a, în lista operatorilor de aeronave publicată de Comisie în conformitate cu articolul 18a alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE figurează statul membru de administrare, inclusiv Elveția, pentru fiecare operator de aeronave. Operatorii de aeronave atribuiți Elveției pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentului acord vor fi administrați de Elveția după data de 30 aprilie a anului respectiv și înainte de data de 1 august a anului respectiv. Cele două părți cooperează la schimbul de documente și informații relevante. Atribuirea unui operator de aeronave nu afectează intrarea operatorului în cauză în domeniul de aplicare al ETS-ului respectiv (cu alte cuvinte, un operator care intră în domeniul de aplicare al EU ETS și este administrat de autoritatea competentă din Elveția are în cadrul EU ETS același nivel de responsabilități precum în domeniul de aplicare al ETS-ului elvețian și invers).
Modalitățile de punere în aplicare	Eventualele modalități suplimentare necesare pentru organizarea activității și a cooperării în cadrul ghișeului unic pentru titularii de cont din aviație se elaborează și se adoptă de către comitetul mixt după semnarea acordului, în conformitate cu articolele 12, 13 și 22 din prezentul acord. Aceste modalități se aplică de la aceeași dată cu prezentul acord.
Asistența din partea Eurocontrol	În scopul părții referitoare la aviație din prezentul acord, Comisia include Elveția în mandatul conferit către Eurocontrol în legătură cu EU ETS.

C.Criterii esențiale pentru registre

ETS-ul fiecărei părți trebuie să cuprindă un registru și un registru de tranzacții care îndeplinesc următoarele criterii esențiale referitoare la mecanismele și procedurile de securitate și la deschiderea conturilor.

Criterii esențiale referitoare la mecanismele și procedurile de securitate

Registrele și registrele de tranzacții asigură confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și autenticitatea datelor stocate în sistem. În acest scop, părțile introduc mecanismele de securitate prezentate în cele ce urmează.

Criterii esențiale

Pentru accesarea conturilor este necesar un mecanism de autentificare cu doi factori pentru toți utilizatorii care accesează contul.

Atât pentru inițierea, cât și pentru aprobarea tranzacțiilor este necesar un mecanism de semnare a tranzacției. Codul de confirmare se trimite utilizatorilor pe un canal de comunicare diferit de cel principal.

Persoana care inițiază trebuie să fie diferită de persoana care aprobă în cazul oricăreia dintre următoarele operațiuni (principiul celor patru ochi): otoate operațiunile întreprinse de un administrator, mai puțin dacă se aplică excepții justificate care sunt prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii; otoate transferurile de unități, mai puțin dacă acest lucru este justificat de o altă măsură care asigură același nivel de securitate.

Trebuie să se prevadă un sistem de notificări prin care utilizatorii sunt alertați atunci când sunt efectuate operațiuni legate de conturile și depozitele lor.

Executarea unui transfer are loc la 26 de ore după inițierea sa în cazul tuturor utilizatorilor, astfel încât aceștia să poată să primească informațiile necesare și să oprească orice transfer suspectat că ar fi ilegal.

Administratorul elvețian și administratorul central al Uniunii trebuie, de asemenea, să ia măsuri pentru informarea utilizatorilor cu privire la responsabilitățile acestora în ceea ce privește securitatea propriilor sisteme (PC, rețea) și gestionarea datelor/navigarea pe internet.

Criterii esențiale pentru deschiderea și gestionarea conturilor

În ceea ce privește deschiderea de conturi trebuie respectate criteriile esențiale prezentate în cele ce urmează.

Criterii esențiale

Deschiderea unui cont (de depozit) de operator Cererea de deschidere a unui cont (de depozit) de operator formulată de operator sau de autoritatea competentă se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției). Cererea trebuie să cuprindă informații suficiente pentru identificarea instalației ETS și un cod de identificare al instalației relevante.

Deschiderea unui cont de depozit de operator de aeronave Fiecare operator de aeronave care intră în domeniul de aplicare al ETS-ului elvețian și/sau al EU ETS deține un cont de depozit de operator de aeronave. În cazul operatorilor de aeronave administrați de autoritățile elvețiene, acest cont se păstrează în registrul elvețian. Cererea formulată de către operatorul de aeronave sau de către un reprezentant autorizat al acestuia se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) în termen de 30 de zile lucrătoare de la aprobarea planului de monitorizare al operatorului de aeronave sau de la transferul acestuia de la autoritățile unui stat membru al UE la autoritățile elvețiene. Cererea trebuie să conțină codul (codurile) unic(e) de aeronavă al (ale) aeronavei care este operată de solicitant și care intră în domeniul de acoperire al ETS-ului elvețian și/sau al EU ETS.

Deschiderea unui cont personal/cont de depozit de persoană Cererea de deschidere a unui cont personal sau a unui cont de depozit de persoană se adresează administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției). Cererea trebuie să conțină informații suficiente pentru identificarea titularului de cont/solicitantului și cel puțin următoarele: ·în cazul persoanelor fizice: dovada identității și datele de contact; ·în cazul persoanelor juridice: oextras din registrul comerțului SAU oactele de înființare a persoanei juridice și dovada înmatriculării acesteia; ·cazierul judiciar al persoanei fizice sau, în cazul unei persoane juridice, al administratorilor acesteia.

Reprezentanți ai contului/autorizați Fiecare cont trebuie să aibă cel puțin un reprezentant autorizat/al contului, care este numit de către viitorul titular al contului. Reprezentanții autorizați/ai contului inițiază tranzacții și alte procese în numele titularului de cont. La numirea reprezentantului autorizat se transmit următoarele informații privind reprezentantul autorizat în cauză: ·numele și datele de contact; ·un document de identitate; ·cazierul judiciar.

Controlul documentelor Toate copiile documentelor depuse ca dovadă pentru deschiderea unui cont de depozit de persoană/cont personal sau pentru numirea unui reprezentant autorizat/al contului trebuie să fie copii legalizate. Copiile documentelor emise în afara statului trebuie să fie legalizate. Data certificării sau a legalizării nu trebuie să cadă cu mai mult de trei luni înainte de data cererii.

Refuzul de a deschide sau de a actualiza un cont sau de a numi un reprezentant al contului/autorizat Administratorul național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) poate refuza deschiderea, respectiv actualizarea unui cont sau numirea unui reprezentant al contului/autorizat, cu condiția ca refuzul să fie rezonabil și justificat. Motivele de respingere trebuie să fie justificate pe baza a cel puțin unuia dintre următoarele motive: ·informațiile și documentele furnizate sunt incomplete, neactuale, inexacte sau false; ·persoana propusă ca reprezentant este cercetată sau a fost condamnată în ultimii cinci ani pentru activități frauduloase cu certificate sau unități Kyoto, spălare de bani, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni grave pentru care contul poate servi drept instrument; ·motivele stabilite în legislația națională sau a UE.

Revizuirea periodică a informațiilor referitoare la cont Titularii de cont trebuie să aducă imediat la cunoștința administratorului național (Oficiul federal pentru mediu, în cazul Elveției) orice modificare a datelor contului sau ale utilizatorului, furnizând informațiile solicitate de administratorul național, care este responsabil pentru aprobarea actualizării informațiilor în timp util. Cel puțin o dată la trei ani, administratorul național verifică dacă informațiile aferente unui cont continuă să fie complete, actuale, exacte și reale și solicită titularului de cont să notifice orice modificare, dacă este cazul.

Suspendarea accesului la cont Accesul la conturi poate fi suspendat în cazul în care se încalcă dispozițiile referitoare la registru sau în care se află în curs o anchetă privind posibila încălcare a dispozițiilor referitoare la registru.

Confidențialitatea și dezvăluirea informațiilor Informațiile păstrate în EUTL, în SSTL, în registrul Uniunii, în registrul Elveției și în toate celelalte registre PK, inclusiv cele privind deținerile tuturor conturilor, toate tranzacțiile realizate, codul unic de identificare a unității aferent certificatelor și valoarea numerică unică a numărului de ordine a unității aferent unităților Kyoto deținute sau afectate de o tranzacție, sunt considerate confidențiale. Aceste date pot fi furnizate, la cerere, entităților publice relevante, dacă cererile respective urmăresc un obiectiv legitim și sunt justificate, necesare și proporționale (în vederea investigării, detectării, urmăririi, administrării fiscale, punerii în executare, auditării și supravegherii financiare pentru a se preveni și combate frauda, spălarea de bani, finanțarea terorismului, alte infracțiuni grave, manipularea pieței sau alte încălcări ale legislației Uniunii sau ale legislației naționale din statele membre ale SEE sau din Elveția și pentru a se asigura buna funcționarea a EU ETS și a ETS-ului elvețian).

D.Criterii esențiale pentru platformele de licitație și activitățile de licitare

Entitățile care efectuează licitații de certificate de emisii în cadrul ETS-urilor părților trebuie să îndeplinească criteriile esențiale prezentate în cele ce urmează și să efectueze licitațiile în consecință.

	Criterii esențiale
1	Selectarea entității care efectuează licitația se face prin intermediul unui proces care garantează transparența, proporționalitatea, egalitatea de tratament, nediscriminarea și concurența între diferitele platforme de licitație potențiale în baza legislației Uniunii sau a legislației naționale în domeniul achizițiilor publice.
2	Entitatea care efectuează licitația trebuie să fie autorizată pentru desfășurarea acestei activități și să ofere garanțiile necesare în desfășurarea operațiunilor sale; garanțiile respective cuprind, printre altele, măsuri de identificare și gestionare a potențialelor consecințe negative ale unui eventual conflict de interese, măsuri de identificare și gestionare a riscurilor la care este expusă piața, reguli și proceduri transparente și nediscreționare pentru efectuarea unor licitații echitabile și ordonate și resurse financiare suficiente pentru facilitarea unei bune funcționări.
3	Accesul la licitații este condiționat de îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la verificarea respectării de către clienți a obligației de diligență, în acest fel asigurându-se faptul că participanții nu subminează desfășurarea licitațiilor.
4	Procesul de licitare trebuie să fie previzibil, în special în ceea ce privește atât calendarul și succesiunea vânzărilor, cât și volumele estimate a fi puse la dispoziție. Principalele elemente ale metodei de licitare, inclusiv calendarul, datele și volumul estimat al vânzărilor, se publică pe site-ul internet al entității responsabile cu licitația cu cel puțin o lună înainte de începerea licitațiilor. Eventualele ajustări semnificative se anunță cât mai devreme posibil înainte de licitație.
5	Licitarea certificatelor se efectuează cu obiectivul de a se reduce la minimum eventualul impact asupra ETS-ului fiecărei părți. Entitatea responsabilă cu licitația se asigură că prețurile de licitație nu deviază considerabil de la prețurile relevante de pe piața secundară a certificatelor în cursul perioadei de licitație, situație care ar putea indica o deficiență a licitațiilor.
6	Toate informațiile neconfidențiale pertinente pentru licitații, inclusiv toate dispozițiile juridice, orientările și formularele se publică într-un mod deschis și transparent. Rezultatele fiecărei licitații efectuate se publică în cel mai scurt timp posibil și cuprind informațiile neconfidențiale relevante. Cel puțin o dată pe an se publică rapoarte privind rezultatele licitațiilor.
7	Licitarea certificatelor se supune unor norme și proceduri adecvate prin care se atenuează riscul de comportament anticoncurențial, abuz de piață, spălare de bani și finanțare a terorismului în cadrul licitațiilor. Normele și procedurile în chestiune trebuie să fie, în măsura posibilului, cel puțin la fel de stricte precum cele aplicabile piețelor financiare în regimurile juridice respective ale părților. Entitatea responsabilă cu licitația are, în special, obligația de a prevedea măsuri, proceduri și procese de garantare a integrității licitațiilor. Ea trebuie, de asemenea, să monitorizeze comportamentul actorilor de pe piață și să notifice autoritățile publice competente în cazurile de comportament anticoncurențial, abuz de piață, spălare de bani și finanțare a terorismului.
8	Atât entitatea care efectuează licitațiile, cât și procesul de licitare a certificatelor se supun unei supravegheri adecvate din partea autorităților competente. Autoritățile competente desemnate trebuie să dispună de competențele juridice necesare și de mecanismele tehnice pentru a supraveghea: ·organizarea și comportamentul operatorilor platformelor de licitație; ·organizarea și comportamentul intermediarilor profesionali care acționează în numele clienților; ·comportamentul și tranzacțiile actorilor de pe piață, în scopul de a preveni utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței; ·tranzacțiile actorilor de pe piață, în scopul de a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului. În măsura în care este posibil, supravegherea trebuie să fie la fel de strictă precum cea aplicabilă piețelor financiare în regimurile juridice respective ale părților.

Elveția se străduiește să recurgă la o entitate privată pentru licitarea certificatelor sale, în conformitate cu normele privind achizițiile publice. Până când contractează respectiva entitate și dacă numărul de certificate care urmează să fie scoase la licitație într-un an se situează sub un prag fix, Elveția poate continua să utilizeze metodele actuale de licitare, și anume efectuarea licitațiilor de către Oficiul federal pentru mediu, în condițiile prezentate mai jos: 1.pragul este de 1 000 000 de certificate, inclusiv certificatele care urmează să fie scoase la licitație pentru activitățile de aviație; 2.se aplică criteriile esențiale menționate mai sus, cu excepția criteriilor 1 și 2, în timp ce criteriile 7 și 8 se aplică, în măsura posibilului, numai Oficiului federal pentru mediu. Criteriul esențial nr. 3 se aplică împreună cu următoarele dispoziții: au dreptul să facă oferte în cadrul licitațiilor pentru certificate elvețiene, în conformitate cu metodele de licitare în vigoare la data încheierii prezentului acord, toate entitățile din SEE care au dreptul să facă oferte în cadrul licitațiilor din UE. Elveția poate acorda autorizații de efectuare a licitațiilor unor entități situate în SEE.

Anexa II

Standarde tehnice de creare a legăturii

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilesc următoarele:

·arhitectura legăturii de comunicare;

·securitatea transferului de date;

·lista funcțiilor (tranzacții, reconciliere etc.);

·definiția serviciilor web;

·cerințele referitoare la arhivarea datelor;

·modalitățile de lucru (birou de informații, asistență);

·planul de activare a comunicării și procedura de testare;

·procedura de testare a securității.

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilește cerința ca administratorii să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că SSTL, EUTL și legătura funcționează 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână și că eventualele întreruperi ale funcționării SSTL, a EUTL și a legăturii sunt menținute la un nivel minim.

În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilește că toate comunicările dintre Registrul suplimentar de tranzacții al Elveției (SSTL) și Registrul de tranzacții al Uniunii Europene (EUTL) constau în schimburi securizate de mesaje SOAP (Simple Object Access Protocol), pe baza următoarelor tehnologii 1 :

·servicii web pe bază de SOAP;

·rețea privată virtuală pe bază de hardware (VPN);

·limbaj de marcare extensibil (XML);

·semnătură digitală și

·protocoale de sincronizare a ceasului în rețea.

Standardele tehnice de creare a legăturii conțin cerințe de securitate suplimentare pentru registrul elvețian, SSTL, registrul Uniunii și EUTL și trebuie să fie consemnate într-un „plan de gestionare a securității”. În standardele tehnice de creare a legăturii se stabilesc în principal următoarele:

·dacă există suspiciunea că securitatea registrului elvețian, a SSTL, a registrului Uniunii sau a EUTL a fost compromisă, părțile se informează reciproc imediat și suspendă legătura dintre SSTL și EUTL;

·în cazul unei încălcări a normelor de securitate, părțile se angajează să facă schimb de informații fără întârziere. Dacă se cunosc detaliile tehnice, administratorul registrului elvețian și administratorul central al Uniunii își transmit, în termen de 24 de ore de la încălcarea normelor de securitate, un raport în care este descris incidentul (data, cauza, impactul, soluțiile).

Procedura de testare a securității, prevăzută în standardele tehnice de creare a legăturii, se execută înainte de stabilirea legăturii de comunicare între SSTL și EUTL și atunci când este necesară o nouă versiune sau ediție a SSTL sau a EUTL.

În standardele tehnice de creare a legăturii sunt prevăzute două medii de testare în plus față de mediul de producție: un mediu de testare pentru dezvoltator și un mediu de verificare în vederea acceptării.

Acționând prin intermediul administratorului registrului elvețian și al administratorului central al Uniunii, părțile trebuie să prezinte dovezi că în ultimele 12 luni s-a efectuat o evaluare independentă a securității sistemelor lor, în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii. Toate noile ediții importante de software sunt supuse, în conformitate cu cerințele de securitate prevăzute în standardele tehnice de creare a legăturii, unor teste de securitate, în special testului de rezistență la intruziuni. Testul de rezistență la intruziuni nu poate fi efectuat de către dezvoltatorul software-ului și nici de către subcontractanții acestuia.

Anexa III

Niveluri de sensibilitate și instrucțiuni de tratament

Părțile convin să utilizeze următoarele niveluri de sensibilitate pentru marcarea informațiile sensibile tratate și schimbate în cadrul acordului:

·ETS Limited

·ETS Sensitive

·ETS Critical

Informațiile marcate cu „ETS Critical” sunt mai sensibile decât informațiile marcate cu „ETS Sensitive”, care, la rândul lor, sunt mai sensibile decât informațiile marcate cu „ETS Limited”.

Părțile convin să elaboreze instrucțiuni de tratament pe baza politicii aplicate în prezent de UE pentru clasificarea informațiilor ETS și pe baza dispozițiilor aplicate de Elveția, și anume Ordonanța privind protecția informațiilor și Legea federală privind protecția datelor. Aceste instrucțiuni de tratament se prezintă spre aprobare comitetului mixt. În urma aprobării, toate informațiile se tratează conform nivelului lor de sensibilitate, în concordanță cu instrucțiunile de tratament.

În cazul în care părțile apreciază în mod diferit nivelul de sensibilitate, se aplică nivelul mai înalt.

Dispozițiile juridice ale fiecărei părți trebuie să cuprindă cerințe esențiale de securitate echivalente pentru următoarele etape de tratament, în care să se țină seama de nivelurile de sensibilitate ETS:

·Generarea documentului

oresurse

onivel de sensibilitate

·Stocarea

odocument electronic în rețea

odocument electronic într-un mediu local

odocument fizic

·Transmiterea electronică

otelefon și mobil

ofax

oe-mail

otransmitere de date

·Transmiterea fizică

ope cale verbală

oprin înmânare directă

oprin poștă

·Utilizarea

oprelucrare cu aplicații informatice

oimprimare

ocopiere

oeliminare din locul de păstrare

·Gestionarea informațiilor

oevaluare regulată a clasificării și a destinatarilor

oarhivare

oștergere și distrugere

Anexa IV

Determinarea nivelurilor de sensibilitate ETS

A.1 – Gradul de confidențialitate și integritate

Confidențialitate înseamnă caracterul rezervat al informațiilor, al unui întreg sistem informatic sau al unei părți dintr-un sistem informatic (precum algoritmi, programe și documentație), care nu pot fi accesate decât de persoanele, organismele și procesele autorizate.

Integritate înseamnă garanția că sistemul informatic și informațiile prelucrate nu pot fi modificate decât prin acțiuni deliberate și legitime și că sistemul va furniza în mod corect și complet rezultatul solicitat.

Pentru fiecare informație ETS considerată sensibilă, aspectul confidențialității (respectiv al integrității) trebuie luat în considerare din punctul de vedere al impactului potențial pe care dezvăluirea informațiilor în chestiune (respectiv modificarea involuntară sau distrugerea totală sau parțială a acestora) l-ar putea avea la nivel de întreprindere.

Gradul de confidențialitate și integritate se evaluează pentru fiecare aspect al securității în parte, pe baza definiției prevăzute în secțiunea A.2, iar nivelul global de sensibilitate al informațiilor se evaluează ulterior cu ajutorul grilei prevăzute în secțiunea A.3.

A.2 – Gradul de confidențialitate și integritate

A.2.1 – Definiția gradului „scăzut”

Toate informațiile referitoare la schema de comercializare a certificatelor de emisii care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii moderate, cum ar fi:

–efecte negative moderate asupra relațiilor politice sau diplomatice;

–publicitate negativă locală pentru imaginea sau reputația părților sau a altor instituții;

–incomodarea persoanelor fizice;

–efecte negative asupra moralului personalului/a productivității;

–pierderi financiare limitate sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite moderate pentru persoane fizice sau juridice;

–efecte negative moderate asupra unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

–efecte negative moderate asupra unei gestionări adecvate a părților și a operațiunilor acestora.

A.2.2 – Definiția gradului „mediu”

Toate informațiile referitoare la schema de comercializare a certificatelor de emisii care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii, cum ar fi:

–incomodarea relațiilor politice sau diplomatice;

–prejudicierea imaginii sau a reputației părților sau a altor instituții;

–neplăceri pentru persoanele fizice;

–reducerea indirectă a moralului personalului/a productivității;

–incomodarea părților sau a altor instituții în timpul unor negocieri comerciale sau politice cu alte părți;

–pierderi financiare sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite pentru persoane fizice sau juridice;

–efecte negative asupra cercetărilor penale;

–încălcări ale obligațiile legale sau contractuale în materie de confidențialitate a informațiilor;

–efecte negative asupra unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

–efecte negative asupra unei gestionări adecvate a părților și a operațiunilor acestora.

A.2.3 – Definiția gradului „ridicat”

Toate informațiile referitoare la schema de comercializare a certificatelor de emisii care, dacă ar fi dezvăluite unor persoane neautorizate și/sau și-ar pierde integritatea, ar putea aduce părților sau altor instituții prejudicii catastrofale și/sau inadmisibile, cum ar fi:

—efecte negative deosebite asupra relațiilor diplomatice;

—neplăceri considerabile pentru persoanele fizice;

—greutăți pentru menținerea unei funcționări eficace sau a securității părților sau a altor parteneri;

—pierderi financiare sau înlesnirea de câștiguri sau avantaje necuvenite pentru persoane fizice sau juridice;

—încălcări ale angajamentelor de a păstra confidențialitatea informațiilor puse la dispoziție de terți;

—încălcări ale restricțiilor legale în ceea ce privește comunicarea informațiilor;

—împiedicarea cercetărilor penale sau înlesnirea comiterii de infracțiuni;

—dezavantajarea părțile în cazul negocierilor comerciale sau politice cu alte părți;

—împiedicarea unei elaborări sau funcționări eficace a politicilor părților;

—subminarea unei gestionări corecte a părților și a operațiunilor acestora.

A.3 – Evaluarea nivelului de sensibilitate al informațiilor ETS

Pe baza gradelor de confidențialitate și integritate stabilite în conformitate cu secțiunea anterioară se determină sensibilitatea informațiilor, cu ajutorul următorului tabel de corespondență:

Gradul de confidențialitate Gradul de integritate	Scăzut	Mediu	Ridicat
Scăzut	ETS Limited	ETS Sensitive (sau ETS Limited*)	ETS Critical
Mediu	ETS Sensitive (sau ETS Limited *)	ETS Sensitive (sau ETS Critical *)	ETS Critical
Ridicat	ETS Critical	ETS Critical	ETS Critical

* Poate varia. De evaluat în fiecare caz în parte.

(1)

Aceste tehnologii sunt utilizate în prezent pentru stabilirea unei legături între registrul Uniunii și Registrul internațional al tranzacțiilor, precum și între registrul elvețian și Registrul internațional al tranzacțiilor.