COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 14.3.2017
JOIN(2017) 11 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU
Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 14.3.2017
JOIN(2017) 11 final
COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU
Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria
Introducere
Războiul din Siria, una dintre cele mai mari crize umanitare cu care s-a confruntat lumea de la Al Doilea Război Mondial încoace, continuă să aibă consecințe devastatoare și tragice pentru oamenii din această țară. Distrugerea orașului Alep este cel mai recent capitol care s-a adăugat, anul trecut, la istoria sumbră și, până acum, interminabilă a acestui conflict. Mai mult, impactul tot mai destabilizator al războiului se face simțit și asupra regiunii, prin strămutarea populației, răspândirea terorismului, exacerbarea diferendelor politice și confesionale.
Strategia UE pentru Siria, cerută de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2016, are drept obiectiv stabilirea modului în care UE poate să joace un rol mai important în contribuția, în cadrul existent convenit de ONU, la o soluție politică durabilă în Siria și să ajute la instaurarea stabilității și la sprijinirea procesului de reconstrucție după ajungerea la un acord și după demararea unei tranziții politice credibile. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) și Comisia încearcă să obțină susținere pentru strategie înainte de conferința „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii”, care va avea loc la Bruxelles la 5 aprilie 2017, considerând că această strategie constituie contribuția UE la două dintre cele trei teme largi ale conferinței menționate: sprijin pentru procesul politic și sprijin pentru reconciliere și stabilizare. A treia temă a conferinței, sprijinul pentru regiune, este abordată separat prin angajamentul de la Londra al UE și prin punerea în aplicare a pactelor UE cu Iordania 1 și Liban 2 și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia 3 .
În noua strategie sunt revăzute, de asemenea, aspectele legate de Siria din Strategia regională a UE pentru Siria și Irak și pentru combaterea ISIL/Da’esh, revizuită și actualizată ultima dată de către Consiliu în mai 2016 4 . Este necesar să se revizuiască rolul UE și posibilitatea de acțiune a acesteia în vederea aducerii unei contribuții la promovarea unei soluții politice care să se bazeze pe Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și care să funcționeze pentru toți sirienii, permițându-le să trăiască în libertate și demnitate, în securitate și în siguranță.
Cooperarea bilaterală cu guvernul sirian a fost suspendată după represiunea violentă a revoltei civile din 2011. UE a continuat totuși să sprijine poporul sirian, oferind asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești și ajutoare pentru furnizarea serviciilor esențiale și pentru sprijinirea societății civile. Pentru implementarea efectivă a acestei strategii este crucial să existe o mai bună coordonare între statele membre ale UE și instituțiile UE și respectivele instrumente financiare ale acestora.
1. Situația din Siria
1.1 Contextul de politică și de securitate
Reacția militară a regimului sirian la revolta politică pașnică din 2011 a provocat un război civil îndelungat care a fost susținut și amplificat de mai mulți actori externi. Prin prelungirea războiului ia naștere un mozaic de regiuni segregate și concurente, conduse de diferite grupări armate, ceea ce favorizează dezvoltarea Da’esh.
Părțile implicate în conflict nu au ajuns la niciun acord pentru încheierea războiului, în ciuda tratativelor de pace consecutive desfășurate sub egida ONU, a Comunicatului de la Geneva din 2012 5 și a eforturilor depuse de Grupul internațional de sprijin pentru Siria și de grupurile de lucru ale acestuia. Cu ocazia celei de a patra runde a tratativelor intrasiriene, care a avut loc la Geneva în februarie 2017, s-au identificat trei domenii de negociere viitoare, în concordanță cu RCSONU 2254 – guvernanța, constituția și alegerile –, la care se adaugă un domeniu de negociere suplimentar ad-hoc pentru eventualele discuții cu privire la combaterea terorismului.
Între timp, regimul sirian și aliații săi, precum și câteva grupuri extremiste violente și elemente ale opoziției armate au continuat sistematic să comită acte care au dus la o escaladare a violenței la fața locului. S-a ajuns astfel la creșterea vulnerabilității populației siriene, la inginerie demografică prin evacuări forțate și la încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar.
Nu a existat nicio tentativă de dialog din partea regimului, mesajul fiind clar: cine nu se supune trebuie să plece. Această abordare represivă nu poate deveni niciodată o bază stabilă pentru o viitoare Sirie unită și favorabilă incluziunii.
1.2 Contextul umanitar
Conflictul care durează de șase ani a făcut enorm de multe victime în rândul populației civile din Siria. Speranța de viață a scăzut cu 20 de ani. Dezvoltarea economică și umană a Siriei a fost adusă la stadiul de acum 40 de ani, ceea ce i-a determinat pe numeroși sirieni să își părăsească țara. Economia siriană s-a prăbușit și a fost înlocuită cu o economie a războiului, de care profită numai o minoritate redusă. Au nevoie urgentă de asistență umanitară aproape trei sferturi din populația rămasă în Siria 6 , adică 13,5 milioane de persoane 7 , din care peste șase milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării și peste cinci milioane de persoane se află în zone asediate și greu de accesat.
Ca urmare a încălcărilor aproape zilnice ale dreptului internațional umanitar, cum ar fi atacurile deliberate continue asupra infrastructurilor civile, inclusiv asupra rețelelor de distribuție a apei, asupra spitalelor și asupra școlilor, s-a instalat o penurie gravă de servicii esențiale. În același timp, prin politizarea tot mai accentuată a ajutorului au fost grav afectate atât accesul la asistența umanitară, cât și furnizarea acesteia.
1.3 Stadiul asistenței UE în ianuarie 2017
De la izbucnirea războiului, în 2011, UE a mobilizat în mod colectiv (UE și statele membre) peste 9,4 miliarde EUR ca răspuns la criza siriană, atât în Siria, cât și în regiune, devenind cel mai important donator.
În interiorul Siriei, UE a mobilizat peste 900 de milioane EUR. Peste 600 de milioane EUR din această sumă au fost utilizate pentru acordarea de asistență umanitară. Această finanțare a fost utilizată pentru satisfacerea nevoilor oamenilor în cadrul abordării „Pentru întreaga Sirie”, prioritatea fiind acordată operațiunilor multisectoriale de salvare a vieților omenești, în special în zonele slab deservite, contestate și asediate.
Asistența umanitară acordată de UE a ajuns la milioane de persoane care aveau nevoie de ea, în interiorul Siriei și în țările vecine care găzduiesc refugiați. În interiorul Siriei, asistența UE a permis partenerului nostru să ofere hrană, servicii medicale de urgență, adăpost, apă potabilă și articole de igienă la milioane de persoane, mai ales celor care aveau cel mai mult nevoie de acestea, și a sprijinit campania desfășurată de UNICEF pentru vaccinarea a 2,7 milioane de copii împotriva poliomielitei. Deși prezenta comunicare se axează pe ajutorul acordat în interiorul Siriei, UE a mobilizat un sprijin substanțial și pentru țările învecinate care găzduiesc refugiați (Turcia, Iordania, Liban), unde peste 1,15 milioane de refugiați sirieni în regiune au primit îngrijiri vitale și asistență medicală, precum și sprijin psihosocial și protecție.
De asemenea, UE a furnizat, prin diverse instrumente, asistență fără caracter umanitar în valoare de 327 de milioane EUR: prin Instrumentul european de vecinătate 8 au fost finanțate, în interiorul Siriei, acțiuni în diverse sectoare, cum ar fi educația, asigurarea mijloacelor de subzistență, guvernanța locală, sănătatea și sprijinirea societății civile.
Prin această finanțare se urmărește să se păstreze capitalul uman sirian, să se faciliteze accesul populației la serviciile de bază și să se consolideze capacitățile instituțiilor civile locale. În cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace 9 și al Instrumentului de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială 10 , UE sprijină societatea civilă siriană și apărătorii drepturilor omului. Prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare 11 se sprijină, de asemenea, proiectele desfășurate în interiorul Siriei pentru consolidarea securității alimentare a populației siriene.
UE a creat Instrumentul pentru refugiații din Turcia, al cărui buget total pentru perioada 20162017 se ridică la 3 miliarde EUR și din care se acordă sprijin pentru asigurarea mijloacelor de subzistență și a perspectivelor socioeconomice și educaționale ale refugiaților din Turcia pe termen mai lung.
UE a creat, de asemenea, Fondul fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană 12 care cuprinde contribuții în valoare de 932 de milioane EUR din partea a 22 de state membre și a Turciei. Fondul se adaugă la finanțarea directă din bugetul UE, care a fost utilizată până în prezent în regiune, pentru a ajuta cetățenii sirieni și comunitățile-gazdă din țările învecinate.
Finanțarea oferită de UE a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale refugiaților, în special în sectorul educației. De exemplu, 663 000 de copii și tineri din comunitățile de refugiați și din comunitățile-gazdă din Turcia, Liban și Iordania au acces la învățământ primar, servicii de protecție și îngrijiri psihosociale de calitate. În sectorul învățământului superior, prin proiectul „HOPES” se oferă burse de studii, consiliere educațională și cursuri de limbi străine pentru aproximativ 250 000 de tineri din comunitățile de refugiați sirieni și din comunitățile-gazdă din Iordania, Liban, Egipt, Irak și Turcia. În Turcia, printre intervențiile din domeniul educației se numără și construirea a 70 de noi școli și dotarea acestora cu materialul necesar.
2. Riscurile și amenințările pentru interesele fundamentale ale UE în cazul continuării războiului
Continuarea războiului din Siria ar putea conduce fie la divizarea țării în comunități confesionale, ceea ce ar putea alimenta și mai mult extremismul violent și terorismul, fie la impunerea controlului militar exercitat de regim în întreaga țară. În ambele cazuri, instabilitatea va continua, iar efectele perturbatoare ale acesteia, cum ar fi erodarea capacității arhitecturii juridice și instituționale internaționale de a rezolva alte neînțelegeri, se vor resimți pe o scară mai largă în regiune și în lume.
Repercusiunile oricăreia dintre aceste variante – continuarea conflictului sau continuarea guvernării autocratice, alternative la o tranziție politică negociată – ar fi contrare intereselor poporului sirian, ale regiunii și ale UE. Printre aceste repercusiuni s-ar număra:
pierderea de vieți omenești și agravarea suferințelor, inclusiv în zonele asediate, și, drept urmare, noi strămutări ale populației, în special apariția unor fluxuri mari de refugiați în întreaga regiune și spre Europa;
continuarea violenței, a radicalizării grupurilor armate și a răspândirii extremismului violent;
răspândirea activităților infracționale rezultate dintr-o economie a războiului, inclusiv a traficului de arme și de ființe umane;
continuarea declinului economic, însoțit de diminuarea oportunităților comerciale și economice;
rigidizarea diferențelor confesionale și, drept urmare, îngreunarea într-o și mai mare măsură a eforturilor de înscriere într-un proces de reconciliere națională;
creșterea instabilității în țările vecine, inclusiv împiedicarea a stabilizării Irakului după era Da’esh, și producerea unor noi efecte directe asupra Iordaniei, a Libanului și a Turciei și
distrugerea în continuare a patrimoniului cultural, inclusiv a unor situri din patrimoniul mondial, și traficul de bunuri culturale.
3. Țelurile strategice ale UE
Țelurile strategice pe care UE și le-a fixat în privința Siriei corespund intereselor și valorilor sale fundamentale și se bazează pe strategia globală a politicii externe și de securitate a UE și a politicii europene de vecinătate:
o singură Siria – o țară unită și întreagă teritorial pentru toți cetățenii sirieni;
o Sirie democrată – un guvern legitim și un sistem politic pluralist care să respecte statul de drept și drepturile individuale bazate pe egalitatea cetățenilor;
o Sirie favorabilă diversității și incluziunii – o țară multiculturală în care toate grupurile etnice și religioase să știe că le sunt protejate identitățile și că au acces egal la guvernare;
o Sirie puternică și sigură – un stat veritabil cu instituții funcționale, în care accentul să se pună pe securitatea cetățenilor și pe serviciile pentru cetățeni, în care să există o singură armată națională și în care forțele de poliție și de securitate să răspundă pentru actele lor;
o Sirie stabilă – un sistem politic stabil și o economie puternică, în care să se asigure servicii corespunzătoare de învățământ și sănătate pentru populație și care să atragă investițiile străine, să ajute la menținerea unor bune relații cu toți vecinii și să fie integrată în comunitatea internațională ca partener constructiv.
Pe măsură ce aceste țeluri strategice vor fi atinse, refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării se vor putea întoarce la căminele lor de bunăvoie, în demnitate și în siguranță.
4. Obiectivele UE
În vederea atingerii țelurilor strategice de mai sus, obiectivele UE pentru Siria sunt:
încheierea războiului printr-un proces de tranziție politică, negociat de părțile implicate în conflict cu sprijinul trimisului special al ONU pentru Siria și al principalilor actori internaționali și regionali;
promovarea unei tranziții concludente și favorabile incluziunii în Siria, prin sprijinul pentru consolidarea opoziției politice, în concordanță cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Comunicatul de la Geneva;
promovarea democrației, a drepturilor omului și a libertății de exprimare, prin consolidarea organizațiilor societății civile siriene;
promovarea unui proces de reconciliere națională care să se bazeze pe eforturile de consolidare a păcii și pe combaterea extremismului violent și a tensiunilor interconfesionale, inclusiv printr-o abordare a justiției de tranziție care să prevadă obligația de a da socoteală pentru crimele de război;
salvarea de vieți omenești prin satisfacerea promptă, eficace, concretă și bazată pe principii a nevoilor umanitare ale celor mai vulnerabili sirieni;
sprijinirea rezilienței populației siriene și a instituțiilor și societății siriene.
Aceste obiective sunt discutate mai amănunțit în secțiunea 5.
5. Principalele linii de acțiune în Siria în vederea îndeplinirii obiectivelor UE
5.1. Încheierea războiului printr-un proces de tranziție politică, negociat de părțile implicate în conflict cu sprijinul trimisului special al ONU și al principalilor actori internaționali și regionali
Orice soluție de durată la război trebuie să se axeze pe satisfacerea aspirațiilor și a nevoilor democratice ale poporului sirian și să permită deschiderea spațiului politic și civic pentru grupurile anterior excluse și realizarea unei reforme democratice și autentice a instituțiilor de stat. Întrucât își dorește ca tranziția politică să aibă loc pe calea negocierilor, UE se va implica pe deplin, recurgând la instrumentele de care dispune.
UE va continua să susțină în mod direct, tratativele de la Geneva, care se desfășoară sub egida ONU, inclusiv în cadrul discuțiilor tehnice care ar putea contribui la avansarea negocierilor politice în vederea încheierii războiului și a stabilirii parametrilor unui organism de guvernare de tranziție în conformitate cu RCSONU 2254 și cu Comunicatul de la Geneva. UE salută măsurile luate de Rusia, Turcia și Iran pentru sprijinirea acordului de încetare a focului, aprobat prin RCSONU 2336, și pentru pregătirea tratativelor intrasiriene de la Geneva.
Întrucât războiul din Siria este, în prezent, fasonat în mare măsură de implicarea militară directă a mai multor actori regionali și mondiali, UE a lansat, în deplină coordonare cu ONU, o inițiativă de promovare a dialogului politic cu principalii actori din regiune, în vederea găsirii unui limbaj comun pentru rezultatul final din Siria și în vederea stabilirii condițiilor pentru procesul de reconciliere și reconstrucție. Scopul acestei inițiative este de a contribui în continuare la ajungerea la un acord în cadrul procesului de pace intrasirian.
Pacea nu poate fi obținută dacă se colaborează cu părțile interesate siriene numai la nivel macro. Ea necesită în primul rând un efort concertat care să vizeze direct societatea civilă siriană, comunitățile siriene și populația siriană afectată de război, întrucât acestea ar trebui să participe la procesul de definire a unor dispoziții tranzitorii și a viitorului sistem politic sirian. În cadrul Inițiativei UE de sprijinire a procesului de pace în Siria 13 se află în curs de creare o platformă concretă de sprijinire a procesului de pace și a acordului de încetare a focului, de întărire a partidelor de opoziție și de participare la dialogul cu societatea civilă. UE va continua să sprijine eforturile pe care trimisul special al ONU pentru Siria le depune în vederea includerii societății civile în activitatea sa, prin intermediul unui centru de sprijin pentru societatea civilă („Civil Society Support Room”), și al unui comitet consultativ al femeilor („Women’s Advisory Board”).
UE își va menține măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților siriene care sprijină regimul pe toată durata represiunii populației civile. Măsurile care vizează anumite sectoare ale economiei siriene vor fi menținute, la rândul lor, cât va fi necesar, iar sancțiunile actuale vor fi extinse și mai mult, dacă va fi nevoie. UE va ține în permanență sub supraveghere impactul sancțiunilor și va analiza cu regularitate opțiunile de atenuare a eventualelor consecințe nedorite.
5.2. Promovarea unei tranziții concludente și favorabile incluziunii în Siria prin sprijinul pentru consolidarea opoziției politice, în conformitate cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Comunicatul de la Geneva
În Siria nu se poate realiza o tranziție cuprinzătoare și viabilă fără reprezentarea și capacitarea principalelor grupuri politice siriene.
Opoziția siriană, atât din interiorul, cât și din exteriorul Siriei, are nevoie de sprijin pentru a-și continua eforturile de transformare într-o platformă politică solidă și durabilă, capabilă să ofere o alternativă democratică și să joace un rol semnificativ în timpul tranziției din Siria și după aceasta. UE va continua să se bazeze pe activitățile întreprinse până în prezent pentru a sprijini grupurile majore de opoziție politică în procesul de negociere și pentru a le ajuta să își dezvolte și să își adapteze în continuare viziunea asupra tranziției și a viitorului statului și al societății siriene.
UE va continua să investească în unificarea opoziției siriene prin eforturile sale de consolidare a Înaltei Comisii pentru Negocieri și a celor două componente politice principale ale acesteia, Coaliția Națională Siriană și Comitetul Național de Coordonare.
UE va sprijini extinderea platformei de negocieri a opoziției prin intermediul dialogului cu alte grupuri de opoziție siriene care nu au fost reprezentate în procesul de la Geneva. De asemenea, UE încurajează dialogul dintre grupurile de opoziție și părțile interesate siriene, cum ar fi organizațiile societății civile, conducătorii religioși și șefii triburilor, comunitatea de afaceri și asociațiile femeilor, în vederea includerii punctelor de vedere ale acestora în platforma politică.
UE va continua să sprijine cooperarea și dialogul dintre opoziția politica siriană și grupările armate moderate, în vederea consolidării participării acestora la încetarea focului și la pregătirile pentru o viitoare tranziție politică.
5.3. Promovarea democrației, a drepturilor omului și a libertății de exprimare prin consolidarea organizațiilor societății civile siriene
UE va continua să acorde un sprijin substanțial organizațiilor societății civile siriene care împărtășesc valorile democrației, ale drepturilor omului și ale libertății de exprimare. Societatea civilă siriană va trebui să își asume un rol major în perioada de după conflict, urmând, printre altele, să ajute țara la depășirea trecutului, să facă posibile eforturile de reconciliere locală și națională și de dialog intercultural și interreligios și să contribuie la monitorizarea acordului politic, indiferent care va fi acesta.
În special, UE va sprijini crearea unor platforme coerente prin care societatea civilă să își poată promova mai bine obiectivele și în cadrul cărora să se facă auzită vocea unui spectru cât mai larg posibil al societății siriene. UE va acționa în vederea consolidării capacității societății civile de a purta un dialog cu publicul pentru a exprima preocupările cetățenilor sirieni. Va fi menținut sprijinul pentru organizațiile femeilor, organizațiile de tineret și organizațiile pentru drepturile minorităților care promovează o agendă de participare la o Sirie favorabilă incluziunii și democrației.
Sprijinirea libertății de exprimare ar trebui să cuprindă și susținerea dezvoltării unei mass-media dinamice, libere și independente și încurajarea unor canale de comunicare deschisă și tolerantă, inclusiv prin intermediul platformelor de comunicare socială.
5.4. Promovarea unui proces de reconciliere națională care să se bazeze pe eforturile de consolidare a păcii și pe combaterea extremismului violent și a tensiunilor interconfesionale, inclusiv printr-o abordare a justiției de tranziție care să prevadă obligația de a da socoteală pentru crimele de război
În timpul conflictului și după încheierea acestuia, UE va continua să sprijine inițiativele din domeniul justiției de tranziție, pentru a asigura tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de crime de război, de încălcări ale drepturilor omului și de nerespectarea dreptului internațional umanitar, inclusiv de utilizarea confirmată a armelor chimice. De asemenea, se va acorda sprijin pentru investigarea crimelor de război, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Aceste eforturi vor fi depuse în paralel cu sprijinul pentru consolidarea ajutorului psihosocial și a reconcilierii în toată țara.
În ceea ce privește eforturile de consolidare a păcii, UE va ajuta diferitele componente ale societății siriene să sprijine coexistența pașnică și reziliența comunităților, o condiție prealabilă pentru construirea unei viitoare Sirii democratice. Va fi necesar ca eforturile de mediere să fie orientate cu grijă, astfel încât ele să corespundă necesităților specifice ale comunităților locale și contextului schimbător al conflictului.
UE va sprijini eforturile de identificare a persoanelor dispărute și va oferi ocrotire familiilor acestora, prin consiliere, consultanță juridică și susținerea cauzei lor.
5.5. Salvarea de vieți omenești prin satisfacerea promptă, eficace, concretă și bazată pe principii a nevoilor umanitare ale celor mai vulnerabili sirieni
Furnizarea de ajutor umanitar în interiorul Siriei este din ce în ce mai dificilă. Aprobarea sau refuzarea accesului la ajutor umanitar a devenit o tactică de război folosită în scopuri proprii de toate părțile implicate în conflict. UE va continua să țină în mod concret legătura cu guvernul sirian și cu grupurile din opoziție pentru a reafirma că toate părțile implicate în conflict trebuie să respecte principiile fundamentale umanitare și că trebuie evitate intervențiile politice în furnizarea ajutorului umanitar. UE va continua să aplice o metodă bazată pe principii, pe nediscriminare și pe necesități la furnizarea ajutorului prin intermediul partenerilor săi.
Răspunsul umanitar al UE va continua să acopere două tipuri de scenarii, răspuns de urgență în prima linie și răspuns după starea de urgență, prin abordarea integrată a cinci sectoare-cheie de intervenție: hrana, sănătatea, adăpostul și articolele nealimentare, apa, salubrizarea și igiena și protecția. În cadrul răspunsului de urgență în prima linie, UE și partenerii săi din domeniul umanitar vor acorda prioritate domeniilor în care accesul populației civile la asistența umanitară este inexistent sau limitat. UE sprijină elaborarea unor planuri de urgență, în scopul de a anticipa eventualele deteriorări ale situației umanitare și de a reacționa cu eficacitatea la acestea.
De asemenea, UE va continua să ofere asistență de subzistență celor mai vulnerabili sirieni și în situațiile ulterioare fazei de urgență, cum ar fi în cazul strămutărilor pe termen lung sau al unei lipse prelungite a serviciilor de bază. UE va continua să consolideze complementaritatea dintre ajutorul umanitar, reziliență și sprijinul de subzistență.
În cadrul acțiunii sale diplomatice din domeniul umanitar, UE va continua să ceară ca toată părțile implicate în conflict să asigure protecția civililor, să permită accesul la ajutorul umanitar și să ofere un răspuns umanitar în concordanță cu dreptul internațional umanitar și cu principiile asumării răspunderii. UE își va menține sprijinul pentru o puternică abordare „Pentru întreaga Sirie”, considerând că aceasta este cea mai bună modalitate de a rezolva constrângerile privind accesul și de a furniza, într-un mod consecvent, bazat pe principii și eficace, asistență persoanelor care au nevoie de ajutor, prin toate platformele de ajutor, inclusiv prin operațiuni care implică traversarea liniilor de conflict și a frontierelor.
5.6. Sprijinirea rezilienței populației siriene și a instituțiilor și societății siriene, în concordanță cu abordarea „Pentru întreaga Sirie”
Consolidarea rezilienței populației siriene în conformitate cu abordarea „Pentru întreaga Sirie” presupune furnizarea de ajutor către populațiile afectate de pe tot teritoriul țării. Acest lucru este din ce în ce mai dificil din cauza lipsei de acces, a insecurității și a capacității restrânse a partenerilor însărcinați cu furnizarea efectivă a ajutorului de a lucra într-un mediu de conflict. Abordarea presupune ca destinația și modalitatea de furnizare a asistenței UE să fie evaluate și monitorizate cu prudență și într-un mod adaptat la situațiile de conflict. Prin urmare, UE a luat măsuri de atenuare a riscurilor politice și a altor tipuri de riscuri specifice activităților desfășurate în interiorul Siriei și și-a consolidat prezența în regiune.
UE va continua să sprijine reziliența populației civile siriene. Un accent deosebit se va pune pe crearea de locuri de muncă prin inițiative comunitare, elaborate la nivel local, prin care să se genereze venituri și să se promoveze un sentiment de autodeterminare. De asemenea, UE va continua să se concentreze asupra furnizării unor servicii de învățământ, cum ar fi serviciile de învățământ primar și superior, de dezvoltare a competențelor, de formare profesională și de sprijin psihosocial pentru copiii și tinerii sirieni, precum și asupra unor acțiuni specifice de promovare a accesului egal la educație pentru fete. Copiii și tinerii vor putea astfel să își continue școala și studiile, ceea ce le va deschide perspectiva unui viitor mai bun și le va asigura competențele necesare pentru a contribui la reconstrucția Siriei. De asemenea, cetățenii sirieni, în special tinerii, vor fi încurajați astfel să rămână sau să se întoarcă în Siria după încetarea conflictului și să găsească alternative la implicarea în grupările armate sau la grupările extremiste violente, diminuând influența acestora.
UE va depune eforturi pentru a evita prăbușirea administrației de stat siriene. Pentru ca un stat să funcționeze, este necesar să se asigure legătura dintre structurile de guvernanță de la toate nivelurile din întreaga țară. UE își va extinde sprijinul pe care îl oferă structurilor locale de guvernanță civilă din zonele administrate de opoziție, cum ar fi consiliile locale și alte entități administrative, pentru a mări transparența acestora și participarea la furnizarea serviciilor, pentru a consolida obligația acestora de a da socoteală pentru serviciile furnizate și pentru a preveni controlarea structurilor civile de către actori militari. UE se va coordona îndeaproape cu alți donatori și alte părți interesate, printre care și guvernul interimar sirian 14 , pentru a se asigura că abordările adoptate la nivel sectorial și intersectorial sunt complementare.
În cadrul abordării „Pentru întreaga Sirie”, UE va continua să ofere sprijin pentru crearea rezilienței pe întregul teritoriu al țării. Obiectivele acestui sprijin sunt:
(i) păstrarea capitalului uman al Siriei și continuarea furnizării de servicii, în vederea netezirii căii spre redresarea țării după încetarea conflictului și
(ii) punerea la dispoziție a mijloacelor necesare pentru ca oamenii să continue să trăiască în țara lor în demnitate și pentru ca persoanele strămutate în interiorul țării să beneficieze de serviciile de bază, reducându-se astfel fluxurile de migrație.
Abordarea „Pentru întreaga Sirie” ar trebui continuată în vederea pregătirii terenului pentru redresarea țării după încetarea conflictului și pentru reformarea statului după ajungerea la un acord, urmând ca instituțiile locale din întreaga țară să joace un rol stabilizator esențial.
6. Implicarea UE în planificarea timpurie a reconstrucției și a tranziției
6.1 Planificarea perioadei următoare ajungerii la un acord
UE a afirmat clar că nu va fi în măsură să sprijine reconstrucția țării atâta timp cât nu se demarează o tranziție politică generală, veritabilă și favorabilă incluziunii. Implicarea UE în procesul de reconstrucție este legată, așadar, de soluționarea politică a conflictului pe baza RCSONU 2254 și a Comunicatului de la Geneva. În plus, acei actori externi care au alimentat conflictul ar trebui să își asume o răspundere specială pentru costurile reconstrucției. Cu toate acestea, pentru a se putea acționa cu rapiditate și eficacitate la momentul potrivit, pregătirile trebuie să înceapă din timp. Necesarul de investiții va fi extrem de mare și va fi nevoie de eforturi mondiale.
UE va continua să participe și să contribuie la activitatea de planificare a perioadei următoare ajungerii la un acord, care este desfășurată de Grupul operativ interinstituțional al ONU și în cadrul căreia sunt definite intervențiile multisectoriale care vor fi necesare în primele 6 luni după încheierea unui acord de pace în vederea sprijinirii procesului politic și a structurilor guvernamentale de tranziție. Se depun, de asemenea, eforturi pentru ca evaluările pagubelor și ale nevoilor, realizate până acum de UE și ONU în comun, să fie extinse pentru a cuprinde mai multe orașe siriene și pentru ca nevoile populației să fie luate în considerare în acțiunile de reconstrucție. UE va încerca să integreze eforturi similare și paralele din partea Băncii Mondiale. Prin această activitate se va pregăti terenul și se va reduce timpul de care UE, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite vor avea nevoie, după ajungerea la un acord, pentru realizarea unei evaluări comune privind redresarea și consolidarea păcii („Recovery and Peace Building Assessment”), în sprijinul planurilor de redresare și reconstrucție pe termen lung, elaborate de structurile guvernamentale de tranziție.
UE depune deja eforturi pentru îmbunătățirea coordonării dintre statele membre ale UE și principalii donatori din Siria. În această privință, UE a găzduit deja, începând din octombrie 2012, nouă reuniuni centrale ale donatorilor, în vederea asigurării unei mai bune coordonări pe plan internațional a ajutoarelor de redresare, de creare a rezilienței și de dezvoltare, fără caracter umanitar, și în vederea planificării timpurii a răspunsului la criza din Siria. În cadrul pregătirilor pentru perioada următoare ajungerii la un acord, UE va lua legătura cu țările vecine ale Siriei, cu instituțiile financiare internaționale arabe și cu alte părți terțe relevante, pentru a discuta despre modurile în care vecinii Siriei și actorii regionali pot contribui la reconstrucția Siriei și despre modul în care s-ar putea sprijini returnarea sigură, voluntară și demnă a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării.
6.2 Rolul jucat de UE în reconstrucția Siriei
După demararea unei tranziții politice veritabile, în conformitate cu RCSONU 2254 și cu Comunicatul de la Geneva, UE va putea lua măsuri în sprijinul reconstrucției. Măsurile respective vor fi întreprinse în mod progresiv și numai ca răspuns la progrese concrete și cuantificabile:
Suprimarea măsurilor restrictive: UE ar putea să revizuiască actualele măsuri restrictive împotriva Siriei, pentru a sprijini redresarea și reconstrucția timpurie.
Reluarea cooperării: UE ar putea să reia relațiile de cooperare bilaterală cu guvernul sirian și să mobilizeze instrumentele corespunzătoare din cadrul politicii de vecinătate a UE și al altor programe în vederea stimulării economiei și a abordării provocărilor în materie de guvernanță și de asumare a răspunderii.
Mobilizarea de fonduri: UE va fi pregătită să contribuie la reconstrucția Siriei și să mobilizeze și să atragă fonduri de la alți donatori internaționali, după ce Siria va demara o tranziție politică veritabilă și generală. Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană ar trebui să joace un rol important în punerea în comun și canalizarea fondurilor din partea UE și a statelor membre ale acesteia, precum și din partea altor donatori.
Fără a aduce atingere rezultatelor consultărilor cu omologii sirieni competenți după ajungerea la un acord, care vor trebui să își definească propriile priorități în materie de reconstrucție, UE ar putea oferi sprijin în următoarele sectoare:
Securitatea: garantarea securității va fi de o importanță majoră la punerea în aplicare a oricărui acord politic. În faza imediat următoare ajungerii la un acord, UE ar putea finanța acțiuni de deminare și de îndepărtare a munițiilor neexplodate și ar putea sprijini mecanisme internaționale de supraveghere și monitorizare a încetării ostilităților. Siria va avea o tranziție de succes numai dacă instituțiile de securitate se supun unei reforme, în urma căreia să integreze obligația de a da socoteală și să se axeze pe siguranța și securitatea cetățenilor. În acest scop va fi necesar ca la nivel local și național să fie exercitată supravegherea civilă. UE ar putea sprijini reforma sectorului de securitate și demilitarizarea, demobilizarea și reintegrarea foștilor combatanți în viața civilă sau în serviciile de securitate reformate. UE ar putea finanța alte aspecte relevante, cum ar fi eliminarea armelor chimice și urmărirea și eliminarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor.
Guvernanța, reformele și furnizarea de servicii: în faza imediat următoare ajungerii la un acord, UE ar putea să sprijine acordarea de dividende ale păcii prin reluarea promptă a furnizării serviciilor de bază la nivel local (învățământ, sănătate, apă, electricitate, îndepărtarea molozului, gestionarea deșeurilor etc.), în special pentru zonele în care sunt găzduite multe persoane strămutate sau returnate. Pe termen mai lung, UE ar putea sprijini reforma instituțiilor de stat după încetarea conflictului, inclusiv eforturile de depășire a diferențelor la nivel de practici/administrații, consolidarea coerenței furnizării de servicii și refacerea comunităților divizate. UE ar putea să sprijine elaborarea unei noi constituții și organizarea de alegeri, în special prin acordarea de asistență pentru gestionarea alegerilor și prin organizarea unei misiuni a UE de observare a alegerilor. UE ar putea, de asemenea, să își intensifice sprijinul pentru furnizarea de servicii de către instituțiile statale și locale, consolidând astfel, pe întregul teritoriu al Siriei, legitimitatea unor instituții statale și locale reformate și responsabile. UE ar putea ajuta Siria să combată infracțiunile financiare prin punerea în aplicare a recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).
Coeziunea socială, consolidarea păcii și reconcilierea: în faza imediat următoare ajungerii la un acord, UE ar putea să sprijine procesele de reconciliere desfășurate la nivel local care sunt favorabile incluziunii, pentru a consolida acordul de pace și pentru a preveni reinstaurarea conflictului. UE ar putea, de asemenea, să sprijine autoritățile de tranziție la găsirea unor soluții la cele mai presante probleme (foștii deținuți și persoanele dispărute, soluționarea litigiilor locative și funciare etc.), în strânsă colaborare cu societatea civilă. UE este dispusă, de asemenea, să se implice în pregătirea și sprijinirea returnării sigure, voluntare și demne a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării și incluziunea acestora în societatea siriană. Pe termen mai lung, în acest scop vor fi necesare, printre altele, mecanisme judiciare de tranziție, bazate pe drepturi și axate pe victime, și măsuri de încurajare a reconcilierii naționale și locale, cum ar fi dialogul național, însoțite de o reformă profundă a justiției.
Capitalul uman: UE se poate baza pe inițiativele existente pentru a dezvolta și a păstra capitalul uman care va fi necesar pentru reconstrucția Siriei. În acest scop, ar putea fi mobilizate instrumentele relevante de politică sectorială ale UE, cum ar fi Programul Orizont 2020.
Redresarea economică: în faza imediat următoare ajungerii la un acord, UE ar putea să își mărească sprijinul pentru subzistență destinat populației, în special persoanelor celor mai vulnerabile, tinerilor și persoanelor strămutate. Pe termen mai lung, pacea și reconstrucția Siriei vor fi asigurate numai prin relansarea economiei siriene, o economie care a fost grav afectată de șase ani de război. Pentru redresarea economică va fi important să se creeze locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru toți sirienii (în special pentru refugiații care se întorc în țară, pentru persoanele strămutate, pentru comunitățile afectate de război și pentru foștii luptători), inclusiv în procesul de reconstrucție. Pentru a asigura eficacitatea maximă a sprijinului internațional, va fi esențial ca acțiunile comunității internaționale să urmeze aceeași direcție și să fie pe deplin coordonate. De îndată ce situația o va permite și în funcție de cerințe, eforturile de stabilizare macroeconomică ar putea fi conduse de Fondul Monetar Internațional (FMI), cu ajutorul împrumuturilor acordate de Banca Mondială și cu ajutorul recomandărilor cu privire la politicile de reforme structurale și sectoriale. După încetarea conflictului, Siria ar putea primi asistență macrofinanciară din partea UE, dacă va exista un program de plăți al FMI și dacă vor fi îndeplinite anumite condiții prealabile – respectul pentru mecanismele democratice, inclusiv pentru un sistem parlamentar pluripartidic, pentru statul de drept și pentru drepturile omului. Conform respectivelor lor mandate, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-ar putea mobiliza experiența și cunoștințele de specialitate în materie de finanțare a infrastructurilor și de dezvoltare a sectorului privat, inclusiv de sprijin pentru micii întreprinzători prin intermediul microcreditelor.
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12384-2016-ADD-1/ro/pdf (a se vedea anexa).
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-3001-2016-INIT/ro/pdf (a se vedea anexa).
https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/frit_factsheet.pdf.
http://ec.europa.eu/echo/files/news/20150206_JOIN_en.pdf
http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/05/23-fac-syria-iraq-daesh-conclusions/.
http://www.un.org/News/dh/infocus/Syria/FinalCommuniqueActionGroupforSyria.pdf
http://www.unocha.org/syria
http://www.worldometers.info/world-population/syria-population/
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1488982446020&uri=CELEX%3A32014R0232.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0230&qid=1490008204290&from=EN
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014R0235.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014R0233.
https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/20161220-eutf-syria_0.pdf
Fondul UE pentru Siria, creat în cadrul Instrumentului care contribuie la pace și stabilitate.
Creat în 2013 de către Coaliția Națională Siriană, Guvernul interimar sirian se străduiește să înființeze structuri de guvernanță locală funcționale în zonele administrate de opoziție din interiorul Siriei, care au capacitatea de a furniza servicii populației.