15.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 434/23

Raportor:

Mário SOARES

Coraportor:

Josep PUXEU ROCAMORA

1.1.

De mai multe secole, America Latină și zona Caraibilor (ALC), care constituie în prezent Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC), împărtășesc aceleași principii și valori cu Europa, având astfel o viziune comună asupra lumii. Astfel, constituirea unui bloc UE-CELAC consolidat, cu o strategie comună împotriva provocărilor globale, va avea o voce mai puternică și mai eficientă pe scena internațională.

1.2.

Europa și statele sale membre sunt cei mai mari investitori și cei mai buni parteneri pentru cooperare ai zonei ALC; există legături politice, economice, sociale, culturale și istorice, construite de-a lungul secolelor, care se reflectă, de asemenea, în organizarea de reuniuni la nivel înalt între șefii de stat și de guvern la fiecare doi ani, într-o adunare parlamentară, în acorduri de diferite tipuri și, mai presus de toate, într-o rețea socială extinsă.

1.3.

Noile provocări globale impun consolidarea acestui bloc și, mai presus de toate, definirea unei strategii noi care să nu se rezume la formalism și la declarații mărețe, ci să devină o voce puternică și decisivă pe scena internațională. În cadrul noului scenariu geopolitic, regiunea Americii Latine își consolidează statutul de prioritate strategică a politicii externe a UE.

1.4.

CESE subliniază cu satisfacție că în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European au loc dezbateri în prezent cu privire la o rezoluție pe această temă, care recunoaște că CELAC este un partener-cheie pentru UE și că prioritățile acțiunii externe a UE cu CELAC ar trebui să fie consolidarea dialogului politic și cooperarea în domeniile migrației, schimbărilor climatice, energiei din surse regenerabile, combaterii crimei organizate și aprofundării relațiilor politice, culturale și socioeconomice.

1.4.1.

CESE speră că următoarea reuniune la nivel înalt a șefilor de stat din UE-CELAC din perioada 26-27 octombrie se va ridica la înălțimea provocărilor cu care se confruntă în prezent lumea și planeta și că, în cadrul său, se va defini o strategie de consolidare a legăturilor strategice, politice, economice, sociale și culturale între cele două regiuni.

1.4.2.

Încurajează progresele pe calea unui acord-cadru global între Uniunea Europeană și CELAC în care să fie incluse principiile de acțiune în domeniul dialogului politic, al cooperării și al dezvoltării durabile. Acest lucru ar constitui baza unei acțiuni geopolitice la nivel mondial și ar putea consolida vocea regiunilor noastre pe scena internațională.

1.4.3.

Solicită tuturor liderilor politici din UE și din regiunea ALC să recunoască și să valorifice participarea societății civile. De aceea, este important ca:

1.4.4.

CESE reafirmă că obiectivele prioritare ale societății civile sunt, printre altele, consolidarea democrației, dezvoltarea umană durabilă, justiția și coeziunea socială, protejarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, exercitarea pe deplin a drepturilor omului și a dreptului muncii, viitorul muncii decente și combaterea inegalității;

1.4.5.

Consideră că o parte a misiunii sale constă în participarea activă la procesul de construcție a unei lumi în care, în diversitate și prin dialog, să se poată trăi în pace, o lume în care toate țările și toate popoarele să își poată găsi drumul spre dezvoltare și să construiască, pornind de la propria cultură, o societate democratică, favorabilă incluziunii și prosperă. CESE își revendică locul în cadrul acestui proces.

2.1.

În prezent, lumea se confruntă cu provocări diverse a căror soluționare este foarte complexă: accelerarea schimbărilor climatice, proliferarea conflictelor armate care au drept consecință migrarea a mii de refugiați, revenirea naționalismului și a unei viziuni unilaterale a soluționării conflictelor, inclusiv revenirea amenințării nucleare.

2.2.

La nivel global, comerțul s-a dezvoltat într-un mod care, deși din punct de vedere politic ar putea duce la un echilibru mai bun între diferitele părți ale lumii, încă menține decalajul dintre bogați și săraci, decalaje în interiorul unei regiuni sau al unei țări și, în unele cazuri, chiar a accentuat aceste diferențe.

2.3.

Respectarea drepturilor omului, a standardelor internaționale și ale Organizației Națiunilor Unite sau ale OIM este amenințată în multe părți ale lumii, iar drepturile femeilor, ale copiilor sau ale minorităților etnice, religioase sau culturale continuă să fie încălcate; de asemenea, se constată în continuare nerespectarea libertăților fundamentale, fapt care amenință securitatea și calitatea vieții populației.

2.4.

Acordul privind schimbările climatice încheiat la Paris, care a avut un sprijin larg, chiar și din partea unor țări precum Statele Unite și China (care, în mod normal, sunt reticente în a-și asuma angajamente în acest scop), este amenințat în prezent de noua administrație americană, care a anunțat că va revizui Planul legislativ în domeniul energiei curate lansat în 2015 pentru reducerea emisiilor din sectorul energetic și creșterea producției de energie din surse regenerabile.

2.5.

După o perioadă în care, aparent, lumea începea să își găsească echilibrul, criza financiară care s-a declanșat începând cu anul 2007 a făcut ca și în țările dezvoltate să se resimtă consecințele sociale ale pierderii controlului asupra piețelor. Conflictele nu s-au diminuat, ci, din contră, s-au agravat, iar interesele divergente dintre țări și regiuni s-au accentuat.

2.6.

În Europa, reapariția divergențelor evidente care afectează cooperarea dintre UE și Rusia sau dintre UE și Turcia (o țară care se află încă în negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană) reprezintă o dovadă că acest echilibru precar s-a destrămat sau este amenințat grav.

2.7.

Alegerea unei noi administrații americane, în special atitudinea sa neclară și, aparent, mai puțin prietenoasă față de UE, va face ca scena internațională să devină și mai complexă. Suspendarea negocierilor privind TTIP, avertizarea lansată în cadrul Organizației Națiunilor Unite că acțiunile sale nu vor respecta întotdeauna criteriile în vigoare ale organizației pentru luarea deciziilor, neratificarea Parteneriatului transpacific (PTP), încercările de a modifica politicile privind migrația și punerea sub semnul întrebării a practicilor obișnuite între țările aliate creează incertitudine și contribuie la instabilitate pe scena internațională.

2.8.

Acestora, precum și altor amenințări și provocări, nu li se pot aduce rezolvare la nivel global decât prin angajamente negociate și realizabile, dar, în același timp, obligatorii, în vederea oferirii de soluții reale, care să fie mai complexe și multilaterale.

3.1.

CESE consideră că Europa ar putea să joace în continuare un rol primordial pe scena internațională complexă actuală, cu condiția să aibă asociați și aliați cu care să poată împărtăși nu doar dezvoltarea și comerțul, ci și aceleași valori și principii fundamentale. Valoarea adăugată a Uniunii Europene poate și trebuie să fie aceasta.

3.2.

Până în prezent, strategia pe care Europa a adoptat-o față de America Latină și zona Caraibilor s-a bazat, printre altele, pe următoarele elemente:

3.3.

Reuniunea la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern din Europa și America Latină și zona Caraibilor, și ulterior, CELAC și Adunarea parlamentară euro-latino-americană (EuroLat), organismul parlamentar al parteneriatului strategic biregional, sunt expresiile politice ale acestei strategii.

3.4.

La nivel global, Europa și-a asumat un angajament ferm față de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite și față de obiectivele Agendei 2030 și ale Acordurilor de la Paris. UE și-a însușit:

3.5.

În acest sens, un bloc solid UE-CELAC ar avea mai multă greutate pe scena internațională și ar fi esențial pentru conservarea acestor valori, pe care le împărtășesc atât UE, cât și CELAC, în ansamblul lor; de aceea, se pare că a venit momentul să ne întrebăm dacă această strategie, care a adus, fără îndoială, reușite și rezultate valoroase, este suficientă în fața provocărilor globale cu care se confruntă ambele regiuni.

3.6.

CESE consideră esențială organizarea unei dezbateri interregionale serioase care să sublinieze în mod deschis nu doar succesele obținute până în prezent, ci și neajunsurile sau limitările încă existente, să extragă învățăminte din acțiunile anterioare, să răspundă provocărilor actuale, să respecte valorile și principiile împărtășite și să genereze astfel o relație bazată pe o cooperare și legitimitate noi și mai ample pentru viitor.

4.1.

Având în vedere situația mondială, există o nouă oportunitate de a stabili legături mai puternice și mai eficiente între ALC și Europa, care ar fi interesant să se materializeze în viitorul acord semnat între Uniunea Europeană și Mercosur (2). Acest acord reprezintă o provocare majoră pentru UE, întrucât, dacă va fi aprobat, întreaga regiune a Americii Latine, cu excepția Boliviei și a Venezuelei, ar fi strâns legată din punct de vedere politic și economic de Uniunea Europeană. De asemenea, renegocierea acordului cu Mexicul este deosebit de importantă pentru această țară, în timp ce pentru Europa ar presupune posibilitatea de a-și intensifica prezența în fața declinului previzibil al schimburilor comerciale dintre Mexic și Statele Unite.

4.2.

Relațiile dintre UE și ALC trebuie să demonstreze că sunt utile pentru toată lumea, adică atât pentru statele europene, cât și pentru statele din America Latină și zona Caraibilor și, mai presus de toate, pentru populația acestora.

4.3.

Un element-cheie al interacțiunii dintre dimensiunile politice, sociale, de mediu și economice de dezvoltare îl constituie investițiile productive în ambele regiuni. UE și statele sale membre sunt în continuare principalii investitori în regiune. Țările din America Latină și zona Caraibilor sunt al doilea partener comercial al UE și, împreună cu CELAC și Uniunea Europeană, reprezintă o treime din membrii Organizației Națiunilor Unite și aproximativ 25 % din PIB-ul mondial.

4.4.

Un parteneriat mai profund între America Latină și Uniunea Europeană ar permite accelerarea creșterii economice, progresul schimbărilor structurale către sectoarele care se bazează pe utilizarea intensivă a cunoștințelor, reducerea sărăciei, creșterea incluziunii sociale și protejarea mediului înconjurător.

Toate acestea vor fi posibile prin:

4.5.

Această abordare ar favoriza bunăstarea economică și socială în ambele regiuni, având un impact incontestabil asupra creării de locuri de muncă, în special prin:

4.6.

UE și CELAC se confruntă cu provocări, dar și cu oportunități de dezvoltare pozitivă în domenii esențiale pentru ambele regiuni, care ar fi avantajate semnificativ de o acțiune comună, precum:

4.7.

CESE consideră că relația dintre acțiunea publică și sectorul privat trebuie să vizeze promovarea dezvoltării economice, îmbunătățirea colaborării comerciale și investiții financiare pentru creștere economică. Comitetul subliniază că trebuie combătute economia informală, subdezvoltarea și gradul scăzut de competitivitate a IMM-urilor și solicită facilitarea și îmbunătățirea mobilității biregionale, asigurând coerența reciprocă a drepturilor de muncă și încurajând coordonarea sistemelor de securitate socială.

4.8.

CESE consideră esențiale depășirea viziunii parțiale asupra relației dintre cele două regiuni și aprecierea ca pe un tot indivizibil a economiei, a drepturilor omului și a dezvoltării durabile. Cooperarea și sprijinul reciproc sunt esențiale dacă ne dorim să ducem la bun sfârșit un plan de acțiune și o agendă comună care să permită abordarea celor mai importante provocări ale lumii noastre, cum ar fi sărăcia, schimbările climatice și conflictele armate.

5.1.

Valoarea, prezența și participarea activă a organizațiilor societății civile din ambele regiuni, dar și faptul că fac schimb de experiență, împărtășesc proiecte, participă activ la acțiunile care urmează să fie stabilite trebuie să fie respectate, recunoscute și asumate ca elemente fundamentale ale unui nou model de relație strategică.

5.2.

La rândul său, CESE consideră că societatea civilă din ambele regiuni se află în fața unei oportunități și, totodată, a unei mari provocări, dat fiind că relația biregională necesită o dimensiune reînnoită care să nu submineze sau să ignore ceea ce s-a realizat, ci să facă progrese într-o direcție mai politică și mai strategică.

5.3.1.

Deși – în ultimii ani – prezența societății civile a fost tot mai mult recunoscută ca esențială pentru consolidarea strategiei biregionale, ea se confruntă în continuare cu limite care împiedică o participare mai eficientă și mai eficace, în special deoarece:

5.4.1.

Depășirea acestor limite implică un plan de acțiune și o agendă care:

5.5.

CESE subliniază că, pentru succesul negocierilor de orice tip dintre UE și America Latină și zona Caraibilor, este esențial să existe un dialog formal structurat cu societatea civilă organizată care să garanteze participarea efectivă a acesteia în fiecare etapă a negocierii, dar și pe durata punerii în aplicare și a evaluării rezultatelor. În acest sens, CESE salută cu bucurie instituirea Comitetului consultativ mixt UE-Chile, la a cărei constituire a contribuit împreună cu organizațiile societății civile chiliene.

5.6.

CESE consideră că relațiile dintre societatea civilă din Europa și America Latină au ca obiective prioritare consolidarea democrației, dezvoltarea umană durabilă, justiția și coeziunea socială, protejarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, exercitarea deplină a drepturilor omului și respectarea muncii decente.

5.7.

Lipsa unui acces structurat și cuprinzător la informații pentru societatea civilă organizată europeană și din America Latină și zona Caraibilor a fost semnalată în numeroase ocazii ca o problemă crucială în monitorizarea relației dintre UE și regiunea ALC și a constituit unul dintre cele mai mari obstacole în pregătirea oportună a propunerilor din partea societății civile. Comitetul reafirmă că accesul la informații ar trebui să constituie una dintre priorități în relațiile dintre cele două regiuni, motiv pentru care este esențial să se stabilească norme și proceduri clare privind accesul la acestea și diseminarea lor.

5.8.

Dacă părțile semnatare ale acordurilor apreciază cu adevărat participarea societății civile, atunci ar trebui să prevadă de la început resursele materiale necesare și suficiente pentru toate mecanismele de participare prevăzute în acorduri, astfel încât acestea să poată îndeplini sarcinile ce le revin.

5.9.

CESE salută transformarea Fundației UE-ALC în organizație internațională, aspect care poate fi un element important în consolidarea cu un imbold nou a parteneriatului biregional, și își reiterează propunerea – adresată șefilor de stat din UE și CELAC, făcută în declarația sa din Santiago de Chile (2012) – ca programul de lucru al fundației să includă o componentă puternică de cooperare eficientă și reală cu instituțiile reprezentative ale organizațiilor societății civile de pe ambele continente.

5.10.

CESE solicită ca politicile și acțiunile întreprinse să urmărească sporirea coerenței și efectelor pozitive ale relației dintre cele două regiuni, în vederea garantării calității și relevanței acestora și să garanteze că societățile civile implicate și le asumă ca fiind proprii.

6.1.

În zilele de 26 și 27 octombrie 2017 este programată să aibă loc în El Salvador reuniunea la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană și din Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (UE-CELAC). În contextul răcirii relațiilor dintre Statele Unite și America Latină, CESE consideră că, în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt, ar trebui să se depună eforturi pentru a consolida legăturile strategice, politice, economice, sociale și culturale între UE și America Latină și zona Caraibilor;

6.2.

CESE încurajează factorii de decizie din ambele regiuni să acționeze mai vizibil și mai eficient, încurajând apărarea planetei, să combată schimbările climatice, să conserve biodiversitatea și dezvoltarea durabilă, să promoveze bunăstarea oamenilor, să contribuie la eradicarea sărăciei, să asigure coeziunea socială și teritorială, să promoveze servicii de calitate în domeniul educației și sănătății pentru toți, egalitatea de gen și cultura popoarelor, să apere pacea, să aprecieze rolul instituțiilor globale și să susțină multilateralismul.

6.3.

CESE consideră că o parte a misiunii sale constă în participarea activă la procesul de construcție a unei lumi în care, în diversitate și prin dialog, să se poată trăi în pace, o lume în care toate țările și toate popoarele să își poată găsi drumul spre dezvoltare și să construiască, pornind de la propria cultură, o societate democratică, favorabilă incluziunii și prosperă. CESE își revendică locul în cadrul acestui proces.

6.4.

CESE solicită tuturor liderilor politici din UE și regiunea ALC să recunoască și să aprecieze participarea societății civile, cu scopul de a implica un număr cât mai mare posibil de locuitori în procesul de luare a deciziilor. Fără a dori să excludă pe nimeni, CESE consideră că participarea instituțională și instituționalizată este cea care permite o participare structurată și mai eficace.

6.5.

Promovarea muncii decente trebuie să devină o prioritate a politicii de cooperare dintre Uniunea Europeană și regiunea ALC. În acest sens, trebuie asumate angajamente specifice de respectare și îndeplinire a convențiilor fundamentale ale OIM și să se prevadă mecanisme de verificare a îndeplinirii acestora, cu participarea organizațiilor sociale și sindicale la elaborarea tuturor politicilor și proceselor de negociere între UE și ALC.

6.6.

În contextul geopolitic actual, CESE consideră că acordurile de parteneriat, acordurile comerciale, acordurile privind dialogul politic și parteneriatele strategice trebuie să fie în continuare instrumente importante, chiar dacă, în prezent, acestea nu mai sunt singurele instrumente disponibile. Astăzi este fundamental ca persoanele care împărtășesc valori și viziuni culturale, istorice și politice să fie conștiente că trebuie să formeze un bloc strategic cu influență pe scena internațională. Acordurile trebuie să reprezinte rezultatul acestei conștientizări, nu instrumentul său.

6.7.

CESE încurajează progresele pe calea unui acord-cadru global între Uniunea Europeană și CELAC în care să fie incluse principiile de acțiune în domeniul dialogului politic, al cooperării și al dezvoltării durabile. Această abordare ar putea sta la baza unei acțiuni geopolitice la nivel mondial care să definească metoda de intervenție pentru orice situație în care principiile și valorile noastre comune se află în pericol.

6.8.

CESE consideră că este esențial să se recunoască importanța participării organizațiilor societății civile, ca actor care contribuie la crearea unei conștiințe globale ce facilitează, promovează și favorizează soluții globale pentru pace, dezvoltare durabilă, comerț echitabil și bunăstarea tuturor popoarelor și regiunilor.