COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.11.2017
COM(2017) 683 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009
Raport către Parlamentul European și Consiliu
privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009
1.Introducere și rezumat
Regulamentul (UE) nr. 260/2012 1 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009, cunoscut drept Regulamentul privind zona unică de plăți în euro (SEPA) sau Regulamentul privind termenele limită pentru SEPA, a fost adoptat în 2012 și a constituit un important pas înainte pentru buna funcționare a pieței interne, prin crearea unei piețe integrate a plăților electronice în euro, care nu face distincție între plățile naționale și cele transfrontaliere.
Regulamentul a impus data de 1 februarie 2014 drept termen limită pentru migrare în zona euro. Cu o lună înainte de termenul limită inițial stabilit pentru migrare, acesta a fost amânat cu 6 luni până la 1 august 2014, pentru a se ține seama de întârzierile în ceea ce privește migrarea observate în diverse state membre. Această întârziere de 6 luni a fost suficientă pentru asigurarea unei treceri armonioase de la operațiunile de transfer de credit și de debitare directă în euro tradiționale la operațiunile de transfer de credit SEPA (SCT) și de debitare directă SEPA (SDD).
Statele membre care nu aparțin zonei euro au avut obligația de a migra la SCT și SDD până la 31 octombrie 2016.
La articolul 15, Regulamentul SEPA mandatează Comisia să prezinte un raport privind aplicarea regulamentului: „Până la 1 februarie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European, BCE și ABE un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, dacă este cazul, de o propunere.”
La 15 decembrie, Comisia Europeană a trimis statelor membre un chestionar cu termen de răspuns până la 31 ianuarie 2017, în legătură cu o serie de probleme privind aplicarea regulamentului, cum ar fi migrarea de la operațiunile de transfer de credit și de debitare directă tradiționale la SCT și SDD pentru fiecare stat membru în parte, folosirea de către statele membre a opțiunilor, autoritățile desemnate să asigure respectarea regulamentului și competențele lor sau problemele care pot fi încă prezente la nivelul întregii UE cu privire la punerea în aplicare a regulamentului.
Răspunsurile statelor membre au constituit baza prezentului raport privind punerea în aplicare.
De asemenea, raportul a fost prezentat și dezbătut la 21 aprilie 2017, în cadrul Forumului UE al comitetelor naționale de coordonare pentru SEPA, un grup de experți ai Comisiei Europene însărcinat cu monitorizarea punerii în aplicare a SEPA la nivelul întregii UE.
Concluzia prezentului raport este aceea că, în general, Regulamentul SEPA se aplică în mod corect la nivelul UE. În prezent, nu este nevoie de nicio propunere legislativă suplimentară. Problemele care persistă (discriminarea pe bază de IBAN și competențele autorităților competente), care sunt puține la număr și bine definite, au fost abordate de statele membre, iar soluționarea lor ar trebui urmărită îndeaproape. Principala problemă care trebuie supravegheată îndeaproape este discriminarea pe bază de IBAN din partea beneficiarilor de plăți (și anume impunerea obligației ca plătitorii să efectueze plata dintr-un cont localizat într-o anumită țară, ceea ce contravine articolului 9 din regulament) în condițiile în care numărul de cazuri a scăzut, însă există posibilitatea să apară altele noi.
Proiectul SEPA nu a luat sfârșit odată cu migrarea completă la standardele SEPA pentru SCT și SDD. Acesta este foarte actual prin inițiativele care contribuie la crearea zonei unice de plăți în euro, precum „SCT inst” – un proiect european pentru plăți instant în euro care va fi lansat în noiembrie 2017 – sau Mobile Proxy Forum – o inițiativă care are ca scop asigurarea interoperabilității soluțiilor de plăți de la persoană la persoană efectuate de pe dispozitive mobile la nivelul UE, proiecte susținute de Consiliul privind plățile de mică valoare în euro, condus de Banca Centrală Europeană și în cadrul căruia Comisia Europeană are calitatea de observator.
2.Raportarea de către statele membre
2.1.Trecerea la operațiunile de transfer de credit și de debitare directă SEPA
Cifrele de mai jos au fost comunicate de statele membre și reflectă situația actuală începând din decembrie 2016 cu privire la utilizarea instrumentelor SEPA în locul operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă tradiționale utilizate anterior. Cifrele arată că, la nivelul UE, aproape toate operațiunile de transfer de credit și de debitare directă în euro sunt în prezent procesate în conformitate cu standardele SCT și SDD (Tabelele 1 și 2). Sunt necesare unele eforturi suplimentare pentru a se asigura deplina conformitate în câteva state membre care nu fac parte din zona euro, pentru care termenul limită stabilit pentru migrare a fost 31 octombrie 2016.
În ceea ce privește operațiunile de debitare directă SEPA, unele state membre au decis întreruperea utilizării operațiunilor de debitare directă tradiționale și au optat pentru soluții care combină operațiunile de transfer de credit SEPA cu facturarea electronică. În cazurile respective, operațiunile de debitare directă SEPA pot fi oferite în continuare de prestatorii de servicii de plată naționali, însă acestea vor avea mai degrabă utilitate în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere decât în cadrul tranzacțiilor naționale, în principal pentru a servi companiilor care ar avea nevoie de aceste operațiuni în activitățile lor transfrontaliere. Toate aceste țări sunt marcate „nu se aplică - N/A” în tabelele 2, 5 și 6, deși este posibil să existe o utilizare foarte limitată a SDD-urilor.
Tabelul 1: Ratele de migrare la SCT la sfârșitul anului 2016 comunicate de statele membre
|
Zona euro |
Rata de migrare la SCT |
În afara zonei euro |
Rata de migrare la SCT |
|
|
Austria |
100 % |
Bulgaria |
64 % 2 |
|
|
Belgia |
100 % |
Croația |
100 % |
|
|
Cipru |
100 % |
Republica Cehă |
100 % |
|
|
Estonia |
100 % |
Danemarca |
100 % |
|
|
Finlanda |
100 % |
Ungaria |
100 % |
|
|
Franța |
100 % |
Polonia |
100 % |
|
|
Germania |
100 % |
România |
Se conformează parțial 3 |
|
|
Grecia |
100 % |
Suedia |
100 % |
|
|
Irlanda |
100 % |
Regatul Unit |
100 % |
|
|
Italia |
100 % |
|||
|
Letonia |
100 % |
|||
|
Lituania |
100% 4 |
|||
|
Luxemburg |
100 % |
|||
|
Malta |
100 % |
|||
|
Țările de Jos |
100 % |
|||
|
Portugalia |
100 % |
|||
|
Slovacia |
100 % |
|||
|
Slovenia |
100 % |
|||
|
Spania |
100 % |
Tabelul 2: Ratele de migrare la SDD la sfârșitul anului 2016 comunicate de statele membre
|
Zona euro |
Rata de migrare la SDD |
În afara zonei euro |
Rata de migrare la SDD |
|
|
Austria |
100 % |
Bulgaria |
N/A 5 |
|
|
Belgia |
100 % |
Croația |
N/A 6 |
|
|
Cipru |
100 % |
Republica Cehă |
100 % |
|
|
Estonia |
N/A 7 |
Danemarca |
100 % |
|
|
Finlanda |
100 % 8 |
Ungaria |
100 % 9 |
|
|
Franța |
100 % |
Polonia |
100 % |
|
|
Germania |
100 % |
România |
100 % |
|
|
Grecia |
100 % |
Suedia |
N/A 10 |
|
|
Irlanda |
100 % |
Regatul Unit |
100 % |
|
|
Italia |
100 % |
|||
|
Letonia |
N/A7 |
|||
|
Lituania |
N/A7 |
|||
|
Luxemburg |
100 % |
|||
|
Malta |
100 % |
|||
|
Țările de Jos |
100 % |
|||
|
Portugalia |
100 % |
|||
|
Slovacia |
100 % |
|||
|
Slovenia |
100 % |
|||
|
Spania |
100 % |
O perspectivă istorică, prezentată în tabelele 3, 4, 5 și 6 arată că, în funcție de statele membre vizate, fluxul migrării a urmat fie o abordare de tip „big bang” (de exemplu, Estonia), fie o migrare progresivă către instrumentele SEPA (de exemplu, Germania). Aceleași tabele indică, de asemenea, faptul că amânarea cu 6 luni s-a dovedit a fi un pas necesar, întrucât ratele de migrare comunicate pentru ianuarie 2014, care deși erau destul de ridicate pentru operațiunile de transfer de credit SEPA, nu erau suficiente pentru a asigura procesarea completă a plăților în cazul operațiunilor de debitare directă SEPA. Exista posibilitatea apariției unor probleme neprevăzute la 1 februarie 2014, data la care Regulamentul privind termenele limită pentru SEPA era prevăzut să devină aplicabil, existând riscul potențial ca plățile să nu mai fie procesate după data respectivă.
Tabelul 3 11 : Evoluția ratelor de migrare la SCT din 2008 până în prezent pentru statele membre din zona euro
|
Zona euro |
Semestrul 2 2008 |
Semestrul 2 2011 |
Ian. 2014 |
Feb. 2014 |
Aug. 2014 |
Dec. 2016 |
|
Austria |
1,44 % |
11,89 % |
66,2 % |
74,95 % |
90 % |
100 % |
|
Belgia |
2,76 % |
44,79 % |
86,79 % |
95,64 % |
100 % |
100 % |
|
Cipru |
29,85 % |
60,06 % |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Estonia |
0,95 % |
2,65 % |
99,7 % |
100 % |
100 % |
|
|
Finlanda |
1,35 % |
67,57 % |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Franța |
0,58 % |
24,72 % |
84,0 % |
91,7 % |
100 % |
100 % |
|
Germania |
0,29 % |
5,56 % |
58,51 % |
77,85 % |
100 % |
100 % |
|
Grecia |
0,54 % |
1,71 % |
81,53 % |
83,12 % |
99,38 % |
100 % |
|
Irlanda |
0,19 % |
2,34 % |
60,89 % |
90,61 % |
100 % |
100 % |
|
Italia |
0,73 % |
10,62 % |
61,49 % |
89,86 % |
100 % |
100 % |
|
Letonia |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
||
|
Lituania 12 |
100 % |
|||||
|
Luxemburg |
85,76 % |
90,27 % |
96,3 % |
96,3 % |
97,81 % |
100 % |
|
Malta |
3,28 % |
9,71 % |
68,72 % |
80,16 % |
100 % |
100 % |
|
Țările de Jos |
0,15 % |
0,88 % |
86,38 % |
91,75 % |
99,08 % |
100 % |
|
Portugalia |
0,68 % |
1,48 % |
89,16 % |
92,32 % |
98,91 % |
100 % |
|
Republica Slovacă |
0 % |
1,03 % |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Slovenia |
0,1 % |
55,74 % |
99,3 % |
99,36 % |
100 % |
100 % |
|
Spania |
1,51 % |
31,77 % |
82,71 % |
90,5 % |
100 % |
100 % |
Cifrele pentru februarie 2014 și pentru august 2014 sunt evidențiate deoarece acestea arată diferența dintre ratele de migrare la termenul limită inițial și la termenul limită efectiv, dat fiind că în ianuarie 2014 termenul limită inițial a fost amânat cu șase luni, din februarie până în august 2014.
În cazul statelor membre care nu aparțin zonei euro, Regulamentul SEPA a prevăzut ca migrarea să aibă loc până la 31 octombrie 2016, așa cum este indicat la articolul 16 alineatul (8) din regulament: „PSP situați într-un stat membru care nu are ca monedă euro și USP care utilizează un serviciu de plată dintr-un stat membru care nu are ca monedă euro se conformează cerințelor de la articolele 4 și 5 până la 31 octombrie 2016. Operatorii de servicii de plată de mică valoare aflați într-un stat membru care nu are ca monedă euro se conformează cerințelor articolului 4 alineatul (2) până la 31 octombrie 2016.”
Tabelul 4: Evoluția ratelor de migrare la SCT în 2015 și 2016 pentru statele membre care nu fac parte din zona euro
|
În afara zonei euro |
Semestrul 2 2015 |
Trimestrul 1 2016 |
Trimestrul 2 2016 |
Dec. 2016 |
|
Bulgaria |
59,21 % |
60,7 % |
61,9 % |
100 % |
|
Croația |
100 % |
|||
|
Republica Cehă |
87,18 % |
89,5 % |
90,02 % |
100 % |
|
Danemarca |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Ungaria |
84,35 % |
84,16 % |
100 % |
|
|
Polonia |
100 % |
|||
|
România |
44,66 % |
46,01 % |
45,38 % |
Se conformează parțial |
|
Suedia |
95 % |
95 % |
99 % |
|
|
Regatul Unit |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
Tabelul 5: Evoluția ratelor de migrare la SDD din 2013 până în prezent pentru statele membre din zona euro
|
Zona euro |
Trimestrul 1 2013 |
Trimestrul 4 2013 |
Ian. 2014 |
Feb. 2014 |
Aug. 2014 |
Dec. 2016 |
|
Austria |
11,15 % |
34,65 % |
73,95 % |
87,89 % |
99 % |
100 % |
|
Belgia |
19,17 % |
38,54 % |
64,09 % |
89,89 % |
100 % |
100 % |
|
Cipru |
0 % |
0 % |
0 % |
0 % |
100 % |
100 % |
|
Estonia |
N/A |
N/A |
||||
|
Finlanda |
N/A |
N/A |
||||
|
Franța |
0,78 % |
17,94 % |
72,51 % |
87,02 % |
100 % |
100 % |
|
Germania |
0,14 % |
10,51 % |
29,4 % |
53,4 % |
100 % |
100 % |
|
Grecia |
50,13 % |
67,84 % |
70,1 % |
69,53 % |
99,64 % |
100 % |
|
Irlanda |
0,42 % |
22,09 % |
61,35 % |
89,65 % |
100 % |
100 % |
|
Italia |
0,01 % |
2,83 % |
34,3 % |
53,28 % |
100 % |
100 % |
|
Letonia |
0 % |
0 % |
0 % 13 |
N/A |
||
|
Lituania |
N/A |
|||||
|
Luxemburg |
0,06 % |
15,92 % |
49,09 % |
74,37 % |
98,05 % |
100 % |
|
Malta |
0 % |
0 % |
23,35 % |
47,79 % |
100 % |
100 % |
|
Țările de Jos |
0,01 % |
32,62 % |
73,62 % |
84,38 % |
99,81 % |
100 % |
|
Portugalia |
0,1 % |
7,55 % |
26,68 % |
53,14 % |
99,88 % |
100 % |
|
Slovacia |
0 % |
0 % |
0,01 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Slovenia |
86,81 % |
99,33 % |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
Spania |
0,02 % |
1,8 % |
15,34 % |
48,82 % |
100 % |
100 % |
Tabelul 6: Evoluția ratelor de migrare la SDD în 2015 și 2016 pentru statele membre care nu fac parte din zona euro
|
În afara zonei euro |
Semestrul 2 2015 |
Trimestrul 1 2016 |
Trimestrul 2 2016 |
Dec. 2016 |
|
Bulgaria |
N/A |
|||
|
Croația |
N/A |
|||
|
Republica Cehă |
100 % |
|||
|
Danemarca |
100 % |
|||
|
Ungaria |
100 % |
|||
|
Polonia |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
|
România |
0,04 % |
0 % |
0,02 % |
100 % |
|
Suedia |
N/A |
|||
|
Regatul Unit |
100 % |
100 % |
100 % |
100 % |
2.2.Opțiuni utilizate de statele membre
Pentru a asigura o tranziție lină către SCT și SDD, Regulamentul SEPA a autorizat statele membre din zona euro să activeze diverse opțiuni până în februarie 2016.
Aceste opțiuni au fost următoarele:
·Opțiunea 1: facilități de conversie pentru consumatori. De regulă, prestatorii de servicii de plată pentru consumatori acceptă un număr național de cont bancar (BBAN) pentru a iniția o tranzacție și convertesc numărul respectiv într-un număr internațional de cont bancar (IBAN).
·Opțiunea 2: continuarea produselor de nișă. Pe baza statisticilor oficiale referitoare la plăți, publicate anual de BCE, operațiunile de transfer de credit și de debitare directă tradiționale de la nivel național cu o cotă de piață cumulată sub 10 % din numărul total de operațiuni de transfer de credit și, respectiv, de debitare directă, au putut fi continuate până la 1 februarie 2016 (de exemplu, TIP în Franța, RID Finanziario în Italia, debitarea directă fără rambursare în Țările de Jos).
·Opțiunea 3: operațiuni unice de debitare directă. Aceste servicii care permiteau consumatorilor să efectueze plăți cu ajutorul unui card de plată la punctul de vânzare și care aveau ca rezultat debitul direct către un cont de plăți și dintr-un cont de plăți identificat printr-un BBAN sau printr-un IBAN au putut fi continuate până la 1 februarie 2016 (de exemplu, plățile din Austria și Germania de tip Elektronisches Lastschriftverfahren – ELV), cu excepția cazurilor în care respectau deja cerințele SEPA.
·Opțiunea 4: amânarea utilizării standardului ISO 20022 XML pentru formatele mesajelor pentru utilizatorii de servicii de plată (USP) care inițiază sau care primesc transferuri de credit sau debitări directe individuale grupate în vederea transmiterii.
·Opțiunea 5: amânarea eliminării BIC-ului pentru tranzacțiile de plată naționale, întrucât, în prezent, plătitorii nu mai sunt nevoiți să furnizeze BIC-ul pentru efectuarea plăților în UE, este suficient doar IBAN-ul.
Majoritatea statelor membre au utilizat cel puțin una dintre aceste opțiuni, așa cum este indicat în Tabelul 7 care prezintă, acolo unde este cazul, atât utilizarea, cât și dezactivarea ulterioară a acestor opțiuni de către statele membre.
Aceste opțiuni au fost relevante doar pentru statele membre din zona euro, având în vedere că au fost valabile până la 1 februarie 2016 pentru statele membre care au migrat înainte de această dată. Acestea nu au fost aplicabile în cazul statelor membre 14 din afara zonei euro pentru care termenul limită pentru migrare era 31 octombrie 2016.
Tabelul 7: Utilizarea opțiunilor de către statele membre și situația actuală a acestor opțiuni.
|
Zona euro |
Opțiunea 1 |
Opțiunea 2 |
Opțiunea 3 |
Opțiunea 4 |
Opțiunea 5 |
Situația în mai 2017 |
|
Austria |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
|||
|
Belgia |
Niciuna activată |
|||||
|
Cipru |
√ |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
||
|
Estonia |
√ |
Parțial dezactivate 15 |
||||
|
Finlanda |
Niciuna activată |
|||||
|
Franța |
√ |
Dezactivată |
||||
|
Germania |
√ |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
||
|
Grecia |
√ |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
||
|
Irlanda |
√ |
Dezactivată |
||||
|
Italia |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
|||
|
Letonia |
√ |
Dezactivată |
||||
|
Lituania |
Niciuna activată |
|||||
|
Luxemburg |
Niciuna activată |
|||||
|
Malta |
√ |
Dezactivată |
||||
|
Țările de Jos |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
|||
|
Portugalia |
√ |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
||
|
Slovacia |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
|||
|
Slovenia |
Niciuna activată |
|||||
|
Spania |
√ |
√ |
√ |
Toate dezactivate |
2.3.Discriminarea pe bază de IBAN
Consumatorii din întreaga UE au raportat și au depus plângeri cu privire la firme și plăți (de exemplu, plăți ale taxelor, plăți transfrontaliere de utilități) care pot fi efectuate doar dintr-un cont de plăți național în euro sau către un cont de plăți național în euro. Asemenea restricții nu sunt permise în temeiul articolului 3 (accesibilitate) și nici în temeiul articolului 9 (accesibilitatea plăților) din Regulamentul SEPA și constituie o adevărată barieră pentru buna funcționare a SEPA.
Această problemă a fost și rămâne prioritatea numărul unu pentru Comisia Europeană în privința aplicării Regulamentului SEPA, întrucât compromite unul dintre cele mai concrete beneficii care decurg din Regulamentul SEPA și de care se pot bucura consumatorii și companiile: libertatea de a face plăți de oriunde din interiorul UE și libertatea de a utiliza un cont bancar unic (în euro) pentru toate tranzacțiile din cadrul UE, care le permite acestora să reducă costurile legate de administrarea a două sau mai multe conturi de plăți.
Comisia Europeană a pus în discuție această problemă în diferite foruri, astfel încât să asigure conștientizarea în rândul participanților la piață, precum și în rândul statelor membre, cu privire la sectorul de plăți: Grupul de experți în piața sistemelor de plată, Forumul UE al comitetelor naționale de coordonare pentru SEPA și Consiliul privind plățile de mică valoare în euro.
În plus, serviciile Comisiei Europene au informat reclamanții în legătură cu drepturile lor și i-au îndrumat către autoritățile naționale desemnate să asigure respectarea Regulamentului SEPA la nivel național.
În sfârșit, în 2015 și 2016, serviciile Comisiei Europene au adresat aproximativ cincisprezece scrisori statelor membre în care au fost raportate cazuri de discriminare pe bază de IBAN, solicitând informații despre existența în continuare a cazurilor de discriminare care nu au fost soluționate de către autoritățile naționale. S-a constatat că diverse state membre au desemnat autorități responsabile cu asigurarea respectării regulamentului de către prestatorii de servicii de plată, dar nu și de către utilizatorii de servicii de plată (cum ar fi o societate furnizoare de utilități) – a se vedea capitolul 2.4 pentru mai multe detalii.
Autoritățile naționale se ocupă de soluționarea acestor probleme:
·De Nederlandsche Bank (DNB), Banca Centrală a Țărilor de Jos, a primit peste 250 de plângeri din partea utilizatorilor de servicii de plată cu privire la discriminarea pe bază de IBAN, în majoritate cazurilor acestea fiind plângeri la adresa întreprinderilor. DNB a fost deosebit de activă în gestionarea acestor cazuri prin propunerea de intermediere și soluționarea plângerilor. De asemenea, în vederea soluționării problemei legate de discriminarea utilizatorilor de servicii străine de plăți, DNB a stabilit acorduri de cooperare cu alte autorități relevante competente, inclusiv cu bănci centrale.
·BaFin și Bundesbank au înregistrat 75 de plângeri până la sfârșitul anului 2016. 66 dintre acestea au fost legate de discriminarea pe bază de IBAN. Pentru plângerile justificate, au putut fi oferite soluții, atât în cazurile de încălcare de către prestatorii de servicii de plată, cât și de către utilizatorii de servicii de plată. Potrivit feedbackului obținut din partea întreprinderilor, deseori au fost implicate probleme tehnice legate de conversie, care în timp au fost remediate. Se pare că diferitele măsuri luate au făcut posibilă soluționarea acestor probleme.
·Banca d’Italia a primit 4 plângeri în 2013, 35 de plângeri în 2014, 14 plângeri în 2015 și 6 plângeri în 2016. Până în prezent, Autoritatea Italiană de Concurență nu a primit nicio plângere. În 2017, Banca d’Italia a primit două plângeri referitoare la discriminarea pe bază de IBAN. Ca și în alte cazuri similare, Banca d’Italia contribuie la soluționarea acestor probleme prin contactarea părților implicate și prin facilitarea dialogului.
Cazuri de discriminare pe bază de IBAN au fost în special raportate în țările în care utilizarea operațiunilor de debitare directă SEPA este frecventă și/sau considerată a fi convenabilă de către consumatori sau întreprinderi (cum ar fi Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania sau Țările de Jos) care apreciază posibilitatea de a utiliza aceste operațiuni și în afara frontierelor, astfel cum prevede Regulamentul SEPA. Majoritatea cazurilor raportate au drept cauză necunoașterea cerințelor regulamentului de către utilizatorii serviciilor de plată sau limitări ale proceselor tradiționale care nu permit utilizarea IBAN-urilor străine (de exemplu, formulare online sau tipărite care limitează numărul IBAN la un număr fix de cifre sau care afișează un prefix de țară precompletat).
În schimb, țările în care SDD nu se utilizează la scară largă sau care nu fac parte din zona euro primesc în general mai puține plângeri. De exemplu, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, România, Slovenia și Suedia au raportat mai puțin de 20 de plângeri în total după termenul limită (1 august 2014 sau 31 octombrie 2016 în funcție de țară).
2.4.Desemnarea autorităților competente și competențele acestora
Procesul de migrare la SEPA a implicat diverse autorități, precum Banca Centrală Europeană și bănci centrale naționale. Principalele părți interesate în procesul de migrare au fost autoritățile naționale competente responsabile cu asigurarea respectării regulamentului.
În acest sens, o problemă întâmpinată în cadrul procesului de migrare și în lunile care au urmat după 1 august 2014 este sfera de acțiune a autorităților naționale competente. Articolul 10 impune statelor membre să desemneze autorități competente care să asigure respectarea regulamentului. Unele state membre au interpretat Regulamentul SEPA în sensul că limitează obligația impusă autorităților naționale competente doar la asigurarea respectării regulamentului de către prestatorii de servicii de plată, când de fapt regulamentul conține obligații care revin și utilizatorilor de servicii de plată (beneficiarii plăților) (și anume articolul 9).
În practică, aproape toți prestatorii de servicii de plată se conformau regulamentului la „termenul limită”, respectiv 1 august 2014. Acesta nu era însă și cazul pentru o serie de utilizatori de servicii de plată, indiferent că este vorba de autorități fiscale, furnizori de energie, operatori de telecomunicații, societăți de asigurare sau alte companii furnizoare de utilități care nu au respectat regulamentul, în special articolul 9 referitor la acceptarea oricărui cont de plăți în euro la nivelul UE pentru efectuarea sau primirea de plăți.
În mai multe cazuri, autorităților competente desemnate de statele membre – în majoritatea cazurilor bănci centrale – nu le-au fost acordate competențe de a lua măsuri cu privire la utilizatorii serviciilor de plată. În consecință, Comisia a lansat o serie de proceduri prealabile constatării neîndeplinirii obligațiilor (denumite EU Pilot) pentru a se asigura că statele membre desemnează autorități care să asigure respectarea regulamentului și de către utilizatorii de servicii de plată. Toate statele membre, cu excepția a trei dintre acestea 16 , respectă, în prezent, cerințele regulamentului.
Autoritățile competente și punctele de contact pentru plângeri sunt enumerate în anexă.
3.Concluzie și următoarele etape ale proiectului SEPA
În general, Regulamentul SEPA a fost corect aplicat și pus în practică la nivelul UE. În prezent, nu este nevoie de nicio propunere legislativă suplimentară. Totuși, câteva probleme care au fost abordate vor continua să fie monitorizate îndeaproape pentru asigurarea soluționării lor definitive, în special discriminarea pe bază de IBAN.
SCT-urile și SDD-urile au oferit cetățenilor europeni o modalitate eficace de a efectua operațiuni de transfer de credit și de debitare directă în euro în cadrul Uniunii Europene. Pe baza acestui standard, pe piața serviciilor de plată au apărut noi actori care oferă servicii de inițiere a plăților și plăți de la persoană la persoană efectuate de pe dispozitive mobile. De asemenea, este posibil să apară noi tipuri de actori datorită Directivei revizuite privind serviciile de plată și a dezvoltării de proiecte noi în cadrul SEPA, cum ar fi sistemul de plăți instant SEPA care va fi disponibil începând cu luna noiembrie 2017.
Aceste evoluții sunt susținute de către Consiliul privind plățile de mică valoare în euro, un organism condus de BCE. Această nouă entitate, care a înlocuit fostul Consiliu SEPA, vizează stimularea dezvoltării unei piețe integrate, inovatoare și competitive pentru plățile de mică valoare în euro în cadrul Uniunii Europene. Din consiliu fac parte membri care, în cadrul pieței, reprezintă atât oferta (comunitatea bancară, instituții de plată și instituții emitente de monede electronice), cât și cererea (consumatori, comercianți cu amănuntul, operatori de comerț electronic cu amănuntul, întreprinderi/corporații, IMM-uri și administrații publice naționale). În plus, cinci bănci centrale naționale reprezentând Eurosistemul și o bancă reprezentând comunitatea țărilor care nu fac parte din zona euro iau parte la reuniuni prin rotație. Comisia Europeană participă în calitate de observator.
Comitetele naționale de coordonare pentru SEPA și Forumul european al acestora, înființate de către Comisie, au jucat un rol principal în punerea în aplicare a zonei unice de plăți în euro și în atingerea obiectivului de a oferi cetățenilor europeni posibilitatea de a-și efectua toate tranzacțiile în euro oriunde în UE dintr-un cont unic. În timp ce trecerea la SEPA este în prezent aproape finalizată, transformarea sistemelor de plăți evoluează în continuare într-un ritm rapid. Majoritatea comitetelor naționale SEPA au devenit comitete/consilii naționale de plată în vederea orientării acestei transformări. În prezent, aceste comitete/consilii naționale de plată se axează pe noi provocări, cum ar fi trecerea la plățile instant sau la plățile efectuate de pe dispozitive mobile. În plus, odată cu intrarea în vigoare a celei de a doua directivă privind serviciile de plată (DSP2) în ianuarie 2018, comitetele naționale vor trebui să monitorizeze noi direcții de evoluție și, în special, apariția unor noi actori pe piața serviciilor de plată, precum agregatorii de informații privind conturile și prestatorii de servicii de inițiere a plății.
În vederea sprijinirii acestor noi direcții de evoluție în domeniul plăților, a coordonării inițiativelor naționale și a schimbului de informații și de bune practici, Comisia examinează, în strânsă cooperare cu Banca Centrală Europeană, modul în care Forumul UE al comitetelor naționale de coordonare pentru SEPA poate fi transformat într-o platformă dedicată acestor comitete/consilii naționale de plată reformate.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 23.11.2017
COM(2017) 683 final
ANEXĂ
la
Reportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu
privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009
Anexa I - Autorități competente pentru asigurarea conformității prestatorilor de servicii de plată (PSP) și a utilizatorilor de servicii de plată (PSU) și puncte de contact pentru plângeri
|
Zona euro |
Autorități competente pentru asigurarea conformității PSP |
Autorități competente pentru asigurarea conformității PSU |
|
Austria |
Autoritatea pentru piața financiară Informarea consumatorilor și plângeri Otto-Wagner-Platz 5, 1090 Vienna, Austria |
|
|
Belgia |
Nationale Bank van België Departement Prudentieel Toezicht, Berlaimontlaan 3, 1000 Bruxelles |
Federale Overheidsdienst Economie Economische Inspectie, Koning Albert ll-laan 16, 1000 Bruxelles |
|
Cipru |
Central Bank of Cyprus (Banca Centrală a Ciprului) 80 Kennedy Avenue, 1076, Nicosia, Cipru |
Comitetul inter-ministerial Ministerul Finanțelor Michael Karaoli & Gregori Afxentiou, 1439 Nicosia, Cipru |
|
Estonia |
Autoritatea estonă de supraveghere financiară (Finantsinspektioon) |
Consiliul pentru protecția Consumatorilor din Estonia (Tarbijakaitseamet) |
|
Finlanda 1 |
Autoritatea finlandeză de supraveghere financiară Snellmaninkatu 6, Helsinki P.O. Box 103, FI-00101 Helsinki, Finlanda kirjaamo@fiva.fi Tel: +358 10 831 51, Linia de asistență telefonică pentru protecția consumatorilor destinată utilizatorilor de servicii bancare, de investiții și de asigurare Telefon: 0800-0-5099 |
Mediatorul pentru protecția consumatorilor Autoritatea finlandeză pentru concurență și protecția consumatorilor Siltasaarenkatu 12 A, 00530 Helsinki P. O. Box 5, FI-00531 Helsinki, Finlanda Telefon: +358 (0)29 505 3000 |
|
Franța |
Autorité de contrôle prudentiel et de Résolution (ACPR) Secrétariat général de l’ACPR 61 rue Taitbout 75426 PARIS CEDEX 09 Banque de France Direction des Systèmes de Paiement et des Infrastructures de Marché 31, rue Croix des Petits-Champs 75049 PARIS CEDEX 01 Direction Générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes (DGCCRF) 59, Boulevard Vincent Auriol 75703 PARIS CEDEX 13 |
Direction Générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes (DGCCRF) 59, Boulevard Vincent Auriol 75703 PARIS CEDEX 13 |
|
Germania |
Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht (BaFin) Graurheindorfer Straße 108 53117 Bonn E-mail: poststelle@bafin.de |
Liste der Industrie- und Handelskammern sowie der Handwerkskammern nach § 8 UWG und § 3 UklaG 2 |
|
Grecia 3 |
Banca Greciei 21 E. Venizelos Avenue, GR 10250 Athens, Grecia www.bankofgreece.gr/pages/en/other/communication.aspx Secretariatul general pentru protecția consumatorilor, 20 Kaniggos Square, GR 10181, Athens, Grecia www.1520.gov.gr/epikoinia www.1520.gov.gr/ypovoli-kataggelias?id=253 |
|
|
Irlanda |
Central Bank of Ireland PO Box 559 Dame Street Dublin 2 D02 P656 E-mail: enquiries@centraibank.ie |
Comisia pentru concurență și protecția consumatorilor PO Box 12585 Dublin 1 E-mail: consumerenforcement@ccpc.ie |
|
Italia |
Banca d'Italia Via Nazionale 91 00184 Roma – Italia email@bancaditalia.it |
Autoritatea italiană pentru concurență Piazza Verdi 6/A 00198 Roma – Italia www.agcm.it (disponibil și în engleză) |
|
Letonia |
Comisia pentru piața financiară și de capital Kungu Street 1, Riga, Letonia, E-mail: fktk@fktk.lv Tel:+371 67774800 |
|
|
Lituania |
Banca Lituaniei Totorių g. 4, 01121 Vilnius Telefon: +370 5 268 0029 Fax +370 5 268 0038 |
|
|
Luxemburg |
Commission de surveillance du secteur financier Telefon: (+352) 26 25 1 - 1 (central) - www.cssf.lu - direction@cssf.lu 283, route d’Arlon - L-1150 Luxemburg Adresă poștală: L-2991 Luxemburg |
|
|
Malta |
Banca Centrală a Maltei Pjazza Kastilja Valletta VLT 1060 - Malta |
|
|
Țările de Jos |
De Nederlandsche Bank - www.dnb.nl |
Autoritatea pentru consumatori și piețe din Țările de Jos - www.acm.nl |
|
Portugalia |
Banco de Portugal Apartado 2240, 1106-001 Lisabona info@bportugal.pt sau site http://clientebancario.bportugal.pt/pt-PT/Reclamacoes/Paginas/Formulariodenovareclamacao.aspx |
|
|
Slovacia |
Banca Națională a Slovaciei Autoritatea de reglementare a comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale Ministerul Justiției http://www.justice.gov.sk Ministerul Finanțelor |
Inspecția comercială slovacă |
|
Slovenia |
Banka Slovenija Slovenska 35 1505 Ljubljana Slovenia |
|
|
Spania |
Banco de España |
Autoritățile de protecție a consumatorilor din Comunitățile autonome 4 Coordinate de AECOSAN C/Príncipe de Vergara, 54. 28006. Madrid. Spania |
|
În afara zonei euro |
Autorități competente pentru asigurarea conformității PSP |
Autorități competente pentru asigurarea conformității PSU |
|
Bulgaria |
Banca Națională a Bulgariei 1, Knyaz Alexander І Sq., 1000 Sofia, Bulgaria Punct de contact pentru plângeri krastev.k@bnbank.org |
|
|
Croația 5 |
Ministerul Finanțelor, Inspectoratul financiar Ulica grada Vukovara 72 10002 Zagreb Republica Croația P.O. BOX 274 E-mail: info.fi@mfin.hr |
Banca Națională a Croației Trg hrvatskih velikana 3 10002 Zagreb Republica Croația P.O. BOX 603 E-mail: prituzbe-zpp@hnb.hr |
|
Republica Cehă |
Banca Națională a Cehiei Adresă: Na Příkopě 28, 115 03 Praha 1 Telefon: +420 224 411 111, fax: +420 224 412 404, e-mail: podatelna@cnb.cz http://www.cnb.cz/en/about_cnb/form_general_enquiry/general_enquiry.html |
|
|
Danemarca |
Autoritatea daneză de supraveghere financiară Århusgade 110, 2100 København Ø Telefon: +45 33 55 82 82 Autoritatea daneză pentru concurență și protecția consumatorilor Carl Jacobsens Vej 35, 2500 Valby Telefon: +45 41 71 50 00 |
|
|
Ungaria |
Magyar Nemzeti Bank (MNB) 1054 Budapesta Szabadság tér 9 ugyfelszolgalat@mnb.hu sau info@.mnb.hu |
|
|
Polonia 6 |
Autoritatea polonă de supraveghere financiară Komisja Nadzoru Finansowego Plac Powstańców Warszawy 1 skr. poczt. 419 00-950 Warszawa Telefon: (+48 22) 262 5000 E-mail: knf@knf.gov.pl |
Curtea de Arbitraj - PL Powstańców Warszawy 1 00 – 030 Warszawa Telefon: + 48 22 26 24 054 E-mail: sad.pohłbo wnv@knf.gov.pl sau Mediatorul pentru chestiuni financiare - Al. Jerozolimskie 87 02-001 Warszawa Telefon: +48 22 333-73-26, +48 22 333 -73 -27 |
|
România |
Banca Națională a României Strada Lipscani 25, sector 3, 030031 București, Romania
info@bnro.ro
|
|
|
Suedia |
Finansinspektionen Box 7821 103 97 Stockholm E-mail: finansinspektionen@fi.se |
|
|
Regatul Unit |
Financial Conduct Authority (Autoritatea pentru Conduita Financiară) 25 The North Colonnade - Londra E14 5HS - Regatul Unit |
Financial Ombudsman Service (Serviciul de mediere financiară) |