COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația

{SWD(2017) 372 final}

1.    INTRODUCERE

De la adoptarea Agendei europene privind migrația, în mai 2015 1 , acțiunea UE pentru a răspunde numeroaselor provocări din cadrul crizei refugiaților și a migrației s-a încadrat într-o abordare globală. În septembrie 2017, printr-o evaluare a agendei la jumătatea perioadei, Comisia a realizat o analiză generală a progreselor înregistrate în ceea ce privește reacția la criză și lansarea acțiunilor prevăzute în agendă 2 . În cadrul reuniunii din octombrie 2017, Consiliul European a luat act de rezultatele obținute pe toate planurile și a solicitat consolidarea acestei activități 3 .

Comisia Europeană a continuat să lucreze la toate componentele din cadrul Agendei europene privind migrația Pentru a monitoriza progresele și pentru a permite efectuarea unei evaluări bazate pe dovezi privind îndeplinirea angajamentelor asumate de instituțiile UE și de statele membre, inclusiv în cadrul concluziilor Consiliului European, Comisia a prezentat rapoarte periodice privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, privind transferul și relocarea, operaționalizarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, precum și în ceea ce privește progresele înregistrate în legătură cu cadrul de parteneriat cu țările terțe 4 . 

Fiecare flux de lucru contribuie la eficacitatea globală a răspunsului din partea UE. După cum s-a anunțat în evaluarea la jumătatea perioadei, acest raport consolidat reflectă și aprofundează abordarea globală prin reunirea diferitelor componente. Împreună cu informațiile furnizate în anexe, se prezintă principalele evoluții înregistrate de la ultimele rapoarte din 6 septembrie 5 și se identifică acțiunile-cheie care necesită monitorizarea de către actorii relevanți, în special în perioada premergătoare următorului Consiliu European din decembrie.

2.    SITUAȚIA PRINCIPALELOR RUTE MIGRATORII

Ruta est-mediteraneeană

Pe ruta est-mediteraneeană, mișcările migratorii rămân limitate în comparație cu perioada anterioară activării Declarației UE-Turcia din martie 2016. Cu toate acestea, s-a înregistrat o creștere a numărului de sosiri în insulele grecești încă de la începutul verii anului 2017, în concordanță cu tendințele sezoniere. Presiunea migratorie a crescut și mai mult de la jumătatea lunii august, în medie cu 198 de treceri neregulamentare pe zi în lunile septembrie și octombrie, față de cele 99 înregistrate în aceeași perioadă a anului 2016 6 . Principalele naționalități ale migranților care au sosit în insulele grecești de la începutul anului 2017 sunt siriană (39 %), irakiană (17 %), afgană (10 %) și pakistaneză (6 %) 7 . 

Au existat și unele semne conform cărora migranții încercau să părăsească Turcia pe alte rute decât cea a Mării Egee. Deși numărul de cazuri detectate de trecere neregulamentară a frontierei terestre din Turcia spre Bulgaria rămâne scăzut, s-a înregistrat o creștere recentă a trecerilor neregulamentare din Turcia spre Grecia prin intermediul frontierei terestre (29 de interceptări s-au înregistrat, în medie, zilnic, între 4 septembrie și 9 noiembrie, față de 20 în ultimele șase luni). Principalele naționalități ale migranților sosiți în 2017 în Grecia continentală sunt până în prezent turcă (37 %), siriană (27 %), pakistaneză (15 %) și irakiană (12 %). Pe de altă parte, sosirile din Turcia în România, traversând Marea Neagră, care s-au înregistrat în timpul verii, par să fi încetat în prezent. 8 A existat, de asemenea, un număr limitat, însă regulat, de sosiri din Turcia în Italia (3 676 până în prezent în anul 2017). Anul acesta s-a înregistrat, de asemenea, un număr de sosiri în Cipru din Turcia (917 până în prezent în anul 2017).

Ruta Balcanilor de Vest 

Deși numărul cazurilor detectate de treceri ale migranților în situație neregulamentară prin punctele de intrare pe ruta Balcanilor de Vest s-a stabilizat la un nivel scăzut, unele state membre aflate la capătul rutei declară că pe teritoriul lor continuă să ajungă un număr semnificativ de migranți și solicitanți de azil. Faptul că o parte semnificativă a acestora nu au o înregistrare Eurodac prealabilă consolidează concluzia conform căreia un anumit număr de migranți în situație neregulamentară reușesc să avanseze fără să fie detectați. Cooperarea dintre aceste state membre, Europol și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este esențială pentru soluționarea acestei probleme. Este necesară vigilența permanentă, inclusiv prin utilizarea la întregul potențial a videoconferințelor bisăptămânale prezidate de către Comisie.

Ruta central-mediteraneeană

Ruta central-mediteraneeană continuă să înregistreze cel mai mare număr de persoane care traversează pe mare. Situația generală în materie de migrație s-a stabilizat în ultimele luni, ca urmare a scăderii numărului de plecări din Libia pe ruta amintită de la jumătatea lunii iulie. În timp ce numărul de sosiri în Italia a fost considerabil mai ridicat la începutul verii, numărul total de sosiri continuă tendința descrescătoare raportată în luna septembrie și a scăzut acum cu 30 % față de 2016 – însă rămâne în continuare ridicat, ajungând la un total de peste 114 000 în acest an, până în prezent. Principalele trei țări de origine ale migranților sosiți sunt: Niger (15 %), Guineea (8 %) și Côte d’Ivoire (8 %). În plus, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de plecări din Tunisia către Italia, cu o creștere de șapte ori mai mare în 2017 față de 2016, deși numărul rămâne mult mai scăzut față de cel înregistrat din Libia 9 . Fluxurile externe din Niger spre Libia și Europa ale migranților proveniți din țări de origine din Africa de Vest își continuă tendința de scădere, însă unele redirecționări către Algeria continuă.

Numărul persoanelor care și-au pierdut viața, precum și al celor care au fost declarate dispărute pe mare este estimat până în prezent la 2 750 în 2017, față de 4 581 în 2016 10 . Peste 285 100 de migranți au fost salvați în cadrul operațiunilor UE care vin în sprijinul Gărzii de Coastă italiene 11 . În plus, Garda de Coastă libiană estimează că a salvat peste 18 400 de persoane anul acesta în apele teritoriale libiene (până la 6 octombrie), ajutată de revenirea navelor după formarea profesională a membrilor echipajelor 12 . Fondul fiduciar al UE pentru Africa 13 sprijină activitatea Organizației Internaționale pentru Migrație și a autorităților din Niger din cadrul misiunilor de căutare și salvare în deșert: în 2017, peste 1 100 de migranți au fost readuși în condiții de siguranță după ce au fost abandonați de persoanele care introduc ilegal migranți.

Ruta vest-mediteraneeană

În cursul anului 2017 s-a înregistrat o tendință ascendentă a fluxurilor neregulamentare pe ruta vest-mediteraneeană/atlantică, numărul total de sosiri în Spania ajungând la 22 031, ceea ce înseamnă cu aproape 94 % mai mult decât numărul înregistrat în aceeași perioadă din 2016. În 2017, până la sfârșitul lunii august, principalele trei țări de origine ale migranților au fost Maroc (21 %), Côte d’Ivoire (18 %) și Guineea (14 %).

Tendințe privind cererile de azil

Până la sfârșitul lunii septembrie 2017, în UE și în statele asociate s-au depus 535 609 cereri de azil, față de 1 010 839 în aceeași perioadă a anului trecut 14 . În prima jumătate a anului 2017 s-au emis 275 710 decizii pozitive în primă instanță 15 , față de 293 315 decizii emise în aceeași perioadă a anului trecut.

3.    SPRIJIN OPERAȚIONAL DIN PARTEA UE DE-A LUNGUL RUTELOR

Elementul central al sprijinului UE rămâne abordarea-hotspot, care a fost instituită în anul 2015. Comisia a evaluat funcționarea hotspoturilor din Grecia și Italia până în prezent și, în strânsă cooperare cu agențiile, a colectat cele mai bune practici privind punerea în aplicare a abordării-hotspot 16 . 

Trimiterea pe teren de către Europol a mai multor agenți invitați a fost esențială pentru identificarea profilurilor de risc și combaterea rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți. Acești agenți vor continua să efectueze controale suplimentare de securitate în hotspoturile din Grecia și Italia.

O altă prioritate importantă a activității UE este concentrarea pe nevoile copiilor implicați în procesul de migrație 17 . Bunele practici privind punerea în aplicare a abordării-hotspot identifică adoptarea unor măsuri specifice pentru a ajuta copiii și alte grupuri vulnerabile. Cel de al 11-lea Forum anual privind drepturile copilului, din 7-8 noiembrie, a oferit ocazia de a explora necesitatea găsirii de alternative la luarea în custodie publică a copiilor migranți.

Ruta est-mediteraneeană

Sprijinul acordat de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Europol a avut un rol esențial în operaționalizarea hotspoturilor din Grecia, precum și pentru mobilizarea a 12 nave în operațiuni navale. În prezent se fac eforturi pentru obținerea unei imagini mai precise a numărului și a necesităților migranților, inclusiv ale celor aflați în hotspoturi. Se așteaptă ca guvernul elen să finalizeze un prim rezumat al rezultatelor acestor eforturi până la sfârșitul lunii noiembrie.

Locurile de primire disponibile în hotspoturi sunt în continuare insuficiente, în pofida dispozițiilor prevăzute în Programul Național al Fondului pentru azil, migrație și integrare. Presiunea sporită produsă de numărul recent ridicat de sosiri poate adăuga o presiune suplimentară. Îmbunătățirea disponibilității 18 și calității locurilor de primire, inclusiv printr-o abordare mai adecvată a nevoilor specifice ale grupurilor vulnerabile, rămâne o prioritate urgentă. Sunt necesare măsuri imediate din partea autorităților elene pentru a remedia în continuare deficiențele centrelor de primire de pe insule și pentru a le pregăti pentru condițiile de iarnă. Comisia este pregătită să ofere sprijin adecvat.

UE continuă să ofere un sprijin financiar substanțial Greciei, care se confruntă cu provocările crizei. Peste 440 de milioane EUR au fost alocate prin intermediul Instrumentului de sprijin de urgență pe teritoriul UE, pentru a sprijini activitatea a 15 organizații umanitare partenere. Acest instrument a reușit să asigure disponibilitatea a suficiente locuri de primire pe continent, modulând disponibilitatea în funcție de necesități, până la un număr total de 40 000 de persoane, precum și să contribuie la crearea capacității în insule. Prioritatea actuală a acestei activități este ca autoritățile elene să transfere cât mai mulți refugiați din tabere în locuințe închiriate. A fost instituit, de asemenea, un program de asistență în numerar cu scopuri multiple 19 . Obiectivul principal în ceea ce privește spațiile de cazare închiriate și programul de asistență în numerar este de a oferi condiții de primire demne persoanelor aflate în dificultate. Până la data de 7 noiembrie, au fost create 19 447 de locuri de cazare – dar numărul de refugiați găzduiți de sistemul de închiriere în mediul urban variază, cifra actuală este de 15 458 de refugiați. Lunar, în medie, un număr de 32 500 de refugiați beneficiază de sprijin în numerar.

Au fost deja lansate discuții cu autoritățile elene privind adoptarea unui plan financiar pentru anul 2018, în cadrul căruia se vor identifica nevoile esențiale, activitățile și sursele de finanțare aferente. S-au luat măsuri suplimentare în scopul asigurării unui sprijin mai durabil prin trecerea de la utilizarea fondurilor de urgență la utilizarea fondurilor alocate Greciei în cadrul programelor naționale. De exemplu, finanțarea acordată în cadrul acestor programe este utilizată pentru a presta servicii precum catering, cazare și curățenie în hotspoturi, precum și servicii în adăposturile pentru minorii neînsoțiți. Aceste programe finanțează deja prioritățile convenite, inclusiv serviciile de primire pe insule și adăposturile pentru minorii neînsoțiți. Sprijinul UE (în valoare de aproximativ 27 de milioane EUR până în prezent) pentru Programul de returnare voluntară asistată și reintegrare, pus în aplicare de către Organizația Internațională pentru Migrație, a fost esențial pentru a diminua o parte din presiunea acumulată: peste 4 800 de persoane s-au întors în țara lor de origine prin intermediul acestui sistem în anul 2017.

În Grecia, echipele Biroului European de Sprijin pentru Azil oferă sprijin autorităților elene la identificarea și înregistrarea potențialilor solicitanți de protecție internațională și informează migranții cu privire la sistemul de protecție internațională din Grecia, precum și cu privire la procedura de transfer. În plus, experții asigură consiliere privind evaluarea naționalității, precum și a eventualelor probleme legate de excludere și contribuie la detectarea posibilelor situații de fraudare a documentelor. La data de 9 noiembrie, prin intermediul Biroului European de Sprijin pentru Azil, 18 experți din statele membre erau detașați pentru a sprijini procesul de transfer și un expert pentru a acorda sprijin Serviciului elen de primire și identificare. La data de 8 noiembrie, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă dispunea de 21 de experți trimiși la granița dintre Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei.

De asemenea, Bulgariei i s-a acordat un sprijin financiar semnificativ în scopul abordării dificultăților legate de migrație. Subvențiile pentru asistență de urgență acordate Bulgariei în toamna anului 2016 au fost recent prelungite cu un an, pentru a permite implementarea completă. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă continuă să acorde asistență Bulgariei în ceea ce privește controlul frontierelor sale terestre, și cu scopul de a preveni deplasările secundare. Mobilizarea actuală include 143 de agenți, precum și o gamă largă de echipamente. În cadrul programului național al Fondului pentru azil, migrație și integrare (2014-2020), Bulgariei i s-au alocat 4,5 milioane EUR pentru a acoperi măsurile de returnare, inclusiv cele privind returnarea voluntară asistată, iar sprijinul de urgență a contribuit, de asemenea, la returnarea voluntară asistată a 800 de persoane (până la 10 noiembrie 2017).

Declarația UE-Turcia

Punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia a continuat să joace un rol-cheie în asigurarea faptului că problema migrației în zona Mediteranei de Est este abordată în mod eficace și în comun de UE și Turcia. Aceasta continuă să dea rezultate concrete prin reducerea numărului de treceri neregulamentare și periculoase și prin salvarea de vieți omenești în Marea Egee. În plus, prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, declarația oferă sprijin practic refugiaților și comunităților-gazdă din Turcia, asigurând, în același timp, continuarea relocării sirienilor din Turcia în Europa. Punerea în aplicare deplină și susținută a declarației necesită eforturi continue și voința politică a tuturor părților.

 

Comisia și agențiile UE își continuă activitatea specifică de punere în aplicare a declarației (a se vedea anexa 2), inclusiv prin sprijinul semnificativ acordat Serviciului elen pentru azil 20 . Cu toate acestea, deficiențele identificate în rapoartele anterioare persistă 21 . În special, ritmul returnărilor în Turcia în temeiul declarației se menține foarte lent, cu numai 1 969 de returnări începând din martie 2016 22 . Dintre acestea, numai 439 au fost rezultatul unor hotărâri judecătorești negative în a doua instanță referitoare la cereri de azil. Asigurarea unor returnări efective după finalizarea demersurilor legale este o componentă esențială a declarației, astfel încât aceasta depinde în mare măsură de resursele furnizate în toate stadiile pertinente ale sistemului de azil elen. În pofida hotărârii Consiliului de stat elen, publicată la 22 septembrie 2017, care a respins căile de atac a doi cetățeni sirieni și, prin urmare, a concluzionat că Turcia este o țară sigură pentru returnarea migranților în temeiul declarației, sub rezerva unei evaluări de la caz la caz, numărul de decizii emise de către comitetele de apel nu a crescut substanțial și, în consecință, numărul returnărilor rămâne scăzut, și din cauza numărului căilor de atac administrative succesive. Rezultă de aici că presiunea ridicată asupra infrastructurilor și operațiunilor din insulele grecești este în continuare ridicată și continuă să crească: la data de 9 noiembrie, aproximativ 15 169 de migranți erau prezenți pe insule.

Relocarea din Turcia în temeiul declarației continuă și este esențial să fie menținut un ritm accelerat. Începând din 4 aprilie 2016, 11 354 de persoane au fost relocate din Turcia 23 . În ceea ce privește sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat, Comisia și Turcia au finalizat procedurile standard de operare, care trebuie acum să fie aprobate de către statele membre. Adoptarea cu celeritate a unei decizii privind activarea sa va impulsiona punerea în aplicare a declarației, oferindu-le cetățenilor sirieni o alternativă sigură și legală la migrația neregulamentară către UE.

Se continuă dialogul operațional privind migrația cu autoritățile turce, în special cu privire la returnări și schimbul de informații, precum și la relocare. Referitor la punerea în aplicare a Foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia continuă să încurajeze eforturile Turciei de a îndeplini pe deplin și cât mai curând posibil toate obiectivele de referință rămase din foaia de parcurs.

Un alt element important din cadrul declarației este sprijinul acordat prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, axat pe obținerea unui impact mai mare pe teren (a se vedea anexa 3). UE este pe cale să contracteze suma totală de 3 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2017. S-au semnat deja contracte pentru 55 de proiecte în valoare de 1,78 miliarde EUR 24 . În prezent, se desfășoară punerea în aplicare efectivă a acestor contracte. Suma totală plătită a ajuns la 908 milioane EUR. Proiectele care asigură accesul la educație pentru aproape o jumătate de milion de copii sirieni și accesul la asistență medicală pentru aproximativ două milioane de persoane se află în curs de desfășurare. Un punct de reper semnificativ a fost atins în septembrie 2017, respectiv cifra de un milion dintre cei mai vulnerabili refugiați care beneficiază acum lunar de transferuri electronice de numerar pentru a-și acoperi nevoile de zi cu zi.

Iordania și Liban

De asemenea, UE acordă sprijin și altor state expuse unor presiuni în urma crizei siriene și vine în sprijinul gestionării imensei provocări reprezentate de continua criză a refugiaților. Iordania și Liban continuă să acorde sprijin pentru a asigura mijloacele de subzistență ale refugiaților și ale comunităților-gazdă ale acestora. Atât Iordania, cât și Libanul au luat, recent, măsuri importante pentru a crea posibilitatea educației pentru toți copiii refugiați. Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană a alocat, până în prezent, 290 de milioane EUR proiectelor din Liban (152,3 milioane EUR contractate) și 141 de milioane EUR proiectelor din Iordania (96,5 milioane EUR contractate). UE va continua să acorde prioritate acțiunilor menite să asigure protecție și asistență persoanelor celor mai vulnerabile, dar este nevoie în continuare de un sprijin financiar internațional substanțial.

Acțiuni-cheie viitoare ·În vederea îmbunătățirii situației din insulele grecești, autoritățile elene ar trebui să sporească urgent ratele de returnare în Turcia a persoanelor care nu au dreptul să rămână în Grecia, cu respectarea deplină a normelor UE și a celor internaționale. Aceasta se aplică și numărului sirienilor returnați ca urmare a recentei hotărâri a Consiliului de stat elen. ·Îmbunătățirea condițiilor și a capacității de primire în insule. ·Ajungerea rapidă la un acord privind un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat și privind activarea acestuia, conform condițiilor stabilite în Declarația UE-Turcia. ·Finalizarea contractării programelor umanitare restante din cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, până la sfârșitul anului. ·Continuarea monitorizării tendințelor și combaterea introducerii ilegale de migranți pe ruta Balcanilor de Vest, inclusiv prin cooperarea dintre statele membre și agențiile relevante. ·Statele membre trebuie să sprijine în continuare agențiile UE relevante, iar agențiile trebuie să asigure durabilitatea operațiunilor în curs de desfășurare. ·Trebuie să se asigure o finanțare suficientă pentru a sprijini Iordania și Libanul să găzduiască un număr important de refugiați, și în perspectiva Conferinței de la Bruxelles privind criza din Siria și regiunea înconjurătoare care va avea loc în primăvara anului 2018.

Ruta central-mediteraneeană

Concluziile Consiliului European din luna octombrie 25 au subliniat interesul comun de abordare a rutei central-mediteraneene și au evidențiat o serie de acțiuni prioritare. Printre acestea s-au numărat măsuri eficace privind returnările, relocarea și asigurarea unor condiții de viață umane pentru migranți. Răspunsul operațional al UE pe ruta central-mediteraneeană pentru a salva vieți, a combate introducerea ilegală de persoane și a sprijini protecția, stabilizarea comunităților și consolidarea capacităților s-a amplificat, în strânsă cooperare cu autoritățile italiene 26 . În cadrul componentei Africa de Nord a Fondului fiduciar al UE pentru Africa, a fost angajată întreaga sumă disponibilă de 264,58 milioane EUR, din care au fost contractate 131,1 milioane EUR și plătite 57 de milioane EUR (pentru 11 programe).

În Italia, Comisia a acționat în vederea identificării unor noi modalități de sprijin în conformitate cu Planul de acțiune din 4 iulie 27 și schimbul de scrisori dintre președintele Juncker și prim-ministrul Gentiloni din august 2017. Ca acțiune pe termen scurt, Comisia și-a exprimat fără întârziere disponibilitatea de a mobiliza fonduri pentru asistență de urgență în valoare de până la 35 de milioane EUR în cadrul Fondului de securitate internă (Frontiere) pentru a sprijini o serie de acțiuni prioritare identificate de către Ministerul de Interne al Italiei, axate pe hotspoturi, pentru a îmbunătăți eficiența procedurilor și a satisface nevoile celor care sosesc în țară 28 . La nevoie, ca următor pas, Comisia este pregătită să mobilizeze un pachet suplimentar de finanțare de urgență în valoare de 100 de milioane EUR în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare. Această măsură ar trebui să permită Italiei să continue progresul privind aspectele interne ale planului de acțiune, precum și să accelereze procedurile de azil și de returnare și să extindă considerabil capacitățile de luare în custodie publică.

Un al cincilea hotspot („Centrul de prim-ajutor, asistență și identificare”) a fost inaugurat în Messina la data de 30 septembrie 2017, cu o capacitate de 250 de locuri, însă la nivel global, capacitatea de primire în hotspoturi este în continuare prea limitată 29 . În Italia, Biroul European de Sprijin pentru Azil este prezent în peste 45 de locații din interiorul și din exteriorul zonelor hotspot. Experții furnizează informații și oferă sprijin în ceea ce privește înregistrarea solicitanților de protecție internațională, în vederea procedurii de transfer. Până la 9 noiembrie, Biroul European de Sprijin pentru Azil trimisese în Italia 53 de experți ai statelor membre, 55 de mediatori culturali și 18 membri ai personalului agenției.

Operațiunile de supraveghere maritimă au continuat. În prezent sunt mobilizate opt active în cadrul operațiunii comune Triton și cinci unități navale în cadrul operațiunii Sophia. Ca urmare a acestor acțiuni, au fost reținute 119 persoane suspectate de introducerea ilegală de migranți și de trafic de persoane și au fost neutralizate peste 497 de active.

Eforturile specifice ale UE de a sprijini Garda de Coastă din Libia continuă. Pe mare și în centre ale statelor membre, prin operațiunea Sophia s-a finalizat un pachet inițial de formare la care au participat în total 142 de membri ai personalului, inclusiv 39 de membri ai echipajelor ambarcațiunilor de patrulare și s-au efectuat, de asemenea, acțiuni de formare de formatori 30 . În urma unui proces de control detaliat, 66 de membri ai personalului libian și-au început recent formarea în Taranto. Alte module de formare sunt prevăzute să aibă loc în săptămânile următoare în Spania, Grecia și Italia. Principalele evoluții recente sunt revenirea navelor Gărzii de Coastă și instituirea unui sistem de monitorizare. Scopul sistemului de monitorizare este de a evalua consolidarea capacităților și de a adapta cerințele de formare, de a sprijini autoritățile libiene să își asume responsabilitatea pentru securizarea propriilor ape teritoriale și de a spori protecția și respectarea drepturilor omului. Un prim raport privind activitățile de monitorizare este prevăzut pentru începutul anului 2018. În cadrul Programului Seahorse s-a finalizat cea mai recentă formare profesională, axată pe sporirea capacităților Gărzii de Coastă din Libia cu scopul de a lucra pe termen mai lung pentru a institui Rețeaua mediteraneeană Seahorse.

În timp ce inițiativele pe mare continuă să înregistreze rezultate importante, s-a acordat o atenție sporită acțiunilor pe uscat în vederea îmbunătățirii condițiilor adesea inumane cu care se confruntă migranții din Libia și a asigurării de alternative pentru migranții blocați și victimele traficului de ființe umane. În cadrul programului de 90 de milioane EUR adoptat în luna aprilie în baza Fondului fiduciar, s-a demarat o acțiune specifică privind protecția migranților din Libia. Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație au depus eforturi în vederea creșterii gradului de sprijin pentru migranții aflați în centrele de luare în custodie publică și în punctele de debarcare. Aproape 4 000 de migranți beneficiază de asistență medicală și de sprijin de bază, iar monitorizarea statutului conferit de protecția din centrele de luare în custodie publică este îmbunătățită. Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație au acordat, de asemenea, sprijin unui număr de peste 2 000 de familii libiene strămutate. Peste14 000 de migranți din centrele de luare în custodie publică primesc asistență medicală și ajutor în urma confruntărilor dintre milițiile din Sabratha. În acest mod, Fondul fiduciar contribuie în mod direct la satisfacerea nevoilor imediate ale migranților.

Sunt planificate lucrări de infrastructură pentru a contribui la crearea de locuri de muncă destinate cetățenilor libieni și migranților și se acordă sprijin pentru dezvoltarea micilor întreprinderi și promovarea securității și a stabilității la nivelul comunităților. O atenție deosebită se acordă, de asemenea, copiilor, cu activități de reabilitare a școlilor, de educație informală pentru copiii libieni și copiii migranți, de formare a cadrelor didactice și de sprijinire a instituțiilor de îngrijire provizorie pentru copiii neînsoțiți și separați. Vor fi sprijinite sau înființate spații propice copiilor, inclusiv în cadrul structurilor și al centrelor comunitare existente. Programul se derulează și pe sectoarele economice mai vaste, începând cu mici lucrări de infrastructură și până la consolidarea capacităților din domeniul guvernării la nivel local. Mediul dificil din Libia rămâne un obstacol în calea furnizării mai rapide a sprijinului din partea UE, dar Comisia colaborează în mod activ cu partenerii săi de pe teren pentru a reduce cât mai mult întârzierile.

Misiunea UE de asistență la frontieră din Libia va stabili o primă prezență în Tripoli până la sfârșitul lunii noiembrie. Aceasta va fi urmată de o creștere graduală și progresivă a personalului până în primăvara anului 2018, permițând, astfel, intensificarea cooperării zilnice cu autoritățile libiene responsabile cu gestionarea frontierelor, aplicarea legii și justiția penală, inclusiv cu poliția de coastă și poliția civilă. De asemenea, misiunea participă și la planificarea unei misiuni de stabilire a faptelor condusă de autoritățile italiene în sudul Libiei în această toamnă, care implică pe deplin autoritățile libiene responsabile de paza frontierelor și se concentrează asupra problemelor legate de gestionarea frontierelor și de migrație.

O nouă acțiune se află în curs de desfășurare la frontiera terestră sudică. Un program în valoare de 46,3 milioane EUR, adoptat în luna iulie, va fi contractat în noiembrie. Activitățile împotriva introducerii ilegale de migranți sunt însoțite de furnizarea unor alternative economice la introducerea ilegală de migranți - acesta este un obiectiv-cheie al componentei de stabilizare a comunităților din cadrul programului de 90 de milioane EUR adoptat în luna aprilie 31 . 

UE continuă să colaboreze activ cu Organizația Internațională pentru Migrație prin inițiativa comună privind protecția și reintegrarea migranților. Aceste programe includ acordarea de sprijin pentru returnarea voluntară asistată și de asistență pentru reintegrare de-a lungul rutei central-mediteraneene. În 2017, peste 10 000 de migranți blocați în Libia au fost ajutați să se întoarcă în țările lor de origine, și anume Nigeria, Senegal, Guineea, Mali și Gambia. Incluzând și migranții blocați în Niger, Mali și Mauritania, numărul total depășește 15 000. În plus, este în curs de intensificare colaborarea cu vecinii Libiei în scopul de a ajuta mai mulți migranți să se întoarcă acasă din Libia sau mai mulți refugiați să fie relocați de către comunitatea internațională, cu sprijinul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați. Delegațiile UE din țările respective de origine și de tranzit au stabilit contacte pentru a intensifica sprijinul consular, facilitând, prin urmare, mai multe returnări.

UE își menține angajamentul față de o tranziție politică incluzivă în conformitate cu Concluziile Consiliului din iulie 2017 32 , drept condiție prealabilă pentru obținerea unor rezultate solide și sustenabile privind gestionarea mișcărilor migratorii în și prin Libia. Acest lucru va sprijini măsurile luate pentru instituirea unei prezențe permanente a UE, conform solicitării din partea Consiliului European, ceea ce este esențial pentru un răspuns eficace.

Numărul de plecări ale migranților din Egipt continuă să se mențină foarte scăzut. Recent, s-a semnat un acord privind finanțarea programului în valoare de 60 de milioane EUR cu referire la abordarea factorilor determinanți de natură economică ai migrației neregulamentare, îmbunătățirea capacității de inserție profesională și sporirea rezistenței comunităților afectate de migrație. Se așteaptă ca dialogul cu Egiptul privind migrația să fie lansat în luna decembrie.

 

În colaborare cu autoritățile italiene, se desfășoară acțiuni care să răspundă creșterii numărului de sosiri din Tunisia – atât în ceea ce privește limitarea sosirilor, cât și creșterea numărului de returnări. S-au continuat contactele cu Algeria, UE oferind posibilitatea intensificării dialogului și cooperării, atât în formate bilaterale, cât și regionale. 

Consiliul European a pus un accent deosebit pe angajamentul de a asigura o finanțare suficientă și specifică pentru componenta „Africa de Nord” din cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa.

S-a identificat, în mod specific, un prim deficit de finanțare în valoare de 110 milioane EUR, în scopul prelungirii programului „Migrație mixtă”, aflat în derulare. Programul prelungit va colabora cu Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu Organizația Internațională pentru Migrație pentru a întreprinde activități critice referitoare la returnarea voluntară asistată și reintegrarea, la îmbunătățirea condițiilor migranților aflați în centre de luare în custodie publică, la stabilizarea comunităților și sprijinirea autorităților locale în domenii cum ar fi noi oportunități de încadrare în muncă și ajutor pentru serviciile de bază. Având în vedere importanța deosebită a activității din Africa de Nord în cadrul politicii generale a UE, este necesară desfășurarea unor programe suplimentare atât în Libia, cât și în alte țări din Africa de Nord, în cursul anului 2018. Aceste nevoi nu vor putea fi satisfăcute în lipsa unor contribuții suplimentare la Fondul fiduciar din partea statelor membre. Consiliul European va evalua progresele înregistrate în cazul acestui angajament în decembrie 2017.

Ruta vest-mediteraneeană 33

Ca urmare a creșterii numărului de sosiri observate pe această rută, s-a înregistrat o intensificare a contactelor cu Marocul. La o reuniune dedicată a miniștrilor afacerilor interne din cadrul G6 organizată în luna octombrie 34 , Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a acorda asistență suplimentară în ceea ce privește gestionarea migrației.

Acțiuni-cheie viitoare ·Majorarea contribuțiilor statelor membre la componenta „Africa de Nord” din cadrul Fondului fiduciar pentru a răspunde necesităților imediate de încă 110 milioane EUR pentru Libia. Elaborarea altor programe importante pentru anul 2018. ·Stabilirea unei prezențe permanente a UE în Libia de îndată ce condițiile privind securitatea permit acest lucru. ·Continuarea cooperării cu țările africane de origine și de tranzit în temeiul Cadrului de parteneriat, inclusiv în ceea ce privește frontiera libiană sudică, intensificarea activităților cu vecinii Libiei pentru a spori numărul de returnări și relocări. ·Monitorizarea fluxurilor de migrație din Tunisia și evaluarea necesității unor posibile acțiuni și sprijin. ·Monitorizarea evoluțiilor de pe ruta vest-mediteraneeană și pregătirea unui eventual sprijin.

4.    ACȚIUNEA DE COMBATERE A ACTIVITĂȚILOR DE INTRODUCERE ILEGALĂ DE MIGRANȚI

S-au depus eforturi semnificative pentru a submina modelul de afaceri al celor care introduc ilegal migranți pe toate rutele majore de migrație spre Europa. În Balcanii de Vest, Biroul pentru operațiuni comune de la Viena sprijinit de Europol a permis statelor membre să desfășoare o serie de acțiuni care au dus la arestarea a 185 de persoane de la începerea activității sale. În luna octombrie, Centrul european privind introducerea ilegală de migranți din cadrul Europol a coordonat o zi de acțiune comună împreună cu statele membre și țările învecinate din Balcanii de Vest: acest lucru a dus la detectarea a peste 760 de migranți în situație neregulamentară și la arestarea a 24 de persoane suspectate de introducere ilegală de migranți.

Combaterea introducerii ilegale de migranți reprezintă o parte fundamentală a abordării cadrului de parteneriat. Sprijinul UE față de angajamentul ferm al guvernului nigerian a avut ca rezultat o scădere a numărului de migranți în situație neregulamentară care tranzitează prin Agadez, de la 340 de persoane pe zi, în medie, în 2016 la 40 până la 50 pe zi, în 2017. În cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa se află în curs de desfășurare un proiect-pilot care vizează consolidarea capacităților operaționale și judiciare ale poliției nigeriene („Echipă comună de anchetă”). În prima jumătate a anului 2017, 101 persoane au fost arestate și aduse în fața instanțelor judecătorești, 66 de autovehicule și 8 motociclete au fost confiscate și puse sub sigiliu (în plus, 79 de persoane au fost arestate pentru infracțiuni legate de traficul de ființe umane). Modelul se va extinde și în alte țări, conform solicitării Consiliului European din octombrie 2017. În paralel, pentru a asigura surse alternative de venit în locul celor provenite de pe urma introducerii ilegale de migranți, UE acordă ajutoare pentru venit comunităților locale din nordul Nigerului 35 . 

UE va găzdui la Bruxelles o conferință internațională la nivel înalt privind securitatea și dezvoltarea în Sahel. Scopul conferinței este de a se concentra pe stabilitatea și pe stabilizarea zonelor periferice, transfrontaliere și fragile din Sahel. În urma sprijinului UE acordat Forței comune G5 Sahel (50 de milioane EUR prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace în Africa) 36 , UE va contribui la mobilizarea de sprijin internațional pentru Forța comună în ceea ce privește combaterea terorismului, a traficului de droguri, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane. În plus, UE își extinde activitățile de formare și de consiliere pentru a spori capacitățile forțelor locale de securitate 37 . Misiunea civilă „EUCAP Sahel Niger” din cadrul politicii de securitate și de apărare comune continuă să își crească numărul de vizite pe teren în diferitele regiuni pentru a pune în aplicare proiecte, pentru a furniza formare, pentru a identifica în continuare necesitățile autorităților de asigurare a aplicării legii și pentru a contribui la identificarea fluxurilor de migrație neregulamentară. A efectuat o a doua vizită la Madama, un important centru nodal pentru traficul de ființe umane, în septembrie 2017. Misiunea va fi consolidată în continuare, acordându-se o atenție sporită sprijinului pentru a combate introducerea ilegală de migranți și traficul de ființe umane, de droguri și de arme, precum și sprijinului suplimentar pentru Forțele de securitate și apărare din Niger și unei dezvoltări mai puternice a activităților descentralizate la nivel național.

Cooperarea este esențială pentru a combate introducerea ilegală de migranți și traficul de ființe umane. În luna septembrie, a fost înființat Centrul de centralizare a informațiilor privind introducerea ilegală de migranți din cadrul Europol. La acesta participă deja operațiunea Sophia și cinci state membre (experți naționali detașați din Germania, Grecia, Italia, Spania și Regatul Unit) și se prevede să primească sprijin și din partea altora 38 . Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Interpol au intenția să se implice prin intermediul ofițerilor de legătură până la sfârșitul lunii noiembrie. Se află în curs de desfășurare acțiuni specifice pentru a ajuta funcționarii consulari ai țărilor din UE să combată introducerea ilegală de persoane prin intermediul fraudării vizelor 39 . Utilizarea unor platforme de cooperare ale UE privind introducerea ilegală de migranți care să orienteze într-un mod mai eficace intervențiile din locațiile prioritare a fost deja lansată în Nigeria și Pakistan 40 . Extinderea acestei abordări pentru a include și alte locații va fi introdusă într-un plan de acțiune operațional de combatere a facilitării imigrației ilegale, care urmează să fie adoptat de către statele membre în cadrul ciclului de politici privind criminalitatea organizată, până la sfârșitul lunii noiembrie.

Acțiuni-cheie viitoare ·Consolidarea schimbului de informații din cadrul UE, între statele membre, agențiile UE, misiunile și operațiunile PSAC și extinderea echipelor operaționale comune de anchetă pentru a integra principalii parteneri din Africa de Vest. ·Sprijinirea desfășurării Forței comune G5 Sahel.

5.    ABORDAREA CAUZELOR PROFUNDE ALE MIGRAȚIEI NEREGULAMENTARE

Prin cele trei componente ale sale, pentru „Sahel și Lacul Ciad”, „Cornul Africii” și „Africa de Nord”, Fondul fiduciar al UE pentru Africa 41 a acordat o nouă prioritate migrației. S-au aprobat 117 programe în valoare de aproape 2 miliarde EUR și s-au semnat contracte pentru puțin peste 1,3 miliarde EUR 42 . Deși Consiliul European a identificat componenta „Africa de Nord” ca fiind prioritatea cea mai urgentă, avansarea lucrărilor aferente celorlalte componente ale Fondului fiduciar este, de asemenea, deosebit de importantă.

În Cornul Africii, proiectele Fondului fiduciar aflate în curs de desfășurare vor crea peste 44 000 de locuri de muncă în Etiopia, Kenya și Somalia, finanțând în mod direct și alte 30 000 de locuri de muncă în Sudanul de Sud. Proiectele sprijină furnizarea serviciilor sociale de bază pentru peste 1,6 milioane de beneficiari. În Africa de Vest și Sahel, acțiunile aflate în curs de desfășurare vizează crearea a 114 000 de locuri de muncă și susținerea a aproape 10 000 de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Majoritatea acestor acțiuni include sprijinirea migranților care se întorc în țara de origine, oferindu-le acestora oportunități de reintegrare.

Pentru Asia, Comisia a adoptat, în luna septembrie, o măsură specială în valoare de 196 de milioane EUR, care abordează problemele generate de strămutarea forțată prelungită și de migrație în Asia și Orientul Mijlociu. Măsura este destinată Afganistanului, Pakistanului, Iranului, Irakului și Bangladeshului 43 și va completa dialogurile privind migrația dintre UE și toate cele cinci țări vizate. Printre obiectivele principale se numără consolidarea rezilienței și a autonomiei, atât pentru comunitățile locale, cât și pentru cele gazdă, susținerea mijloacelor de subzistență, întărirea protecției drepturilor lor și asigurarea unei reintegrări durabile.

În plus, proiectele de investiții pe termen lung care vor contribui la abordarea cauzelor profunde vor putea profita în curând și de Planul de investiții externe, inclusiv de Fondul său european pentru dezvoltare durabilă, care a intrat în vigoare la 28 septembrie 2017. Planul urmărește să încurajeze parteneriate financiare inovatoare în Africa și în vecinătate pentru a promova creșterea favorabilă incluziunii, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea durabilă. Se lucrează pentru ca fondul să devină operațional cât mai rapid, iar Comisia va adopta o decizie de definire a cinci componente de investiții specializate 44 , în perspectiva reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic și a Summitului UE-Uniunea Africană, astfel încât prima cerere de exprimare a interesului să poată fi publicată înainte de sfârșitul anului 45 . 

Soluționarea pe termen lung a problemei migrației necesită o abordare cu adevărat globală. Pactul global privind migrația se situează la mijlocul procesului care durează doi ani. Faza consultativă care se încheie în decembrie 2017 va constitui un prim pas către aprobarea pactului la o conferință interguvernamentală ce va avea loc în anul 2018. Faza informală a dezbaterii tematice pentru Pactul global privind refugiații se va finaliza în noiembrie 2017. Dialogul Înaltului Comisar al UNHCR privind provocările în materie de protecție, care va avea loc la Geneva în data de 12 decembrie, va fi dedicat analizei progreselor înregistrate și identificării experienței dobândite în decursul activităților de pregătire și punerii bazelor Pactului global privind refugiații.

Această activitate va susține importanța migrației în cadrul Summitului UE-Uniunea Africană de la sfârșitul lunii noiembrie. Această reuniune la nivel înalt se va baza pe măsurile luate în urma Summitului de la Valetta, dezvoltând o relație echilibrată, esențială pentru abordarea cauzelor profunde, furnizarea de asistență în materie de dezvoltare, combaterea introducerii ilegale de persoane și a traficului de ființe umane, precum și pentru promovarea migrației legale și a readmisiei și reintegrării efective.

Acțiuni-cheie viitoare ·În luna decembrie, ajungerea la un acord privind o nouă rundă de proiecte în cadrul componentelor „Sahel și Lacul Ciad” și „Cornul Africii” ale Fondului fiduciar al UE pentru Africa. ·Încurajarea, în cadrul Summitului UE-Uniunea Africană, a abordării sub formă de parteneriat pentru gestionarea migrației în comun cu țările africane. ·Lansarea primei cereri de propuneri în temeiul Planului de investiții externe până la sfârșitul anului 2017.

6.    RETURNARE ȘI READMISIE

Conform concluziilor de luna trecută ale Consiliului European, îmbunătățirea ratei de returnare a persoanelor care nu au drept de ședere face parte din cadrul Agendei europene privind migrația. Este o problemă care necesită angajamentul comun al tuturor: statele membre, responsabile de luarea deciziilor individuale privind returnarea și ale căror activități de punere în aplicare a recomandării și a Planului de acțiune reînnoit 46 în ceea ce privește returnările sunt esențiale pentru a asigura returnarea efectivă a persoanelor vizate de o decizie de returnare; Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care are acum un mandat special pentru a sprijini această activitate, și țările terțe, care trebuie să își îndeplinească obligațiile privind readmisia. 

Astfel cum s-a anunțat în evaluarea la jumătatea perioadei din luna septembrie a punerii în aplicare a Agendei europene privind migrația, Comisia va continua să prezinte cu regularitate rapoarte privind progresele înregistrate. Prezentul raport oferă prima ocazie în acest sens, iar Comisia intenționează să își dezvolte în continuare monitorizarea și feedback-ul în acest domeniu.

Astfel, un aspect important este nevoia de a dispune în timp util de date de bună calitate. În acest scop, sprijinul deplin al statelor membre în ceea ce privește aplicația de gestionare a migrației neregulamentare (IRMA) este esențial pentru ca aceasta să își atingă potențialul de a oferi o imagine de ansamblu fiabilă și regulată asupra situației actuale a returnărilor. În plus, Eurostat va începe să sporească frecvența colectării de date privind returnările, de la anuală la trimestrială, pentru a permite o monitorizare mai promptă.

În concluziile sale din octombrie 2017, Consiliul European a pus un accent deosebit pe activitatea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Agenția va decide la sfârșitul lunii noiembrie cu privire la următoarele măsuri operaționale de consolidare a sprijinului acordat statelor membre în domeniul returnării. Pe lângă oferirea de formare și diseminarea de bune practici 47 , agenția va desfășura activități mai proactive în ceea ce privește returnările din statele membre cu scopul de a servi drept punct de contact pentru eforturile operaționale de returnare. Sprijinul și angajamentul deplin al statelor membre față de Cadrul de punere în aplicare a returnării al agenției este esențial pentru reușita acestuia. Pe această bază, planurile operaționale ar trebui dezvoltate până la sfârșitul primului trimestru din anul 2018.

Sprijinul agenției în ceea ce privește operațiunile de returnare 48

Numărul total de operațiuni de returnare coordonate	279 49 : Dintre acestea, 54 % au fost monitorizate în prezența fizică a unui supraveghetor (față de 41 % înregistrate în aceeași perioadă a anului 2016). În perioada care face obiectul prezentului raport, agenția a mobilizat 70 de supraveghetori din rezerva de supraveghetori pentru returnările forțate pentru 70 de operațiuni.
Numărul total de persoane returnate cu sprijinul agenției	11 698
Principalele cinci țări terțe de destinație pentru returnări	1.    Albania: 87 de operațiuni, 3 416 persoane returnate 2.     Tunisia: 47 de operațiuni, 1 187 de persoane returnate 3.     Kosovo 50 : 46 de operațiuni, 1 597 de persoane returnate 4.     Serbia: 36 de operațiuni, 1 508 persoane returnate 5.     fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: 26 de operațiuni, 962 de persoane returnate
Principalele cinci destinații ale operațiunilor de returnare, cu excepția țărilor din Balcanii de Vest	1. Tunisia: 47 de operațiuni, 1 187 de persoane returnate 2. Georgia: 16 operațiuni, 502 persoane returnate 3. Afganistan: 16 operațiuni, 237 de persoane returnate 4. Nigeria: 14 operațiuni, 522 de persoane returnate 5. Armenia: 9 operațiuni, 168 de persoane returnate
Primele 10 state membre pe baza participării la operațiunile de returnare (indiferent de numărul persoanelor returnate) 51	1. Germania: 103 operațiuni 2. Italia: 51 de operațiuni 3. Franța: 39 de operațiuni 4. Austria: 29 de operațiuni 5. Suedia: 10 operațiuni 6. Spania: 8 operațiuni 7. Belgia: 8 operațiuni 8. Grecia: 7 operațiuni 9. Islanda: 6 operațiuni 10. Finlanda: 6 operațiuni

Din vară, s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește stabilirea unei cooperări practice mai structurate privind returnarea cu un anumit număr de țări terțe. Procedurile standard de operare convenite cu Bangladesh în luna septembrie au fost aprobate de Consiliu la data de 25 septembrie 2017, iar statele membre au acum un cadru clar pentru a colabora în mod consecvent cu o țară reprezentând a cincea mare sursă de migranți până acum, anul acesta. Comisia este pe cale să convină măsuri similare cu mai mulți parteneri africani esențiali. Pentru ca aceste măsuri să producă un efect practic, statele membre trebuie să aplice toate bunele practici și acordurile operaționale convenite. O nouă rundă de negocieri privind acordul de readmisie cu Tunisia, în paralel cu negocierea acordului de facilitare a eliberării vizelor, se va desfășura la data de 28 noiembrie.

În timp ce cu unele țări-cheie s-au înregistrat progrese, alte țări continuă să prezinte dificultăți. Se va consolida cooperarea cu Nigeria, Côte d'Ivoire, Senegal și Mali, în cazul cărora nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește gestionarea migrației și readmisia. În toate cazurile, mobilizarea stimulentelor și a mijloacelor de presiune de la nivelul UE și de la nivel național va continua să fie explorată activ și aplicată în funcție de necesități.

Acțiuni-cheie viitoare ·La următoarea reuniune a Consiliului de administrație, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va prezenta următoarele etape în direcția instituirii unui sistem de gestionare integrată a returnărilor. ·Statele membre trebuie să colecteze și să furnizeze date privind returnările pentru a permite o mai bună evaluare a caracterului efectiv al returnărilor la nivelul UE. ·Eurostat trebuie să publice date privind returnările trimestrial, și nu anual. ·Statele membre trebuie să aplice în practică măsurile convenite cu țările terțe în scopul facilitării returnărilor. Comisia trebuie să monitorizeze aplicarea acestor măsuri. ·Trebuie să se finalizeze cât mai curând posibil acorduri operaționale cu principalele țări de origine, inclusiv negocierile privind acordul de readmisie cu Nigeria și Tunisia.

7.      TRANSFERUL, RELOCAREA ȘI ALTE CĂI LEGALE 

Transferul de către statele membre al solicitanților eligibili a continuat să fie o cale apreciată de a-i ajuta pe cei care au în mod clar nevoie de protecție internațională și de a atenua presiunea exercitată asupra sistemelor de azil din Italia și Grecia. La data de 9 noiembrie, 31 503 persoane fuseseră transferate (10 265 din Italia și 21 238 din Grecia), dintre care 3 807 de la ultimul Raport privind transferul și relocarea 52 . Cipru, Estonia, Croația și Lituania au continuat să sprijine transferul, prezentând angajamente după data de 26 septembrie. Statele membre ar trebui să finalizeze de urgență transferul tuturor solicitanților eligibili rămași.

În total, 758 de solicitanți mai trebuie să fie transferați din Grecia (dintre care 369 în Irlanda). Deși pentru Grecia angajamentele actuale sunt suficiente, statele membre ar trebui să finalizeze de urgență transferul tuturor solicitanților eligibili rămași. În special, Irlanda ar trebui să asigure locuri de cazare și să transfere cazurile deja notificate din Grecia, în timp ce Germania și Elveția ar trebui să răspundă cererilor de transfer transmise de către Grecia. Toate celelalte state membre care dețin cazuri deja identificate și notificate ar trebui să accelereze transferurile din Grecia. 

3 110 solicitanți mai trebuie să fie transferați din Italia. Cu toate acestea, Italia a continuat să înregistreze restul candidaților eligibili și ar trebui să finalizeze acest exercițiu cât mai curând posibil pentru a stabiliza acest număr. Germania, Elveția, Franța și Austria ar trebui să accelereze răspunsurile la cererile de transfer din partea Italiei, iar toate statele membre ar trebui să accelereze transferurile din Italia ale cazurilor deja identificate și notificate. De asemenea, statele membre ar trebui să răspundă de urgență la cele 190 de cereri nesoluționate prezentate de Italia pentru transferul unor minori neînsoțiți și să pună la dispoziție cel puțin încă 200 de locuri pentru transferul minorilor neînsoțiți eligibili care se află în curs de desfășurare, dar care nu poate fi încă alocat niciunui stat membru din cauza lipsei de angajamente.

În rapoartele sale periodice privind transferul și relocarea, Comisia a reamintit în mod repetat tuturor statelor membre obligațiile legale care le revin în temeiul deciziilor Consiliului și a îndemnat statele membre care trebuie încă să prezinte angajamente și să efectueze transferuri din Grecia și Italia să facă acest lucru fără întârziere. În mod regretabil, în pofida cererilor repetate în acest sens, Ungaria și Polonia încă nu au transferat nicio persoană, iar Republica Cehă a transferat doar câteva persoane și nu a prezentat niciun angajament de peste un an. Prin urmare, la 14 iunie 2017 Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva celor trei state membre. În urma răspunsurilor acestora la scrisorile de punere în întârziere, la 26 iulie 2017 Comisia a decis să adopte, ca măsură următoare, avize motivate. Hotărârea Curții de Justiție a UE din 6 septembrie 2017 a confirmat validitatea celei de a doua decizii a Consiliului privind transferul, iar Comisia s-a așteptat ca cele trei state membre să adopte măsuri imediate. Din păcate, Republica Cehă, Ungaria și Polonia nu au adoptat până în prezent nicio măsură pentru a răspunde nemulțumirilor incluse în avizul motivat. Așadar, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor rămân în curs de desfășurare.

Deși mecanismele actuale se apropie de sfârșit, UE ar trebui să continue să își demonstreze solidaritatea cu Italia și Grecia. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să continue să efectueze mai multe transferuri din Italia și Grecia decât cele prevăzute de mecanismele actuale. Comisia este pregătită să ofere sprijin financiar statelor membre care își mențin eforturile în materie de transferuri. Asistența oferită Italiei și Greciei de către agențiile UE va continua, de asemenea, și, dacă este necesar, va fi intensificată.

Biroul European de Sprijin pentru Azil a jucat un rol esențial în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului de transfer, încă de la lansarea acestuia în septembrie 2015, inclusiv prin mobilizarea experților din statele membre, elaborarea de instrumente în sprijinul unor etape specifice din contextul procedurii de transfer, precum și prin punerea în aplicare a unei strategii de informare privind transferul, și este esențial ca statele membre să sprijine în continuare biroul.

Relocarea permite UE și statelor membre să îndeplinească atât imperativul de a ajuta persoanele care au nevoie de protecție internațională, cât și să reducă stimulentele pentru migrația neregulamentară. Dintre cele 22 504 relocări convenite în anul 2015 53 , au fost finalizate peste 81 %. La data de 10 noiembrie 2017, 18 366 de persoane fuseseră relocate către 20 de state membre și patru state asociate 54 , majoritatea provenind din Turcia, Iordania și Liban. Întrucât o serie de state cu cote mari și-au onorat deja angajamentul de relocare sau sunt foarte aproape de a-l îndeplini, eforturile actuale sunt direcționate în principal către relocarea în temeiul Declarației UE-Turcia. Numărul total al persoanelor relocate în cadrul ambelor mecanisme de relocare ale UE, de la lansarea lor, este de 25 739.

Ca urmare a Recomandării Comisiei, care face apel la statele membre să ofere cel puțin 50 000 de locuri de relocare 55 până la data de 31 octombrie 2017, 16 state membre au prezentat angajamente pentru un total de peste 34 400 de locuri de relocare. Comisia salută angajamentele primite din partea Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Croației, Finlandei, Franței, Irlandei, Italiei, Lituaniei, Luxemburgului, Portugaliei, Regatului Unit, României, Suediei, Sloveniei și Spaniei. Și alte state membre și-au anunțat intenția de a prezenta angajamente în curând, iar unele state membre care au prezentat deja angajamente și le-ar putea mări. Comisia încurajează statele membre să prezinte angajamente suplimentare cât mai curând posibil, în special pe cele care nu au făcut acest lucru, pentru a atinge obiectivul de cel puțin 50 000 de locuri de relocare și pentru ca UE să poată demara planificarea unor procese concrete de relocare, inclusiv a evacuării din Libia în cooperare cu Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

S-au realizat deja progrese în ceea ce privește proiectele-pilot privind migrația legală cu țările terțe, care au fost anunțate în evaluarea la jumătatea perioadei din luna septembrie. Majoritatea statelor membre au salutat acest concept, iar câteva sunt pregătite să continue în acest sens 56 . 

Acțiuni-cheie viitoare ·Italia trebuie să finalizeze înregistrarea solicitanților eligibili pentru transfer. ·Statele membre trebuie să finalizeze transferul solicitanții eligibili rămași din Italia și Grecia, în regim de urgență, acordând o atenție deosebită locurilor suplimentare necesare pentru a transfera minorii neînsoțiți eligibili din Italia. Comisia este pregătită să ofere în continuare sprijin statelor membre care continuă să efectueze transferuri din Italia și Grecia ce depășesc cifrele prevăzute în mecanismele actuale. ·Statele membre trebuie să prezinte angajamente pentru atingerea obiectivului de cel puțin 50 000 de locuri de relocare. ·Comisia și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați trebuie să finalizeze proiectul de evacuare a refugiaților din Libia în vederea relocării. ·Împreună cu statele membre interesate, trebuie să se definească domeniul de aplicare al proiectelor-pilot privind migrația legală și să se identifice țările terțe care ar putea participa.

8.    CONSOLIDAREA CONTINUĂ A GESTIONĂRII FRONTIERELOR EXTERNE

La un an de la lansare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sprijină în prezent statele membre prin operațiuni comune pe principalele rute migratorii din estul, centrul și vestul Mării Mediterane, precum și pe ruta Balcanilor de Vest, prin mobilizarea a peste 1 500 de polițiști de frontieră și alte categorii de personal. Ca urmare a creșterii numărului de sosiri în Spania, operațiunea Indalo, care în mod normal se desfășoară numai în perioadele de vârf din timpul verii, a fost prelungită până la sfârșitul anului 2017. Un alt domeniu de sprijin este cel al pregătirii evaluărilor vulnerabilității și al recomandărilor aferente pentru statele membre.

Cu toate acestea, în ceea ce privește mobilizările pentru operațiunile comune în curs destinate sprijinirii statelor membre care se află sub presiune, lacunele persistă. Angajamentele au în continuare o durată prea scurtă și nu se potrivesc suficient specificațiilor, dar nici nu au amploarea necesară. Singurul domeniu unde nu se preconizează lacune până la jumătatea lunii noiembrie este operațiunea comună Poseidon.

Deși s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește realizarea capacității permanente de reacție rapidă, la 9 noiembrie 2017, doar 26 de state membre își desemnaseră polițiștii de frontieră, reprezentând 74 % din componența rezervelor necesare (1 110 dintre cei 1 500 de agenți). Din luna septembrie nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește rezerva de echipamente pentru reacție rapidă 57 , continuând să existe lacune importante în cazul majorității tipurilor de echipamente - contribuie doar 14 state membre, iar din luna aprilie nu s-au mai înregistrat angajamente noi. Pentru a finanța echipamentele puse la dispoziția agenției, în august 2017 Comisia a alocat o sumă suplimentară de 76 de milioane EUR în cadrul acțiunilor specifice 58 ale Fondului pentru securitate internă, pentru achiziționarea de active maritime de către statele membre. Această sumă se adaugă la cele 132 de milioane EUR alocate în acest scop în 2015. Statele membre ar trebui să își intensifice acum eforturile de implementare a acestor proiecte pentru a pune activele respective la dispoziția agenției. În plus, agenția a adoptat o strategie pentru achiziționarea de active proprii în perioada 2017-2020 și pregătește o strategie pe termen lung pentru perioada care se încheie în 2027.

Un domeniu-cheie al activității întreprinse de către agenție este elaborarea de evaluări ale vulnerabilității în scopul identificării posibilelor deficiențe din cadrul controalelor la frontierele statelor membre. Următorul pas este ca statele membre să pună în aplicare recomandările adresate în iulie 2017 și ca agenția să instituie un mecanism eficace de monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare a planurilor de acțiune prezentate de statele membre în septembrie 2017. Agenția este pe punctul de a finaliza evaluările în urma exercițiilor de simulare 59 . Acest proces poate duce, de asemenea, la formularea de recomandări suplimentare. Metodologia comună pentru evaluările vulnerabilității ar trebui să fie revizuită la următoarea reuniune a Consiliului de administrație din 22-23 noiembrie 2017. În plus, se fac demersuri în vederea trimiterii ofițerilor de legătură 60 în statele membre, proces care ar trebui să fie încheiat de către agenție până în februarie 2018.

Cooperarea cu țările terțe este esențială în desfășurarea activității agenției. Negocierile cu Serbia și cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în vederea finalizării acordurilor privind statutul acestora, sunt în curs de desfășurare. La 16 octombrie 2017, Consiliul a dat undă verde în vederea negocierii unor acorduri similare cu Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina.

Dezvoltarea strategiei de gestionare europeană integrată a frontierelor pentru a reuni activitatea la nivel național și la nivelul UE a făcut obiectul unei reuniuni speciale cu Parlamentul European și cu statele membre la data de 17 octombrie 2017. Aceasta va contribui la continuarea lucrărilor privind stabilirea principalelor elemente ale strategiei comune de gestionare integrată a frontierelor pentru UE în ansamblu 61 .

Acțiuni-cheie viitoare ·Îndeplinirea de către statele membre a obligațiilor de a contribui la rezervele pentru reacție rapidă create de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. ·Implementarea promptă de către statele membre a recomandărilor făcute în baza evaluării vulnerabilității și monitorizarea efectivă a acestora de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. ·Utilizarea, de către statele membre, a tuturor posibilităților de sprijin oferite de agenție.

9.    CONCLUZII ȘI ETAPE URMĂTOARE

Prezentul raport reunește diferitele axe de acțiune aflate în curs de desfășurare în cadrul Agendei europene privind migrația. Prin aceasta, se ilustrează caracterul cuprinzător al activității și imperativul ca UE să mențină intensitatea eforturilor la nivel global În viitor, Comisia va păstra abordarea unui singur raport general, subliniind aspectele care necesită o atenție deosebită.

Prezentul raport identifică acțiunile-cheie operaționale necesare în scopul asigurării unui răspuns eficace din partea UE la provocarea actuală pe care o reprezintă migrația. Acestea necesită o atenție imediată și un angajament susținut din partea statelor membre, a instituțiilor și a agențiilor UE. Acestea contribuie, de asemenea, la pregătirea convergenței către un acord privind reformarea sistemului european comun de azil. În acest sens, reuniunea Consiliului European din luna decembrie va oferi ocazia să se evalueze progresele înregistrate și să se identifice o cale de urmat în conformitate cu Agenda liderilor aprobată de Consiliul European din luna octombrie.

(1)

     COM(2015) 240 final din 13.5.2015.

(2)

     COM(2017) 558 final din 27.9.2017.

(3)

     Concluziile Consiliului European din 19.10.2017, documentul EUCO 14/17 CO EUR 17, CONCL 5.

(4)

     Au fost elaborate șapte rapoarte privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, cincisprezece privind transferul și relocarea, cinci privind operaționalizarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european și cinci privind progresele înregistrate în legătură cu cadrul de parteneriat.

(5)

     De asemenea, se prezintă tendințe și comparații pe termen mai lung.

(6)

     Față de o medie de 1 700 de sosiri pe zi în lunile care au precedat Declarația UE-Turcia.

(7)

     Principalele naționalități în perioada începând cu 1 august: siriană (40 %), irakiană (22 %), afgană (12 %), și turcă (8 %).

(8)

     Numărul persoanelor reținute de către Garda de Coastă turcă sugerează că ar putea să fi contribuit la acest lucru și utilizarea unor resurse suplimentare de supraveghere în Marea Neagră în a doua jumătate a lunii august, combinată cu înrăutățirea condițiilor meteorologice.

(9)

     Aproximativ 98 % dintre migranții de pe această rută sunt tunisieni, în total 5 749 până în prezent în 2017.

(10)

     Sursă: Proiectul migranților dispăruți inițiat de OIM (https://missingmigrants.iom.int/region/mediterranean).

(11)

     Anul acesta până la 5 noiembrie.

(12)

     Aceste nave au fost reținute anterior de Italia.

(13)

     Fondul fiduciar de urgență al UE pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa („Fondul fiduciar al UE pentru Africa”). Decizia Comisiei C(2015) 7293 final.

(14)

     Cele mai recente date disponibile din partea Biroului European de Sprijin pentru Azil.

(15)

     Sursă: Eurostat. Ultima actualizare: 26 octombrie 2017.

(16)

     SWD(2017) 372 din 14.11.2017.

(17)

     Comunicarea privind protecția copiilor migranți, COM(2017) 211 final din 12.4.2017.

(18)

     Numărul total al migranților care se află, în prezent, pe insulele grecești este aproape de 15 000, de două ori mai mult decât capacitatea de primire de 7 000 de persoane.

(19)

     Programul de asistență în numerar din Grecia pune la dispoziție refugiaților și migranților cu nevoi umanitare o sumă lunară fixă care să acopere nevoile alimentare și nealimentare.

(20)

     107 experți naționali din statele membre sunt detașați la EASO pentru a sprijini punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia în Grecia.

(21)

     A se vedea COM(2017) 470 final din 6.9.2017.

(22)

     Începând din 20 martie 2016, s-au efectuat 1 380 de returnări către Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia și 589 de returnări în temeiul protocolului bilateral Grecia-Turcia.

(23)

     Până în prezent, 15 state membre ale UE au relocat refugiați sirieni din Turcia, respectiv Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta – aflată la prima operațiune de relocare în temeiul Declarației UE-Turcia – Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. În plus, în Norvegia au fost relocați din Turcia, de la 4 aprilie 2016 până în prezent, 814 cetățeni sirieni. În octombrie, Croația a efectuat prima sa misiune de verificare în Turcia și se așteaptă o operațiune de relocare în săptămânile următoare.

(24)

     În luna decembrie 2017 se vor semna două contracte majore în vederea prelungirii Plasei de siguranță socială de urgență, precum și a proiectului de Transferuri condiționate de numerar pentru educație.

(25)

     Concluziile Consiliului European din 19.10.2017, documentul EUCO 14/17 CO EUR 17, CONCL 5.

(26)

     Cel mai recent, prin intermediul unui atelier operațional organizat în luna noiembrie în vederea îmbunătățirii caracterului efectiv al returnării.

(27)

     SEC(2017) 339 din 4.7.2017.

(28)

     În cadrul programelor naționale italiene din Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020, Italia a primit o sumă totală de 634 de milioane EUR. Începând din 2014, Comisia Europeană a acordat Italiei asistență de urgență în valoare de 149,1 milioane EUR.

(29)

     Pentru cele mai bune practici pentru hotspoturi, a se vedea pagina 4.

(30)

     În cadrul operațiunii Sophia s-a inițiat un al doilea pachet de formare pe uscat, la sfârșitul lunii ianuarie 2017, în Grecia și Malta, având drept rezultat formarea unui număr suplimentar de 40 de membri ai personalului.

(31)

     În același timp, operațiunile desfășurate în cadrul Politicii de securitate și apărare comune au continuat consolidarea capacităților de securitate ale țărilor partenere: Misiunea UE de asistență la frontieră din Libia sprijină dezvoltarea unei noi strategii integrate de gestionare a frontierelor.

(32)

     Concluziile Consiliului privind Libia din 17.7.2017 (doc. 11155/17).

(33)

     În prezent sunt mobilizate trei active în cadrul operațiunii comune din vestul Mării Mediterane.

(34)

     Sevilla (Spania), 16 octombrie 2017.

(35)

     În mod similar, în Sudan se află în curs de desfășurare programul „O mai bună gestionare a migrației” pentru a pune în legătură politicile naționale și regionale: acest lucru a dus la înființarea de parchete specializate în traficul de persoane.

(36)

     Anunțul făcut de către ÎR/VP în cadrul reuniunii ministeriale UE-G5 Sahel, care a avut loc la Bamako la 5 iunie 2017.

(37)

     De asemenea, misiunea participă, împreună cu ofițerul de legătură european în materie de migrație, cu ofițerul de legătură al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu Organizația Internațională pentru Migrație, la o platformă de schimb de informații privind migrația neregulamentară.

(38)

     Conform Planului de acțiune operațional pentru 2018 al EMPACT (Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale) de combatere a facilitării imigrației neregulamentare.

(39)

     Primul atelier consular de luptă împotriva fraudării vizelor al UE/Schengen este programat pentru datele de 30 noiembrie-1 decembrie la Moscova.

(40)

     Cea de a doua reuniune oficială a platformei de cooperare a UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți din Pakistan este programată la Islamabad la data de 23 noiembrie.

(41)

     Decizia Comisiei C(2015) 7293 final; Fondul fiduciar de urgență al UE pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa („Fondul fiduciar al UE pentru Africa”).

(42)

     Exemple de contribuții recente din partea statelor membre: Estonia, Austria, Republica Cehă și Italia au plătit contribuții suplimentare, Croația, Letonia și Italia au trimis certificate de contribuție, iar Bulgaria și alți donatori lucrează la oficializarea angajamentului lor.

(43)

În paralel, UE se implică activ în ceea ce privește abordarea nevoilor umanitare ale populației Rohingya și ale comunităților-gazdă din Bangladesh și Myanmar. La conferința internațională a donatorilor de la Geneva din 23 octombrie 2017, UE s-a angajat să aloce o sumă suplimentară de 30 de milioane EUR, sprijinul total acordat pentru soluționarea acestei crize fiind de 51 de milioane EUR pentru 2017. Ajutorul umanitar se concentrează pe nutriție, pe combaterea apariției unui focar de boală și a violenței sexuale și bazate pe gen, precum și pe educația de urgență.

(44)

     Energie durabilă și conectivitate durabilă; finanțarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii; agricultură durabilă, antreprenori rurali și agroindustrie; orașe durabile; digitalizare pentru o dezvoltare durabilă.

(45)

     Prima reuniune a Consiliului strategic al FEDD a avut loc de asemenea în 28 septembrie, iar reuniunea comună a consiliilor operaționale ale celor două platforme geografice, Vecinătatea și Africa, a avut loc în 7 noiembrie, pentru a discuta în detaliu cele cinci componente sectoriale de intervenție.

(46)

     Comunicarea privind eficientizarea politicii de returnare a UE – un plan de acțiune reînnoit, COM(2017) 200 final din 2.3.2017.

(47)

     Cel mai recent, prin intermediul sprijinului pentru un atelier organizat în Italia cu privire la sporirea eficacității politicii de returnare (6 noiembrie).

(48)

     Perioada de raportare 1.1.2017-15.10.2017.

(49)

     Dintre acestea, 153 în alte țări decât cele din Balcanii de Vest.

(50)

     Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(51)

     Cifrele includ operațiuni comune de returnare, operațiuni naționale de returnare și operațiuni de returnare în sarcina destinatarului.

(52)

     COM(2017) 465 final din 6.9.2017.

(53)

     Concluziile Consiliului („privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a 20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională”) din 20.7.2015, documentul 11130/15.

(54)

     Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, România, Suedia, Spania și Țările de Jos.

(55)

     Recomandarea Comisiei din 27.9.2017 privind consolidarea căilor legale pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională; C(2017) 6504.

(56)

     O reuniune a Comisiei cu statele membre interesate a fost programată pentru data de 29 noiembrie 2017.

(57)

     COM(2017) 467 final din 6.9.2017.

(58)

     Acțiunile specifice sunt un mecanism specific de finanțare complementară din cadrul Fondului pentru securitate internă, destinat cofinanțării echipamentelor statelor membre care, odată achiziționate, trebuie să fie înregistrate în rezerva de echipamente tehnice a agenției și, la cerere, să fie puse la dispoziția acesteia pentru mobilizare la orice secțiune a frontierelor externe, în special în cazul intervențiilor rapide la frontieră.

(59)

     Pentru Bulgaria, Grecia, Italia și Croația, acest proces se va încheia până la sfârșitul lunii noiembrie, iar Franța și Spania vor urma în decembrie.

(60)

     Articolul 12 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european [Regulamentul (UE) 2016/1624 din 14 septembrie 2016 (JO L 251, 16.9.2016, p. 1)]. Ofițerii de legătură vor fi trimiși în principal către grupuri de state membre.

(61)

Articolul 4 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația

Fondul fiduciar al UE pentru Africa – contribuțiile statelor membre

{SWD(2017) 372 final}

	Contribuții certificate (EUR)						Contribuții primite (EUR)
Țara	Toate secțiunile	Alocare pe secțiune					Situația la 13.11.2017
		Sahel & Lacul Ciad		Cornul Africii	Africa de Nord		Total
Austria	6 000 000		3 000 000			3 000 000	6 000 000
Belgia	10 000 000	5 500 000	500 000			4 000 000	6 000 000
Bulgaria	50 000	20 000	20 000			10 000	50 000
Croația	200 000		100 000			100 000
Republica Cehă	1 669 008		740 000			929 008	1 669 008
Danemarca	6 001 921	2 400 768	2 400 768			1 200 384	6 001 921
Estonia	1 450 000					1 450 000	1 450 000
Finlanda	5 000 000	1 000 000	3 000 000			1 000 000	5 000 000
Franța	3 000 000	1 200 000	1 200 000			600 000	3 000 000
Germania	51 000 000	39 600 000	1 200 000			10 200 000	23 000 000
Ungaria	700 000		700 000				700 000
Irlanda	3 000 000		3 000 000				1 200 000
Italia	102 000 000	86 000 000	5 000 000			11 000 000	102 000 000
Letonia	300 000	20 000	20 000			260 000	50 000
Lituania	50 000	20 000	20 000			10 000	50 000
Luxemburg	3 100 000	3 000 000	100 000				3 100 000
Malta	250 000		125 000			125 000	100 000
Țările de Jos	16 362 000	6 000 000	7 362 000			3 000 000	13 362 000
Norvegia (echivalentul NOK în EUR)	3 593 344 1	1 113 937	2 479 407				3 593 344
Polonia	1 100 000		1 100 000				1 100 000
Portugalia	450 000	180 000	180 000			90 000	450 000
România	100 000	40 000	40 000			20 000	100 000
Slovacia	600 000	200 000	300 000			100 000	600 000
Slovenia	50 000	20 000	20 000			10 000	50 000
Spania	3 000 000	1 200 000	1 200 000			600 000	3 000 000
Suedia	3 000 000	1 200 000	1 200 000			600 000	3 000 000
Elveția	4 100 000	1 640 000,00	1 640 000			820 000	3 600 000
Regatul Unit	3 000 000		3 000 000				1 200 000
Contribuție totală	229 126 273	150 354 705	39 647 176			39 124 392	189 426 274

Proiecte aprobate pentru diferitele obiective strategice ale Fondului fiduciar al UE pentru Africa (în milioane EUR)
EUTF - Obiective strategice	Sahel & Lacul Ciad	Cornul Africii	Africa de Nord	Total
Sporirea oportunităților economice și de încadrare în muncă	225	260	0	485
Consolidarea rezilienței comunităților	297,6	275	0	572,6
Gestionarea îmbunătățită a migrației	143,8	70	264,7	478,5
Îmbunătățirea guvernanței și a prevenirii conflictelor	322,4	50	0	372,4
Altele	13	4	0	17
Măsuri transversale	0	6	0	6
Total	1 001,8	665	264,7	1 931,5*

*Cifre rotunjite

Proiecte aprobate pentru diferitele priorități ale Planului de acțiune de la Valletta (în milioane EUR)
Secțiuni/țări	Sahel & Lacul Ciad	Cornul Africii	Africa de Nord	Total (în milioane EUR)
Efectele pozitive ale migrației asupra dezvoltării	540,3	442	155,3	1137,6
Migrația legală și mobilitatea	87,2	7	8	94,2
Protecție și azil	121,2	88	58,7	267,9
Prevenirea și combaterea migrației neregulamentare, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane	185	35	7,2	227,2
Returnarea, readmisia și reintegrarea	55,1	93	34,3	182,4
Altele	13		1,2	14,2
Total general	1 001,8	665	264,7	1 931,5*

*Cifre rotunjite

(1)

Norvegia s-a angajat să contribuie cu 8 936 651 EUR, iar până acum s-au primit certificate pentru 3 593 344 EUR.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația

Planul comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

{SWD(2017) 372 final}

Acțiuni prioritare	Situația actuală 1
Sporirea trimiterilor de personal responsabil cu prelucrarea cererilor de azil în insule	Până la 12 noiembrie, EASO a trimis în centrele de primire și identificare de pe insule 232 de persoane, printre care se numără 107 experți ai statelor membre care lucrează ca referenți, experți în materie de vulnerabilitate și experți privind furnizarea de informații, 17 membri ai personalului EASO, 25 de membri interimari ai personalului EASO, precum și 83 de interpreți. Recent, EASO a recrutat încă 15 referenți interimari. Aceștia participă acum la o formare specializată, iar în scurt timp vor deveni operaționali și vor fi trimiși pe teren. EASO informează periodic statele membre cu privire la profilurile specifice de experți de care este nevoie în centrele de primire și identificare. Pentru fiecare insulă sunt disponibile pachete de informații care descriu profilurile avute în vedere și care conțin informații referitoare la etapa premergătoare misiunii. Serviciul elen pentru azil: la începutul lunii noiembrie personalul din hotspoturi număra 101 membri.
Tratarea cazurilor de reîntregire a familiei în temeiul Regulamentului Dublin	Procedura de adoptare a unei prevederi legale care să nu excepteze solicitanții de azil care solicită reîntregirea familiei în temeiul Regulamentului Dublin III de la procedura la frontieră este pendinte în Parlamentul elen. Serviciul elen pentru azil analizează informațiile colectate de EASO de la 15 state membre cu privire la procedurile aplicabile cererilor de reîntregire a familiei din Turcia; orientările relevante se află în curs de pregătire.
Tratarea cazurilor de vulnerabilitate	Serviciul elen pentru azil consideră că grupurile vulnerabile ar trebui exceptate de la procedura la frontieră, pentru le a asigura garanții procedurale speciale suficiente (de exemplu, inadecvarea obiectivă a serviciilor medicale și psihiatrice). Cu toate acestea, este foarte important să se garanteze o evaluare obiectivă a vulnerabilității. Din acest motiv, un nou formular medical privind vulnerabilitatea ar trebui să fie implementat în curând la centrele de primire și identificare, în scopul detectării standardizate și obiective a vulnerabilității. În plus, autoritățile elene trebuie să asigure prezența permanentă, în toate hotspoturile, a unui număr suficient de medici și alți membri ai personalului care oferă asistență medicală și psihologică, formați în mod corespunzător, pentru a efectua în mod eficient evaluarea vulnerabilității.
Accelerarea interviurilor și a procedurilor de evaluare a cererilor de azil	La sfârșitul lunii septembrie, EASO, în colaborare cu Serviciul elen pentru azil, a înființat un birou de asistență cu sediul la Atena, unde sunt disponibili trei experți de nivel înalt din statele membre și un expert din țara de origine pentru a răspunde la cererile de informații adresate de referenții EASO și de experții în probleme de vulnerabilitate cu privire la proceduri, evaluarea calității și evaluarea vulnerabilității. Instrumentele în materie de azil existente cuprind noile Proceduri operaționale standard pentru procedura de azil la frontieră, un model pentru interviuri combinate și o listă cu informații privind țara de origine. S-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește programarea interviurilor pentru azil, precum și calitatea și durata acestor interviuri. Intervalul de timp dintre exprimarea intenției de a solicita azil și depunerea efectivă a cererii nu depășește, în medie, două săptămâni. Informațiile pentru persoanele cazate la centrele de primire și de identificare s-au îmbunătățit, de asemenea, prin ghișee de informare care funcționează cu succes în toate insulele. Procedurile accelerate nu au afectat încă rezultatul procesului de contestație. În cadrul unei reuniuni recente cu membrii comitetelor de apel s-a concluzionat că următoarele propuneri vor fi examinate mai în detaliu pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor: a) îmbunătățirea sistemului de alocare a cazurilor; b) angajarea mai multor raportori și modificarea condițiilor de lucru; c) specializarea comitetelor și d) stabilirea unor obiective de performanță și monitorizarea productivității.
Menținerea și accelerarea procedurii de eligibilitate pentru solicitanții din țările de origine cu rate de recunoaștere reduse	Procedura este accelerată în toate insulele, iar Serviciul pentru azil și EASO monitorizează îndeaproape situația. La 19 octombrie 2017, în cadrul unei reuniuni operaționale comune, Serviciul elen pentru azil și EASO au discutat chestiuni-cheie privind programarea și planificarea în prealabil, gestionarea aspectelor procedurale și a celor de interpretare, în vederea evaluării nevoilor pentru lunile următoare și a consolidării în continuare a cooperării lor la nivel central și local.
Îmbunătățirea măsurilor de securitate și de siguranță în insule	În fiecare hotspot sunt disponibile acum planuri complete de evacuare și sinteze pentru toate insulele. În toate centrele de primire și identificare au avut loc exerciții de evacuare pentru personalul care lucrează în hotspoturi. Este necesar un sprijin suplimentar din partea agenților Poliției Elene pentru a asigura un control sistematic al intrărilor în centrele de primire și identificare. Numărul de patrule din spațiile de cazare trebuie să fie sporit și trebuie să se asigure supravegherea strictă a fiecărei zone sigure pentru minorii neînsoțiți, care încă lipsește în unele centre de primire și identificare.
Numirea de coordonatori permanenți pentru hotspoturi	Începând cu data de 20 februarie 2017, coordonarea hotspoturilor este asigurată de comandanți permanenți. Este necesar ca autoritățile elene să adopte de urgență în mod oficial procedurile operaționale standard destinate hotspoturilor pentru ca centrele de primire și identificare să înceapă punerea lor în aplicare în toate hotspoturile.
Sporirea numărului de comitete de apel	Sunt operaționale 13 comitete de apel, la care se adaugă un comitet supleant.
Sporirea numărului hotărârilor pronunțate de comitetele de apel	În pofida sporirii numărului comitetelor de apel și a asistenței a 11 raportori din cadrul EASO, numărul hotărârilor pronunțate în a doua instanță de către comitetele de apel rămâne scăzut. Numărul de avize elaborate de raportori reprezintă, de asemenea, o problemă. Modalitățile prin care autoritățile elene ar putea spori urgent rezultatele comitetelor ar fi să angajeze cu normă întreagă membrii comitetelor, care ar urma să se ocupe exclusiv de această sarcină; să găsească soluții pentru a asigura proximitatea imediată a comitetelor de apel față de locul în care se află solicitanții de azil în cauză (de preferință chiar pe insule) și să sporească numărul comitetelor de apel. Hotărârea Consiliului de Stat publicată la 22 septembrie, care a confirmat inadmisibilitatea cererilor de azil a doi cetățeni sirieni, pronunțată anterior în primă și în a doua instanță, pe baza faptului că Turcia este o țară terță sigură unde aceștia se pot întoarce, nu a produs efectul așteptat, și anume creșterea numărului hotărârilor pronunțate de comitetele de apel astfel încât să crească și numărul de returnări. În săptămâna care a început la 30 octombrie, comitetele de apel au pronunțat 63 de hotărâri negative în a doua instanță în cauze inadmisibile care vizează cetățeni sirieni.
Menținerea la nivelurile necesare a efectivelor de personal trimise de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă	Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă mobilizează în prezent 45 de escorte în Lesbos, care acoperă necesitățile de transport ale operațiunilor de returnare. Este necesar ca statele membre să trimită personal suplimentar. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă trebuie să fie pregătită să își intensifice rapid sprijinul, având în vedere creșterea posibilă a operațiunilor de returnare către Turcia.
Limitarea riscului de sustragere	Autoritățile elene continuă să aplice restricții geografice de circulație migranților și solicitanților de azil nou-sosiți cărora nu li se permite să părăsească insula pe care au sosit. Există o monitorizare electronică cu ajutorul unor liste/rapoarte zilnice și săptămânale automatizate: zilnic: lista de interviuri programate, lista programărilor pentru înregistrare, lista deciziilor cu notificări netransmise, lista cazurilor de returnări posibile, lista zilnică a cazurilor de abandon al procedurii, lista cazurilor arhivate utilizate de către autoritățile elene pentru a monitoriza dosarele persoanelor vizate și a pune în aplicare măsuri de returnare, după caz; Săptămânal: lista cazurilor de neprezentare la interviuri, lista cazurilor de neprezentare la programările pentru înregistrare. Patrularea mai frecventă de către agenții Poliției Elene ar limita și mai mult riscul de sustragere. Aplicarea de urgență a unui sistem de intrare/ieșire în hotspoturi ar contribui, de asemenea, la o monitorizare mai bună a populației migrante și a locului în care se află aceasta.
Extinderea programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare (AVRR) în insule	În perioada dintre lunile ianuarie și septembrie 2017, au fost transferate, în medie, 145 de persoane pe lună prin intermediul programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare din insulele elene, în timp ce în perioada iunie-decembrie 2016, media a fost de 70 de beneficiari transferați lunar. Activitățile AVRR de pe insule, desfășurate în prezent de Organizația Internațională pentru Migrație, trebuie să fie sprijinite în continuare pentru a spori rata operațiunilor AVRR.
Pronunțarea deciziilor de returnare într-o etapă mai timpurie a procesului de returnare	Trebuie să se realizeze de urgență ajustările tehnice și informatice necesare pentru a se asigura că pronunțarea deciziilor de returnare se produce în același timp cu notificarea hotărârilor negative în materie de azil adoptate în primă instanță.
Crearea de capacități de primire suplimentare în insule și modernizarea infrastructurii existente	În pofida eforturilor semnificative de creștere a capacității de primire în insule și de îmbunătățire a condițiilor, într-un număr de cazuri centrele de cazare pentru nou-sosiți rămân sub nivelurile acceptate. Aceste deficiențe au fost evidențiate odată cu creșterea numărului de sosiri, iar centrele de cazare necesită o îmbunătățire urgentă în vederea adaptării acestora la condițiile de iarnă. În insule tot nu sunt garantate pe deplin condiții adecvate de primire pentru minorii neînsoțiți, inclusiv dispozitive de siguranță, și anume pentru copiii care rămân în continuare în custodie ca măsură de protecție.
Crearea unor capacități suficiente de luare în custodie publică în insule	În centrele de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării de pe insule sunt în prezent disponibile 710 locuri, 210 în Lesbos și 500 în Kos. În Samos și Chios tot nu există încă centre de luare în custodie publică. Autoritățile elene trebuie să sporească urgent capacitatea de luare în custodie publică, pentru a putea accelera ritmul returnărilor.

(1)

     Prezenta anexă se bazează pe informațiile anterioare din cel de Al șaptelea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia [COM(2017) 470], în special din anexa 1.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația

Instrumentul pentru refugiații din Turcia

{SWD(2017) 372 final}

Din bugetul de 3 miliarde EUR al Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia pentru perioada 2016-2017 s-au alocat 2,9 miliarde EUR și s-au semnat contracte pentru 55 proiecte 1 în valoare de 1,78 miliarde EUR. Execuția tuturor acestor contracte este în curs de desfășurare. Suma totală plătită a ajuns la 908 milioane EUR 2 .

Asistența umanitară 3

Valoarea contractelor a crescut la 638 de milioane EUR prin intermediul a 40 de proiecte umanitare cu 19 parteneri, care vizează nevoile de bază, asigurarea de protecție, educație, servicii medicale, hrană și adăpost. Dintre cele 638 de milioane EUR contractate, 488 de milioane EUR au fost deja plătite până la această dată. Principalele proiecte includ:

·Plasa de siguranță socială de urgență: în septembrie s-a atins o etapă importantă, și anume un milion de beneficiari. De proiectul Transferuri condiționate de numerar pentru educație beneficiază, în prezent, peste 136 000 de copii. Ambele vor fi prelungite în luna decembrie;

·alte proiecte care asigură accesul la servicii, inclusiv de protecție, servicii sociale, programe guvernamentale de asistență socială, precum și servicii de sănătate sexuală și reproductivă și servicii destinate victimelor violenței sexuale și bazate pe gen.

Asistența fără caracter umanitar

Valoarea sumelor angajate prin contracte a crescut la 1,14 miliarde EUR, iar plățile au ajuns la 420 de milioane EUR.

·În luna noiembrie s-au semnat un prim proiect menit să extindă accesul la educație și formare profesională pentru refugiații sirieni și adolescenții turci vulnerabili, un al doilea proiect prin care se vor construi șase sisteme de alimentare cu apă potabilă, instalații de tratare a apelor uzate și o infrastructură de canalizare și un al treilea proiect pentru construirea unui spital cu 300 de paturi.

·Activitățile în curs finanțate de către instrument au un impact semnificativ pe teren. Peste 20 000 de pacienți sirieni au beneficiat de consultații în cele trei centre de sănătate deschise de UE până în prezent, din partea unui personal medical și non-medical format din 585 de persoane repartizate la aceste centre de sănătate pentru a face față presiunii exercitate asupra sistemului de sănătate local. În învățământ au fost angajați 100 de profesori de limba arabă, 11 445 de copii sirieni au beneficiat de cursuri de recuperare și peste 25 000 de copii au beneficiat de mobilier școlar nou. 1 605 persoane au participat deja la cursuri de formare profesională, de dezvoltare a competențelor profesionale sau de dezvoltare antreprenorială.

(1)

     Lista proiectelor din cadrul instrumentului este disponibilă la adresa:  https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf

(2)

     Fondurile sunt plătite în tranșe, până la finalizarea proiectelor, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Pentru a spori vizibilitatea activităților derulate în cadrul instrumentului, s-a creat o hartă interactivă care permite vizualizarea directă a locului în care se desfășoară diferitele proiecte și a rezultatelor preconizate ale acestora: http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_en.htm .

(3)

     În cadrul instrumentului, continuă furnizarea de asistență umanitară în conformitate cu legislația UE în materie de ajutor umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația


Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

{SWD(2017) 372 final}

1.    Mobilizări

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă continuă să sprijine statele membre situate în prima linie, trimițând personal în Grecia, Italia, Bulgaria, Spania, precum și în Balcanii de Vest, cu un efectiv de aproximativ 1 500 de membri ai echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă. Harta prezintă situația din săptămâna 13­17 noiembrie 2017.

* Balcanii de Vest

În perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 octombrie 2017, statele membre au contribuit cu peste 489 000 de zile-om.

Resurse umane mobilizate în Grecia, Italia, Bulgaria, Spania și țările din Balcanii de Vest în perioada 1.1.2017-31.10.2017
SM/Țări asociate spațiului Schengen	Mobilizări de echipe europene de poliție de frontieră și gardă de coastă în zile-om (fără mobilizările interne)	Mobilizări de echipaje/personal tehnic, personal de coordonare & interpreți în zile-om (fără mobilizările interne)	Mobilizările interne în zile-om	Mobilizările în Balcanii de Vest	Total
Austria	6 484	366		3 713	10 563
Belgia	979			174	1 153
Bulgaria	10 881	1 037	7 512	117	19 547
Croația	1 739	1 353		29	3 121
Cipru	444				444
Republica Cehă	6 190	228		162	6 580
Danemarca	2 082	1 722			3 804
Estonia	2 754	462		203	4 582
Finlanda	891	3 204		487	4 582
Franța	14 208	5 124		87	19 419
Germania	24 842	8 092		1 499	34 433
Grecia	9 504	2	131 354	218	141 078
Ungaria	1 657			44	1 701
Islanda		775			775
Italia	1 545	5 678	32 485	174	39 882
Letonia	2 914	4 465		303	7 682
Lituania	3 859	758		234	4 851
Luxemburg	802	971			1 773
Malta	168	12 911		56	13 079
Țările de Jos	13 151	9 075		205	22 431
Norvegia	917	13 183			14 100
Polonia	11 052	1 122		590	12 764
Portugalia	6 849	24 100		461	31 410
România	15 907	8 535		1 287	25 729
Slovacia	1 858			145	2 003
Slovenia	1 240			594	1 834
Spania	8 012	18 726	15 136	338	42 212
Suedia	1 949	3 590		57	5 596
Elveția	760			200	960
Regatul Unit*	3 035	9 326			12 361
Total	156 673	134 805	186 487	11 321	489 286

* Nu contribuie în mod formal la echipele europene de poliție de frontieră și gardă de coastă.

2.    Capacitățile de reacție rapidă, inclusiv punerea în comun obligatorie a resurselor

Până la 9 noiembrie 2017, numărul total al polițiștilor de frontieră disponibili din rezerva pentru reacție rapidă „desemnați” pentru mobilizări va fi de 1 110, reprezentând 74 % din rezervă.

Stat membru	Austria	Belgia	Bulgaria	Croația	Cipru	Republica Cehă	Danemarca	Estonia	Finlanda	Franța	Germania	Grecia	Ungaria	Islanda	Italia	Letonia	Lituania	Luxemburg	Malta	Țările de Jos	Norvegia	Polonia	Portugalia	România	Slovacia	Slovenia	Spania	Suedia	Elveția
Numărul de polițiști de frontieră desemnați în Opera	47	89	40	97	0	132	29	168	57	378	65	58	65	0	131	30	53	7	14	81	12	275	5	196	4	8	0	63	46
Numărul disponibil pentru mobilizare obligatorie în temeiul PRR	34	30	40	65	0	20	29	18	30	170	65	50	65	0	125	30	39	7	6	50	12	100	5	75	4	8	0	17	16
Contribuții prevăzute în anexa I la Regulamentul privind EBCG	34	30	40	65	8	20	29	18	30	170	225	50	65	2	125	30	39	8	6	50	20	100	47	75	35	35	111	17	16

În cadrul rezervei de echipamente pentru reacție rapidă, există lacune considerabile în cazul majorității tipurilor de echipamente, iar contribuțiile actuale sunt în continuare asigurate de doar 14 state membre:

Tipul echipamentului	Nr. de mijloace-luni solicitate prin Decizia Consiliului de administrație	Nr. de mijloace-luni puse la dispoziție de SM/TAS	Diferență	SM care contribuie
Autobuz	36	5	31	Bulgaria, Republica Cehă, Finlanda, Croația, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Portugalia, Italia, Austria, Polonia, Germania
Barcă de patrulare de coastă	67	24	43
Navă de patrulare de coastă	33	13	20
Aeronavă cu aripi fixe	19	3	16
Elicopter	20	3	17
Navă de patrulare în larg	28	13	15
Autovehicul de patrulare	167	442	-275 1
Vehicule cu termoviziune	55	33	22

3.    Evaluările vulnerabilității

Odată cu încheierea a 6 exerciții de simulare efectuate până în luna decembrie 2017, agenția va finaliza primul ciclu de evaluări ale vulnerabilității.

Tipuri de feedback din partea agenției	Nr. de state membre vizate
Statele membre care au primit recomandări ce conțin măsuri cu termene specifice de punere în aplicare	21
Statele membre care au primit recomandări de a lua în considerare vulnerabilitățile la nivel național (fără măsuri specifice)	6
Statele membre fără recomandări	2
TOTAL	29

În total, agenția a recomandat 33 de măsuri în 21 de state membre, care abordează vulnerabilitățile din diferite domenii.

Vulnerabilități	Măsuri recomandate	Nr. de state membre
Verificările la frontiere	·Adaptarea procedurilor pentru consultări ale bazelor de date în scopul verificărilor sistematice ·Stabilirea unui număr estimat de cazuri nedetectate de fraudare a documentelor/intrări clandestine și efectuarea de controale specifice	20
Plan de urgență	·Elaborarea și/sau actualizarea planului de urgență, testarea planului	6
Înregistrare și capacitatea de cazare	·Sporirea capacității de cazare ·Stabilirea unui inventar detaliat al dispozitivelor de identificare dactiloscopică EURODAC	4
Completare cu personal pentru controlul la frontieră	·Sporirea numărului efectiv de membri ai personalului	2
Supravegherea frontierelor	·Stabilirea unui jurnal al timpilor de reacție după detectare	1

4.    Punerea în comun a resurselor și consolidarea capacităților proprii ale agenției în vederea furnizării de sprijin operațional

	Aeronave cu aripi fixe	Nave de patrulare de coastă	Bărci de patrulare de coastă	Vehicule cu termoviziune/vehicule de supraveghere	Buget total
Fondul pentru securitate internă – acțiuni specifice 2015	6 unități: Polonia (2), Spania (1), Franța (1), Malta (1), Italia (1)	6 unități: Grecia (2), Spania (1), Italia (2), Franța (1)	Finlanda (1)	11 unități: Grecia (1), Letonia (2), Spania (2), Portugalia (2), Bulgaria (1), România (1), Lituania (1), Austria (1)	132 de milioane EUR
Fondul pentru securitate internă – acțiuni specifice 2015		5 unități: Grecia, Italia, Portugalia, Lituania, România	20 de unități: Germania (1), Finlanda (3), Grecia (3), Letonia (3), Italia (3) Portugalia (3), România (3)	11 unități: Grecia (1), Letonia (2), Spania (2), Portugalia (2), Bulgaria (1), România (1), Lituania (1), Austria (1)	86 de milioane EUR

(1)

 Valoarea negativă ilustrează faptul că resursele convenite depășesc resursele necesare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația

Returnări

{SWD(2017) 372 final}

	2014			2015			2016
	Persoane care au primit decizii de returnare	Persoane returnate într-o țară terță	Rata de returnare 1	Persoane care au primit decizii de returnare	Persoane returnate într-o țară terță	Rata de returnare	Persoane care au primit decizii de returnare	Persoane returnate într-o țară terță	Rata de returnare
Uniunea Europeană (28 de țări)	470 080	196 280	41,75 %	533 395	196 190	36,78 %	493 790	226 150	45,80 %
Belgia	35 245	5 575	15,82 %	31 045	5 550	17,88 %	33 020	6 920	20,96 %
Bulgaria	12 870	1 155	8,97 %	20 810	540	2,59 %	14 120	1 105	7,83 %
Republica Cehă	2 460	320	13,01 %	4 510	330	7,32 %	3 760	390	10,37 %
Danemarca	2 905	1 400	48,19 %	3 925	1 040	26,50 %	3 050	930	30,49 %
Germania (până în 1990, teritoriul fostei RFG)	34 255	21 895	63,92 %	54 080	53 640	99,19 %	70 005	74 080	105,82 %
Estonia	475	445	93,68 %	590	40	6,78 %	505	380	75,25 %
Irlanda	970	345	35,57 %	875	205	23,43 %	1 355	245	18,08 %
Grecia	73 670	27 055	36,72 %	104 575	14 390	13,76 %	33 790	19 055	56,39 %
Spania	42 150	15 150	35,94 %	33 495	12 235	36,53 %	27 845	9 530	34,23 %
Franța	86 955	19 525	22,45 %	79 950	12 195	15,25 %	81 000	10 930	13,49 %
Croația	3 120	2 245	71,96 %	3 910	1 405	35,93 %	4 730	1 720	36,36 %
Italia	25 300	5 310	20,99 %	27 305	4 670	17,10 %	32 365	5 715	17,66 %
Cipru	3 525	2 990	84,82 %	2 250	1 840	81,78 %	1 575	1 035	65,71 %
Letonia	1 555	1 550	99,68 %	1 190	1 030	86,55 %	1 450	1 355	93,45 %
Lituania	2 245	1 930	85,97 %	1 870	1 685	90,11 %	1 740	1 545	88,79 %
Luxemburg	775	605	78,06 %	700	720	102,86 %	655	405	61,83 %
Ungaria	5 885	4 345	73,83 %	11 750	5 755	48,98 %	10 765	780	7,25 %
Malta	990	495	50,00 %	575	465	80,87 %	415	420	101,20 %
Țările de Jos	33 735	7 995	23,70 %	23 765	8 380	35,26 %	32 950	11 215	34,04 %
Austria	:	2 480	:	9 910	:	:	11 850	5 895	49,75 %
Polonia	10 160	9 280	91,34 %	13 635	12 750	93,51 %	20 010	18 530	92,60 %
Portugalia	3 845	820	21,33 %	5 080	565	11,12 %	6 200	0	0,00 %
România	2 030	2 085	102,71 %	1 930	1 995	103,37 %	2 070	1 865	90,10 %
Slovenia	1 025	840	81,95 %	1 025	155	15,12 %	1 375	205	14,91 %
Slovacia	925	695	75,14 %	1 575	970	61,59 %	1 735	1 390	80,12 %
Finlanda	3 360	3 195	95,09 %	4 905	2 980	60,75 %	17 975	5 610	31,21 %
Suedia	14 280	6 630	46,43 %	18 150	9 695	53,42 %	17 585	10 160	57,78 %
Regatul Unit	65 365	49 920	76,37 %	70 020	40 965	58,50 %	59 895	34 740	58,00 %
Islanda	:	:	:	:	:	:	:	:	:
Liechtenstein	15	15	100,00 %	15	0	0,00 %	15	5	33,33 %
Norvegia	13 305	5 365	40,32 %	13 705	3 540	25,83 %	:	:	:
Elveția	3 335	:	:	3 730	0	0,00 %	:	:	:

(1)

Rata de returnare este raportul dintre numărul de persoane pentru care s-a emis o decizie de returnare și numărul de persoane returnate efectiv (indiferent dacă sunt returnate voluntar sau forțat).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația


Transferuri

{SWD(2017) 372 final}

Transferuri din Italia și Grecia până la 14 noiembrie

Statul membru	Transferuri efective din Italia	Transferuri efective din Grecia	Numărul total de transferuri efective	Angajamentul juridic prevăzut în deciziile Consiliului 1
Austria 2	15		15	1 953
Belgia	361	698	1 059	3 812
Bulgaria		50	50	1 302
Croația	18	60	78	968
Cipru	47	96	143	320
Republica Cehă		12	12	2 691
Estonia		141	141	329
Finlanda	779	1 201	1 980	2 078
Franța	377	4 322	4 699	19 714
Germania	3 972	5 197	9 169	27 536
Ungaria				1 294
Islanda
Irlanda		646	646	600
Letonia	27	294	321	481
Liechtenstein		10	10
Lituania	29	355	384	671
Luxemburg	211	271	482	557
Malta	67	101	168	131
Țările de Jos	842	1 709	2 551	5 947
Norvegia	816	693	1 509
Polonia				6 182
Portugalia	315	1 192	1 507	2 951
România	45	683	728	4 180
Slovacia	0	16	16	902
Slovenia	60	172	232	567
Spania	205	1 096	1 301	9 323
Suedia 3	1 202	1 649	2 851	3 766
Elveția	877	574	1 451
TOTAL	10 265	21 238	31 503	98 255

(1)

     Nu sunt incluse aproximativ 8 000 de persoane care urmează să fie alocate în temeiul primei decizii a Consiliului și alocările aferente celor 54 000 de locuri rămase.

(2)

     Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/408 a Consiliului din 10 martie 2016 privind suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

(3)

     Decizia (UE) 2016/946 a Consiliului din 9 iunie 2016 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 și cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1601 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,15.11.2017

COM(2017) 669 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate în cadrul Agendei europene privind migrația


Relocări

{SWD(2017) 372 final}

Relocări - Situația la data de 10 noiembrie 2017

Stat membru/ Stat asociat	Angajamente asumate în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015	Relocări efectuate în temeiul Concluziilor din 20 iulie 2015	Relocări efectuate 1 în temeiul Declarației UE-Turcia	Numărul total de persoane relocate în cadrul ambelor mecanisme ale UE	Țara terță din care s-a efectuat relocarea în cadrul ambelor mecanisme ale UE
Austria	1 900	1 880	192 (192)	1 880	Irak, Iordania, Liban, Turcia
Belgia	1 100	1 100	823 (245)	1 678	Egipt, Iordania, Liban, Turcia
Bulgaria	50	0	0	0
Croația	150	0	0	0
Cipru	69	0	0	0
Republica Cehă	400	52	0	52	Iordania, Liban
Danemarca	1 000	481	0	481	Liban, Uganda
Estonia	20	20	30 (20)	30	Turcia
Finlanda	293	293	994	1 287	Egipt, Iordania, Liban, Turcia
Franța	2 375	2 283	1 091 (228)	3 146	Irak, Iordania, Liban, Turcia
Germania	1 600	1 600	3 797 (1 600)	3 797	Turcia
Grecia	354	0	0	0
Ungaria			0	0
Islanda	50	50		50	Liban
Irlanda	520	520	0	520	Liban
Italia	1 989	1 521	327 (327)	1 521	Liban, Iordania, Siria, Sudan, Turcia
Letonia	50	42	42 (42)	42	Turcia
Liechtenstein	20	20		20	Turcia
Lituania	70	32	32 (32)	32	Turcia
Luxemburg	30	26	206	232	Liban, Turcia
Malta	14	14	17 (14)	17	Turcia
Țările de Jos	1 000	1 000	2 594 (556)	3 038	Egipt, Etiopia, Irak, Israel, Iordania, Kenya, Liban, Libia, Maroc, Arabia Saudită, Siria, Turcia
Norvegia	3 500	3 489		3 489	Iordania, Liban, Turcia
Polonia	900	0	0	0
Portugalia	191	76	46 (46)	76	Egipt, Maroc, Turcia
România	80	26	0	26	Turcia
Slovacia	100	0	0	0
Slovenia	20	0	0	0
Spania	1 449	631	410 (410)	631	Liban, Turcia
Suedia	491	491	753 (269)	975	Egipt, Irak, Iordania, Kenya, Liban, Sudan, Turcia
Elveția	519	519		519	Liban, Siria
Regatul Unit	2 200	2 200	0	2 200	Egipt, Irak, Iordania, Liban, Turcia, altele
TOTAL	22 504	18 366	11 354 (3 981)	25 739

(1)

Cifra dintre paranteze reprezintă numărul de persoane relocate în temeiul Declarației UE-Turcia care este deja contabilizat în cadrul mecanismului UE din 20 iulie 2015.