13.7.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 247/28

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind comerțul

(2018/C 247/06)

Raportor:

Micaela FANELLI (IT-PSE), primarul localității Riccia (Campobasso)

Documente de referință:

Propunere de regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană

COM(2017) 487 final

Comunicare privind lista din 2017 a materiilor prime critice pentru UE

COM(2017) 490 final

Raport privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare

COM(2017) 491 final

Comunicare pe tema „O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea valorificării oportunităților oferite de globalizare”

COM(2017) 492 final

Comunicarea pe tema „Încurajarea investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea intereselor esențiale”

COM(2017) 494 final

Recomandări de decizii ale Consiliului

COM(2017) 469 final, COM(2017) 472 final și COM(2017) 493 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană

COM(2017) 487 final

Amendamentul 1

Considerentul 13

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(13)

Este necesar să se stabilească elementele esențiale ale cadrului procedural pentru examinarea investițiilor străine directe de către statele membre pentru a permite investitorilor, Comisiei și altor state membre să înțeleagă modul în care astfel de investiții sunt susceptibile de a fi examinate și pentru a garanta că aceste investiții fac obiectul unei examinări transparente și nediscriminatorii între țările terțe. Aceste elemente ar trebui să includă cel puțin stabilirea termenelor pentru examinare și posibilitatea investitorilor străini de a recurge la o cale de atac judiciară împotriva deciziilor de examinare.

(13)

Este necesar să se stabilească elementele esențiale ale cadrului procedural pentru examinarea investițiilor străine directe de către statele membre pentru a permite investitorilor, Comisiei și altor state membre, ca și autorităților locale și regionale și partenerilor sociali interesați să înțeleagă modul în care astfel de investiții sunt susceptibile de a fi examinate și pentru a garanta că aceste investiții fac obiectul unei examinări transparente și nediscriminatorii între țările terțe. Aceste elemente ar trebui să includă cel puțin stabilirea termenelor pentru examinare și posibilitatea investitorilor străini de a recurge la o cale de atac judiciară împotriva deciziilor de examinare.

Expunere de motive

Deciziile luate de statele membre vor avea un impact important asupra autorităților din regiunile în care este prevăzută sau a fost realizată investiția străină directă (ISD), autorități care ar trebui, ca atare, să fie implicate în aceste decizii.

Amendamentul 2

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(18)

În acest scop, este, de asemenea, important să se asigure un nivel minim de informare și de coordonare în ceea ce privește investițiile străine directe care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament în toate statele membre. Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție de statele membre în care investiția străină directă este planificată sau a fost realizată, la cererea statelor membre sau a Comisiei. Informațiile pertinente includ aspecte precum structura de proprietate a investitorului străin și finanțarea investiției planificate sau realizate, inclusiv, dacă sunt disponibile, informații privind subvențiile acordate de țări terțe.

(18)

În acest scop, este, de asemenea, important să se asigure un nivel minim de informare și de coordonare în ceea ce privește investițiile străine directe care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament în toate statele membre. Aceste informații ar trebui , după consultarea autorităților locale și regionale interesate, să fie puse la dispoziție de statele membre în care investiția străină directă este planificată sau a fost realizată, la cererea statelor membre sau a Comisiei. Informațiile pertinente includ aspecte precum structura de proprietate a investitorului străin și finanțarea investiției planificate sau realizate, inclusiv, dacă sunt disponibile, informații privind subvențiile acordate de țări terțe.

Expunere de motive

Amendamentul 3

Articolul 3 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 3	Articolul 3
Examinarea investițiilor străine directe	Examinarea investițiilor străine directe
(2) Comisia poate examina investițiile străine directe care sunt de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau de ordine publică.	(2) Comisia poate examina investițiile străine directe care sunt de natură să afecteze proiecte existente sau planificate în mod responsabil sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau de ordine publică.

Amendamentul 4

Articolul 6 alineatele (1) și (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 6	Articolul 6
Cadrul referitor la examinarea efectuată de statele membre	Cadrul referitor la examinarea efectuată de statele membre
(1) Mecanismele de examinare ale statelor membre sunt transparente și nu fac discriminări între țările terțe. În special, statele membre stabilesc condițiile de declanșare a examinării, motivele examinării și normele procedurale detaliate aplicabile.	(1) Mecanismele de examinare ale statelor membre sunt transparente și nu fac discriminări între țările terțe. În special, statele membre stabilesc condițiile de declanșare a examinării, motivele examinării și normele procedurale detaliate aplicabile. În plus, în cadrul procedurii menționate și dacă este posibil, statele membre informează autoritățile locale și regionale din teritoriile în care este planificată sau a fost realizată investiția străină directă, consultându-le.
(2) Statele membre stabilesc termenele pentru emiterea deciziilor de examinare. Aceste termene le permit să țină cont de observațiile statelor membre menționate la articolul 8 și de avizul Comisiei menționat la articolele 8 și 9.	(2) Statele membre stabilesc termenele pentru emiterea deciziilor de examinare. Aceste termene le permit să țină cont de observațiile autorităților locale și regionale din teritoriile în care este planificată sau a fost realizată investiția străină directă și ale statelor membre menționate la articolul 8 și de avizul Comisiei menționat la articolele 8 și 9.
[…]	[…]

Expunere de motive

Amendamentul 5

Articolul 8 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 8	Articolul 8
Mecanismul de cooperare	Mecanismul de cooperare
(1) Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la orice investiții străine directe care sunt în curs de examinare în cadrul mecanismelor lor de examinare, în termen de 5 zile lucrătoare de la începerea examinării. Ca parte a informațiilor de furnizat și, dacă este cazul, statele membre care efectuează examinarea se străduiesc să indice dacă consideră că investițiile străine directe care fac obiectul examinării intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004.	(1) Statele membre consultă autoritățile locale și regionale din teritoriile în care este planificată sau a fost realizată investiția străină directă și informează Comisia și celelalte state membre cu privire la orice investiții străine directe care sunt în curs de examinare în cadrul mecanismelor lor de examinare, în termen de 5 zile lucrătoare de la începerea examinării. Ca parte a informațiilor de furnizat și, dacă este cazul, statele membre care efectuează examinarea se străduiesc să indice dacă consideră că investițiile străine directe care fac obiectul examinării intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004.

Expunere de motive

Este important ca autoritățile locale și regionale să fie consultate în cadrul examinării unei anumite ISD.

Amendamentul 6

Articolul 8 alineatul (6)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 8	Articolul 8
Mecanismul de cooperare	Mecanismul de cooperare
(6) Statele membre în care investiția străină directă este planificată sau a fost realizată țin cont în mod corespunzător de observațiile celorlalte state membre menționate la alineatul (2) și de avizul Comisiei menționat la alineatul (3).	(6) Statele membre în care investiția străină directă este planificată sau a fost realizată țin cont în mod corespunzător de observațiile autorităților locale și regionale din teritoriile în care este planificată sau a fost realizată investiția străină directă, menționate la alineatul (1), de observațiile celorlalte state membre menționate la alineatul (2) și de avizul Comisiei menționat la alineatul (3).

Expunere de motive

Este important ca autoritățile locale și regionale să fie consultate în cadrul examinării unei anumite ISD.

Amendamentul 7

Articolul 12

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Articolul 12	Articolul 12
Puncte de contact	Puncte de contact
Fiecare stat membru desemnează un punct de contact pentru examinarea investițiilor străine directe (denumit în continuare „punct de contact pentru examinarea ISD”). Comisia și celelalte state membre implică aceste puncte de contact pentru examinarea ISD în toate chestiunile legate de punerea în aplicare a prezentului regulament.	Fiecare stat membru desemnează cel puțin un punct de contact pentru examinarea investițiilor străine directe (denumit în continuare „punct de contact pentru examinarea ISD”). Comisia și celelalte state membre implică aceste puncte de contact pentru examinarea ISD în toate chestiunile legate de punerea în aplicare a prezentului regulament. Tot astfel, la solicitarea autorităților locale și regionale interesate, punctele de contact pentru examinarea investițiilor străine directe trebuie să furnizeze toate informațiile relevante pentru examinarea acestor investiții.

Expunere de motive

(i)	Dat fiind că – în unele state membre – politica comercială ține de nivelul regional, ar fi oportun să se prevadă și în aceste cazuri puncte de contact la nivel regional.

(ii)	Este important ca autoritățile locale și regionale să dispună de informații cât mai complete posibil în momentul adoptării unei poziții privind examinarea unei anumite ISD.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută pachetul de propuneri în materie de comerț și investiții prezentat de Comisie în siajul documentului de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare, document care răspunde mizelor cu care trebuie să se confrunte politica comercială a UE;

consideră că politica comercială este chemată să facă față unor provocări polimorfe, prin găsirea justului echilibru între diversele obiective multiple: consolidarea poziției comerciale a UE (legând-o de centrele de creștere globale), asumarea unui rol de lider în sprijinirea sistemului comercial multilateral, accelerarea creșterii economice și reducerea sărăciei, protejarea întreprinderilor, cetățenilor și regiunilor UE împotriva concurenței neloiale și gestionarea costurilor sociale și teritoriale, în special în sectoarele vulnerabile și în rândul lucrătorilor mai slab calificați;

împărtășește opinia conform căreia, în ultimii ani, comerțul internațional a stimulat creșterea și a promovat competitivitatea atât în interiorul UE, cât și în afara sa. Cu toate acestea, scoate în evidență preocuparea crescândă legată de distribuția inegală în societate a beneficiilor sale, de efectele puternice ale proceselor accentuate de aglomerare și marginalizare teritorială și – în special – de greaua încercare căreia trebuie să-i facă față unele economii și comunități locale, în termeni de reziliență;

sprijină ferm poziția Comisiei, conform căreia rolul important pe care politica comercială îl poate juca este de a garanta că globalizarea are efecte pozitive pe plan economic, social, teritorial și ecologic asupra cetățenilor și întreprinderilor din Europa și din restul lumii;

subliniază rolul fundamental al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în sprijinirea persoanelor care și-au pierdut locul de muncă ca urmare a unor schimbări structurale în sistemul schimburilor comerciale mondiale, din cauza globalizării. Cu toate acestea, reamintește (1) necesitatea reformării mecanismelor de funcționare, prin simplificarea procedurii de aprobare a FEG, prin coborârea pragurilor de declanșare a fondului (2) și prin majorarea bugetului său la cel puțin 500 de milioane EUR pe an și integrarea FEG în CFM, pentru a ține seama de faptul că, după 2014, domeniul de aplicare a FEG a fost extins pentru a-i cuprinde pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și că poate va fi necesară o altă extindere, pentru a include măsuri preventive. Insistă asupra complementarității dintre FEG și Fondul social european, ca parte a fondurilor structurale și de investiții europene (ESI), dat fiind că FEG este un mecanism care oferă asistență pe termen scurt, în timp ce măsurile pe termen lung, susținute de fondurile ESI, pot interveni în siajul celor din domeniile acoperite de FEG;

subliniază că, așa cum s-a scos în evidență într-o analiză (3) a fluxurilor comerciale din unele state membre, rezultatele regiunilor în termeni de exporturi se corelează pozitiv cu PIB-ul, că randamentul exporturilor se află în corelație pozitivă cu indicele competitivității regionale (ICR) și că, în fiecare stat membru analizat, propensiunea către exporturi și participarea țesutului productiv la acestea sunt concentrate puternic în câteva regiuni;

observă cu preocupare că aceste analize sunt confirmate de un alt studiu (4), conform căruia beneficiile ce rezultă din ISD par a fi mult mai mici în regiunile rurale, nemetropolitane și mai puțin dezvoltate în raport cu alte regiuni și că efectele în termeni de creștere a productivității sunt mai mici în regiunile rurale și nemetropolitane și de-a dreptul inexistente în regiunile mai puțin dezvoltate. Ca atare, contribuția la convergența impactului direct al ISD și a deschiderii piețelor este probabil să fie foarte limitată;

subliniază în acest sens rolul fundamental jucat de politica de coeziune în asigurarea unui nivel adecvat de investiții publice în regiunile și teritoriile UE marginalizate în raport cu aceste fluxuri, în sporirea competitivității acestor regiuni prin stimularea investițiile străine directe și prin favorizarea creșterii întreprinderilor neeuropene prezente deja în Europa;

reamintește că cel de al 7-lea Raport privind coeziunea al Comisiei Europene (din 9 octombrie 2017) a subliniat că valorificarea oportunităților oferite de globalizare, prin sprijinirea transformării economice în regiuni, inovare, modernizarea industriei și adoptarea unor noi tehnologii, ar trebui să se numere printre cele trei priorități ale viitoarei politici de coeziune post-2020;

10.

atrage atenția asupra faptului că încheierea de noi acorduri de liberalizare a comerțului reduce cuantumul taxelor vamale, care constituie o resursă proprie importantă pentru bugetul UE, și îndeamnă Comisia să prezinte, în scurt timp, o propunere de reformă substanțială a sistemului de resurse proprii ale UE, așa cum se solicită în avizul CoR 2017/1530 privind reforma sistemului de resurse proprii al UE în contextul următorului CFM, pentru perioada de după 2020;

Transparența și legitimitatea democratică a politicii comerciale a UE

11.

salută angajamentul Comisiei de a spori transparența negocierilor comerciale, fiind încrezător că această abordare va oferi statelor membre posibilitatea de a implica autoritățile locale și regionale și/sau alte părți interesate încă din etapa de formulare a obiectivelor politicii comerciale, specifică anumitor procese de negociere în cadrul comerțului exterior al UE;

12.

în acest sens, face trimitere la studiul CoR „Dimensiunea democratică a negocierilor UE privind acordurile comerciale: rolul și responsabilitatea cetățenilor și a autorităților locale și regionale”, în care se evidențiază că simpla disponibilitate a informațiilor nu este suficientă pentru a asigura un proces transparent și participativ și că trebuie acordată atenție specială mecanismelor de la nivel național și local menite să garanteze accesul la aceste informații. Autoritățile locale și regionale scot în evidență mai ales absența frecventă a mecanismelor formale de dialog cu nivelurile naționale respective în materie de politică comercială, un neajuns care se resimte și mai mult la nivelul UE;

13.

apreciază eforturile depuse de Comisie pentru a asigura mai multă claritate cu privire la natura mixtă a numeroase acorduri comerciale, prin reliefarea capitolelor despre investiții. Cu toate acestea, consideră că lipsa de consens cu privire la deschiderea piețelor la nivel mondial și la încheierea de noi acorduri comerciale este cauzată în mare parte de documentarea superficială privind efectele pozitive și negative ale anumitor acorduri și de imaginea neclară a responsabilității guvernelor în contracararea efectelor distributive negative generate de aceste acorduri;

14.

în siajul celor afirmate mai sus, reamintește poziția sa conform căreia este esențial ca, înaintea trecerii la fiecare nouă etapă de liberalizare a comerțului, să fie elaborate evaluări ale impactului teritorial care pot reprezenta un instrument puternic de identificare și cuantificare – înainte de începutul negocierilor – a impactului unui anumit acord comercial asupra regiunilor europene, permițând astfel luarea unor decizii mai solide, informate, transparente și bazate pe date concrete cu privire la conținut și adoptarea unui sprijin adaptat pentru regiunile respective, în vederea anticipării sau gestionării efectelor acordului;

15.

regretă, în acest sens, că Evaluarea de impact care însoțește Recomandare de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord de liber schimb cu Australia nu prevede acest tip de evaluări ale impactului teritorial în capitolul referitor la Efectele diverselor opțiuni strategice și la identificarea actorilor implicați (5);

16.

consideră că studiul privind impactul economic cumulat al viitoarelor acorduri de liber schimb dintre UE și alți 12 parteneri comerciali asupra agriculturii UE (6), realizat de Centrul Comun de Cercetare, este un bun exemplu al modului în care evaluările de impact pot contribui la formularea unor politici comerciale solide, transparente și bazate pe date concrete;

17.

salută susținerea științifică, bazată pe date concrete, oferită de studiul menționat procesului de elaborare a politicilor europene, dat fiind că agricultorii din UE sunt informați în legătură cu rezultatele scontate ale acordurilor comerciale, în special ale celor cu Australia și Noua Zeelandă. Consideră că, în contextul acestor negocieri, Comisia ar trebui să pună un accent deosebit pe efectele negative probabile asupra anumitor sectoare agricole (așa cum este evidențiat în studiu), protejând aceste sectoare și ținând seama de principiile de bază ale politicii agricole comune și de faptul că agricultura reprezintă activitatea principală și unica ocupație care susține locurile de muncă, spiritul întreprinzător și aprovizionarea cu alimente locale în multe zone ale UE (ca, de exemplu, în zonele de munte, unde agricultorii mențin viabile zone rurale aflate în circumstanțe dificile și contribuie, între altele, la păstrarea unor echilibre ecologice determinante);

18.

își reafirmă propria poziție, susținută de mult timp, mai ales în vederea negocierilor cu Australia și Noua Zeelandă, conform căreia acordurile comerciale ale UE nu trebuie să împiedice administrațiile publice de la orice nivel să furnizeze, să sprijine sau să reglementeze serviciile publice, nici să sporească gama de servicii în folosul cetățenilor (7) și nici să prevadă introducerea anumitor clauze sociale, menite – între altele – să stimuleze dezvoltarea economiei sociale, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 7 decembrie 2015;

19.

salută faptul că Comisia a instituit, la 22 decembrie 2017, un grup consultativ privind acordurile comerciale ale UE, cu scopul de a spori transparența și caracterul favorabil incluziunii al politicii comerciale a UE, dar, în lumina celor de mai sus, regretă că niciunul dintre cei 28 de experți (8) nu reprezintă vreo autoritate sau vreo asociație locală sau regională. În cazul în care Comisia își va menține această poziție, și anume ca nicio instituție sau organ al Uniunii să nu aibă reprezentanți în cadrul grupului consultativ, CoR se așteaptă să fie cel puțin invitat să participe în calitate de observator;

20.

solicită ca normele dreptului muncii în vigoare în UE și la nivel național, precum și standardele legale privind siguranța produselor, protecția datelor, a consumatorilor, a sănătății, a mediului și bunăstarea animalelor să fie garantate fără uniformizare la nivel inferior și să poată fi adaptate la nivelul statelor membre, în conformitate cu dreptul Uniunii; de asemenea, solicită ca, în acest domeniu, marja de apreciere de reglementare și financiară de la nivel regional și local să nu fie pusă sub presiune prin acorduri internaționale comerciale și de investiții;

Căutarea echității în afara UE

21.

subliniază că politica comercială nu se referă doar la interesele economice, ci reprezintă și un instrument important de solidaritate cu țările în curs de dezvoltare și cu cele aflate în situații de criză regională. În acest sens, reamintește decizia comună UE-Iordania referitoare la relaxarea regulilor de origine aplicabile schimburilor bilaterale, care reprezintă un exemplu optim pentru acest tip de abordare;

22.

salută documentul informal al Comisiei referitor la Capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) din acordurile de liber schimb (ALS) ale UE (9), document care a deschis calea dezbaterii privind respectarea, execuția și modalitățile de corelare a dispozițiilor în materie de durabilitate cu cele privind comerțul;

23.

în ceea ce privește chestiunea de a stabili dacă încălcarea unei dispoziții din capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă ar trebui să cuprindă efecte comerciale sau de-a dreptul sancțiuni, CoR subscrie ideii că țările care exercită o concurență neloială prin scăderea standardelor convențiilor de bază în domeniul muncii, de exemplu în ceea ce privește munca copiilor, ar trebui să fie pasibile de sancțiuni; consideră că, în acest context, este nevoie de studii suplimentare și de proiecte de cercetare, pentru a garanta că elaborarea politicilor se bazează pe probe concludente;

24.

salută angajamentul Comisiei de consolidare a sistemului comercial multilateral în centrul căruia se află OMC și constată că, fără această organizație, comerțul mondial s-ar subordona dinamicilor de putere dintre state și mai puțin anumitor valori; consideră că OMC ar putea oferi cadrul ideal pentru reducerea la minimum a externalităților negative ale acordurilor comerciale bilaterale în cazul țărilor terțe, ar putea conferi caracter multilateral cooperării în materie de reglementare realizate până acum între țări care împărtășesc aceleași principii și ar putea oferi altor membri interesați un parcurs explicit pentru aderarea la OMC;

Tribunalul multilateral pentru investiții

25.

salută recomandarea de decizie a Consiliului de autorizare a lansării de negocieri pentru instituirea unui tribunal multilateral pentru investiții (TMI), ca soluție pentru multe dintre problemele legate de soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), în special pentru lipsa legitimității și a garanției de independență, lipsa predictibilității și a coerenței procesului legislativ, absența posibilităților de a se recurge la o cale de atac judiciară, costurile ridicate, lipsa de transparență în soluționarea litigiilor dintre investitori și stat și nivelul scăzut al accesului IMM-urilor;

26.

menționează că, potrivit studiului CoR pe tema „Dimensiunea democratică a negocierilor UE privind acordurile comerciale: rolul și responsabilitatea cetățenilor și a autorităților locale și regionale”, aspectul semnalat cel mai des de autoritățile locale și regionale în legătură cu efectele acordurilor de liber schimb se referă la ISDS, care – din punctul lor de vedere – permite întreprinderilor private să conteste deciziile autorităților locale;

27.

subliniază că este nevoie de un echilibru între protecția drepturilor investitorilor privați, asigurată prin mecanisme de sancționare și protecția drepturilor lucrătorilor (în prezent lipsită de astfel de mecanisme) și invită Comisia să garanteze că propunerea privind înființarea unui TMI nu va prevedea păstrarea unui sistem juridic paralel, cu un tribunal special pentru investitorii străini, care să permită eludarea sistemelor juridice naționale doar în favoarea acestor investitori. De asemenea, solicită ca TMI să protejeze nu doar drepturile investitorilor, ci și drepturile statelor de a legifera și drepturile terților;

28.

cere Comisiei să precizeze cât mai repede dacă acest tribunal multilateral pentru investiții poate fi considerat o instituție unilaterală sau poate fi legat de jurisdicția unei alte instanțe și în ce fel pot participa comunitățile interesate la procedurile judiciare;

29.

cere Comisiei să limpezească mai bine care vor fi consecințele previzibile asupra litigiilor în cadrul actualelor tratate bilaterale de investiții (TBI) și interconexiunile dintre tribunalul multilateral pentru investiții și jurisdicțiile naționale, în special în ceea ce privește chestiunea epuizării căilor de atac naționale; în ce privește TBI încheiate în interiorul UE, în contextul cauzei în curs C-284/16 Achmea, susține opinia Comisiei potrivit căreia mecanismele ISDS prevăzute în TBI încheiate (înainte de aderare) în interiorul UE intră în conflict cu legislația UE privind competența exclusivă a tribunalelor UE pentru acțiunile care privesc legislația UE;

30.

își exprimă încrederea că solicitarea pe care Belgia a trimis-o, la 6 septembrie 2017, Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de a emite un aviz cu privire la legitimitatea noului sistem jurisdicțional bilateral în materie de investiții (SJI), prevăzut de Acordul UE-Canada (CETA), va aduce mai multă lumină asupra întregii dezbateri privind protejarea investițiilor;

31.

observă cu preocupare că unii dintre principalii parteneri comerciali ai UE, între care SUA și Japonia, nu sprijină crearea TMI și că preferința Japoniei pentru un sistem ISDS reprezintă una dintre principalele chestiuni rămase nesoluționate, în contextul acțiunilor întreprinse pentru a da curs acordului de principiu referitor la un acord de liber schimb, încheiat la 6 iulie 2016;

Propunerea de regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE

32.

subliniază importanța ISD pentru economia UE în ansamblul său și – mai concret – pentru unele din regiunile sale, în condițiile în care – în perioada 2003-2015 – investitorii din afara Europei au executat peste 52 000 de proiecte de investiții străine directe în Europa, în valoare de peste 2 600 de miliarde EUR (10);

33.

împărtășește opinia Comisiei, conform căreia deschiderea către ISD rămâne un principiu esențial pentru UE și o importantă sursă de creștere, care trebuie să fie însoțită de politici solide și eficace, menite – pe de o parte – să deschidă alte economii și să garanteze respectarea de către toate părțile implicate a acelorași reguli și – pe de altă parte – să protejeze activele europene de importanță esențială împotriva investițiilor care ar fi în detrimentul intereselor legitime ale UE sau ale statelor sale membre;

34.

salută, ca atare, principiile care stau la baza propunerii de regulament al Comisiei Europene, dat fiind că, în prezent, investițiile străine directe pot fi tratate diferit de statele membre, la nivel european neexistând reglementări unice în ceea ce privește examinarea lor;

35.

își exprimă preocuparea în legătură cu dreptul Comisiei Europene de a efectua o examinare din motive de securitate sau de ordine publică în cazul unei investiții străine directe care ar putea afecta proiecte sau programe de interes pentru Uniune, dat fiind că acest criteriu este foarte vag și poate cuprinde toate tipurile de ISD, iar lista din anexa respectivă nu este exhaustivă. În plus, nu există o definiție clară pentru securitate și ordine publică și, ca atare, nu există securitate juridică în ceea ce privește întinderea competențelor de intervenție ale Comisiei Europene. De aici ar putea rezulta că statele membre nu ar mai fi în măsură să decidă autonom cu privire la ISD din motive de securitate și ordine publică;

36.

regretă că o propunere atât de importantă a fost prezentată de Comisie fără o evaluare a impactului; consideră că studiul anunțat în comunicarea ce însoțește propunerea privind fluxurile de investiții în UE și studiul de impact ar fi trebuit să preceadă prezentarea propunerii, pentru a garanta că dezbaterile interinstituționale aferente se bazează pe date concrete;

37.

solicită să se precizeze în propunerea de regulament că restricțiile existente în calea liberei circulații a capitalurilor între UE și țările terțe pot fi menținute fără rezerve, din motive de ordine publică și siguranță publică sau fără a prevedea un cadru procedural specific;

38.

consideră că Comisia ar trebui să evalueze și politicile aflate la originea condițiilor care au dus la investiții cu probleme, dat fiind că – în multe cazuri – investițiile străine directe în infrastructură sau în întreprinderi aflate anterior în proprietatea statului sunt consecința politicilor de austeritate și a liberalizării unor sectoare strategice;

39.

subliniază că justificarea îngrădirii investițiilor străine directe prin rațiuni de securitate națională și de ordine publică este diferită de limitarea din cauza temerilor de distorsiuni pe piață și invită Comisia să prezinte garanții că mecanismul nu va fi utilizat ca măsură protecționistă disimulată. În acest sens, observă că un mecanism de examinare a ISD care limitează o investiție doar pentru că este subvenționată nu poate fi un motiv suficient pentru a o bloca și că trebuie să se demonstreze că ISD respectivă face parte dintre obiectivele industriale strategice sau naționale ale unui stat străin;

40.

cere Comisiei să aducă mai multe clarificări cu privire la consecințe, în cazul în care un stat membru nu se conformează poziției sale, și la măsura în care cadrul propus va permite reacții rapide și adecvate, având în vedere că examinarea de către UE a investițiilor nu ar trebui să dureze mai mult timp decât termenul specificat pentru procedurile naționale;

41.

pledează pentru instaurarea unui dialog cu privire la examinarea investițiilor cu principalii parteneri comerciali ai UE. Apropierea pe plan internațional a normelor privind examinarea investițiilor străine directe ar putea, într-adevăr, să limiteze conflictele și să promoveze siguranța investițiilor;

42.

salută acordul la care au ajuns colegiuitorii în legătură cu modificarea actualei metodologii antidumping a UE, care va trebui să țină seama de convențiile fundamentale ale OIM în momentul evaluării existenței unor distorsiuni semnificative;

43.

observă, cu toate acestea, că noile norme vor fi pe deplin eficiente doar dacă UE își va aduce la zi propriile instrumente de apărare comercială (IAC) și că impactul pozitiv asupra industriei este legat de reușita planurilor de modernizare a IAC propuse în 2013;

44.

recunoaște că Uniunea Europeană deține competențe exclusive în ceea ce privește investițiile străine directe, dat fiind că acestea intră în sfera politicii comerciale comune, în temeiul articolului 207 alineatul (1) din TFUE. Cu toate acestea, subliniază că Comisia propune prezentul regulament numai pentru acele state membre care au înființat mecanisme de examinare a investițiilor și că propunerea nu impune statelor membre să înființeze mecanisme proprii de examinare a investițiilor. Prin urmare, propunerea respectă pe deplin principiul subsidiarității.

Bruxelles, 23 martie 2018.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ

(1) Avizul CoR „Document de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare”, raportor: doamna Micaela Fanelli, adoptat la 10 octombrie 2017.

(2) Având în vedere mai ales că programul american echivalent („Trade Adjustment Assistance” – TAA) nu prevede un prag minim de disponibilizări.

(3) EPRS.

(4) Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON): „The World in Europe, global FDI flows towards Europe” („Lumea în Europa, fluxuri globale de ISD către Europa”).

(5) Pagina 18; documentul poate fi consultat aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1505372743628&uri=SWD:2017:293:FIN

(6) Studiu publicat la 15 noiembrie 2016; poate fi consultat aici: https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/cumulative-economic-impact-future-trade-agreements-eu-agriculture

(7) Avizul CoR pe tema „Pentru o politică comercială și de investiții mai responsabilă” [raportor: Neale Richmond (IE-PPE)], adoptat la 8 aprilie 2016.

(8) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156487.pdf

(9) Disponibil aici: http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1689

(10) Proiect de cercetare al Rețelei europene de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale (ESPON) pe tema „The World in Europe, global FDI flows towards Europe” („Lumea în Europa, fluxuri globale de ISD către Europa”).