Bruxelles, 18.10.2017

COM(2017) 610 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Plan de acțiune privind îmbunătățirea nivelului de pregătire împotriva riscurilor de siguranță chimică, biologică, radiologică și nucleară


INTRODUCERE: O AMENINȚARE ÎN CONTINUĂ EVOLUȚIE

Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu o serie de amenințări și atacuri teroriste violente, atât din partea unor grupări organizate, cât și a unor actori care acționează individual. Atât grupările teroriste, cât și radicaliștii care acționează individual au urmărit să comită atacuri în masă în UE cu scopul de a maximiza numărul victimelor, dar și impactul psihologic și economic asupra societății.

Organizațiile teroriste nu au utilizat agenți chimici, biologici, radiologici și nucleari („CBRN”) în Europa. Cu toate acestea, există indicații credibile care sugerează că grupările teroriste ar putea avea intenția să achiziționeze materiale sau arme CBRN și că lucrează la dezvoltarea de cunoștințe și capacități pentru a le folosi. 1 Gruparea Daesh a folosit arme chimice în Siria și Irak și este considerată a fi capabilă 2 să producă și să utilizeze astfel de arme. Câteva incidente mai puțin grave au indicat interesul Daesh în ceea ce privește inovarea și dezvoltarea de arme biologice și radiologice. 3 Ar trebui remarcat că, deși în acest document se utilizează termenul CBRN, probabilitatea unui atac cu arme nucleare din partea unui actor nestatal este considerată a fi mai redusă decât cea a unor atacuri chimice, biologice sau radiologice.

Acest lucru trebuie văzut în contextul evoluțiilor tehnologice care ar putea fi exploatate de teroriști în scopuri ostile. Daesh a utilizat deja sisteme de aeronave fără pilot la bord (UAS) fie pentru supraveghere și comandă, fie pentru comiterea de atacuri cu explozivi. 4  

Potențialul atacurilor CBRN este subliniat în mod vizibil în propaganda teroristă, presa jihadistă exprimându-și intențiile de a comite atacuri CBRN și distribuind – prin intermediul diferitor platforme de comunicare socială – posibile tactici de atac și ținte. 5 Amenințările CBRN au fost recunoscute de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 6 , care și-a exprimat îngrijorarea față de riscul tot mai mare de proliferare, inclusiv utilizarea de către actorii nestatali.

Aceste aspecte subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să își sporească rezistența și să își îmbunătățească nivelul de pregătire pentru a putea face față amenințării CBRN în următorii ani.

NECESITATEA UNEI COOPERĂRI SPORITE ÎN UE

Această amenințare din ce în ce mai mare necesită o analiză a vulnerabilităților și a mijloacelor existente de apărare împotriva atacurilor teroriste care implică materiale CBRN. Până în prezent, amenințările CBRN sunt considerate a avea o probabilitate scăzută de realizare, dar un risc de impact major. Chiar și la o scară redusă, un atac CBRN poate avea un impact considerabil asupra societăților și economiilor vizate, având ca rezultat perturbări semnificative și de durată, un sentiment general de teamă și nesiguranță. Costurile umane și financiare asociate atacurilor care implică, spre exemplu, un dispozitiv de dispersie radioactivă (cunoscut și sub denumirea de „bombă murdară”) 7 sau unui atac cu antrax comis cu ajutorul sistemelor de aeronave fără pilot la bord ar putea fi extrem de ridicate.

Consolidarea rezistenței împotriva amenințărilor CBRN în ceea ce privește prevenirea, pregătirea și capacitatea de reacție necesită investiții semnificative din partea statelor membre. Prin urmare, se solicită o cooperare mai strânsă la nivelul UE în vederea învățării reciproce, a punerii în comun a expertizei și a activelor și a exploatării sinergiilor transfrontaliere. Evaluarea cuprinzătoare a politicii de securitate a UE 8 subliniază necesitatea sporirii cooperării la nivelul UE, bazată pe o mai bună înțelegere a amenințării CBRN și pe punerea în comun a resurselor în vederea atingerii unui nivel mai ridicat de pregătire împotriva posibilelor atacuri CBRN.

Directiva privind combaterea terorismului 9 include pentru prima dată dispoziții privind întregul spectru al terorismului CBRN. Aceasta prevede obligațiile statelor membre în ceea ce privește reacția față de atacurile teroriste, inclusiv o obligație de a acorda asistență medicală tuturor victimelor. Inițiativele propuse în prezenta comunicare vor ajuta statele membre să își îndeplinească obligațiile privind acordarea de asistență victimelor în cazul unui atac comis cu ajutorul materialelor CBRN.

Acest plan de acțiune vizează intensificarea cooperării europene în vederea consolidării securității în materie de CBRN, punând accent pe prevenire, pregătire și capacitatea de reacție la amenințările CBRN și atacurile teroriste. Acțiunile stabilite în prezenta comunicare vor sprijini statele membre să își protejeze cetățenii și infrastructurile. Multe dintre acțiunile propuse urmăresc o abordare a tuturor riscurilor și, de asemenea, vor contribui la îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru orice incident CBRN la scară largă care nu are legătură cu terorismul.

ABORDARE BAZATĂ PE PLANUL DE ACȚIUNE DIN DOMENIUL CBRN PENTRU 2010-2015

Prezentul plan de acțiune se bazează pe activitatea lansată în UE odată cu Planul de acțiune din domeniul CBRN pentru 2010-2015, 10 abordează lacunele identificate în punerea în aplicare a acestuia și ia în considerare amenințările emergente. La nivelul UE, Planul de acțiune pentru 2010-2015 a condus la o mai bună înțelegere a amenințării, la un mai bun schimb de informații (crearea glosarului CBRN-E și includerea incidentelor CBRN în Sistemul european de date privind bombele) și la realizări precum dezvoltarea unei infrastructuri europene de formare (Centrul european de formare în domeniul siguranței nucleare – EUSECTRA). În ceea ce privește amenințările de origine biologică, o evoluție legislativă importantă a fost reprezentată de adoptarea Deciziei 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, care stabilește dispoziții menite să asigure îmbunătățirea planificării pregătirii și a reacției în UE.

Statele membre consultate cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru 2010­2015 au raportat că desfășoară un număr mare de activități la nivel național, inclusiv cursuri de formare și exerciții. De asemenea, ele au raportat că s-au confruntat cu anumite dificultăți în ceea ce privește coordonarea diferiților actori. Părțile interesate au subliniat, de exemplu, necesitatea aprofundării cunoștințelor privind riscurile CBRN, a promovării cooperării transsectoriale și a continuării investițiilor în cursuri de formare și exerciții. 11 Furnizarea de cursuri de formare și exerciții transfrontaliere/transsectoriale – în mod ideal, organizate într-o manieră structurată și urmând o programă convenită în prealabil – a fost identificată drept unul dintre domeniile în care UE poate adăuga valoare. De asemenea, statele membre au semnalat că schimbul de informații privind incidentele și amenințările CBRN, dar și echipamentele și tehnologiile dezvoltate pentru combaterea acestor amenințări sunt insuficiente. Ele au mai subliniat necesitatea intensificării cooperării cu alți parteneri nevizați de Planul de acțiune din domeniul CBRN, cum ar fi armata și țările terțe cheie.

STABILIREA UNEI ABORDĂRI MAI PUNCTUALE ȘI MAI COORDONATE

Pe baza acestor realizări, noul plan de acțiune adoptă o abordare specifică, în conformitate cu Agenda CBRN-E a UE din 2012, prin care Consiliul a solicitat Comisiei să elaboreze o politică mai punctuală, abordând un număr selectat de priorități-cheie cu o valoare adăugată europeană clară și rezultate tangibile.

Planul de acțiune oferă statelor membre posibilitatea de a-și consolida capacitatea de pregătire împotriva amenințărilor tot mai mari prin participarea voluntară la o serie de inițiative propuse în cadrul planului de acțiune.

Prezentul plan de acțiune se întemeiază pe convingerea fermă că, pentru a contracara riscurile CBRN, este necesară o abordare orizontală, care să cuprindă diverse domenii și actori, cum ar fi aplicarea legii, gestionarea situațiilor de urgență, protecția infrastructurilor critice și a spațiilor publice, sănătatea publică și sectorul privat. Unele dintre acțiunile propuse vor contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței infrastructurilor critice din UE, în special în ceea ce privește centralele nucleare și instalațiile care manipulează agenți chimici.

Se remarcă, de asemenea, o nevoie clară de intensificare a acțiunilor de securitate internă-externă, cu o concentrare a eforturilor în special prin intermediul inițiativei UE privind Centrele de excelență pentru atenuarea riscurilor CBRN. O altă prioritate principală este aceea de a asigura securitatea frontierelor și capacitatea de detectare a intrării ilegale de materiale CBRN. Autoritățile vamale joacă un rol-cheie în asigurarea securității frontierelor externe și a lanțului de aprovizionare. Adaptarea sistemelor de informare privind mărfurile este esențială pentru îmbunătățirea monitorizării și a controalelor bazate pe factori de risc ale lanțurilor internaționale de aprovizionare, pentru a asigura că materialele CBRN nu intră în mod ilegal în UE. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru intensificarea controalelor asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare. Cooperarea și coordonarea cu partenerii strategici și regionali din UE sunt aspecte esențiale și se va avea în vedere realizarea de sinergii cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu actori din domeniul militar, AEA și NATO, precum și din sectorul privat.

Prin urmare, planul de acțiune urmărește următoarele patru obiective:

(1) reducerea accesibilității materialelor CBRN;

(2) asigurarea unei pregătiri mai temeinice în ceea ce privește incidentele de securitate CBRN și reacția față de acestea;

(3) stabilirea unor legături interne-externe mai puternice în domeniul securității CBRN cu principalii parteneri europeni regionali și internaționali; și

(4) îmbunătățirea cunoștințelor în materie de riscuri CBRN.

Continuându-și activitatea de-a lungul acestor piloni, UE poate oferi un cadru mai robust pentru reducerea amenințării reprezentate de atacurile CBRN, intensificarea măsurilor de securitate, creșterea rezistenței și pregătirea pentru o reacție eficace în caz de atac.

Acțiunile propuse vor fi sprijinite prin mobilizarea finanțării în cadrul diferitelor instrumente existente ale Comisiei, inclusiv programul Orizont 2020, Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (ISF-Police) și mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) sau cu ajutorul unei game largi de instrumente de finanțare externă (de exemplu, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace).

OBIECTIVUL NR. 1: REDUCEREA ACCESIBILITĂȚII MATERIALELOR CBRN

Capacitatea teroriștilor de a comite atacuri CBRN depinde de accesibilitatea agenților, a substanțelor și a materialelor necesare pentru fabricarea armelor CBRN. La fel ca în cazul explozivilor și al armelor de foc, UE trebuie să controleze mai bine accesul – prin restrângerea sau controlul achizițiilor – la materialele CBRN de risc înalt și să contribuie la optimizarea capacității noastre de a detecta astfel de materiale în etape cât mai timpurii posibil. Trebuie, de asemenea, abordată problema semnificativă a amenințărilor „din interior” la adresa infrastructurilor și a unităților critice în care se află materiale CBRN. În plus, există o nevoie clară, recunoscută de statele membre ale UE, de a îmbunătăți în continuare schimbul de informații privind materialele CBRN, inclusiv amenințările și incidentele de securitate cum ar fi furturile sau traficul. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea la maximum a instrumentelor existente și a sistemelor de partajare a informațiilor.

Prin urmare, Comisia stabilește următoarele acțiuni prioritare care trebuie întreprinse în strânsă cooperare cu statele membre și cu alte părți interesate.

Angajament

Acțiune

Rezultat și calendar

1.1

Optimizarea schimbului de informații privind CBRN

Includerea într-o manieră mai sistematică de către statele membre a informațiilor tehnice privind armele și incidentele CBRN în Sistemul european de date privind bombele (EBDS) 12 gestionat de Europol. Ar trebui să se analizeze fezabilitatea instituirii unui sistem de raportare care să reflecte ceea ce există în domeniul precursorilor de explozivi.

O mai bună utilizare a altor instrumente de schimb de informații, cum ar fi baza de date cu incidente și cazuri de trafic 13 a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) 14 .

Explorarea legăturilor cu alte sisteme informatice – cum ar fi DUeS, Sistemul electronic pentru produse cu dublă utilizare 15 , care conține informații despre produse și despre persoanele suspectate că ar efectua schimburi comerciale „dăunătoare”.

Raportarea periodică de către Europol către Grupul consultativ al UE pentru securitate CBRN privind utilizarea EBDS (începând cu 2018). Colaborarea Comisiei cu statele membre ale UE în vederea îmbunătățirii schimbului de informații prin intermediul EBDS.

Efectuarea de către Europol, până la jumătatea anului 2018, a unei cartografieri a sistemelor informatice, a nevoilor și a posibilelor deficiențe în ceea ce privește schimbul de informații .

1.2

Intensificarea controalelor vamale bazate pe factori de risc în vederea interceptării materialelor CBRN periculoase la frontieră.

Îmbunătățirea informațiilor privind mărfurile din schimburile comerciale și consolidarea capacităților de detectare ale autorităților vamale în cooperare cu alte agenții, în vederea monitorizării lanțurilor internaționale de aprovizionare pentru a detecta și controla intrările ilegale de materiale CBRN.

Sensibilizarea cu privire la amenințarea CBRN în rândul autorităților vamale și de aplicare a legii, intensificarea cooperării între agenții și a schimbului de informații între autoritățile vamale și alte autorități, în conformitate cu Strategia UE și Planul de acțiune pentru gestionarea riscurilor în domeniul vamal [COM (2014) 527].

Stabilirea unui acord cu statele membre (la jumătatea anului 2018) în vederea creării unui registru comun al informațiilor privind mărfurile.

Explorarea de către Grupul de experți în tehnologii de detectare vamală a capacității de detectare pentru materialele biologice și chimice în cadrul lanțurilor internaționale de aprovizionare.
Elaborarea unui raport până la jumătatea anului 2018.

Extinderea cursurilor de formare în domeniul materialelor radiologice/nucleare pentru autoritățile de aplicare a legii, lucrătorii vamali și alți agenți din prima linie la unitatea de formare a EUSECTRA 16

1.3

Intensificarea controalelor la export în UE

Prevenirea accesului actorilor externi (statali și nestatali) la produsele cu dublă utilizare/CBRN prin intermediul schimburilor comerciale.

Actualizarea listelor UE de materiale CBRN de risc înalt în 2018 și evaluarea sferei de aplicare și a naturii interacțiunilor tehnice între produsele „CBRN” și cele cu „dublă utilizare”.

1.4

Abordarea amenințărilor „din interior”

Schimbul de bune practici privind examinarea și verificarea antecedentelor în unitățile în care există materiale CBRN, cum ar fi laboratoarele biologice sau unitățile nucleare.

Finalizarea cartografierii practicilor de verificare existente până la sfârșitul anului 2017.

OBIECTIVUL NR. 2: ASIGURAREA UNEI PREGĂTIRI MAI TEMEINICE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INCIDENTELE DE SECURITATE CBRN ȘI REACȚIA FAȚĂ DE ACESTEA

Pregătirea operațională este esențială pentru a putea atenua în mod eficace impactul unui atac sau al unui incident CBRN. Având în vedere natura transfrontalieră și transnațională inerentă a amenințării CBRN, cooperarea UE poate aduce valoare adăugată prin încurajarea activităților de consolidare a capacităților în UE, cum ar fi cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește formarea, exercițiile și reacția, facilitarea asistenței reciproce, oferirea de orientări, promovarea unor standarde minime în întreaga Uniune și, dacă este necesar, finanțarea proiectelor transnaționale în acest domeniu.

Comisia a organizat deja numeroase sesiuni de formare și exerciții la nivelul UE, concentrându-se asupra cooperării transsectoriale în cazul atacurilor CBRN. De exemplu, exercițiul ARETE din 2014 s-a concentrat asupra cooperării între autoritățile de aplicare a legii și protecția civilă într-o situație complexă de terorism și utilizare de substanțe chimice care a inclus și o luare de ostatici. În plus, Comisia a finanțat o serie de cursuri de formare organizate în cooperare cu autoritățile statelor membre cu privire la reacția la nivel transsectorial față de un atac cu bombă radiologică („bombă murdară”). Aceste inițiative au fost completate de exerciții organizate în domeniul protecției civile și sesiuni de formare organizate de Europol și CEPOL.

Acțiunile viitoare vor avea ca bază aceste experiențe și vor reuni diferitele inițiative privind pregătirea și capacitatea de reacție într-un program coerent, valorificând la maximum oportunitățile în materie de formare și exerciții pentru statele membre și consolidând coerența abordărilor statelor membre.

Vor fi identificate acțiuni suplimentare de facilitare a cooperării între agenții ca urmare a atelierului UE privind cooperarea personalului de primă intervenție la locul dezastrului în urma atacurilor teroriste, care a avut loc în octombrie 2017. În cazul unui incident CBRN major, reacția va necesita implicarea mai multor părți interesate, inclusiv a actorilor privați, de exemplu atunci când este vorba de asigurarea disponibilității contramăsurilor medicale.

Prin urmare, Comisia stabilește următoarele acțiuni prioritare care trebuie întreprinse în strânsă cooperare cu statele membre și cu alte părți interesate.

Angajament

Acțiune

Rezultat și calendar

2.1

Îmbunătățirea nivelului de pregătire și a capacității de reacție a UE în domeniul CBRN prin cursuri de formare și exerciții transsectoriale

Comisia, în cooperare cu statele membre, va îmbunătăți programele de formare și exercițiile pentru personalul de primă intervenție din cadrul autorităților de aplicare a legii, al protecției civile, al structurilor de sănătate și, după caz, al autorităților de frontieră și vamale și al partenerilor militari. Cursurile de formare și exercițiile se vor desfășura cu ajutorul instrumentelor financiare și operaționale existente, în special al mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), CEPOL și al Instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (ISF-Police).

Elaborarea unei programe comune a UE de formare în domeniul CBRN va fi promovată în strânsă cooperare cu experți din statele membre ale UE.

Cartografierea activităților de formare existente în UE până în ianuarie 2018.

Analizarea nevoilor suplimentare de către Grupul consultativ al UE până în T2 2018.

Desfășurarea de noi cursuri de formare și exerciții începând cu T4 2018.

Efectuarea de exerciții suplimentare la nivelul UE (similare exercițiului ARETE din 2014) în 2019.

2.2

Consolidarea capacității de reacție a UE în ceea ce privește incidentele CBRN în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii

Pentru a oferi un sprijin mai mare statelor membre în cazul unui incident CBRN major, statele membre și Comisia vor continua să consolideze Capacitatea europeană existentă de răspuns în situații de urgență (EERC) a UCPM, inclusiv Corpul medical al UE. Încurajarea statelor membre pentru a continua să acorde EERC noi capacități CBRN.

Sprijinirea statelor membre în procesul de înregistrare și certificare a modulelor CBRN și a altor capacități în cadrul EERC.

Revizuirea obiectivelor inițiale privind capacitatea în domeniul dezastrelor CBRN.

Testarea la nivel transsectorial a nivelului de pregătire și a capacității de reacție la pandemii.

Evaluarea, în 2018, a lacunelor în ceea ce privește reacția în fața dezastrelor CBRN.

Granturi de adaptare pentru înregistrarea/certificarea modulelor

Exerciții transsectoriale teoretice privind planificarea continuității activității în timpul unei pandemii (2018)

Ateliere de lucru cu privire la pregătirea și punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internațional și la cele mai bune practici privind depistarea la intrare și ieșire. Planificate pentru 2017-2018.

2.3

Efectuarea unei analize a lacunelor în materie de detectare a materialelor CBRN

În strânsă colaborare cu Grupul consultativ pentru CBRN, Comisia va examina măsura în care echipamentele de detectare existente pot detecta materiale CBRN. Rezultatele vor fi integrate în activitățile platformei de detectare și în activitatea privind standardizarea.

Elaborarea unui raport inițial privind analiza lacunelor, cu recomandări, până în T3 2018.

2.4

Îmbunătățirea sistemelor de alertă precoce și răspuns rapid, precum și a schimbului de informații privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății 17  

Reproiectarea sistemului de alertă precoce și răspuns rapid (SAPR) în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și a gestionării incidentelor în ceea ce privește amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, precum și pentru conectarea SAPR la alte sisteme de alertă rapidă și informatice ale UE.

Finalizarea noii platforme până la jumătatea anului 2018.

2.5

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a laboratoarelor din UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății

Asigurarea unei identificări și a unei caracterizări rapide, precum și a unor mecanisme rapide de punere în comun a probelor; oferirea de sprijin pentru statele membre mai slab dotate.

2015-2018

Punerea în aplicare de către statele membre, cu sprijinul Comisiei, în cadrul acțiunii comune EMERGE 18 cu privire la o reacție eficientă la agenții patogeni extrem de periculoși și emergenți la nivelul UE.

2.6

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a statelor membre în ceea ce privește amenințările transfrontaliere la adresa sănătății

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a statelor membre în ceea ce privește amenințările transfrontaliere la adresa sănătății prin intermediul unei proceduri de achiziții publice comune de contramăsuri medicale (în temeiul articolului 5 din Decizia 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate).

Îmbunătățirea nivelului de pregătire și a acțiunilor la punctele de intrare (trecerea aeriană, maritimă și terestră).

Dezvoltarea de către statele membre și Comisie a unei viziuni comune la nivelul UE cu privire la modalitățile de îmbunătățire a acoperirii vaccinurilor în UE și lansarea unor acțiuni menite să îmbunătățească aprovizionarea cu vaccinuri și gestionarea stocurilor de vaccinuri, să îmbunătățească interoperabilitatea și interacțiunea sistemelor de informații privind imunizarea, să determine o creștere a încrederii în vaccinuri și să înlăture ezitările și să sporească eficacitatea activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor la nivelul UE

Proceduri comune de achiziții de vaccinuri împreună cu statele membre în cauză; 2018 (pregătiri în curs)

2017-2020 (acțiune comună în curs de pregătire)

2017-2020 (acțiune comună în curs de pregătire)

2.7

Îmbunătățirea gradului de conștientizare, a nivelului de pregătire și a capacității de reacție în ceea ce privește riscurile biologice, inclusiv amenințările emergente

Creșterea gradului de conștientizare la nivel transsectorial în UE cu privire la riscurile biologice generate de emisiile accidentale sau voluntare prin cursuri de formare, cum ar fi cursul comun al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor(ECDC) și al Europol intitulat „Curs de formare privind conștientizarea și atenuarea riscurilor biologice la nivel transsectorial” pentru serviciile de urgență în domeniul sănătății, autoritățile de aplicare a legii și protecția civilă.

Sprijinirea statelor membre în lupta lor împotriva bioterorismului, inclusiv elaborarea de strategii naționale de pregătire pentru probleme legate de bioterorism, prin elaborarea – în colaborare cu rețeaua de experți din statele membre – a unui manual UE axat asupra amenințărilor asociate bioterorismului.

ECDC va sprijini statele membre în ceea ce privește sporirea gradului de conștientizare și schimbul de bune practici cu privire la experimentele biologice de tip „do-it-yourself” (DIY), inclusiv asupra experimentelor realizate de amatori, utilizarea agenților biologici și a tehnicilor de inginerie genetică în afara mediilor de laborator și de către persoane neinstruite, precum și riscurile la adresa biosiguranței și a biosecurității 19 .

Organizarea următoarei ediții a cursului în T2 2018 (se pot organiza sesiuni suplimentare în funcție de necesități)

Elaborarea manualului până în T3 2018

Material de sensibilizare cu privire la riscurile asociate biotehnologiilor emergente

Activitatea va începe în T3 2017 și va continua în T4 2017­T1 2018

2.8

Platforma experților din statele membre de detectare a amenințărilor CBRN

Extinderea platformei de detectare a explozivilor 20 astfel încât să cuprindă și experți în domeniul CBRN, în vederea sprijinirii statelor membre, de exemplu, în ceea ce privește asigurarea securității unor evenimente de amploare. Activitățile platformei de detectare se vor baza, printre altele, pe materialul de orientare elaborat pentru protecția spațiilor publice.

Cursuri de formare pentru experții din cadrul platformei de detectare – T3 2018, pentru ca aceasta să devină operațională în 2019.

2.9

Consolidarea capacităților și a rețelelor în materie de siguranță nucleară

Promovarea valorificării depline a Centrului european de formare în domeniul siguranței nucleare (EUSECTRA) pentru cursuri comune de detectare a materialelor radiologice și nucleare.

Lansarea fazei a 2-a a campaniei de formare în domeniul vamal la EUSECTRA în T4 2017

 

2.10

Intensificarea cooperării în domeniul criminalisticii nucleare

Domeniul de aplicare și caracterul cuprinzător al capacităților criminalistice nucleare variază semnificativ, numai câteva state membre fiind în măsură să efectueze o examinare aprofundată a materialelor nucleare și radioactive. Majoritatea statelor membre se bazează numai pe capacitățile de bază, care sunt completate de capacități mai avansate oferite, de exemplu, de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.

Comisia va dezvolta în continuare cadrul juridic (acorduri cu statele membre) privind utilizarea acestor servicii ale Comisiei și pentru a oferi statelor membre cursuri de formare – atât generală, cât și avansată – în acest domeniu.

Dezvoltarea cadrului juridic pentru utilizarea capacității serviciilor Comisiei în domeniul criminalisticii nucleare – până la sfârșitul anului 2018

OBIECTIVUL NR. 3: STABILIREA UNUI ANGAJAMENT ȘI A UNOR LEGĂTURI INTERNE-EXTERNE MAI PUTERNICE ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII CBRN CU PRINCIPALII PARTENERI REGIONALI ȘI INTERNAȚIONALI AI UE

 
Amenințările CBRN pot apărea atât din interiorul, cât și din afara Uniunii. Activitățile din afara Uniunii, precum și crearea unor parteneriate mai puternice și a unor legături mai strânse de securitate internă-externă reprezintă o parte inerentă a strategiei UE de combatere a terorismului și a riscurilor CBRN. Apelul pentru crearea unei „Uniuni comune” între dimensiunea internă și cea externă a politicilor de securitate reprezintă o prioritate-cheie în strategia globală a UE 21 și în contextul Declarației comune UE-NATO din 2016.

Securitatea CBRN trebuie integrată în acțiunea externă a UE prin dezvoltarea de capacități în țările terțe (în special în țările vecine), prin intensificarea cooperării cu partenerii strategici, precum și cu organizațiile internaționale specializate, cum ar fi Interpol, AIEA, OIAC, pe baza angajamentului reînnoit al Consiliului de Securitate al ONU de a împiedica accesul teroriștilor la achiziționarea de arme de distrugere în masă. De asemenea, trebuie create legături mai strânse între activitățile întreprinse în cadrul Centrelor de excelență ale UE în domeniul CBRN. În acest sens, ar trebui să se acorde prioritate țărilor din vecinătatea UE.

Prin urmare, Comisia stabilește următoarele acțiuni prioritare care trebuie întreprinse în strânsă cooperare cu statele membre și cu alte părți interesate.

Angajament

Acțiune

Rezultat și calendar

3.1

Dezvoltarea cooperării în materie de securitate CBRN cu principalii parteneri internaționali, inclusiv în contextul dialogurilor privind CT/securitatea

Intensificarea cooperării cu partenerii strategici cu experiență în domeniul CBRN:

(1) schimbul de informații cu privire la amenințările și riscurile CBRN;

(2) schimbul de bune practici;

(3) cursuri de formare sau exerciții comune.

Purtarea de discuții periodice privind securitatea CBRN în cadrul dialogurilor privind CT/securitatea cu țările terțe relevante, în vederea identificării posibilelor acțiuni de cooperare și de consolidare a capacităților.

În contextul dialogului CBRN existent, organizarea unui atelier privind securitatea surselor radioactive cu Statele Unite – T2 2018

Atelier UE-SUA cu privire la investigațiile criminalistice-epidemiologice comune – T4 2018

Invitarea partenerilor strategici la sesiunile dedicate ale Grupului consultativ pentru securitate CBRN, după caz.

3.2

Dezvoltarea cooperării cu NATO cu privire la chestiuni specifice domeniului CBRN

Depunerea de eforturi pentru o cooperare mai strânsă cu NATO în legătură cu țările terțe, în special în următoarele domenii:

(1) schimbul de informații;

(2) consolidarea capacităților;

(3) formare;

(4) exerciții.

Realizarea de sinergii cu NATO privind modul în care acțiunea de combatere a terorismului poate beneficia de pe urma dezvoltării capacității de apărare, printre altele, în domenii precum sistemele de aeronave fără pilot la bord (UAS) și armele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Conceperea de module de formare adaptate pentru partenerii Centrului de excelență CBRN al UE în colaborare cu Centrul de excelență CBRN acreditat de NATO.

Atelier UE-NATO – T1/2 2018.

Cursuri comune de formare, de exemplu, în cadrul Centrului de excelență CBRN acreditat de NATO (T4 2017) și preconizate pentru 2018/2019/2020

2018, pe baza concluziilor desprinse din primele sesiuni de cursuri de formare comune.

3.

Dezvoltarea cooperării cu organizațiile internaționale specializate

SEAE și Comisia vor colabora cu organizații multilaterale specializate [Interpol, AIEA, OIAC 22 , Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare (ISU) a BTWC 23 , ODA 24 ] pentru a face schimb de bune practici și a căuta sinergii, în special în domeniul schimbului de informații și al consolidării capacităților în țările terțe.

Invitarea acestor organizații în mod regulat la activitatea Grupului consultativ pentru securitate CBRN, precum și la cursuri de formare și exerciții

OBIECTIVUL NR. 4: ÎMBUNĂTĂȚIREA CUNOȘTINȚELOR ÎN MATERIE DE RISCURI CBRN

CBRN este un domeniu complex din punct de vedere tehnic și cu un ritm rapid de dezvoltare, care necesită o monitorizare strictă. În prezent, expertiza CBRN este distribuită inegal în cadrul Uniunii Europene și este răspândită între mai mulți actori din mediul guvernamental, academic și privat. Este necesar un cadru la nivelul UE care să reunească actorii relevanți, să creeze parteneriate în aceste sectoare, să identifice în mod colectiv nevoile viitoare și să valorifice beneficiile cercetării din UE.    

4.1 Crearea unei rețele a UE în materie de securitate CBRN 

Pentru a îmbunătăți coordonarea la nivelul UE, o rețea a UE în materie de securitate CBRN va reuni toți actorii CBRN, atât la nivel strategic (elaborarea politicilor), cât și la nivel operațional, pentru a elimina fragmentarea eforturilor. Rețeaua va reuni statele membre, instituții și agenții relevante din UE și, după caz, parteneri internaționali cheie și sectorul privat. Rețeaua se va baza pe trei piloni: 1) un grup consultativ care reunește toți coordonatorii în materie de securitate CBRN din statele membre, 2) o rețea de sprijin compusă din centrele CBRN existente în UE și 3) un centru de cunoștințe în domeniul CBRN înființat în cadrul Centrului european de combatere a terorismului (ECTC) din cadrul Europol.

Obiectivele acesteia vor viza: (1) menținerea unei înțelegeri cuprinzătoare și actualizate a riscurilor CBRN provenite din interiorul și din afara UE și sprijinirea elaborării de politici și inițiative pentru abordarea lacunelor identificate; (2) dezvoltarea cooperării și coordonării la nivel operațional (de exemplu, schimbul de informații, schimbul de bune practici); și (3) facilitarea cooperării dintre sectorul civil și cel militar în domenii reciproc avantajoase.

Angajament

Acțiune

Rezultat și calendar

4.1.1

Crearea unui grup consultativ dedicat securității CBRN în UE

Desemnarea de către statele membre a unor coordonatori naționali în materie de securitate CBRN, ca principale puncte de contact în statele membre pentru punerea în aplicare a planului de acțiune al UE în domeniul securității CBRN.

Bazându-se pe activitatea grupului consultativ anterior dedicat CBRN, care a fost creat în temeiul planului de acțiune pentru 2010-2015 cu mandatul de a supraveghea punerea sa în aplicare, Comisia va înființa un nou grup consultativ dedicat securității CBRN în UE în scopul prezentului plan de acțiune, reunind coordonatori în materie de securitate CBRN din statele membre, Comisia și agenții UE relevante, Serviciul European de Acțiune Externă și alți actori relevanți publici și privați din domeniul CBRN, având următoarele sarcini:

(1) de a revizui și a analiza în mod periodic amenințările și riscurile CBRN tot mai mari (în cooperare cu INTCEN și Europol);

(2) de a identifica lacunele în ceea ce privește măsurile în materie de prevenire, detectare, pregătire și reacție în domeniul CBRN și a acorda consultanță cu privire la noile inițiative de politică în vederea remedierii acestor lacune;

(3) de a cartografia centrele de expertiză existente și a identifica modalitățile de colaborare pentru a încuraja sinergiile și complementaritatea.

Întocmirea unei liste a coordonatorilor din toate statele membre până în decembrie 2017.

Organizarea unei prime reuniuni a grupului consultativ până în ianuarie 2018 și apoi periodic (2-3 reuniuni/an)

Efectuarea unei prime analize a lacunelor până în aprilie 2018 și, apoi, revizuirea periodică a acesteia

Realizarea unui schimb periodic și sistematic de bune practici privind riscurile și lacunele identificate

Realizarea unei prime cartografieri a centrelor de expertiză existente până în mai 2018.

4.1.2

Crearea unei rețele europene de sprijin în materie de CBRN

La nivel operațional, o rețea europeană de sprijin în materie de CBRN compusă din centrele de expertiză și rețelele CBRN existente va contribui la activitatea Grupului consultativ privind securitatea CBRN prin:

(1) dezvoltarea unei structuri de sprijinire a experților din UE (în strânsă cooperare cu Europol), care să ofere orientări și consiliere și pe probleme tehnice și științifice pentru statele membre, dar și instituțiilor UE în ceea ce privește securitatea CBRN, inclusiv în timpul incidentelor;

(2) facilitarea identificării și a diseminării bunelor practici și a învățămintelor desprinse;

(3) schimbul de experiență și legături cu centrele de excelență CBRN existente în Europa și în afara acesteia.

Statele membre interesate vor fi invitate să identifice, până în decembrie 2017, structuri care ar putea fi integrate într-o rețea europeană de sprijin în materie de CBRN.

Publicarea de către Comisie a unei cereri de propuneri de proiecte în domeniul CBRN în cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (ISF-Police) până în octombrie 2017 25

Asigurarea unei rețele complet operaționale până în vara anului 2018

4.1.3

Crearea unui centru de cunoștințe în domeniul CBRN de către Europol (ECTC)

Transformarea de către Europol (ECTC) a echipei sale CBRN existente într-un centru de cunoștințe pentru a sprijini autoritățile de aplicare a legii cu privire la securitatea CBRN, inclusiv în ceea ce privește armele și amenințările CBRN, prin:

(1) furnizarea de produse analitice privind amenințările și incidentele CBRN;

(2) facilitarea cooperării și a schimbului de informații (în special prin EBDS și prin rețele precum EEODN 26 ) între autoritățile de aplicare a legii și alți actori (inclusiv din sectorul militar), precum și cu rețeaua sa de parteneri internaționali;

(3) organizarea de cursuri de formare (în cooperare cu CEPOL);

(4) furnizarea de sprijin operațional și utilizarea expertizei CBRN în sprijinul investigării incidentelor CBRN.

Optimizarea utilizării capacităților existente ale Europol pentru a îmbunătăți cunoștințele colective privind amenințările CBRN

Realizarea unui schimb sistematic de informații relevante în domeniul CBRN prin intermediul EBDS

Aplicarea expertizei în materie de CBRN pentru a sprijini investigațiile

4.2 Valorificarea beneficiilor cercetării în materie de securitate a UE

Exploatarea unei mai bune activități de cercetare în materie de securitate a UE prin activități de diseminare a rezultatelor cercetării și garantând că activitățile de cercetare răspund nevoilor operaționale din domeniul CBRN. Comisia va extinde activitatea de testare a echipamentelor, va încuraja armonizarea standardelor și va sprijini dezvoltarea capacităților comune prin intermediul platformei extinse de experți în materie de detectare.

Angajament

Acțiune

Rezultat și calendar

4.2.1

Sprijinirea diseminării și a asimilării rezultatelor cercetării

Continuarea dezvoltării Platformei comunității de utilizatori privind societățile stabile, sigure și rezistente (CoU), care reunește cercetători, factori de decizie, reprezentanți ai industriei/IMM-uri și practicieni, inclusiv personal de primă intervenție, pentru a transpune rezultatele cercetării în acțiuni practice.

Creșterea gradului de diseminare a rezultatelor cercetării și promovarea schimburilor de informații pentru intensificarea dialogului în domeniul CBRN între diferiții actori și actualizarea periodică a rezultatelor cercetării, inclusiv în contextul Grupului consultativ al UE privind securitatea CBRN și al rețelei sale de sprijin

Prezentarea în noiembrie 2017 a planificării CoU pentru 2018, cuprinzând 18 ateliere tematice, inclusiv 6 subiecte legate de CBRN, cum ar fi pericolele chimice sau siguranța și securitatea apei. Atelierele vor cuprinde o actualizare anuală a activităților de cercetare și de consolidare a capacităților în curs și vor identifica prioritățile viitoare

Finalizarea până în decembrie 2017 a raportului de cartografiere a proiectelor H2020 pentru cererile din perioada 2014-2016

Publicarea periodică a rezultatelor proiectelor de cercetare CBRN prin intermediul rețelei de securitate CBRN a UE

4.2.2

Identificarea nevoilor suplimentare de cercetare și abordarea amenințărilor CBRN emergente

Asigurarea faptului că proiectele de cercetare vor aborda nevoile utilizatorilor finali din domeniul CBRN

Tratarea cu prioritate a eforturilor în materie de cercetare pentru:

(1) oferirea de soluții privind modul de atenuare a amenințărilor CBRN emergente, cum ar fi UAS sau pirateria biologică (bio-hacking);

(2) consolidarea capacităților statelor membre de a atenua riscurile de dezastre, de la pregătire și monitorizare, până la reacție și redresare.

Continuarea dialogului în cadrul diferitelor foruri ale UE, cum ar fi Grupul consultativ privind CBRN, Noi acțiuni în cadrul cererii de propuneri Orizont 2020 din 2017

Selectarea de noi proiecte CBRN ca urmare a cererii de propuneri din 2017 începând cu T1 2018

Lansarea unei cereri de propuneri în domeniul securității CBRN în T2 2018

4.2.3

Încurajarea armonizării prin standardizarea și certificarea produselor și a sistemelor de securitate CBRN

Extinderea activității actuale de testare a echipamentelor de detectare CBRN în vederea propunerii domeniilor de standardizare. Această activitate va ajuta, de asemenea, la informarea practicienilor cu privire la performanțele echipamentelor și va oferi posibilități de instruire pentru experții din cadrul platformei de detectare.

Continuarea activităților de cercetare prenormativă în cadrul Rețelei europene de referință pentru protecția infrastructurii critice 27 din cadrul Comisiei cu scopul de a elabora acorduri de grup de lucru CEN 28 ; identificarea domeniilor CBRN în care pot fi lansate mandate către CEN și lansarea de noi cereri în sprijinul standardizării CBRN în cadrul Orizont 2020.

Îmbunătățirea capacității de testare a performanțelor pentru echipamentele de detectare CBRN în statele membre și identificarea nevoilor de standardizare care ar putea face obiectul mandatelor acordate CEN până la sfârșitul anului 2018.

Lansarea de apeluri privind cercetarea în domeniul standardizării în T2 2018 și T2 2019

CONCLUZII

Având în vedere amenințările tot mai mari, Europa trebuie să pună în comun resursele și expertiza pentru a dezvolta soluții inovatoare, durabile și eficace. Eforturile de cooperare la nivelul UE în conformitate cu principiile prezentate în prezentul plan de acțiune pot avea ca rezultat câștiguri semnificative în materie de securitate și pot duce la rezultate tangibile.

Propunerile incluse în prezenta comunicare vor deschide calea pentru o cooperare mai eficace și mai punctuală a UE în ceea ce privește protecția, pregătirea și capacitatea de reacție împotriva amenințărilor de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară. Comisia încurajează statele membre să profite de diversele posibilități prevăzute în prezenta comunicare și invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe prezentul plan de acțiune și să se angajeze în mod activ în punerea în aplicare a acestuia, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. Comisia va analiza progresele înregistrate cel târziu după doi ani.

(1)  Europol, Raport privind situația și tendințele terorismului (TE-SAT) 2017, p. 16, disponibil la: www.europol.europa.eu/sites/default/files/documents/tesat2017.pdf . A se vedea, de asemenea, declarațiile directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC): www.globaltimes.cn/content/1044644.shtml .
(2)  Interpol – Evaluarea amenințărilor ISIL cu arme chimice în afara Irakului și a Siriei, 7 februarie 2017.
(3)  În 2016, o celulă Daesh care pregătea un atac cu o armă biologică rudimentară a fost interceptată în Maroc. Interpol – Amenințările și incidentele biologice reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare la adresa infrastructurii critice și a sănătății publice; 24 octombrie 2016. În plus, s-a descoperit că un înalt funcționar din domeniul nuclear din Europa era supravegheat de teroriști asociați cu atacurile de la Paris și Bruxelles. Europol, TE-SAT 2016; pagina 14. Secrétariat général de la défense et de la sécurité nationale (Franța), Chocs futurs – Etude prospective à l'horizon 2030, mai 2017, p. 88: http://www.sgdsn.gouv.fr/
(4)  Amenințarea reprezentată de atacurile teroriste comise cu ajutorul UAS este abordată în Planul de acțiune privind îmbunătățirea protecției spațiilor publice – COM(2017)xxx.
(5)  Europol, TE-SAT 2017; pagina 16.
(6)  Rezoluția S/RES/2325 (2016) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, 14 decembrie 2016.
(7)  A se vedea, de exemplu, von Winterfeldt, Detlof și Rosoff, Heather, „A Risk and Economic Analysis of Dirty Bomb Attacks on the Ports of Los Angeles and Long Beach” (O analiză a riscurilor și a impactului economic al atacurilor cu bombă murdară asupra porturilor Los Angeles și Long Beach) (2007). Articole și lucrări publicate. Lucrarea 39. http://research.create.usc.edu/published_papers/39 . Autorii au evaluat consecințele unui atac cu bombă murdară asupra portului Los Angeles. Pe lângă costurile de decontaminare, de exemplu, impactul închiderii portului și a afacerilor conexe ar costa până la 100 de miliarde de euro.
  https://pdfs.semanticscholar.org/5cc0/3b4436d06165aac72041315c824fbef44d5b.pd f.
(8)  COM(2017) 407, SWD(2017) 278 final. 26.7.2017.
(9)  JO L 88 din 31.3.2017, p. 6.
(10)  Documentul 15505/1/09 REV 1 al Consiliului Uniunii Europene, adoptat de Consiliu în decembrie 2009 în scopul consolidării securității în materie de CBRN la nivelul UE.
(11)  În cadrul revizuirii, statelor membre li s-au adresat, de asemenea, întrebări specifice privind viitoarele domenii prioritare de cooperare.
(12)  Sistemul european de date privind bombele (EBDS) este o platformă IT care permite statelor membre să distribuie informații prompte și relevante, precum și date privind explozivii, materialele CBRN și incidentele asociate acestora. Întrucât acesta necesită o conexiune securizată de nivel superior, Europol a creat o platformă online complementară numită Platforma Europol pentru experți, în cadrul căreia utilizatorii pot interacționa și colabora prin intermediul comunităților virtuale.
(13)  Baza de date cu incidente și cazuri de trafic (ITDB) este sistemul informatic al AIEA privind incidentele de trafic ilegal și alte activități și evenimente neautorizate care implică materiale nucleare și alte materiale radioactive aflate în afara controlului de reglementare.
(14)  Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
(15)  Sistemul electronic pentru produse cu dublă utilizare (DUeS) este un sistem electronic securizat găzduit de Comisie, dedicat schimbului de informații între statele membre. Acesta a devenit pe deplin operațional începând cu anul 2012 și are ca obiectiv îmbunătățirea schimbului de informații privind refuzurile asociate produselor cu dublă utilizare între statele membre ale UE. Principalele informații prelucrate acoperă descrierea mărfurilor care fac obiectul unui refuz și părțile implicate în refuzuri, cum ar fi statele membre, exportatorul, intermediarul, destinatarul și utilizatorul final. 
(16)  Centrul european de formare în domeniul siguranței nucleare a fost înființat cu scopul de a aborda preocupările legate de furturile de materiale radioactive care pot fi asociate infracțiunilor și actelor de terorism. Centrul oferă instruire practică ofițerilor din prima linie, formatorilor și altor experți din domeniu folosind materiale nucleare reale. Centrul se află în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene din Karlsruhe și Ispra.
(17)  În conformitate cu articolul 2 din Decizia 1082/2013/UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate: 1. amenințări de origine biologică [boli transmisibile; rezistența antimicrobiană și infecțiile asociate asistenței medicale în domeniul bolilor transmisibile (denumite în continuare „probleme de sănătate speciale conexe”); biotoxine sau alți agenți biologici periculoși care nu au legătură cu bolile transmisibile]; 2. amenințări de origine chimică; 3. amenințări care provin din mediul înconjurător; 4. amenințări de origine necunoscută; 5. evenimente care pot constitui urgențe de sănătate publică de importanță internațională, în conformitate cu RSI, cu condiția să se înscrie într-una din categoriile de amenințări prevăzute la literele (a)-(d).
(18)   http://www.emerge.rki.eu/Emerge/EN/Home/Homepage_node.html .
(19)  Trusele de experimente biologice de tip „do-it-yourself” disponibile în comerț oferă utilizatorilor posibilitatea de a crea microorganisme modificate genetic. Având în vedere progresul înregistrat în acest domeniu, pot avea loc atacuri intenționate sau contaminări accidentale cu virusuri sau bacterii modificate. A se vedea și: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Evaluarea rapidă a riscurilor: riscul asociat utilizării trusei de inginerie genetică CRISPR de tip „do-it-yourself” contaminată cu bacterii patogene: https://ecdc.europa.eu/en/publications-data/rapid-risk-assessment-risk-related-use-do-it-yourself-crispr-associated-gene .
(20)  Platforma a fost introdusă în planul de acțiune al UE pentru 2015 împotriva traficului și utilizării ilegale de arme de foc și explozivi [COM(2015) 624 final] cu scopul de a oferi statelor membre sprijin operațional în domeniul detectării explozivilor.
(21)

22    Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică. O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene.  http://eeas.europa.eu/archives/docs/top_stories/pdf/eugs_review_web.pdf

(22)  Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).
(23)  Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice și toxice.
(24)  Biroul pentru probleme de dezarmare al Organizației Națiunilor Unite.
(25)  Cererea de propuneri va sprijini punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune, precum și a planului de acțiune al UE privind protecția spațiilor publice, dar și a Recomandării Comisiei privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 98/2013. Cererea poate sprijini, printre altele, dezvoltarea unei structuri de sprijinire a experților sau a unor rețele regionale din UE, care vor face parte ulterior din rețeaua de sprijin.
(26)  Rețeaua europeană de eliminare a dispozitivelor explozive (EEODN) este o rețea de specialiști în bombe și experți în domeniul CBRN gestionată de Europol. Rețeaua permite schimbul de bune practici și de învățăminte desprinse între membrii săi, precum și realizarea de cursuri comune de formare pentru aceștia. EEODN organizează conferințe anuale, combinate cu cursuri de formare.
(27)   Rețeaua europeană de referință pentru protecția infrastructurii critice (ERNCIP) este proiectul cofinanțat de Comisie și coordonat de Centrul Comun de Cercetare care vizează furnizarea unui cadru în care unitățile și laboratoarele experimentale vor putea face schimb de cunoștințe și expertiză în vederea armonizării protocoalelor de testare în toată Europa, conducând la o mai bună protecție a infrastructurilor critice împotriva tuturor tipurilor de amenințări și pericole și la crearea unei piețe unice pentru soluțiile de securitate. Trei dintre grupurile de lucru au ca obiect amenințările CBRN: riscuri chimice și biologice pentru apa potabilă; detectarea agenților chimici și biologici atmosferici din spațiile interioare și a amenințărilor radiologice și nucleare la adresa infrastructurii critice.
(28)  Comitetul European de Standardizare.