18.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 252/2

P8_TA(2017)0012

O abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate

Rezoluţia Parlamentului European din 2 februarie 2017 referitoare la o abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate (2016/2143(INI))

(2018/C 252/01)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care precizează obiectivele politicii UE în domeniul sportului,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM(2011)0012),

—

având în vedere raportul din octombrie 2013 al Grupului de experți al UE privind buna guvernanță, referitor la „Principiile bunei guvernanțe în sport în UE”,

—

având în vedere raportul din iunie 2016 al Grupului la nivel înalt privind sportul de masă, referitor la „Sportul de masă – modelarea Europei”,

—

având în vedere raportul din iunie 2016 al Grupului la nivel înalt privind diplomația în sport,

—

având în vedere programul Erasmus+, care vizează abordarea amenințărilor transfrontaliere la adresa integrității sportului, promovarea și sprijinirea bunei guvernanțe în sport, carierele duble ale sportivilor și activitățile voluntare în sport, alături de incluziunea socială și egalitatea de șanse,

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei privind sportul (COM(2007)0391),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2015 referitoare la dezvăluirile recente privind cazurile de corupție la nivel înalt din cadrul FIFA (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2013 referitoare la jocurile de noroc online de pe piața internă (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 privind dimensiunea europeană a sportului (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă privind sportul (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 referitoare la viitorul fotbalului profesionist în Europa (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la agenții de jucători în sport (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 21 noiembrie 2013 referitoare la Qatar: situația lucrătorilor migranți (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE (10),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 31 mai 2016 privind consolidarea integrității, a transparenței și a bunei guvernanțe în evenimentele sportive majore,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind maximizarea rolului sportului de masă în direcția dezvoltării competențelor transversale, în special în rândul tinerilor,

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 21 mai 2014 privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2014-2017,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2013 privind contribuția sportului la economia UE și în special la abordarea șomajului în rândul tinerilor și la incluziunea socială,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate;

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2010 privind rolul sportului ca sursă și forță motrice a incluziunii sociale active (11),

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei din 3 iulie 2016 privind o abordare integrată a siguranței, securității și serviciilor la meciurile de fotbal și alte evenimente sportive,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei din 18 septembrie 2014 privind manipularea competițiilor sportive,

—

având în vedere jurisprudența Curții de Justiție și a Tribunalului Uniunii Europene, precum și deciziile Comisiei pe probleme de sport, pariuri și jocuri de noroc,

—

având în vedere Agenda globală pentru 2030 privind obiectivele de dezvoltare durabilă,

—

având în vedere articolul 6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0381/2016),

A.

întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, Uniunea Europeană a dobândit o competență specifică în domeniul sportului, pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unei politici coordonate privind sportul la nivelul UE, sprijinită de o linie bugetară specifică, precum și pentru dezvoltarea cooperării cu organismele internaționale din domeniul sportului, ținând cont de caracterul specific al sportului și respectând autonomia structurilor de guvernanță din domeniul sportului;

B.

întrucât sportul joacă un rol important în viața a milioane de cetățeni ai UE; întrucât sportul amator și profesionist nu se rezumă doar la abilitățile atletice, realizările sportive și competiții sportive, ci au o contribuție socială, educațională, economică, culturală și unificatoare la economia UE și la societatea europeană, precum și la obiectivele strategice și la valorile sociale ale acesteia;

C.

întrucât sportul este un sector important și în creștere rapidă al economiei UE și are o contribuție valoroasă la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și societate, inclusiv la nivel local, cu o valoare adăugată și efecte asupra ocupării forței de muncă care depășesc ratele medii de creștere; întrucât locurile de muncă din domeniile conexe sportului au fost estimate ca reprezentând 3,51 % din totalul locurilor de muncă din UE, iar cota valorii adăugate brute legate de sport a fost estimată la 294 de miliarde EUR (2,98 % din valoarea adăugată brută totală din UE);

D.

întrucât sportul nu este doar o realitate economică în creștere, ci și un fenomen social care își aduce o contribuție importantă la obiectivele strategice și la valorile sociale ale Uniunii Europene, precum toleranța, solidaritatea, prosperitatea, pacea, respectarea drepturilor omului și înțelegerea între națiuni și culturi;

E.

întrucât practicarea sportului contribuie la îmbunătățirea calității vieții, previne bolile și joacă un rol fundamental în consolidarea dezvoltării personale și a stării de sănătate;

F.

întrucât respectarea drepturilor de muncă de bază este esențială pentru sportivii profesioniști;

G.

întrucât sportul contribuie, de asemenea, la integrarea persoanelor și transcende aspecte precum rasa, religia și etnia;

H.

întrucât integritatea sportului este de o importanță capitală pentru a-i promova credibilitatea și atractivitatea;

I.

întrucât sportul are o natură specifică, care se bazează pe structuri voluntare și reprezintă o condiție prealabilă pentru funcțiile sale educaționale și societale;

J.

întrucât recentele scandaluri de corupție în sport și în cadrul organizațiilor sportive la nivel european și internațional au umbrit imaginea sportului, suscitând întrebări și discuții cu privire la nevoia urgentă a unor reforme autentice și profunde ale organismelor și organizațiilor de guvernanță din domeniul sportului, ținând cont de marea diversitate a structurilor sportive din diferitele țări europene, precum și de faptul că organizațiile sportive sunt autoreglementate, în mare măsură, prin însăși natura lor;

K.

întrucât atât sportul profesionist, cât și cel de masă joacă un rol-cheie în promovarea globală a păcii, respectarea drepturilor omului și solidaritate, comportând beneficii economice și de sănătate pentru societate și având un rol esențial în evidențierea valorilor educaționale și culturale fundamentale, promovând, totodată, incluziunea socială;

L.

întrucât buna guvernanță în sport ar trebui să respecte reglementarea adecvată a sportului prin intermediul principiilor gestionării eficiente, transparente, etice și democratice, prin guvernanță participativă, prin procese și structuri cu participarea părților interesate;

M.

întrucât organizațiile sportive sunt responsabile pentru asigurarea unor standarde înalte de guvernanță și de integritate, pe care ar trebui să le îmbunătățească și să le respecte în permanență, pentru a restabili și spori încrederea cetățenilor în valoarea pozitivă a sportului;

N.

întrucât politicile echilibrate care vizează sporirea transparenței financiare, a stabilității și a credibilității în sport sunt esențiale pentru îmbunătățirea standardelor financiare și de guvernanță;

O.

întrucât modelul european al sportului organizat se bazează pe principiile teritorialității și naționalității, cu o singură federație pentru fiecare disciplină și pe mecanisme de solidaritate între sportul de elită și cel de masă, dar și pe competiții cu sisteme de promovare și retrogradare, competiții deschise și redistribuire financiară;

P.

întrucât recunoașterea principiului unei federații unice pentru fiecare sport este deosebit de relevantă și are la bază importanța socială a sportului ca cel mai bun mijloc de protejare a intereselor sportului și a beneficiilor pe care le aduce societății;

Q.

întrucât este legitimă și necesară pentru toate părțile interesate cerința potrivit căreia orice competiție sportivă trebuie să se desfășoare și rezultatele sale decise în conformitate cu normele recunoscute la nivel internațional ale disciplinei sportive respective;

R.

întrucât tribunalele sportive au un rol central în garantarea universalității regulilor de desfășurare a unei discipline sportive, a dreptului la un proces echitabil în litigiile sportive și la bună guvernanță, deoarece acestea constituie mijlocul cel mai potrivit de soluționare a disputelor în sport, în conformitate cu drepturile procedurale fundamentale de la nivelul UE;

S.

întrucât sumele de bani tot mai mari care circulă în sectorul sportului și organizațiile implicate au condus la necesitatea de a asigura o mai bună guvernanță și transparență; întrucât sportul, ca activitate economică, se confruntă cu o serie de scandaluri de aranjare a meciurilor, care implică diferite alte infracțiuni și activități ilegale precum spălarea banilor, corupția și mita;

T.

întrucât dopajul rămâne o amenințare la adresa integrității și reputației sportului, reprezentând o încălcare a valorilor etice și a principiilor precum „spiritul de fair play”, și întrucât recurgerea la dopaj pune grav în pericol sănătatea sportivilor vizați, adeseori cu urmări grave și perene, și întrucât lupta împotriva dopajului este o problemă de interes public și de sănătate publică;

U.

întrucât actele de violență, huliganism și discriminare la adresa unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup, în sportul amator sau profesionist, stigmatizează imaginea sportului și descurajează spectatorii de la asista la evenimente sportive:

V.

întrucât promovarea sportului pentru persoanele cu handicap intelectual sau fizic ar trebui să fie o prioritate-cheie la nivel european, național și local;

W.

întrucât participarea femeilor și vizibilitatea acestora în sport și în competițiile sportive trebuie îmbunătățite;

X.

întrucât sportivii, în special cei minori, se confruntă cu presiuni economice tot mai mari și sunt tratați ca niște mărfuri, trebuind să fie protejați împotriva oricărei forme de abuz, violență și de discriminare pe parcursul prestației lor sportive;

Y.

întrucât există o tendință tot mai accentuată și îngrijorătoare în Europa către deținerea de către terți a drepturilor de proprietate asupra unor jucători din sporturile de echipă, astfel că aceștia din urmă, mulți dintre ei foarte tineri, sunt parțial sau total „deținuți” de investitori privați și nu mai au niciun cuvânt de spus cu privire la cursul propriei cariere;

Z.

întrucât practicile negative legate de agenți și de transferurile de jucători au dus la cazuri de spălare de bani, fraudă și exploatare a minorilor;

AA.

întrucât sporturile de masă oferă posibilități de a combate discriminarea, de a promova incluziunea, coeziunea și integrarea socială și de a contribui în mod semnificativ la dezvoltarea competențelor transversale;

AB.

întrucât tot mai multe cluburi se bazează în principal pe piața transferurilor pentru a-și forma echipele, deși ar trebui să acorde o atenție sporită antrenării la nivel local;

AC.

întrucât sportul este perceput ca un drept fundamental universal și întrucât toată lumea ar trebui să aibă drepturi egale de acces la activități fizice și sport;

AD.

întrucât, în general, activitatea fizică stagnează, în ciuda dovezilor clare privind faptul că îmbunătățește sănătatea personală, inclusiv cea mentală, și tonusul persoanelor, motiv pentru care statele membre realizează economii semnificative în materie de cheltuieli publice cu sănătatea și în pofida creșterii tendinței pentru sporturile recreative, cum ar fi joggingul, care sunt practicate în afara oricărei structuri organizate;

AE.

întrucât evenimentele și activitățile sportive, în special competițiile internaționale majore, evidențiază beneficiile sportului și au un impact social, economic și ecologic pozitiv;

AF.

întrucât echipele naționale joacă un rol esențial, nu numai prin stimularea identității naționale și prin inspirarea tinerilor sportivi pentru a ajunge la cel mai înalt nivel de performanță sportivă, ci și prin promovarea solidarității cu sportul de masă;

AG.

întrucât continuarea educației și a formării profesionale a sportivilor este esențială pentru a-i pregăti pentru o carieră după cea sportivă;

AH.

întrucât investițiile în formarea și educația tinerilor sportivi talentați la nivel local, precum și promovarea acestora sunt fundamentale pentru dezvoltarea pe termen lung și rolul societal al sportului;

AI.

întrucât voluntarii sunt coloana vertebrală a sportului organizat, asigurând dezvoltarea și accesibilitatea activităților sportive, în special la nivel local; întrucât, în plus, reprezintă o nouă și excelentă oportunitate de formare și educație non-formală pentru tineri și pe plan internațional și în asociere cu programe de cooperare și dezvoltare în zonele din afara UE unde trebuie consolidat dialogul, iar politica externă a UE trebuie sprijinită;

AJ.

întrucât sportul reprezintă, în sensul său cel mai larg, un sistem de valori ale unei comunități, iar aceste valori constituie baza unui limbaj comun, care trece dincolo de orice barieră culturală și de limbaj; întrucât sportul poate contribui la consolidarea dialogului și ar trebui considerat o oportunitate de consolidare a acestuia și a solidarității cu țările terțe, de a promova la nivel mondial protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și de sprijinire a politicii externe a UE;

AK.

întrucât încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale organizațiilor sportive și pirateria digitală, în special transmiterea în direct, fără licență, a evenimentelor sportive, ridică preocupări grave în ceea ce privește finanțarea pe termen lung a sportului, la toate nivelurile;

AL.

întrucât libertatea presei trebuie asigurată la toate evenimentele sportive,

AM.

întrucât sportul poate contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Integritatea și buna guvernanță a sportului

1.

 reiterează faptul că combaterea corupției în sport necesită eforturi transnaționale și cooperare între toate părțile implicate, inclusiv între autoritățile publice, organele de aplicare a legii, industria sportivă, sportivi și suporteri;

2.

 invită organizațiile sportive internaționale, europene și naționale să se angajeze la respectarea de practici de bună guvernanță și în dezvoltarea unei culturi a transparenței și a finanțării durabile, făcându-și publice situațiile financiare și rapoartele de activitate, inclusiv în ceea ce privește obligațiile de comunicare a informațiilor cu privire la remunerarea personalului din conducerea superioară și durata mandatelor;

3.

 consideră că dezvoltarea unei culturi a transparenței trebuie să fie completată de o mai bună separare a puterilor în cadrul organismelor de guvernare din domeniul sportiv, de o mai bună separare a activităților comerciale de cele caritabile și de o mai bună procedură de autoreglementare internă, pentru a identifica, depista, investiga și sancționa infracțiunile sportive și activitățile ilegale din cadrul organizațiilor sportive;

4.

 reamintește că buna guvernanță, care ar trebui să constituie o prioritate în viitorul plan de acțiune pentru sport al UE, trebuie să fie o condiție pentru autonomia organizațiilor sportive, în conformitate cu principiile transparenței, responsabilității, egalității de șanse, incluziunii sociale și democrației, inclusiv implicarea părților interesate relevante;

5.

 subliniază necesitatea unei politici privind toleranța zero față de corupție și alte tipuri de infracțiuni în sport;

6.

 subliniază că aplicarea principiilor bunei guvernanțe în sport, cooperării prin monitorizare, supravegherii și instrumentelor juridice adecvate, reprezintă un factor esențial care contribuie la eradicarea corupției și a altor practici necorespunzătoare;

7.

 solicită Comisiei și statelor membre, organizațiilor sportive și comunităților candidate să garanteze că procesul de candidatură pentru organizarea evenimentelor majore respectă standardele de bună guvernanță, drepturile fundamentale ale omului și de muncă și principiul democrației, pentru a garanta un impact social, economic și de mediu pozitiv asupra comunităților locale, respectând, totodată, diversitatea și tradițiile și garantând astfel o imagine de sustenabilitate și credibilitate a sportului;

8.

 consideră că țările care candidează pentru a găzdui sau care găzduiesc evenimente sportive trebuie să asigure planificarea, organizarea, implementarea, participarea și urmărirea responsabile din punct de vedere social, ecologic și economic pentru aceste evenimente; solicită organizațiilor sportive și țărilor care găzduiesc evenimentele să evite schimbările nedorite asupra mediului de viață al localnicilor, inclusiv strămutarea populației locale;

9.

 solicită Comisiei să dezvolte lista de angajamente și să exploreze posibilitatea creării unui cod de conduită în domeniul bunei guvernanțe și al integrității în sport; consideră că organizațiile sportive ar trebui să instituie norme de transparență, standarde etice, un cod de conduită pentru organismele proprii de supraveghere, pentru comitetele executive și membrii acestora, precum și politici operaționale și practici de garantare a independenței și a conformității cu reglementările în vigoare; consideră totodată că analizarea unor noi instrumente de cooperare interguvernamentală, între organizațiile sportive și UE poate contribui la depășirea unora dintre actualele probleme cu care se confruntă domeniul sportiv;

10.

 îndeamnă statele membre să condiționeze acordarea fondurilor publice pentru sport de respectarea standardelor de guvernanță, de monitorizare și de raportare minime în vigoare și disponibile public;

11.

 consideră că îmbunătățirea bunei guvernanțe și a integrității în sport necesită o schimbare de mentalitate a tuturor actorilor relevanți; sprijină inițiativele luate de organizațiile sportive și alte părți interesate pentru ameliorarea standardelor de guvernanță în sport și pentru îmbunătățirea dialogului și a cooperării cu autoritățile locale și naționale;

12.

 solicită organizațiilor sportive să prezinte până în 2018 și să pună în aplicare în mod corespunzător propuneri concrete pentru consolidarea standardelor de bună guvernanță pentru organizațiile sportive, pentru organismele de guvernanță sportivă și pentru asociațiile membrilor lor, precum și să publice rezultatele; subliniază că o monitorizare este esențială în acest sens;

13.

 solicită statelor membre să definească o infracțiune specifică pentru incriminarea aranjării meciurilor și să se asigure că practici infracționale, precum aranjarea meciurilor și corupția în sport, sunt urmărite în justiție și sancționate, acolo unde nu au fost deja adoptate măsuri în acest sens, dat fiind că aranjarea meciurilor și manipularea competițiilor sportive încalcă etica și integritatea sportului și sunt deja sancționate de către autoritățile din domeniul sportului;

14.

 arată că provocările asociate investigării cazurilor internaționale de aranjare a meciurilor implică transmiterea transfrontalieră de informații și cooperarea între organismele sportive, autoritățile naționale și agențiile de pariuri, în cadrul platformelor naționale, pentru a depista, investiga și urmări în justiție practicile de aranjare a meciurilor; solicită statelor membre să aibă în vedere, acolo unde nu este deja cazul, servicii dedicate pentru urmărirea în justiție a cazurilor de fraudă sportivă; reamintește, în acest sens, faptul că cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor introduce o cerință conform căreia furnizorii de jocuri de noroc trebuie să efectueze verificări de diligență asupra tranzacțiilor cu sume mari de bani;

15.

 îndeamnă Consiliul să găsească o soluție care să permită UE și statelor membre să semneze și să ratifice Convenția Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive, pentru a permite buna sa punere în aplicare și îndeamnă Comisia să sprijine și să faciliteze acest proces și să asigure corecta sa respectare;

16.

 reamintește Comisiei promisiunea sa de a elabora o recomandare privind schimbul de bune practici pentru prevenirea și combaterea manipulării de meciuri în legătură cu pariurile și îndeamnă Comisia să publice fără întârziere această recomandare;

17.

 solicită Comisiei să consolideze legăturile interinstituționale cu Consiliul Europei și, astfel, să dezvolte programe operaționale coordonate care să asigure o utilizare cât mai eficientă a resurselor;

18.

 sprijină și încurajează în continuare campaniile de prevenție, educație și sensibilizare și programele de informare menite să ofere sportivilor, antrenorilor, funcționarilor și tuturor părților interesate relevante de la toate nivelurile, orientări cu privire la amenințarea pe care o reprezintă aranjarea meciurilor și dopajul, dar și alte probleme relative la integritate, inclusiv cu privire la riscurile pe care le pot întâlni și la modalitățile de raportare a situațiilor dubioase; solicită Comisiei și statelor membre să propună măsuri concrete în viitorul Plan de lucru al UE, precum programe-pilot și proiecte de educație civică a tinerilor în sport, de la vârste cât mai fragede;

19.

 solicită Comisiei să sprijine în continuare proiectele antidoping prin intermediul programului Erasmus+, evaluând impactul acestuia și asigurându-se că acesta completează în mod util schemele de finanțare existente în ceea ce privește combaterea dopajului;

20.

 solicită Comisiei să sprijine buna guvernanță în proiectele de management sportiv prin intermediul programului Erasmus+;

21.

 invită statele membre să sprijine controalele antidoping și programele naționale de testare, precum și să introducă legislație în sprijinul schimbului de informații dintre autoritățile statului, organizațiile sportive și agențiile antidoping; solicită statelor membre să le asiste pe acestea din urmă în introducerea de programe detaliate de monitorizare a dopajului și să prelucreze și să transmită informații în conformitate cu normele viitoare și deja în vigoare în materie de protecție a datelor;

22.

 remarcă importanța Agenției Mondiale Antidoping în monitorizarea și coordonarea politicilor și a normelor antidoping la nivel mondial; solicită Comisiei și statelor membre să coopereze îndeaproape cu aceasta, cu UNESCO și cu Consiliul Europei pentru prevenirea și combaterea cu succes a dopajului, prin consolidarea angajamentelor juridice și politice din Codul mondial antidoping; solicită UE să încurajeze schimburile de informații și bunele practici în materie de sănătate, precum și practicile preventive în lupta împotriva dopajului la nivel mondial;

23.

 solicită Comisiei și Consiliului să încurajeze și să faciliteze negocierea de acorduri între țări care să permită unor echipe de control antidoping autorizate din alte țări să efectueze teste, respectând drepturile fundamentale ale sportivilor, în conformitate cu Convenția internațională împotriva dopajului în sport;

24.

 consideră că dopajul este o problemă în creștere și în sectorul sportului de agrement, fiind nevoie de campanii de educare și informare și de instructori și antrenori profesioniști și experimentați pentru a promova un comportament sănătos în ceea ce privește dopajul;

25.

 invită statele membre și Comisia să coopereze îndeaproape cu Agenția Mondială Antidoping și cu Consiliul Europei în vederea definirii unei politici de protejare a avertizorilor de integritate;

26.

 încurajează organizațiile sportive și autoritățile publice naționale să stabilească un sistem antidoping coordonat pentru monitorizarea transfrontalieră și să ia măsuri concrete împotriva fabricării și a traficului de substanțe ilegale care sporesc performanțele în lumea sportivă;

27.

 salută noua Convenție a Consiliului Europei privind o abordare integrată în materie de siguranță, securitate și servicii la meciurile de fotbal și la alte evenimente sportive și solicită statelor membre să o semneze și să o ratifice fără întârziere; reiterează propunerea sa referitoare la recunoașterea reciprocă a interdicțiilor privind stadioanele la nivel european și la schimbul de date în acest sens;

28.

 solicită Comisiei să analizeze modalitățile de a face schimb de informații în contextul violenței în sport, prin rețelele existente;

29.

 ia act de faptul că amenințarea terorismului necesită noi eforturi pentru asigurarea siguranței și securității operaționale cu ocazia evenimentelor sportive;

30.

 subliniază faptul că organismele sportive ar trebui să asigure accesul necesar și oportunitățile de preluare a știrilor la toate evenimentele sportive, astfel încât presa de știri independentă să își poată îndeplini rolul de observator important și critic al evenimentelor sportive și al administrării în sport;

31.

 condamnă cu fermitate orice formă de discriminare în sport, atât pe teren, cât și în afara acestuia și subliniază necesitatea de a preveni asemenea comportamente la toate nivelurile pentru a îmbunătăți raportarea și monitorizarea unor astfel de incidente și pentru a promova valori precum respectul, prietenia, toleranța și spiritul de fair play; consideră că organizațiile sportive ce răspund unor înalte standarde de guvernanță sunt mai în măsură să promoveze rolul societal al sportului și să combată rasismul, discriminarea și violența;

32.

 reamintește necesitatea de a intensifica lupta împotriva traficului de ființe umane, în special a traficului de copii;

33.

 salută practicile de autoreglementare, precum inițiativa privind corectitudinea financiară, pentru faptul că încurajează raționalitatea economică și standarde mai bune de gestiune financiară în sportul profesionist, cu o viziune pe termen lung, nu pe termen scurt, contribuind, astfel, la dezvoltarea sănătoasă și durabilă a sportului în Europa; subliniază faptul că normele privind corectitudinea financiară au încurajat standarde mai stricte de management financiar și ar trebui prin urmare respectate cu strictețe;

34.

 salută investițiile transparente și durabile în sport și organizații sportive, cu condiția ca acestea să fie supuse unor controale și unor cerințe stricte privind divulgarea și să nu afecteze integritatea competițiilor și a sportivilor;

35.

 consideră că modelul de proprietate al cluburilor, prin care membrii cluburilor dețin controlul general al clubului (prin regula de 50+1), reprezintă un exemplu de practică în UE și invită statele membre, organismele de guvernanță din domeniul sportului, federațiile naționale și ligile să înceapă un dialog și un schimb constructiv pe marginea acestui model;

36.

 subliniază că sportivii, mai ales cei minori, trebuie să fie protejați împotriva practicilor abuzive, cum ar fi deținerea drepturilor lor federative de către o parte terță, care ridică numeroase întrebări de integritate și preocupări mai largi de natură etică; sprijină deciziile organismelor de guvernanță sportivă de a interzice deținerea sportivilor de către o parte terță și solicită Comisiei să interzică astfel de practici în dreptul Uniunii și să îndemne statele membre să ia măsuri suplimentare pentru protejarea drepturilor sportivilor;

37.

 consideră că se impune o reevaluare a normelor de promovare a jucătorilor locali pentru a mări șansele tinerilor jucători talentați de a juca în prima echipă a clubului lor, îmbunătățindu-se astfel echilibrul competitiv în Europa;

38.

 solicită organismelor de guvernanță și autorităților naționale de la toate nivelurile să ia măsuri care să garanteze compensarea cluburilor de formare, pentru a atinge obiectivul de a încuraja recrutarea și formarea de tineri jucători, în acord cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 martie 2010 în cauza Bernard;

39.

 își reafirmă atașamentul față de modelul european al sportului organizat, în care federațiile ocupă un loc central, în măsura în care stabilesc un echilibru între numeroasele interese divergente ale tuturor părților interesate, cum ar fi sportivi, jucători, cluburi, ligi, asociații și voluntari, cu o reprezentare adecvată și democratică și mecanisme de transparență în procesul decizional, și competiții deschise bazate pe merit sportiv; solicită o mai accentuată solidaritate financiară la toate nivelurile;

40.

 salută forumul sportiv anual al UE, care promovează dialogul cu părțile interesate ce reprezintă federații sportive internaționale și europene, mișcarea olimpică, organizații sportive europene și naționale de tip umbrelă și alte organizații sportive; subliniază că structura dialogului cu factorii interesați, funcțiile forumului și urmărirea discuțiilor au în continuare nevoie de îmbunătățiri;

41.

 salută eforturile depuse de Comisie și de toate părțile interesate pentru promovarea dialogului social în sport, aceasta reprezentând o oportunitate excelentă pentru a asigura un echilibru între drepturile fundamentale și cele de muncă ale sportivilor și natura economică a sportului, prin implicarea în discutarea și încheierea acordurilor a tuturor părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali; ia act de responsabilitatea organizațiilor sportive de a se angaja să dezvolte o cultură a transparenței; insistă că UE ar trebui să promoveze în mod activ standarde minime de muncă pentru sportivii profesioniști din întreaga Europă;

42.

 reiterează solicitarea sa privind instituirea unor registre de transparență pentru remunerațiile primite de agenții sportivi, la baza cărora să stea un sistem eficient de monitorizare, cum ar fi un mecanism de compensare a plăților și sancțiuni disciplinare, în cooperare cu autoritățile publice relevante, pentru a se contracara astfel practicile incorecte ale unor agenți sportivi; își reiterează apelul privind licențierea și înregistrarea agenților sportivi și introducerea unui nivel minim de calificare pentru aceștia; solicită Comisiei să pună în practică concluziile studiului său privind agenții sportivi în Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește constatarea că agenții au un rol fundamental în fluxurile financiare care, deseori, nu sunt transparente, existând astfel o predispoziție pentru activități ilegale;

43.

 consideră că o abordare integrată a egalității de gen în sport poate contribui la evitarea stereotipurilor și la crearea unui mediu social pozitiv pentru toți; salută inițiativele care încurajează egalitatea de gen și participarea egală la funcțiile de conducere în sport, precum și inițiativele ce vizează reconcilierea vieții de familie cu cariera sportivă pentru sportive și care vizează inclusiv reducerea disparităților de remunerație și de acordare a distincțiilor sportive, dar și combaterea stereotipurilor bazate pe gen; solicită organizațiilor sportive să acorde o atenție deosebită dimensiunii de gen în sport, prin încurajarea femeilor de a participa la viața sportivă;

Incluziunea socială, funcția socială și accesibilitatea sportului

44.

 consideră că investițiile în sport ne vor ajuta să creăm societăți unite și favorabile incluziunii, să eliminăm bariere și să le permitem oamenilor să se respecte reciproc, creând punți între culturi și peste clivajele sociale și etnice, cu un mesaj pozitiv privind valorile comune, precum respectul reciproc, toleranța, compasiunea, spiritul de conducere, egalitatea de șanse și statul de drept;

45.

 salută evenimentele sportive transnaționale organizate în mai multe țări din Europa, întrucât acestea contribuie la promovarea valorilor comune cheie ale UE, precum pluralismul, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea; reamintește că activitățile și evenimentele sportive promovează turismul în orașele și regiunile europene;

46.

 subliniază valoarea competențelor transversale dobândite prin sport în cadrul învățării non-formale și informale și evidențiază, de asemenea, legătura dintre sport, atractivitate pe piața muncii, educație și formare;

47.

 subliniază rolul sportului în incluziunea și integrarea grupurilor dezavantajate; salută inițiativele ce permit sportivilor refugiați, migranților și solicitanților de azil să poată concura în competițiile sportive;

48.

 subliniază importanța educației prin sport și potențialul sportului de a-i readuce pe calea cea bună pe tinerii vulnerabili din punct de vedere social; recunoaște importanța sportului de masă în prevenirea și combaterea radicalizării și încurajează și sprijină inițiativele în acest sens; salută cele două proiecte-pilot adoptate de Parlamentul European, „Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială a refugiaților” și „Monitorizarea și antrenarea prin sport a tinerilor expuși pericolului de radicalizare”;

49.

 reamintește faptul că tinerii sportivi europeni se confruntă frecvent cu provocarea de a-și desfășura în paralel cariera sportivă cu educația și cu munca; recunoaște că învățământul superior sau profesional este esențial pentru a optimiza accesul viitor al sportivilor pe piața muncii; sprijină introducerea unor sisteme de parcurs dublu, cu cerințe minime de calitate și monitorizarea adecvată a evoluției programelor pentru parcurs dublu în Europa, precum și asigurarea de servicii de orientare profesională, în cooperare cu universități sau institute de învățământ superior; solicită Comisiei și statelor membre să faciliteze mobilitatea transfrontalieră a sportivilor, să armonizeze recunoașterea calificărilor sportive și educaționale, inclusiv recunoașterea educației non-formale și informale dobândite prin sport și să intensifice schimburile de bune practici;

50.

 subliniază necesitatea de a asigura un sprijin financiar durabil pentru programele de schimb ale UE pentru parcurs dublu, prin intermediul acțiunii Sport a programului Erasmus+ și să sprijine cercetările în domeniu; solicită statelor membre ca, în colaborare cu instituțiile de învățământ, să promoveze schimbul transfrontalier de sportivi și să asigure accesul la burse sportive pentru aceștia;

51.

 sprijină mobilitatea antrenorilor și a altor furnizori de servicii (precum fizioterapeuții și consilierii în domeniul parcursului dublu) și schimbul de bune practici, punând accentul pe recunoașterea calificărilor și inovațiile tehnice;

52.

 solicită organizațiilor sportive ca, împreună cu statele membre, să promoveze standarde minime pentru antrenori, care să includă verificări ale cazierului judiciar, instruire în protejarea și apărarea minorilor și a adulților vulnerabili, precum și în ceea ce privește prevenirea și combaterea dopajului și a practicilor de aranjare a meciurilor;

53.

 subliniază faptul că OMS identifică lipsa de activitate fizică drept al patrulea factor de risc al mortalității la nivel mondial, comportând efecte și costuri sociale și economice directe și indirecte considerabile pentru statele membre; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida costurilor considerabile presupuse de promovarea activității fizice și a efectelor semnificative asupra stării generale de sănătate pe care lipsa acesteia o implică, nivelurile de activitate fizică sunt în scădere în unele state membre;

54.

 solicită organizațiilor sportive și statelor membre să coopereze pentru sprijinirea atractivității pe piața muncii și a mobilității antrenorilor care doresc să lucreze în întreaga UE, angajându-se să asigure controale de calitate a competențelor acestora în domeniu și standarde corespunzătoare de calificare și formare;

55.

 încurajează statele membre și Comisia să transforme activitatea fizică într-o prioritate politică în cadrul viitorului Plan de lucru al UE privind sportul, în special pentru tineri și pentru comunitățile vulnerabile din zonele defavorizate social, unde participarea fizică este redusă;

56.

 solicită federațiilor internaționale și naționale și altor instanțe de educație să se asigure că problemele legate de integritatea în sport sunt incluse în programa academică pentru antrenorii sportivi;

57.

 subliniază că promovarea educației fizice în școală este un punct esențial de pornire astfel încât copiii să dobândească competențe de viață, atitudini, valori, cunoștințe și abilități, dar și pentru a se bucura de activitate fizică pe tot parcursul vieții; reamintește că activitatea sportivă în rândul studenților și al persoanelor în vârstă are un rol deosebit pentru menținerea unui stil de viață sănătos și pentru promovarea interacțiunii sociale;

58.

 ia act de faptul că populația UE este într-un proces de îmbătrânire demografică și, prin urmare, ar trebui acordată o atenție deosebită impactului pozitiv pe care îl poate avea activitatea fizică asupra sănătății și tonusului persoanelor în vârstă;

59.

 evidențiază faptul că sportul și activitatea fizică ar trebui mai bine promovate la nivelul politicilor sectoriale; încurajează autoritățile locale și municipalitățile să promoveze accesul egal la activități fizice; recomandă statelor membre și Comisiei să încurajeze cetățenii să practice activități fizice într-un mod mai regulat, prin intermediul unor politici de sănătate adecvate și al unor programe dedicate ritmului lor cotidian;

60.

 solicită statelor membre să promoveze mai activ activitățile sportive în rândul grupurilor confruntate cu excluziunea socială și al populației din zone defavorizate social, în care participarea sportivă este adeseori scăzută, și să îmbunătățească cooperarea cu organizații nonguvernamentale și școli în acest sens, îndeosebi în ceea ce privește planificarea urbanistică și construirea de dotări sportive, astfel încât să fie luate în considerare nevoile specifice ale populației și în special ale grupurilor vulnerabile; solicită statelor membre să asigure accesul deplin și egal la instalațiile sportive publice și să stimuleze crearea de noi cluburi sportive, mai ales în zonele rurale și în zonele urbane defavorizate;

61.

 subliniază faptul că persoanele cu handicap ar trebui să dispună de acces egal la toate dotările sportive, precum și la mijloacele de transport și alte înlesniri, împreună cu personalul însoțitor, și solicită o mai bună integrare a tuturor elementelor ce contribuie la viața sportivă, conform principiului ce garantează accesul universal la dotările sportive; îndeamnă statele membre să pună în aplicare programe sportive favorabile incluziunii pentru persoanele cu handicap în școli și universități, asigurând personal calificat și programe de activitate fizică adaptate, pornind de la un nivel mai scăzut în școli, astfel încât elevii și studenții cu handicap să poată participa la orele de educație fizică și la activitățile sportive extrașcolare;

62.

 recunoaște rolul fundamental a Jocurilor Paralimpice Internaționale în stimularea conștientizării, combaterea discriminării și promovarea accesului la sport pentru persoanele cu handicap; solicită statelor membre să își intensifice eforturile în direcția includerii în activitățile sportive a persoanelor cu handicap și să sporească vizibilitatea și acoperirea în mass-media publică a Jocurilor Paralimpice și a altor competiții în care sunt implicați sportivi cu handicap;

63.

 invită statele membre și Comisia să se asigure că sportul este practicat de copii într-un mediu sigur;

64.

 salută inițiativele ce au drept scop promovarea incluziunii, a integrității și a accesibilității în sport, prin utilizarea de noi tehnologii și inovații;

65.

 salută succesul de care s-a bucurat Săptămâna europeană a sportului, care vizează promovarea sportului, a activității fizice și a unui stil de viață mai sănătos pentru toți în întreaga Europă, indiferent de vârstă, statut social sau grad de pregătire fizică și invită toate instituțiile UE și statele membre să participe și să promoveze în continuare această inițiativă, asigurându-se, în același timp, că aceasta este accesibilă unui public cât mai larg, mai ales în rândul elevilor;

66.

 consideră că sporturile tradiționale fac parte din patrimoniul cultural european;

67.

 salută studiul Comisiei privind specificitatea sportului; solicită Comisiei și organizațiilor sportive să aibă în vedere măsuri suplimentare pentru dezvoltarea specificității sportului;

68.

 subliniază faptul că finanțarea este un important instrument de politică al UE, folosit pentru îmbunătățirea domeniilor-cheie de activitate ale UE în ceea ce privește sportul; invită Comisia să aloce mai multe fonduri sportului în cadrul programului Erasmus +, cu accent pe sportul de masă și educație, să consolideze vizibilitatea și accesibilitatea acestuia pentru a îmbunătăți astfel integrarea sportului în alte programe de finanțare, precum fondurile ESI sau programul pentru sănătate; solicită intensificarea comunicării dintre Comisie și statele membre, cu scopul de a utiliza aceste fonduri cât mai eficient și de a reduce pe cât posibil birocrația cu care se confruntă organizațiile ce promovează sportul de masă;

69.

 încurajează statele membre și Comisia să sprijine măsurile și programele de promovare a mobilității, a participării, a educării și dobândirii de competențe și a formării voluntarilor în domeniul sportiv, precum și cele de recunoaștere a muncii acestora; recomandă schimburile de bune practici în activitatea de voluntariat, prin sprijinirea promovării activităților și culturii sportive, de asemenea pe direcția oferită de programul Erasmus+;

70.

 solicită Comisiei să emită orientări privind aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat în domeniul sportului, ținând cont de obiectivele sociale, culturale și educaționale și asigurând o mai bună certitudine juridică; consideră în acest sens că nicio organizație sportivă, mai ales cele care promovează sportul de masă, nu ar trebui discriminată atunci când solicită finanțare publică la nivel național și local;

71.

 consideră că este esențial ca mecanismele de solidaritate financiară din domeniul sportului să creeze legăturile necesare între sportul profesionist și cel de amatori; salută, în acest sens, contribuția adusă de loteriile naționale la sportul de masă și încurajează statele membre să supună operatorii autorizați de pariuri unor cerințe obligatorii și corecte de contribuții financiare către sportul de masă și proiecte destinate să amelioreze accesul la acestea, în vederea asigurării sustenabilității, transparenței și trasabilității acestor contribuții, pe lângă cele rezultate din vânzarea drepturilor de difuzare și emisie;

72.

 susține că vânzarea drepturilor de televizare pe o bază centralizată, exclusivă și teritorială cu o împărțire echitabilă a veniturilor este esențială pentru finanțarea sustenabilă a sportului la toate nivelurile și pentru a asigura condiții de concurență echitabile;

73.

 subliniază că încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în sport este o amenințare pentru finanțarea acestuia pe termen lung;

74.

 recomandă statelor membre să introducă în sistemele lor fiscale derogări de la plata TVA, scutiri fiscale și alte forme de stimulente pentru sporturile de masă; recunoaște faptul că normele privind ajutorul de stat nu ar trebui să se aplice unui astfel de sprijin;

75.

 solicită Comisiei și statelor membre să aloce mai multe fonduri terenurilor sportive publice accesibile, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și ușurința în practicarea sportului de masă;

76.

 consideră că sustenabilitatea și protecția mediului ar trebui să fie părți integrante ale evenimentelor sportive și că actorii interesați din domeniul sportului trebuie să contribuie la Agenda globală pentru 2030 privind obiectivele de dezvoltare durabilă;

77.

 încurajează comitetele olimpice și federațiile sportive naționale ale statelor membre să adopte și să utilizeze drapelul și simbolul Uniunii Europene, împreună cu drapelele individuale și simbolurile naționale individuale cu ocazia unor evenimente sportive internaționale;

78.

 subliniază faptul că sportul este un factor puternic în crearea și consolidarea unui sentiment de apartenență locală, națională și chiar europeană;

79.

 subliniază importanța unei transparențe depline în ceea ce privește sistemul de proprietate a cluburilor sportive profesioniste;

o

o o

80.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și federațiilor și ligilor sportive europene, internaționale și naționale.

(1)  JO C 407, 4.11.2016, p. 81.

(2)  JO C 208, 10.6.2016, p. 89.

(3)  JO C 93, 9.3.2016, p. 42.

(4)  JO C 36, 29.1.2016, p. 137.

(5)  JO C 239 E, 20.8.2013, p. 46.

(6)  JO C 271 E, 12.11.2009, p. 51.

(7)  JO C 27 E, 31.1.2008, p. 232.

(8)  JO C 236 E, 12.8.2011, p. 99.

(9)  JO C 436, 24.11.2016, p. 42.

(10)  Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.

(11)  JO C 326, 3.12.2010, p. 5.