P8_TA(2017)0280

Rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit

Rezoluţia Parlamentului European din 4 iulie 2017 referitoare la rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit (2016/2035(INI))

(2018/C 334/03)

Parlamentul European,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

—	având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (3) (Directiva-cadru privind apa),

—	având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la pescuitul costier la scară mică, pescuitul artizanal și reforma politicii comune în domeniul pescuitului (4),

—	având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la Creșterea albastră: consolidarea creșterii durabile în sectoarele de transport marin, maritim și de turism ale UE (5),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2014 intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă” (COM(2014)0254),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

—

având în vedere Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și în special obiectivul 4: „Creșterea sustenabilității pescuitului și asigurarea unor mări mai sănătoase”, prin care UE se angajează, printre altele, să elimine efectele negative asupra stocurilor de pește, speciilor, habitatelor și ecosistemelor, inclusiv „oferind stimulente financiare prin intermediul viitoarelor instrumente financiare pentru politica în domeniul maritim și al pescuitului pentru zonele marine protejate (inclusiv zone Natura 2000 și cele stabilite prin acorduri internaționale sau regionale). Aceasta ar putea include refacerea ecosistemelor marine, adaptarea activităților de pescuit și promovarea implicării sectorului în activități alternative, cum ar fi ecoturismul, monitorizarea și gestionarea biodiversității marine și combaterea deșeurilor marine”.

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru transport și turism (A8-0221/2017),

A.	întrucât sectorul pescuitului tradițional a suferit o deteriorare progresivă;

B.	întrucât diversificarea a devenit o necesitate pentru mulți pescari care practică pescuitul artizanal pentru ca aceștia să aibă mai multe surse de venit, dat fiind că veniturile lor sunt adesea inadecvate;

C.	întrucât, atunci când se vorbește de diversificare în sectorul pescuitului, este necesar să se țină seama de faptul că o mare parte din sectorul pescuitului depinde aproape în totalitate de formele tradiționale de pescuit;

D.	întrucât majoritatea regiunilor de coastă și insulare se confruntă cu un declin economic sever, care conduce la depopulare, dat fiind că locuitorii acestora se mută în zone în care există oportunități mai bune în materie de angajare și de educație;

E.	întrucât, deși anumite regiuni unde se practică pescuitul costier sunt situate în apropierea unor destinații turistice, acestea nu reușesc să obțină o creștere economică convenabilă, chiar dacă pescuitul și turismul sunt sectoare compatibile;

întrucât turismul legat de pescuit poate contribui la crearea de locuri de muncă, poate promova incluziunea socială, poate îmbunătăți calitatea vieții și poate revitaliza comunitățile care depind de pescuit, mai ales în zonele în care există puține alte activități economice; întrucât aceste posibilități variază în mare măsură în funcție de regiune sau de tipul activității de pescuit ori de dimensiunea navei;

întrucât turismul legat de pescuit poate contribui la reducerea impactului asupra stocurilor de pește și asupra mediului, precum și la îmbunătățirea cunoștințelor și a gradului de sensibilizare a publicului cu privire la nevoia de a proteja mediul și de a conserva patrimoniul cultural; întrucât, în special, pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm pot reprezenta o formă pertinentă de îmbogățire și diversificare a activității de bază în multe regiuni europene;

întrucât activitățile turistice conexe pescuitului pot contribui la creșterea vizibilității pescarilor și la o mai bună apreciere și înțelegere a domeniului lor complex de activitate; întrucât pescuitul turistic și celelalte activități de pescuit legate de turism (serviciile turistice oferite de pescari la țărm, pescuitul de agrement etc.) sunt încă puțin cunoscute de publicul larg, iar consumatorii trebuie sensibilizați cu privire la importanța consumului de pește local obținut în cadrul unui lanț scurt de aprovizionare;

I.	întrucât turismul legat de pescuit poate reprezenta o oportunitate pentru a atrage turiștii prin intermediul unei oferte ample, care să includă de la produse locale la forme de întreprindere compatibile cu mediul;

J.	întrucât gastronomia tradițională asociată cu produsele pescărești și industriile tradiționale de conservare și prelucrare ar putea reprezenta un atu major pentru turismul dezvoltat în jurul industriei pescuitului;

K.	întrucât pescuitul cu undița conferă diverse beneficii sociale și are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării umane;

întrucât beneficiile socioeconomice ale turismului legat de pescuit depind intrinsec de variațiile sezoniere, dat fiind că ele sunt obținute în principal pe perioada lunilor de vară; întrucât se pot observa, de-a lungul anului, efectele pozitive ale unei fidelizări îmbunătățite a clienților, fenomen menționat adesea;

întrucât 2018 este Anul european al patrimoniului cultural, care are drept obiectiv sensibilizarea cetățenilor cu privire la istoria europeană și la valorile patrimoniului lor cultural ca resursă comună; întrucât pescuitul tradițional face parte din patrimoniul cultural bogat al Europei și contribuie la identitatea comunităților locale, nu în ultimul rând având în vedere modul în care a ajutat la formarea gusturilor, alimentelor, tradițiilor, istoriei și peisajelor; întrucât acest aspect este amplificat în mod considerabil prin contactele cu turiști;

întrucât Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sprijină investițiile care ajută pescarii să își diversifice veniturile prin dezvoltarea unor activități complementare, inclusiv prin investiții în echipamente suplimentare de securitate la bordul ambarcațiunilor, pescuitul turistic, serviciile turistice oferite de pescari la țărm, restaurație, serviciile furnizate pentru pescuitul sportiv și de agrement și activitățile didactice legate de pescuit;

întrucât nu există nici o definiție comună, nici un temei juridic pentru turismul legat de pescuit; întrucât, de exemplu, în timp ce în Italia acesta este considerat o activitate profesională, în Franța este clasificat drept activitate ocazională; întrucât, în funcție de statutul său juridic, pot exista diferențe semnificative în ceea ce privește regimul fiscal, procedurile de autorizare, obligațiile în materie de calificare, echipamentele de securitate etc.;

întrucât Directiva-cadru a UE privind apa și Directiva-cadru a UE privind strategia pentru mediul marin impun statelor membre obligația de a asigura o stare bună a apelor costiere și marine; întrucât Directiva privind habitatele impune statelor membre să identifice și să mențină habitatelor marine și costiere prin crearea de situri Natura 2000 și prin administrarea acestora;

întrucât, în majoritatea zonelor marine protejate (ZMP) și a zonelor marine și costiere Natura 2000, sectorul turismului este deosebit de important; întrucât există multe exemple pozitive de gestiune partajată și de parteneriate dintre organismele de gestionare a ZMP și pescarii care practică pescuitul artizanal pentru promovarea pescuitului turistic și a altor mijloace de punere în valoare a pescuitului tradițional pentru scopuri turistice și culturale;

R.	întrucât datele privind turismul legat de pescuit în Europa și în afara acesteia sunt deficitare și nu sunt nici coerente, nici comparabile;

S.	întrucât, în conformitate cu strategia „Creșterea albastră” din 2012, UE a identificat turismul costier și maritim drept un sector-cheie pentru dezvoltarea unei economii sustenabile și bazate pe solidaritate;

T.	întrucât, în 2010, în cadrul comunicării „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, Comisia a exprimat necesitatea de a elabora o strategie pentru un turism costier și marin sustenabil;

întrucât, în 2012, Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la provocările și oportunitățile pentru turismul costier și maritim în Europa și, în consecință, a emis, la 20 februarie 2014, o comunicare întitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier”;

întrucât activitățile de pescuit legate de turism sunt realizate de pescari în scopuri comerciale, atât pentru a-și diversifica activitatea, cât și pentru a-și promova și pune în valoare profesia și patrimoniul sociocultural, precum și pentru a îmbunătăți utilizarea sustenabilă a ecosistemelor acvatice, obiective realizate uneori prin transportarea turiștilor pe navele de pescuit; întrucât, deși aceste activități de pescuit implică în mod clar un element turistic și un scop de recreere, nu există nicio definiție clară și normativă a acestora;

întrucât prin termenul de „pescuit turistic” (pescaturismo în limba italiană) se înțeleg activitățile de pescuit turistice și de agrement realizate de către pescarii care își desfășoară activitatea în scop comercial și care primesc un număr de turiști la bordul navelor lor pentru a le arăta lumea pescuitului;

întrucât serviciile turistice oferite de pescari la țărm (ittiturismo în limba italiană) cuprind inițiative gastronomice și în materie de ospitalitate gestionate de pescari care își desfășoară activitatea în scop comercial; întrucât una dintre principalele diferențe dintre cele două tipuri de turism menționate este faptul că ultimul nu poate să se petreacă la bordul navelor de pescuit;

întrucât pescuitul de agrement este activitatea desfășurată exclusiv în scopuri de agrement și/sau de competiție, unde se exploatează resursele acvatice vii, dar se interzice vânzarea de produse pescărești sub orice formă; întrucât, deși scopul pescuitului de agrement nu este de a genera profit, acesta este inclus printre activitățile turistice care generează o economie paralelă, care ar trebui să fie exploatată sub administrarea pescarilor profesioniști prin intermediul serviciilor, structurilor și infrastructurii oferite celor care practică pescuitul de agrement; întrucât, cu toate acestea, pescuitul de agrement necontrolat și intensiv în anumite zone poate avea un efect negativ asupra resurselor piscicole;

întrucât nu există statistici fiabile în domeniul socioeconomic sau al mediului privind impactul pescuitului de agrement asupra stocurilor, în special în zonele în care pescuitul de agrement este intensiv, și întrucât nu există norme clare sau verificări exhaustive cu privire la capturi, și cu atât mai puțin cu privire la vânzările ilicite ale capturilor realizate prin pescuitul de agrement folosind căi informale, în general legate de restaurante;

Pescuitul turistic în statele membre ale UE

AA.

întrucât, potrivit unui studiu efectuat în 2015 de Grupul de acțiune costieră (GAC) „Marea din Alpi” (6) privind obiceiurile și opiniile cetățenilor în cadrul bazinului hidrografic GAC, s-a constatat că o treime dintre respondenți consumă pește de mai multe ori pe săptămână, și anume doar patru produse alimentare pescărești, două constând din pești de apă dulce și restul din pești marini (lufăr, somon, merluciu și păstrăv); întrucât pescuitul turistic sensibilizează populația mai bine cu privire la varietatea speciilor de pește și a tradițiilor gastronomice, care adesea nu sunt cunoscute de consumatori în general; întrucât efectul asupra diversificării efortului de pescuit este evident;

AB.

întrucât în Italia s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de cereri de autorizare pentru efectuarea de activități turistice legate de pescuit; întrucât, potrivit unui sondaj efectuat recent, regiunile din Italia cu cel mai mare număr de autorizații sunt Liguria (290), Emilia-Romagna, (229), Sardinia (218), Calabria (203), Campania (200) și Sicilia (136); întrucât, în total, numărul autorizațiilor înregistrate între 2002 și 2012 s-a ridicat la 1 600; întrucât în 2003 regiunile cu cel mai mare număr de autorizații au fost Campania (63), Liguria (62), Sicilia (60) și Sardinia (59); după acestea urmează imediat Apulia (46), Calabria (39) și Toscana (37) (7);

AC.	întrucât o treime din flota autorizată să desfășoare activități turistice legate de pescuit nu are dreptul să îmbarce mai mult de patru pasageri, 29 % din flotă poate primi la bord un număr cuprins între 5 și 8 pasageri, iar restul de 37 % poate să ia la bord între 9 și 12 pasageri (8);

AD.	întrucât un număr ridicat de turiști vin aproape exclusiv în iulie și august, motiv pentru care turismul asociat sectorului pescuitului are un pronunțat caracter sezonier și este important să fie impulsionată diversificarea;

AE.

întrucât, asemenea grupelor de vârstă, se observă un nivel de educație mai ridicat în rândul operatorilor din domeniul pescuitului turistic decât în rândul celor care practică doar pescuitul profesional; întrucât peste 30 % dintre comandanți dețin un certificat sau o calificare profesională și au cel puțin cunoștințe de bază de limba engleză (64 %), franceză (34 %), spaniolă (16 %) sau germană (7 %) (9);

AF.

întrucât în Italia a fost realizat un sondaj care a vizat operatorii cu activități în domeniul pescuitului turistic și s-a constatat că acestea pot avea o influență pozitivă asupra eforturilor de conservare a stocurilor de pește și a ecosistemelor marine, în special prin capturile reduse, dar și, din punct de vedere social, asupra bunăstării fizice și mentale a pescarilor și a familiilor lor prin reducerea orelor de lucru ale pescarilor pe mare (10);

AG.	întrucât s-a înregistrat o mai mare implicare a femeilor, nu doar în activitățile conexe pescuitului, ci și în dezvoltarea de activități proprii în sectorul turismului legat de pescuit;

AH.	întrucât tinerii pot fi, de asemenea, considerați unul dintre grupurile-țintă pentru dezvoltarea unor destinații turistice de pescuit;

AI.	întrucât pescuitul tradițional este în prezent cea mai puțin cunoscută activitate din sectorul primar și cel puțin studiată și utilizată ca instrument educațional la niveluri de școlarizare de bază și intermediare;

AJ.	întrucât există multe posibilități de introducere a unor activități educaționale referitoare la pescuitul tradițional pe baza unor modele cum ar fi cel al „fermelor pedagogice”;

AK.

întrucât dezvoltarea activităților de pescuit legate de turism depinde în mod fundamental de parteneriate, de grupurile locale de acțiune în sectorul pescuitului (FLAG), în cadrul cărora actorii din domeniul pescuitului și alte părți interesate publice și private de la nivel local elaborează și pun în aplicare o strategie ascendentă, care să fie adaptată și să răspundă la exigențele economice, sociale și de mediu din zona în cauză; întrucât, deși FLAG din UE operează în medii foarte diferite și adoptă strategii foarte diverse, toate, aproape fără excepție, au identificat turismul ca fiind un element esențial pentru dezvoltare;

AL.

întrucât Comisia a înființat Unitatea de sprijin a Rețelei europene a zonelor de pescuit (FARNET) pentru a ajuta la punerea în aplicare a axei 4 a Fondului european pentru pescuit (FEP); întrucât FARNET este o platformă de relaționare pentru zonele de pescuit și sprijină FLAG în elaborarea strategiilor, inițiativelor și proiectelor locale;

AM.

întrucât actorii locali au învățat, datorită FLAG, modul în care oferta turistică a unei zone de pescuit poate evolua pentru a include un pachet complet de activități, putând astfel rămâne atractivă chiar și într-un segment turistic în care concurența este acerbă; întrucât turismul poate deveni, astfel, o importantă sursă de venituri suplimentare pentru comunitățile pescărești, contribuind, în cele din urmă, la dezvoltarea generală a zonelor costiere și insulare;

AN.	întrucât exemple de succes stau mărturie pentru asistența neprețuită asigurată de FLAG pentru comunitățile de pescuit artizanal din Grecia, Italia și Spania; întrucât, în plus, rețeaua FARNET a evidențiat bune practici în Franța, Belgia, Spania, Croația și Italia (11);

AO.

întrucât în Finlanda s-a adoptat un model de evaluare a impactului activităților turistice conexe pescuitului în funcție de durata călătoriilor, de locurile de ședere și numărul călătorilor; întrucât rezultatele evaluărilor au evidențiat probleme referitoare la definiția termenului de „turist în domeniul pescuitului”, precum și în ceea ce privește modalitatea în care ar trebui să se numere călătoriile realizate (12);

AP.

întrucât se organizează festivaluri în diverse sate costiere din state membre în care este important să se integreze alte mijloace pentru a crește atracția turistică, cum ar fi prin combinarea lor cu alte oferte de calitate în sectorul primar: diseminarea de cunoștințe cu privire la pescuitul artizanal și viața pescarilor, precum și asigurarea contactelor cu culturile tradiționale, inclusiv în ceea ce privește alimentele și vinurile regionale, și cu produse de calitate superioară fabricate de industria de prelucrare și conservare, care să reflecte diversitatea Uniunii Europene;

AQ.

întrucât în Spania s-au creat agenții specializate, cum ar fi „Turismo marinero – Costa del Sol”, pentru a promova industria tradițională a pescuitului și a ajuta localnicii să dezvolte activități turistice legate de acest sector și să facă publicitate la acestea; întrucât agenția respectivă organizează cursuri de gătit la bordul navelor utilizate de pescarii locali, tururi pentru observarea speciilor de pești și activități de pescuit de agrement; întrucât se organizează și vizite ghidate la „Bioparc”, un parc-muzeu creat în mod specific pentru copii, unde aceștia pot învăța noțiuni despre biologia marină, practicile tradiționale de pescuit (unelte și tehnici de pescuit tradiționale) și cultura locală; întrucât reproducerea unor astfel de inițiative și schimbul de expertiză în acest domeniu între statele membre ar fi benefice pentru comunitățile costiere și rurale, în special în regiunile periferice (13);

AR.

întrucât Comisia, Parlamentul și statele membre nu trebuie, prin urmare, să interzică toate tehnicile tradiționale familiale de pescuit artizanal, ci trebuie, în primul rând, să facă o evaluare de impact corespunzătoare, pentru a evita să devină imposibil să se practice forme emergente de pescuit turistic artizanal și autentic cu unelte de pescuit tradiționale;

AS.	întrucât festivalurile de pescuit din Croația, care au loc în timpul lunilor de vară în centrele turistice costiere și insulare, ajută la promovarea tradițiilor de pescuit, a patrimoniului cultural și istoric, a gastronomiei locale și a modului de viață tradițional,

consideră că este esențial să se restructureze și să se adapteze navele de pescuit în vederea desfășurării de activități turistice, având în vedere faptul că navele trebuie renovate pentru a se garanta siguranța turiștilor și pentru a nu se împiedica desfășurarea activităților de pescuit, asigurând, în același timp, confortul necesar pentru a oferi o experiență plăcută, fără a crește capacitatea lor de pescuit; adaugă, totuși, că modificările de acest tip nu trebuie totuși să genereze restricții pentru pescuitul profesionist, în special atunci când sunt desfășurate în afara sezonului turistic;

subliniază potențialul încă neexploatat al turismului legat de pescuit, care poate aduce beneficii considerabile comunităților costiere prin diversificarea surselor de venituri la nivel local; consideră, în această privință, că pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm pot reprezenta activități complementare pescuitului comercial și pot genera venituri suplimentare pentru comunitățile pescărești;

consideră că obiectivul strategic al inițiativei Comisiei ar trebui să fie promovarea la nivelul UE a activităților din domeniul pescuitului turistic, a serviciilor turistice oferite de pescari la țărm și a turismului legat de pescuitul sportiv și ar trebui să permită dezvoltarea deplină a acestora prin crearea unei rețele și a unui cadru comune, special concepute în acest scop;

invită Comisia să promoveze, prin intermediul Comisiei europene a turismului și prin portalul său visiteurope.com, destinațiile turistice de pescuit de agrement sustenabil în Europa și să desfășoare o campanie de informare cu scopul de a sensibiliza întreprinderile care se ocupă cu pescuitul cu privire la potențialul acestor noi modele de afaceri sustenabile și la oportunitățile de creștere pe care le oferă;

solicită Comisiei să sprijine apariția și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, cu scopul de a aplica o strategie comercială diferențiată care să fie adaptată potențialului acestui segment și care să poată răspunde de o manieră mai eficace nevoilor sale, depunând eforturi în vederea creării unei noi forme de turism în care chestiunile esențiale să fie, printre alte aspecte, calitatea, flexibilitatea, inovarea și conservarea patrimoniului istoric și cultural al zonelor de pescuit, precum și mediul și sănătatea; solicită Comisiei, de asemenea, să promoveze și să sprijine investițiile din domeniul pescuitului în sectorul turistic pentru a crea capacități diferențiate în sectorul turismului prin promovarea unei gastronomii legate de produsele piscicole artizanale, a activităților turistice din domeniul pescuitului cu undița, a turismului centrat pe activități de scufundare etc., profitând, astfel, în mod sustenabil de patrimoniul din domeniul pescuitului și de caracteristicile recognoscibile ale unei regiuni de pescuit specifice;

solicită Comisiei ca, pentru a sprijini apariția și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, să încurajeze și să sprijine activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului din punct de vedere cultural și artistic, ca parte a patrimoniului tradițional (produse neindustriale, muzică, dans etc.) și să sprijine investițiile în promovarea tradiției, a istoriei și a patrimoniului din domeniul pescuitului în general (echipamente de pescuit, tehnici, documente istorice etc.) prin deschiderea de muzee și organizarea unor expoziții strâns legate de pescuitul costier;

invită Comisia să analizeze posibilitatea de a permite utilizări multiple ale navelor destinate activităților legate de capturarea peștelui, astfel încât, menținându-și această utilizare, să poată realiza și alte tipuri de activități legate de sectorul turismului și de activitățile de agrement, cum ar fi organizarea unor zile de informare în domeniul nautic sau a unor activități legate de procesare, activități educaționale sau gastronomice etc., după modelul sistemului care se aplică în sectorul rural și care implică ferme pedagogice sau agroturismul;

consideră că este, prin urmare, necesar să se creeze o rețea europeană a activităților de pescuit legate de turism și o rețea europeană a serviciilor turistice legate de pescuitul sportiv sau de agrement, pe baza exemplului de succes al FARNET, care oferă un sprijin considerabil FLAG-urilor;

consideră că există o nevoie urgentă de a orienta cu atenție politicile de sprijin și de a evalua rezultatele lor în mod corespunzător, precum și de a sistematiza, standardiza și îmbunătăți colectarea de date statistice privind contribuția acestor activități de diversificare la veniturile din zonele de pescuit europene; subliniază, totodată, că este important să se controleze impactul real al pescuitului de agrement ca activitate economică, impactul acestuia asupra stocurilor și orice concurență potențială cu sectorul profesionist din cauza mecanismelor informale de vânzare; solicită Comisiei să asigure că sectorul pescuitului participă la conceperea acestor măsuri de monitorizare;

10.

invită Comisia și statele membre să dezvolte și să sprijine parteneriatele cu sectorul turismului de pescuit promovate de organismele de gestionare a ZMP în ZMP și în siturile Natura 2000 în vederea combinării protecției resurselor naturale cu promovarea și dezvoltarea culturii prin folosirea resurselor în mod responsabil;

11.

consideră că este esențial să se armonizeze la nivelul UE definiția activităților de pescuit legate de turism, punând accentul în mod deosebit pe pescuitul turistic, serviciile turistice oferite de pescari la țărm, turismul legat de acvacultură și turismul legat de pescuitul sportiv sau de agrement; această definiție ar trebui să țină seama de marea diversitate a formelor pe care le pot lua aceste activități, să garanteze consultarea tuturor părților interesate și să asigure că turismul legat de pescuit este considerat ca o activitate auxiliară, care permite pescarilor să își completeze activitatea de pescuit principală fără a-și schimba sectorul de activitate;

12.

subliniază importanța de a face distincția între diferitele forme de turism legate de pescuit, care includ pescuitul turistic (turismul piscicol și serviciile turistice oferite de pescari la țărm), activități acvatice maritime și de coastă, pescuitul de agrement (inclusiv turismul pentru pescuitul cu undița), pescuitul în apele interioare și activitățile bazate pe patrimoniu și cultură ce încurajează crearea de sinergii cu inițiativele de comercializare ale produselor primare de înaltă calitate, respectând totodată patrimoniul natural și necesitatea de a asigura protecția animalelor și biodiversitatea;

13.

invită Comisia, având în vedere diferențele enorme dintre operatorii UE din domeniul pescuitului implicați în sectorul turistic, să adopte norme comune privind siguranța navigației, cerințe în materie de igienă și de sănătate în ceea ce privește navele utilizate pentru desfășurarea de activități de pescuit turistic și eventuale avantaje fiscale, cu condiția ca măsurile menționate mai sus să fie suficient de flexibile pentru a ține seama de diferențele majore dintre diversele activități de pescuit și nave de pescuit, precum și să țină seama de caracteristicile regionale specifice;

14.

recomandă ca principiul privind decarbonizarea și eficiența energetică a navelor cu motor să fie inclus printre adaptările care trebuie aduse acestor nave atunci când sunt convertite pentru a fi utilizate în aceste activități;

15.

consideră că este oportun să se asigure o infrastructură adecvată pentru transportarea și cazarea turiștilor respectivi, precum și să se întrețină și să se îngrijească spațiile publice, atunci când este necesar, pentru a asigura succesul pe termen lung al activităților turistice;

16.

invită statele membre să respecte obligațiile care le revin în temeiul Directivei-cadru a UE privind apa și al Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin pentru a garanta starea bună a apelor costiere și marine, în special printr-o utilizare mai eficientă a resurselor, precum și printr-o mai bună prevenire și gestionare eficace a poluării și a deșeurilor;

17.

invită statele membre să reducă sarcinile administrative prin simplificarea procedurilor de autorizare, precum și a altor proceduri birocratice;

18.

subliniază necesitatea ca aceste activități să fie compatibile cu protecția biodiversității, siturile Natura 2000 și ZMP (Strategia UE privind biodiversitatea, Directiva privind păsările și Directive privind habitatele) și, prin urmare, cu necesitatea de a consolida dialogul și sinergiile cu celelalte state membre vizate;

19.

consideră că este necesar să se ofere cursuri de formare pentru pescari și piscicultori, ca și pentru familiile acestora și pentru toate persoanele implicate la nivel local, pentru a se garanta că dețin competențele lingvistice și cunoștințele necesare pentru a primi turiștii și a le garanta siguranța, precum și pentru a se promova cunoștințele privind biologia marină, speciile de pești locale, mediul și tradițiile culturale; solicită Comisiei și Consiliului să recunoască rolul jucat de femei în sectorul pescuitului turistic, precum și în domeniul dezvoltării durabile a zonelor dependente de pescuit, cu scopul de a garanta participarea acestora în condiții de egalitate;

20.

invită statele membre și autoritățile regionale și locale să disemineze pe scară largă informații cu privire la EURES, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă al Comisiei, care oferă informații persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor cu privire la locurile de muncă disponibile, aptitudinile și formarea necesare pentru locurile de muncă „albastre” și să promoveze cursurile online deschise care vizează perfecționarea sau reorientarea abilităților legate de managementul turistic și pescuitul turistic inovator;

21.

invită Comisia să includă o secțiune specifică în Portalul european pentru IMM-uri care să ajute antreprenorii/pescarii să obțină finanțare pentru activitățile din domeniul turismului legat de pescuit;

22.

consideră că dobândirea de competențe profesionale în domenii precum marketingul digital, gestionarea și întreținerea platformelor de comunicare socială, managementul sociocultural și competențele lingvistice reprezintă o prioritate în zonele de pescuit, astfel încât să se promoveze crearea și difuzarea de oferte turistice legate de pescuit;

23.

consideră că este important ca ofertele turistice individuale să aibă propria lor identitate distinctă, care să se întemeieze, în fiecare caz în parte, pe o strategie bazată pe particularitățile locale, pe specializarea asociată cu acestea și pe resursele disponibile: în acest scop, invită Comisia și statele membre să promoveze formele de turism sustenabil și turismul ecologic, inclusiv prin strategii de marketing inovatoare, care ar trebui să se concentreze asupra aspectelor tradiționale și a aspectelor legate de sustenabilitate și care ar trebui să fie monitorizate în mod constant, cu scopul de a se asigura un echilibru între cerere și ofertă;

24.

solicită conceperea unor oferte integrate, care să ofere consumatorilor experiențe complete, bazate pe combinația structurată și sinergetică a tuturor opțiunilor pe care le poate oferi o anumită zonă, precum și crearea unor parteneriate pentru a atrage consumatorii prin intermediul dinamicilor turistice care există deja în zonele adiacente zonelor de pescuit tradiționale, cum ar fi turismul de conferință și/sau de carieră;

25.

invită Comisia să sprijine și să promoveze implicarea sectorului pescuitului și a lucrătorilor din acest sector inclusiv în proiecte legate de turismul cultural și istoric, cum ar fi redescoperirea activităților marinărești și a locurilor și meseriilor legate de pescuitul tradițional;

26.

observă importanța colaborării dintre operatorii turistici și pescari pentru a maximiza potențialul turismului legat de pescuit;

27.

subliniază importanța activităților turistice legate de observarea faunei sălbatice, în special observarea balenelor, respectând, în același timp, habitatele naturale ale faunei sălbatice și nevoile biologice; întrucât aceste activități ar putea avea multe beneficii educaționale, de mediu, științifice și alte beneficii socioeconomice și ar putea contribui la creșterea gradului de sensibilizare și de apreciere a populației față de aceste specii unice și mediul valoros în care trăiesc;

28.

invită statele membre și autoritățile regionale și locale să asigure infrastructuri inovatoare și durabile, inclusiv conexiunea la internet și tehnologiile informației, să contribuie la încurajarea dezvoltării turismului legat de pescuit și a refacerii infrastructurii existente pe lângă mări, lacuri și ape curgătoare;

29.

invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să intensifice campaniile de promovare și comunicare, de exemplu în contextul inițiativelor precum „Destinații europene de excelență” și „Anul european al patrimoniului cultural 2018”, care vizează îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și de conștientizare în domeniul culturii tradiționale a pescuitului și a acvaculturii; în acest sens, încurajează părțile interesate să profite de potențialul prezentat de turiști, precum și de persoanele care pot călători în extrasezon;

30.

consideră că modelele de afaceri responsabile și sustenabile axate pe diversificarea activităților de pescuit trebuie să aibă în vedere respectarea culturii comunităților locale de pescari și conservarea identităților lor; subliniază, în special, că pescuitul de agrement asociat turismului ar trebui să țină seama de interesele micilor întreprinderi locale ce desfășoară activități de pescuit artizanal;

31.

consideră că este important să se dezvolte pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm ca experiență de „vacanță activă” cu beneficii majore, cum ar fi promovarea culturii maritime și a tradițiilor legate de pescuit, precum și educația în spiritul respectului față de mediu și față de conservarea speciilor;

32.

subliniază că este nevoie să se caute modalități de a extinde cererea potențială de ambarcațiuni modificate, lărgind oferta astfel încă să devină interesantă, de exemplu, pentru sectorul învățământului, care are experiență în valorificarea pedagogică a sectorului agricol, prin programele de tipul „ferme pedagogice”;

33.

subliniază că diversificarea produselor necesită eforturi promoționale adecvate și că este necesară o strategie în materie de vizibilitate pentru grupul-țintă de pescari, inclusiv inițiative de promovare transfrontaliere;

34.

consideră, prin urmare, că localitățile de pescari ar trebui să ia în considerare lansarea unor campanii de marketing împreună cu alte destinații din aceeași regiune, așa cum a fost propus în Rezoluția Parlamentului din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa (14), precum și promovarea unor platforme comune de comercializare, acordând o atenție deosebită promovării și vânzărilor online, pe baza cooperării internaționale;

35.

consideră că, în cadrul acestei strategii de comercializare, ar trebui create sinergii între inițiativele de comercializare a produselor proaspete sau transformate de înaltă calitate, gastronomie și oferta turistică, grupate pe domenii teritoriale care sunt coerente din punct de vedere cultural ori din punctul de vedere al producției sau al mediului și/sau al sinergiilor existente;

36.

consideră că este necesar să se mențină utilizarea tehnicilor și practicilor tradiționale, cum ar fi almadraba și xeito, dat fiind că acestea sunt strâns legate de identitatea și modul de viață al regiunilor de coastă, precum și pentru ca acestea să fie recunoscute ca făcând parte din patrimoniul cultural;

37.

subliniază importanța de a investi în diversificarea activităților de pescuit pentru a promova tradiția, istoria și patrimoniul pescuitului în ansamblu (inclusiv uneltele de pescuit și tehnicile tradiționale);

38.

subliniază importanța investițiilor orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului pentru a promova prelucrarea produselor pescărești locale;

39.

invită statele membre să adopte strategii care să abordeze problema caracterului sezonier al activităților turistice, de exemplu prin crearea unor festivaluri și evenimente gastronomice, târguri portuare și rurale (15), sate tematice și muzee (a se vedea Spania și Cetara), astfel încât activitățile să poată fi desfășurate pe tot parcursul anului, indiferent de condițiile meteorologice pe mare;

40.

își exprimă convingerea că o combinație echilibrată de produse turistice alternative și specifice, precum și promovarea și comercializarea adecvată a acestora pot contribui la soluționarea problemelor legate de caracterul sezonier;

41.

consideră că este esențial ca statele membre, regiunile și părțile interesate să facă schimb de bune practici, având în vedere lipsa de sinergie între întreprinderile din bazinele maritime ale UE, ceea ce conduce la fragmentare și avantaje economice limitate; observă că ar trebui să se promoveze cooperarea dintre institutele de cercetare, muzee, întreprinderile turistice, administratorii siturilor Natura 2000 și a ZMP, industriile tradiționale de conservare și prelucrare a peștelui, precum și alte părți interesate pentru a dezvolta produse inovatoare și sustenabile, care nu doar să aducă valoare adăugată economică, ci și să răspundă așteptărilor vizitatorilor; subliniază necesitatea ca aceste activități să fie incluse într-un cadru general coerent de promovare a turismului durabil și responsabil în bazinele vizate consideră că, în acest context, FLAG pot juca un rol important, motiv pentru care trebuie să primească o finanțare adecvată;

42.

invită statele membre și Comisia să consolideze legăturile între UE și autoritățile locale, regionale și naționale pentru a promova forme de guvernanță care să permită aplicarea unor politici transversale cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor din diverse sectoare de activitate, printre care creșterea durabilă și favorabilă incluziunii;

43.

invită Comisia să promoveze, în cadrul FARNET și al FLAG, un dialog paneuropean cu porturile, cu părțile interesate din domeniul turismului și cu experții din domeniul mediului;

44.

invită autoritățile și agențiile naționale să colaboreze mai îndeaproape cu agențiile de turism și să acorde o prioritate ridicată diversificării economiei albastre, în special în ceea ce privește turismul maritim și sectoarele sale complementare; ia act de faptul că acest lucru ar trebui să includă, de asemenea, integrarea pescuitului cu undița pe mare, acolo unde este cazul, în pachete turistice și campaniile de marketing, îndeosebi în cazul insulelor și al zonelor de coastă; subliniază că acordarea de licențe pentru dubla utilizare a navelor de pescuit – atât pentru navele de pescuit comerciale, la scară mică și artizanale, cât și pentru navele de turism maritim, inclusiv de turism pentru pescuitul cu undița – ar trebui să fie considerată o prioritate și ar trebui să se acorde granturi pentru a ajuta la conversia acestora;

45.

invită Comisia, statele membre, autoritățile locale și regionale, industria vizată și alte părți interesate să întreprindă acțiuni specifice în concordanță cu politicile UE care au un impact asupra sectorului pescuitului și al acvaculturii; subliniază, în această privință, că este necesar să se adopte un manual de bune practici, care să acopere cele mai importante exemple de astfel de activități și să încurajeze alte întreprinderi să le urmeze; reamintește că este, de asemenea, indispensabil să se implice comunitatea științifică locală în vederea prevenirii problemelor de mediu;

46.

subliniază importanța modelelor de afaceri ecologice și recomandă, așadar, ca experții de mediu să aibă permanent legături strânse cu grupurile de acțiune locală [spre exemplu cu FLAG și cu grupurile locale de acțiune din zonele rurale (LAG)];

47.

solicită alocarea finanțării necesare pentru înființarea unei rețele europene de schimb de bune practici, precum și pentru cartografierea activităților de pescuit, incluzând informații privind punctele de interes și caracteristicile fiecărei comunități de pescari;

48.

speră că vor fi utilizate mecanisme de sprijin specifice (în cadrul FEPAM și/sau al altor instrumente), care să poată fi activate în caz de urgență (de exemplu în cazul unei catastrofe naturale) în zonele în care pescuitul și pescuitul turistic reprezintă singura sursă de venit;

49.

consideră că este necesar să se încurajeze finanțarea unor astfel de acțiuni prin FEPAM, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), și Fondul de coeziune, programul-cadru pentru cercetare și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), în strânsă cooperare cu consilieri din partea Băncii Europene de Investiții (BEI), și să se favorizeze liniile de credite preferențiale, care să permită depășirea dificultăților specifice cu care se confruntă femeile pentru a găsi finanțare pentru proiectele eligibile să fie incluse în programele naționale;

50.

subliniază că, în perioada de programare 2007-2013, FLAG au avut la dispoziție 486 de milioane de euro din FEP și că, în perioada respectivă, au fost sprijinite aproximativ 12 000 de proiecte locale;

51.

încurajează statele membre și FLAG să utilizeze fondurile disponibile cât mai eficient și să combine, în măsura în care este posibil, finanțarea din mai multe fonduri [în comun cu FEDR, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sau FSE];

52.

invită statele membre să înființeze puncte de contact la nivel regional pentru a furniza sprijin și informații adecvate;

53.

recomandă ca FLAG să coopereze îndeaproape cu experți în domeniul turismului pentru a identifica proiecte și o finanțare corespunzătoare prin intermediul axei 4 a FEPAM în vederea diversificării în zonele de pescuit;

54.

evidențiază faptul că FEPAM oferă sprijin financiar specific pentru inițiativele promovate de femei în comunitățile de pescari;

55.

solicită statelor membre să asigure, prin stabilirea unor criterii de selecție pentru operațiunile din cadrul FEPAM, buna integrare și promovarea egalității de gen prin toate acțiunile finanțate (de exemplu, acordând prioritate acțiunilor destinate special femeilor sau întreprinse de acestea);

56.

invită Comisia să realizeze un studiu privind impactul ecologic și socioeconomic probabil al acestor activități;

57.

invită Comisia să analizeze impactul socioeconomic al pescuitului de agrement asupra turismului în interiorul unei țări, în special în zonele rurale, și să propună eventuale măsuri pentru regiunile în care potențialul pescuitului de acest tip este insuficient exploatat;

58.

invită statele membre și Comisia să îmbunătățească colectarea și gestionarea datelor referitoare la turismul legat de pescuit;

59.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor statelor membre și consiliilor consultative.

(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(2) JO L 149, 20.5.2014, p. 1.

(3) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(4) JO C 419, 16.12.2015, p. 167.

(5) JO C 75, 26.2.2016, p. 24.

(6) „Indagine sulle abitudini e opinioni dei cittadini nel comprensorio del GAC «il mare delle Alpi» – Analisi della pescaturismo in Italia come strumento di sviluppo sostenibile” (Sondaj privind obiceiurile și opiniile cetățenilor din regiunea cuprinsă în proiectul GAC „Marea din Alpi”: Analiză a pescuitului turistic în Italia ca instrument al dezvoltării durabile).

(7) „L’integrazione della pesca con altre attività produttive – La pescaturismo come modello sociale e culturale”, Cenasca Cisl et al., (2005).

(8) „Indagine sulle abitudini e opinioni dei cittadini nel comprensorio del GAC «il mare delle Alpi» – Analisi della pescaturismo in Italia come strumento di sviluppo sostenibile” (2015).

(9) „L’integrazione della pesca con altre attività produttive – La pescaturismo come modello sociale e culturale”, Cenasca Cisl et al., (2005).

(10) „Indagine sulle abitudini e opinioni dei cittadini nel comprensorio del GAC «il mare delle Alpi» – Analisi della pescaturismo in Italia come strumento di sviluppo sostenibile” (2015).

(11) „Socio-economic analysis on fisheries-related tourism in EUSAIR – Nemo project 1M-MED14-11, WP2, Action 2.3”.

(12) „Perspectives for the development of tourism activities related to fishing” (Perspectivele de dezvoltare a activităților turistice conexe pescuitului), Parlamentul European, IP/B/PECH/IC/2013-103 (2014).

(13) „Perspectives for the development of tourism activities related to fishing” (Perspectivele de dezvoltare a activităților turistice conexe pescuitului), Parlamentul European, IP/B/PECH/IC/2013-103 (2014).

(14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0391.

(15) De exemplu, Zilele flotei de hering și Zilele portului în Țările de Jos.