COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.10.2017
COM(2017) 608 final
COMUNICARE A COMISIEI
Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.10.2017
COM(2017) 608 final
COMUNICARE A COMISIEI
Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală
I. INTRODUCERE
Aceasta este cel de al unsprezecelea raport lunar privind progresele înregistrate în direcția creării unei uniuni a securității efectivă și reală. Raportul prezintă evoluțiile din cadrul a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor care le sprijină, și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.
Președintele Juncker a subliniat în discursul privind starea Uniunii 1 că Uniunea Europeană trebuie să fie mai puternică în combaterea terorismului, bazându-se pe progresele reale realizate în ultimii trei ani. Astfel cum s-a anunțat în scrisoarea de intenție 2 către Parlamentul European și Președinția Consiliului, precum și în Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică care o însoțește, în prezentul raport Comisia stabilește un pachet de măsuri de combatere a terorismului care urmează să fie întreprinse în următoarele șaisprezece luni. Aceste măsuri operaționale vor sprijini statele membre să abordeze aspecte vulnerabile semnificative evidențiate de recentele atacuri teroriste și vor contribui în mod real la sporirea securității. Acest lucru va contribui la realizarea unei uniuni a securității în care teroriștii nu vor mai putea exploata lacunele existente pentru a-și comite atrocitățile. Dincolo de aceste măsuri concrete pe termen scurt, Comisia lucrează în prezent la crearea unei viitoare unități europene de informații, astfel cum a fost anunțat de președintele Juncker, ca parte a viziunii sale asupra Uniunii Europene până în 2025.
Pachetul legislativ privind combaterea terorismului include:
·măsuri de sprijinire a statelor membre în ceea ce privește protecția spațiilor publice (capitolul II), inclusiv un plan de acțiune pentru a sprijini protecția spațiilor publice și un plan de acțiune pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire împotriva riscurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare în materie de securitate;
·măsuri de blocare a accesului la mijloacele utilizate de teroriști pentru a pregăti și a comite atacuri, cum ar fi substanțe periculoase sau finanțarea terorismului (capitolul III), inclusiv o recomandare privind măsuri imediate de prevenire a utilizării abuzive a precursorilor de explozivi, precum și măsuri de sprijinire a autorităților de aplicare a legii și a celor judiciare atunci când se confruntă cu utilizarea criptării în anchetele penale;
·etapele următoare pentru combaterea radicalizării (capitolul IV);
·etapele următoare pentru consolidarea dimensiunii externe a combaterii terorismului (capitolul V), inclusiv propuneri de decizii ale Consiliului privind încheierea, în numele UE, a Convenției Consiliului Europei și a Protocolului adițional privind prevenirea terorismului, precum și o recomandare către Consiliu de a autoriza începerea negocierilor pentru un acord revizuit cu Canada privind un registru cu numele pasagerilor.
II. MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROTECȚIEI ȘI A REZILIENȚEI ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
1. O protecție mai bună a spațiilor publice
În propagandă și în alegerea obiectivelor, atenția teroriștilor se îndreaptă către spațiile publice, cum ar fi zonele pietonale, obiectivele turistice, nodurile de transport, centrele comerciale, sălile de concert și piețele orașelor, astfel cum reiese, de exemplu, din atacurile de la Barcelona, Berlin, Bruxelles, Londra, Manchester, Nisa, Paris și Stockholm. Ceea ce au în comun toate aceste așa-numite „obiective ușoare” este natura lor deschisă și caracterul lor public, precum și nivelul înalt de concentrare a persoanelor, ceea ce le face în mod intrinsec vulnerabile.
Putem face mai mult pentru a reduce vulnerabilitățile acestor locații, pentru a detecta amenințările într-o etapă mai timpurie și pentru a spori capacitatea de rezistență. Acesta este motivul pentru care Comisia, prin intermediul unui plan de acțiune în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice 3 , transmis împreună cu prezentul raport, a prevăzut măsuri pentru a susține eforturile la nivel național, regional și local ale statelor membre de a îmbunătăți protecția fizică împotriva amenințărilor teroriste. Cu toate că nu poate exista niciodată un „risc zero”, planul de acțiune urmărește să sprijine statele membre în ceea ce privește detectarea amenințărilor, reducerea nivelului de vulnerabilitate a spațiilor publice, atenuarea consecințelor unui atac terorist și îmbunătățirea cooperării.
Sprijinul pe care Uniunea Europeană îl poate furniza pentru protecția spațiilor publice are două componente. În primul rând, acesta poate favoriza schimbul transfrontalier de cele mai bune practici, inclusiv prin intermediul finanțării. Acest lucru include, de exemplu, măsuri de promovare și de sprijinire a dezvoltării unor bariere inovatoare și discrete pentru a securiza orașele fără a schimba caracterul deschis al acestora („protecție de la stadiul conceperii”). Pentru a susține măsurile planului de acțiune cu sprijin financiar, Comisia a lansat astăzi o cerere de propuneri prin intermediul instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor pentru o sumă totală de 18,5 milioane EUR. Această finanțare pe termen scurt va fi completată în 2018 cu finanțare în cadrul Acțiunilor Urbane Inovatoare (UIA), ca parte a Fondului european de dezvoltare regională, în cadrul căruia securitatea va fi o temă centrală și pentru care finanțarea totală va fi de până la 100 de milioane EUR. La 15 septembrie 2017 a fost lansată o consultare publică pentru a se colecta idei de soluții inovatoare în materie de securitate din partea orașelor. Aceasta va sprijini Comisia în elaborarea viitoarelor cereri de propuneri în domeniu.
În al doilea rând, UE poate încuraja cooperarea cu o gamă largă de părți interesate, aceasta fiind considerată crucială pentru a intensifica protecția spațiilor publice. Schimbul de experiență și punerea în comun a resurselor ar trebui să fie mai bine structurate. Comisia va institui un forum pentru a colabora cu operatorii privați, cum ar fi centrele comerciale, organizatorii de concerte, arenele sportive, hotelurile și societățile de închiriere de automobile. Acest lucru va facilita o conștientizare comună a provocărilor actuale în materie de securitate și va încuraja parteneriatele public-privat în domeniul securității în vederea îmbunătățirii protecției. Autoritățile locale și regionale, de asemenea, au de îndeplinit un rol fundamental în protecția spațiilor publice, iar acestea trebuie să fie asociate cu activități conexe la nivelul UE. Comisia va consolida implicarea acestor părți interesate și va iniția un dialog atât cu autoritățile locale, cât și cu cele regionale, cum ar fi primarii unor orașe importante, pentru a face schimb de informații și de cele mai bune practici în ceea ce privește protecția spațiilor publice. Ca urmare a Declarației de la Nisa 4 din 29 septembrie 2017, la începutul anului viitor Comisia va organiza, împreună cu Comitetul Regiunilor, o reuniune la nivel înalt cu primarii care au semnat Declarația de la Nisa și cu alți reprezentanți interesați de la nivel local și regional pentru a continua schimbul de cele mai bune practici privind protecția spațiilor publice.
De asemenea, Comisia își va continua activitatea privind protecția și reziliența infrastructurii critice. O evaluare cuprinzătoare a politicii de securitate a UE 5 a evidențiat , de asemenea, necesitatea de a adapta programul european privind protecția infrastructurilor critice 6 la amenințările emergente. Comisia a început o evaluare a Directivei 7 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene. Evaluarea va ține seama de învățămintele desprinse și de evoluțiile din ultimii ani, cum ar fi adoptarea Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor 8 . Între timp, programul european privind protecția infrastructurilor critice a fost consolidat prin abordarea provocărilor emergente, cum ar fi amenințările din interior și amenințările hibride, precum și prin extinderea componentei externe a programului prin cooperarea cu țările din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest.
Sectorul transporturilor a fost timp de mulți ani atât ținta actelor teroriste, cât și un mijloc de a întreprinde atacuri (de exemplu, avioane deturnate sau camioane care intră în mulțime). Ca urmare, este necesar să se evalueze măsura în care normele în materie de securitate a transporturilor garantează securitatea, asigurând în același timp rețele fluide de transport. În timp ce sectorul aviației este în mod semnificativ mai bine protejat, atacurile teroriste au devenit mai oportuniste, cu un accent mai mare pe spațiile publice. Printre acestea, transportul feroviar este un obiectiv cu risc ridicat, întrucât infrastructura acestuia este deschisă prin natura sa. În prezent nu există niciun cadru legislativ al UE pentru a proteja transportul feroviar de călători împotriva terorismului și infracțiunilor grave. La 15 iunie 2017, Comisia, împreună cu statele membre, a lansat o evaluare comună a riscului feroviar și depune eforturi pentru elaborarea unor măsuri suplimentare în scopul de a îmbunătăți securitatea transportului feroviar de călători. De asemenea, Comisia lucrează la un set de instrumente de orientare pentru cele mai bune practici în materie de securitate în sectorul transportului rutier comercial. Acesta se va axa pe îmbunătățirea securității camioanelor pentru reducerea riscului unei intruziuni neautorizate, inclusiv deturnarea sau furtul unui camion pentru a fi utilizat într-un atac terorist prin coliziune. Setul de instrumente va fi disponibil înainte de sfârșitul anului 2017 și va oferi orientări pentru sectoarele transportului rutier național. Comisia va continua, de asemenea, lucrările privind consolidarea securității transportului maritim, în special pentru a spori nivelul de protecție a infrastructurii de transport maritim, inclusiv a porturilor și a instalațiilor portuare, a navelor container și a navelor de transport de călători, cum ar fi nave de croazieră și feriboturi.
2. O mai bună pregătire împotriva riscurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare în materie de securitate
Cu toate că riscul de atacuri care implică substanțe chimice, biologice, radioactive și nucleare (CBRN) în UE rămâne scăzut, amenințarea CBRN globală evoluează. Există indicii că anumiți infractori sau unele grupări teroriste ar putea avea intenția de a dobândi materiale CBRN, precum și cunoștințele și capacitatea de a le utiliza în scopuri teroriste. Potențialul atacurilor CBRN ocupă un loc important în propaganda teroristă. De asemenea, evaluarea cuprinzătoare a politicii de securitate a UE 9 a evidențiat necesitatea de a se asigura o mai bună pregătire împotriva acestor amenințări.
Pentru a fi mai bine pregătită să facă față amenințărilor CBRN în anii următori, Comisia prezintă, împreună cu prezentul raport, un plan de acțiune menit să asigure o mai bună pregătire împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare în materie de securitate 10 . Acesta include o gamă largă de măsuri de îmbunătățire a nivelului de pregătire, a rezilienței și a coordonării la nivelul UE, de exemplu prin crearea unei rețele UE de securitate în domeniul CBRN care să reunească toți actorii CBRN. Rețeaua va fi susținută, printre altele, de un centru de cunoaștere în domeniul CBRN instituit în cadrul Centrului european de combatere a terorismului (CECT) al Europol. De asemenea, este important să se utilizeze mai bine resursele existente, prin urmare, planul de acțiune propune consolidarea nivelului de pregătire și de reacție în domeniul CBRN prin intermediul formării și al exercițiilor la care participă toate diversele entități de primă intervenție (aplicarea legii, protecția civilă, sănătatea) și – dacă este cazul – partenerii militari și privați. Acesta va fi sprijinit, de asemenea, prin instrumentele existente la nivelul UE, în special mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) 11 și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL). În scopul de a oferi un sprijin mai bun în cazul unui incident CBRN major, statele membre ar trebui să consolideze în continuare capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență (EERC) existentă a UCPM. În acest context, statele membre sunt încurajate să continue să implice noi capacități în cadrul EERC.
Legislația UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate 12 prevede pregătirea, supravegherea și coordonarea răspunsurilor la situații de urgență în materie de sănătate pe teritoriul UE. În acest context, sistemul de alertă precoce și răspuns rapid al UE va fi mai bine corelat cu alte sisteme de alertă la nivelul UE privind amenințările biologice, chimice, de mediu și necunoscute. Programul pentru sănătate finanțează, de asemenea, exerciții la nivelul UE privind pregătirea și răspunsul în situații de urgență și acțiuni comune pentru a sprijini statele membre în consolidarea laboratoarelor, a vaccinării și a capacităților de bază în temeiul regulamentelor sanitare internaționale.
Toate inițiativele vor fi sprijinite prin activități de cercetare dedicate acestui domeniu, prin finanțare și prin cooperarea cu partenerii internaționali relevanți.
III. COMBATEREA MIJLOACELOR CARE SPRIJINĂ TERORISMUL
1. Finanțarea terorismului: accesul transfrontalier la informații financiare
Informațiile privind activitățile financiare ale persoanelor suspectate de acte de terorism pot oferi indicii esențiale în anchetele privind combaterea terorismului. Datorită fiabilității și acurateții lor, datele financiare (inclusiv datele privind tranzacțiile financiare) pot contribui la identificarea teroriștilor, la descoperirea legăturilor cu complicii, la stabilirea activităților, a logisticii și a circulației suspecților și la identificarea rețelelor teroriste. Grație disponibilității rapide a unei imagini de ansamblu asupra activităților financiare ale suspecților și ale complicilor lor se poate furniza autorităților de aplicare a legii informații esențiale pentru a preveni atacurile sau pentru a reacționa în urma unui atac. Fenomenul în creștere al atacurilor dure, la scară mică, prezintă noi provocări; indiciile plănuirii și intenției executării unor acte pot fi mai puțin evidente atunci când acestea sunt planificate într-un termen scurt. Tranzacțiile financiare asociate plănuirii unor atentate de mai mică amploare ar putea să nu pară suspecte, ceea ce are drept rezultat faptul că aceste informații sunt aduse în atenția autorităților competente după un atac.
Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune din 2016 privind finanțarea terorismului 13 , Comisia analizează necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru a facilita accesul la informațiile financiare deținute în alte jurisdicții din cadrul UE pentru anchetele de combatere a terorismului. În al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efectivă și reală 14 din decembrie 2016, Comisia a prezentat analiza sa inițială și a declarat că își va continua evaluarea, luând în considerare în special posibilul impact asupra drepturilor fundamentale, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal. De atunci, Comisia consultă părțile interesate și a analizat mecanismele prin care autoritățile competente pot accesa în prezent informații relevante, în special date financiare stocate în alte state membre, obstacolele în realizarea acestui obiectiv în mod rapid și eficient și posibile măsuri pentru eliminarea acestor obstacole.
În plus față de evaluarea în curs, Comisia continuă să promoveze schimbul de cele mai bune practici privind tehnicile de investigare și analizele metodelor teroriste pentru colectarea și deplasarea de fonduri, printre altele, prin sprijin financiar acordat pe baza unei cereri de propuneri în valoare de 2,5 milioane EUR lansată astăzi.
În acest context, Comisia analizează, de asemenea, modul în care se poate îmbunătăți cooperarea dintre unitățile de informații financiare 15 stabilite pentru a preveni, a detecta și a combate în mod eficace spălarea banilor și finanțarea terorismului. Un raport sinoptic din decembrie 2016 realizat de către unitățile de informații financiare, precum și documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind îmbunătățirea cooperării dintre unitățile de informații financiare 16 evidențiază o serie de limitări ale competențelor interne ale unităților de informații financiare și propun o cale de urmat pentru soluționarea acestor probleme prin: (i) punerea în aplicare a celei de a 4-a directive privind combaterea spălării banilor 17 și a modificărilor la aceasta 18 aflate în prezent în curs de negociere; (ii) alte inițiative întreprinse de Platforma unităților de informații financiare a UE în vederea consolidării cooperării operaționale, în special prin orientări, activități de standardizare și soluții de afaceri care urmează să fie puse în aplicare pe FIU.Net și (iii) măsuri de reglementare pentru a aborda alte aspecte care decurg din statutul și competențele divergente ale unităților de informații financiare, în special pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații atât între unitățile de informații financiare, cât și între unitățile de informații financiare și autoritățile de aplicare a legii.
De asemenea, se depun în prezent eforturi pentru a facilita accesul la date financiare într-un stat membru. Modificările propuse la cea de a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor 19 , în prezent în curs de negociere cu colegiuitorii, ar conduce la crearea de registre de conturi ale băncilor centrale sau de sisteme de recuperare a datelor în toate statele membre, accesibile unităților de informații financiare și altor autorități competente responsabile de spălarea banilor și de finanțarea terorismului. Odată stabilite în toate statele membre, aceste registre vor facilita detectarea datelor cu privire la conturi. Pe această bază, Comisia pregătește o inițiativă pentru a extinde accesul autorităților de aplicare a legii la astfel de registre de conturi bancare 20 în scopul de a consolida capacitatea autorităților de aplicare a legii de a detecta mai rapid existența unui cont bancar.
În cursul consultărilor cu părțile interesate, au fost invocate, de asemenea, obstacolele în calea obținerii de date privind tranzacțiile financiare desfășurate în alte state membre. În cazul în care este necesar, informațiile cu privire la contul bancar pot fi schimbate între statele membre prin intermediul canalelor de cooperare polițienească în termen de opt ore 21 . Accesul la datele privind tranzacțiile financiare deținute de alte state membre poate fi facilitat, de asemenea, prin intermediul unităților de informații financiare. În cazul în care astfel de informații trebuie să fie utilizate ca probe în cadrul procedurilor penale, ar putea fi necesar ca acestea să fie solicitate prin intermediul asistenței judiciare reciproce. Ordinul european de anchetă 22 oferă noi posibilități pentru a obține date privind tranzacțiile financiare într-un mod mult mai rapid decât prin intermediul asistenței judiciare reciproce. Până în prezent, la câteva luni după expirarea termenului-limită de transpunere, doar 16 state membre au transpus ordinul european de anchetă, celelalte state membre fiind invitate să facă acest lucru fără întârziere. În fine, viitoarele propuneri legislative privind probele electronice prevăzute pentru începutul anului 2018 vor facilita, de asemenea, accesul transfrontalier la astfel de date.
Consultările cu părțile interesate evidențiază, de asemenea, obstacole care împiedică detectarea datelor privind tranzacțiile financiare desfășurate în alte state membre. Ca o etapă în abordarea acestei chestiuni și ca parte din evaluarea sa în curs, Comisia va evalua necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea interconectării registrelor centralizate de conturi bancare luând în considerare toate instrumentele existente și planificate pentru a facilita accesul la date privind tranzacțiile financiare desfășurate în alte state membre.
În acest sens, Comisia va continua să se consulte cu toate părțile interesate în cauză cu privire la necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea unor posibile noi măsuri la nivelul Uniunii pentru a facilita și a accelera accesul transfrontalier la datele privind tranzacțiile financiare, printre care proceduri de asigurare a confidențialității. Reunind evaluările în curs legate de utilizarea de informații financiare pentru anchetele de combatere a terorismului, Comisia va organiza în noiembrie 2017 o reuniune la nivel înalt cu părțile interesate. Punctele centrale pentru discuție vor include:
·principalele obstacole pentru accesul efectiv și în timp util la datele privind tranzacțiile financiare desfășurate în alte state membre, pentru anchetele de combatere a terorismului;
·necesitatea, fezabilitatea tehnică și proporționalitatea posibilelor măsuri suplimentare în vederea facilitării, pentru anchetele de combatere a terorismului, a unui acces transfrontalier rapid, eficace și securizat la date privind tranzacțiile financiare utilizate.
Comisia va prezenta un raport cu privire la rezultatul acestei dezbateri.
2. Explozivi: limitarea suplimentară a accesului la precursorii de explozivi
Regulamentul privind precursorii de explozivi 23 limitează accesul publicului larg la șapte substanțe chimice, precum și utilizarea acestora (așa-numiții „precursori de explozivi restricționați” enumerați în anexa I la regulament). În februarie 2017, Comisia a adoptat un raport privind punerea în aplicare a regulamentului de către statele membre 24 . Raportul a concluzionat că punerea în aplicare a regulamentului a contribuit la reducerea accesului la precursorii de explozivi periculoși care pot fi utilizați în mod abuziv pentru fabricarea de explozivi artizanali. Statele membre au prezentat, de asemenea, exemple în care punerea în aplicare a regulamentului a condus la identificarea timpurie a comploturilor teroriste 25 . Pentru a garanta punerea integrală în aplicare a regulamentului, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în mai și septembrie 2016, împotriva mai multor state membre pentru nepunerea în aplicare pe deplin a regulamentului. În octombrie 2017, doar două proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sunt încă deschise, împotriva Spaniei și României.
În pofida acestor eforturi comune, atacurile și incidentele teroriste recente indică faptul că amenințarea reprezentată de explozivii artizanali în Europa rămâne ridicată. Aceste substanțe continuă să fie accesate și utilizate în scopul realizării de explozivi artizanali. Explozivul utilizat în majoritatea atacurilor a fost triperoxidul de triacetonă (TATP), un exploziv artizanal care este raportat ca fiind explozivul preferat de teroriști 26 .
Având în vedere amenințarea actuală care se datorează precursorilor de explozivi, este necesară luarea de măsuri imediate pentru a asigura punerea în aplicare a prezentului regulament de către toate statele membre, în vederea unor efecte optime. Din acest motiv Comisia a emis, împreună cu prezentul raport, o recomandare 27 în care prezintă orientările sale privind măsuri imediate de prevenire a utilizării abuzive a precursorilor de explozivi. Comisia încurajează statele membre să pună în aplicare pe deplin această recomandare pentru a limita cât mai mult posibil accesul la precursorii de explozivi și utilizarea acestora de către teroriști, și să asigure îmbunătățirea acțiunilor în cazul tranzacțiilor suspecte și a controalelor privind utilizarea legitimă. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens.
În plus, Comisia își aprofundează revizuirea Regulamentului privind precursorii de explozivi printr-o evaluare care va fi urmată de o evaluare a impactului în prima jumătate a anului 2018. Evaluarea va analiza pertinența, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată a regulamentului și va identifica problemele și obstacolele care ar putea impune adoptarea unor măsuri suplimentare. Evaluarea impactului va examina diferite opțiuni de politică pentru a aborda toate problemele și obstacolele identificate.
3. Criptare: sprijinirea aplicării legii în cadrul anchetelor penale
Utilizarea criptării este esențială pentru a asigura securitatea cibernetică și protecția datelor cu caracter personal. Legislația UE menționează în mod specific rolul criptării în asigurarea unei securități adecvate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal 28 . În același timp, în contextul anchetelor penale, autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare se confruntă din ce în ce mai mult cu provocările reprezentate de utilizarea criptării de către infractori. Aceasta afectează capacitatea autorităților de aplicare a legii și a celor judiciare de a obține informațiile necesare ca probe în anchetele penale și de a urmări penal și a condamna infractorii. Se preconizează că utilizarea criptării de către infractori, și, prin urmare, impactul acesteia asupra anchetelor penale va crește în continuare în următorii ani.
La cererea Consiliului Justiție și Afaceri Interne în decembrie 2016, Comisia a discutat rolul criptării în anchetele penale cu părțile interesate relevante, abordând atât aspecte tehnice, cât și juridice. Această discuție a inclus experți ai Europol, ai Eurojust, ai Rețelei judiciare europene de combatere a criminalității informatice (EJCN), ai Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), precum și ai agențiilor de aplicare a legii, ai organizațiilor din industrie și ale societății civile din statele membre. Progresele au fost raportate în mod periodic la nivel de grup de lucru al Consiliului, iar un atelier de lucru a avut loc cu statele membre la 18 septembrie 2017. O serie de mese rotunde cu organizațiile industriale și ale societății civile au avut loc pe parcursul întregului proces.
În urma acestor discuții cu statele membre și cu părțile interesate și pe baza contribuției lor, Comisia concluzionează că ar trebui să fie pus în aplicare următorul set de măsuri de sprijinire a autorităților de aplicare a legii și a celor judiciare atunci când se confruntă cu utilizarea criptării de către infractori în anchetele penale. Acesta include (a) măsuri juridice care să faciliteze accesul la probe criptate, precum și (b) măsuri tehnice pentru a spori capacitățile de decriptare. Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile în acest sens.
(a) cadrul juridic pentru accesul transfrontalier la probele electronice
Autoritățile de aplicare a legii se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea probelor situate în altă țară. Evoluțiile legislative în curs la nivel european pot oferi sprijin autorităților de aplicare a legii și celor judiciare în ceea ce privește capacitatea acestora de a obține acces la informațiile necesare, dar posibil criptate, situate în alt stat membru. Cercetarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor necesită un cadru adecvat. În acest sens, Comisia va prezenta la începutul anului 2018 propuneri pentru a facilita accesul transfrontalier la probe electronice. În paralel, Comisia pune în aplicare un set de măsuri practice 29 menite să îmbunătățească accesul transfrontalier la probe electronice pentru anchetele penale, inclusiv finanțarea pentru formarea privind cooperarea transfrontalieră, dezvoltarea unei platforme electronice pentru schimbul de informații în cadrul UE și standardizarea formularelor de cooperare judiciară utilizate între statele membre.
(b) măsuri tehnice
În funcție de modul în care criptarea este utilizată de către infractori, autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare ar putea fi în măsură să recupereze o parte din informații. O serie de state membre au instituit servicii naționale având expertiză în ceea ce privește provocarea pe care o constituie criptarea în cadrul anchetelor penale. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre nu au acces la nivelul adecvat de expertiză și de resurse tehnice. Acest lucru diminuează în mod semnificativ capacitatea autorităților de aplicare a legii și a celor judiciare de a accesa informații criptate în cadrul anchetelor penale. Din acest motiv, Comisia propune o serie de măsuri menite să sprijine autoritățile din statele membre, fără interzicerea, limitarea sau diminuarea criptării.
În primul rând, Comisia va sprijini Europol să își dezvolte în continuare capacitatea de decriptare. În acest scop, Comisia a propus, în contextul pregătirii bugetului UE pentru 2018, un număr total de 86 de posturi suplimentare legate de securitate pentru Europol (cu 19 mai multe decât în bugetul pentru 2017), în special pentru a consolida Centrul european de combatere a criminalității informatice al Europol (EC3). Nevoia de resurse suplimentare va fi evaluată, iar Comisia va prezenta în următorul raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește uniunea securității informații referitoare la fondurile puse la dispoziție în acest scop. Viitoarele evoluții tehnologice ar trebui luate în considerare, pe baza cercetării și a dezvoltării în cadrul programului Orizont 2020 și al altor programe finanțate de UE. Măsurile care ar putea slăbi criptarea sau care ar putea avea un impact asupra unui număr mai mare sau imprecis de persoane nu vor fi luate în considerare.
În al doilea rând, pentru a sprijini autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare la nivel național, ar trebui să fie instituită o rețea de puncte de expertiză. Fără a înlocui inițiativele naționale, capacitățile și expertiza la nivel național ar putea fi mai bine partajate. Statele membre sunt încurajate să utilizeze finanțarea în cadrul programelor naționale ale Fondului pentru securitate internă - componenta Poliție (ISF-P) pentru crearea, extinderea sau dezvoltarea de puncte naționale de expertiză. La nivel european, Comisia va sprijini Europol în asigurarea funcțiilor unui nod de rețea pentru a facilita colaborarea între aceste puncte naționale de expertiză.
În al treilea rând, autoritățile statelor membre ar trebui să dispună de un set de tehnici alternative de investigare pentru a facilita dezvoltarea și utilizarea de măsuri necesare în vederea obținerii informațiilor necesare criptate de infractori. Rețeaua de puncte de expertiză ar trebui să contribuie la dezvoltarea setului, iar Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol este cel mai bun loc pentru a institui și a păstra un registru al acestor tehnici și instrumente. Măsurile care ar putea slăbi criptarea sau care ar putea avea un impact asupra unui număr mai mare sau imprecis de persoane nu vor fi luate în considerare.
În al patrulea rând, trebuie să se acorde atenție rolului important al furnizorilor de servicii și al altor parteneri din sector în furnizarea de soluții cu un nivel ridicat de criptare. Având în vedere angajamentul Comisiei pentru criptarea cu un nivel ridicat, o colaborare mai bună între autorități, furnizorii de servicii și alți parteneri din industrie ar promova o mai bună înțelegere a provocărilor existente și a celor emergente asupra diverselor părți. Comisia va sprijini dialogurile structurate cu furnizorii de servicii și cu alte întreprinderi sub egida forumului pentru internet al UE și a rețelei de puncte de expertiză și, dacă este cazul, cu implicarea societății civile.
În al cincilea rând, programele de formare pentru autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare ar trebui să asigure că ofițerii responsabili sunt mai bine pregătiți să obțină informațiile necesare criptate de infractori. Pentru a sprijini dezvoltarea programelor de formare, Comisia intenționează să ofere finanțare în valoare de 500 000 EUR în cadrul programului anual de lucru 2018 al Fondului pentru securitate internă - componenta Poliție. Expertiza Grupului european de formare și educație în combaterea criminalității informatice (ECTEG) va fi luată în considerare, după caz. Comisia va sprijini, de asemenea, activitățile de formare oferite de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), iar statele membre sunt încurajate să utilizeze pentru formare finanțarea disponibilă în cadrul programelor naționale ale Fondului pentru securitate internă - componenta Poliție.
În al șaselea rând, este necesară o evaluare continuă a aspectelor tehnice și juridice ale rolului criptării în anchetele penale, având în vedere evoluția constantă a tehnicilor de criptare, intensificarea utilizării acestora de către infractori și efectul asupra anchetelor penale. Comisia va continua această activitate importantă. De asemenea, Comisia va sprijini dezvoltarea unei funcții de supraveghere în colaborare cu Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol, cu centrul judiciar european de combatere a criminalității informatice și cu Eurojust.
IV. Combaterea radicalizării
1. Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea
Atacurile recente, comise în special de actori izolați, precum și viteza radicalizării unora dintre autori au reamintit într-un mod dureros importanța prevenirii și a combaterii radicalizării. Comisia a înființat un grup de experți la nivel înalt privind radicalizarea pentru a intensifica eforturile de prevenire și de combatere a radicalizării, precum și pentru a îmbunătăți coordonarea și cooperarea dintre toate părțile interesate relevante, pornind de la rezultatele obținute până în prezent 30 . Grupul este însărcinat cu formularea de recomandări pentru acțiuni suplimentare în domeniu, un prim raport intermediar urmând să fie finalizat în decursul acestui an. În decembrie 2017, Comisia va prezenta Consiliului Justiție și Afaceri Interne un raport referitor la progresele înregistrate. Grupul va aborda, de asemenea, condițiile-cadru necesare pentru consolidarea capacității și a know-how-ului privind combaterea radicalizării, inclusiv posibila nevoie de structuri de cooperare suplimentare la nivelul UE. În acest sens, unele state membre au solicitat un centru UE pentru prevenirea radicalizării, iar grupul va examina necesitatea și valoarea adăugată a unei astfel de structuri.
Printre aspectele prioritare care trebuie să fie dezbătute de către grup se află radicalizarea în închisori. În prezent accentul se plasează pe punerea în aplicare de către statele membre a Concluziilor Consiliului JAI privind îmbunătățirea răspunsului justiției penale la radicalizare din 20 noiembrie 2015 31 . Comisia va organiza o conferință a părților interesate privind răspunsul justiției penale la radicalizare, în data de 27 februarie 2018, pentru a face cunoscute rezultatele proiectelor aflate în derulare.
Comisia va lua în considerare concluziile și recomandările grupului în cadrul planului de lucru al inițiativelor existente (în special în cadrul Centrului de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare), precum și în utilizarea și concentrarea instrumentelor sale de finanțare (inclusiv Fondul pentru securitate internă, dar și alte fonduri conexe, cum ar fi Erasmus+, programul „Justiție” sau Fondul Social European).
2. Combaterea radicalizării online
Teroriștii continuă să utilizeze internetul pentru a radicaliza, pentru a recruta și pentru a incita la atacuri, precum și pentru a-și glorifica atrocitățile. Consiliul European 32 , G7 33 și G20 34 au solicitat recent acțiuni suplimentare pentru a aborda această provocare globală și au invocat responsabilitatea sectorului în acest sens.
În iulie 2017, Forumul pentru internet al UE a elaborat un plan de acțiune pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist, prin care invită sectorul internetului să ia măsuri decisive, să dedice resurse și să dezvolte instrumentele tehnologice necesare pentru a asigura depistarea rapidă și retragerea materialelor cu conținut dăunător. Planul de acțiune solicită progrese imediate într-o gamă largă de domenii 35 și instituie un mecanism de raportare periodică pentru măsurarea și evaluarea rezultatelor.
La 29 septembrie 2017, Comisia a găzduit o reuniune a înalților funcționari din cadrul Forumului pentru internet al UE pentru a face bilanțul punerii în aplicare a Planului de acțiune pentru combaterea conținutului online cu caracter terorist. În ceea ce privește detectarea automată, mai multe societăți se îndreaptă în această direcție, ceea ce le permite să mobilizeze expertiză tehnică pentru identificarea conținutului terorist în punctul în care aceasta este încărcat. Unele societăți au raportat că 75 % din conținut este detectat în prezent în mod automat și este trimis examinatorilor umani pentru decizia finală privind eliminarea, în timp ce, pentru altele, 95 % din conținut este detectat în prezent prin intermediul instrumentelor de detecție proprietate proprie. Cu toate că aceasta înseamnă progrese concrete, Comisia a solicitat tuturor societăților să intensifice utilizarea acestor instrumente, pentru a asigura detectarea mai rapidă, pentru a reduce timpul în care conținutul cu caracter terorist rămâne online, precum și pentru a elimina mai rapid și mai eficace propaganda teroristă. De asemenea, Comisia a îndemnat societățile să își extindă instrumentul de „bază de date cu valori hash” pentru a asigura că respectivul conținut cu caracter terorist eliminat nu este reîncărcat pe alte platforme, împiedicând astfel diseminarea conținutului terorist pe mai multe platforme. Acest instrument ar trebui să fie extins în ceea ce privește conținutul pe care îl include – în afară de conținutul video și de imaginile cuprinse în prezent – precum și în ceea ce privește societățile participante.
De asemenea, Comisia continuă să sprijine organizațiile societății civile pentru a răspândi online mesaje pozitive care combat discursul terorist. La 6 octombrie 2017, Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru a oferi finanțare în valoare de 6 milioane EUR pentru consorții de actori ai societății civile care elaborează și pun în aplicare astfel de campanii.
Privind în perspectivă, la 6 decembrie 2017, Comisia Europeană va convoca Forumul pentru internet al UE la nivel ministerial, cu participarea reprezentanților la nivel înalt ai sectorului internetului, pentru a evalua progresele și a pregăti terenul pentru acțiuni viitoare.
Acțiunile întreprinse în cadrul Forumului pentru internet al UE împotriva conținutului online cu caracter terorist ar trebui să fie concepute în cadrul mai amplu de combatere a conținutului ilegal de pe internet. Aceste acțiuni au fost consolidate printr-o comunicare adoptată de Comisie la 28 septembrie 2017, care stabilește orientări și principii pentru platformele online pentru a intensifica lupta împotriva conținutului ilegal online 36 , în cooperare cu autoritățile naționale, statele membre și alte părți interesate relevante. Comunicarea urmărește să faciliteze și să intensifice punerea în aplicare a bunelor practici pentru prevenirea, detectarea și blocarea accesului la conținutul ilegal, pentru a asigura eliminarea efectivă a conținutului ilegal, pentru a spori transparența și pentru a proteja drepturile fundamentale. De asemenea, aceasta urmărește să furnizeze clarificări pentru platforme în ceea ce privește răspunderea lor atunci când iau măsuri proactive pentru a detecta, a elimina sau a bloca accesul la conținutul ilicit. Comisia se așteaptă ca platformele online să ia măsuri rapide în lunile următoare, inclusiv în contextul dialogurilor relevante precum Forumul pentru internet al UE pentru terorism și pentru discursurile ilegale de incitare la ură.
În paralel, Comisia va monitoriza progresele înregistrate și va evalua dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta detectarea și eliminarea în mod rapid și proactiv a conținutului ilegal online, inclusiv posibile măsuri legislative pentru a completa cadrul de reglementare existent. Această activitate va fi finalizată până în mai 2018.
Din punct de vedere legislativ, propunerea Comisiei 37 de revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV), prezentată în mai 2016, consolidează lupta împotriva discursurilor de incitare la ură. Aceasta urmărește să alinieze directiva cu decizia-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei 38 și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, aceasta prevede obligația statelor membre de a asigura că platformele de partajare a materialelor video instituie măsuri adecvate pentru a proteja toți cetățenii de incitarea la violență sau la ură. Aceste acțiuni constau, de exemplu, în mecanisme de marcare și de raportare.
V. DIMENSIUNEA EXTERNĂ A COMBATERII TERORISMULUI
1. Acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului
Acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului contribuie la obiectivul prioritar de consolidare a securității interne a Uniunii. Prin urmare, continuitatea strategică și politică dintre securitatea internă și cea externă a UE ar trebui să fie consolidată în continuare pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor de combatere a terorismului la toate nivelurile.
Comisia sprijină o gamă largă de acțiuni externe pentru sporirea securității, cu o finanțare de peste 2,3 miliarde EUR puse la dispoziție pentru mai mult de 600 de proiecte în derulare de la 1 ianuarie 2017. O serie de activități fie sunt axate pe securitate (și anume, acțiuni specifice în domenii cum ar fi combaterea finanțării terorismului, combaterea radicalizării, frontiere, închisori), fie sunt relevante pentru securitate (și anume, programe care abordează cauzele profunde ale insecurității și ale nemulțumirilor prin sprijinirea îmbunătățirii educației, a accesului la resurse naturale și la energie, a guvernanței și a sectorului securității și prin sprijin pentru societatea civilă).
Consiliul Afaceri Externe din 19 iunie 2017 a reînnoit direcția strategică în aceste domenii prin adoptarea unor concluzii cuprinzătoare privind acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului 39 . Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană vor lucra împreună, în măsura în care este necesar, în vederea punerii în aplicare cu succes a acestor concluzii. Pentru a asigura punerea în aplicare completă și în timp util a concluziilor și raportarea către Consiliu până în iunie 2018, un proces comun de coordonare a fost instituit între Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia Europeană. Se va acorda prioritate pentru:
·consolidarea rețelei de experți în materie de combatere a terorismului în delegațiile UE: experții în materie de combatere a terorismului ar trebui să fie din ce în ce mai implicați în programarea sprijinului acordat de UE și în coordonarea locală a cooperării fiecărui stat membru cu partenerii noștri în domeniul combaterii terorismului. În vederea promovării acestui rol consolidat, se va intensifica formarea înaintea și pe durata detașării acestor experți. Sarcina acestora va fi mai concentrată, cu scrisori de misiuni specifice, iar legătura lor cu agențiile UE pentru justiție și afaceri interne va deveni mai stabilă. Pentru a acoperi toate domeniile cu prioritate ridicată, rețeaua de experți în materie de combatere a terorismului 40 va fi extinsă în Cornul Africii, Asia Centrală și în Asia de Sud-Est.
·consolidarea cooperării între misiunile și operațiunile în materie de politică de securitate și de apărare comună și agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne în ceea ce privește colectarea, analiza și schimbul de informații, precum și explorarea în continuare a modului în care legăturile dintre actorii militari și cei de aplicare a legii pot fi consolidate în scopul combaterii terorismului. Pentru a îmbunătăți schimbul de date și de informații între politicile de securitate și apărare comună și de justiție și afaceri interne, este important să se promoveze o revizuire a elementelor actualelor cadre de reglementare și să se pună în aplicare integrarea celulelor informaționale în misiunile și operațiunile selectate de politică de securitate și apărare comună. Va fi importantă facilitarea și îmbunătățirea în continuare a corelării cu activitățile agențiilor UE de justiție și afaceri interne în țările terțe prioritare, inclusiv, acolo unde este posibil, consolidarea schimbului de informații între actorii UE și cei din afara UE;
·consolidarea cooperării internaționale în combaterea terorismului și prevenirea și combaterea extremismului violent cu țările partenere din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Turcia, țările din Golf, regiunea Sahel și Cornul Africii, cu principalii parteneri strategici, inclusiv Statele Unite ale Americii, Canada și Australia și cu principalii parteneri multilaterali și regionali, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, NATO, Forumul mondial pentru combaterea terorismului, Grupul de Acțiune Financiară Internațională, Uniunea Africană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Statelor Arabe.
2. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului
Pentru a intensifica cooperarea internațională privind combaterea terorismului, Comisia prezintă, împreună cu prezentul raport, propuneri 41 de decizii ale Consiliului privind încheierea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului și a Protocolului adițional la aceasta. Convenția 42 , adoptată de Consiliul Europei la 16 mai 2005, se referă la incriminarea activităților teroriste și legate de terorism, la cooperarea internațională cu privire la aceste infracțiuni, precum și la protecția, despăgubirea și sprijinirea victimelor terorismului. Convenția a intrat în vigoare la 1 iunie 2007. Toate statele membre ale UE au semnat convenția, iar 23 de state membre ale UE au ratificat-o. Obiectivul protocolului adițional 43 , adoptat de Consiliul Europei la 18 mai 2015, este completarea convenției cu o serie de dispoziții care vizează punerea în aplicare a aspectelor penale din Rezoluția 2178(2014) a Consiliului de Securitate al ONU 44 referitoare la „amenințările la adresa păcii și securității internaționale provocate de acțiuni de terorism”. Protocolul adițional constituie un răspuns la această rezoluție prin promovarea unei înțelegeri comune a infracțiunilor legate de luptătorii teroriști străini și a unui răspuns comun cu privire la acestea. Protocolul adițional a intrat în vigoare la 1 iulie 2017.
UE a semnat Convenția și Protocolul adițional la aceasta la 22 octombrie 2015. Având în vedere faptul că UE a adoptat un set cuprinzător de instrumente juridice pentru combaterea terorismului, în special prin Directiva privind combaterea terorismului 45 , în prezent UE este pregătită să completeze angajamentul său de a deveni parte la convenție și la protocolul adițional la aceasta.
3. Către un acord revizuit privind registrul cu numele pasagerilor cu Canada
În avizul său din 26 iulie 2017 46 , Curtea de Justiție a UE a afirmat că acordul dintre UE și Canada pentru transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) semnat la 25 iunie 2014 nu poate fi încheiat în forma sa actuală, întrucât mai multe dintre dispozițiile acestuia sunt incompatibile cu drepturile fundamentale recunoscute de UE, în special dreptul la protecția datelor și respectarea vieții private. În prezent, Comisia este în contact cu Canada, inclusiv în contextul demersurilor pentru viitoarea reuniune G7 a miniștrilor de interne de la Ischia din 19-20 octombrie 2017, pentru pregătirea viitoarelor negocieri de revizuire a textului acordului. În acest sens, Comisia a prezentat, împreună cu prezentul raport, o recomandare 47 către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord revizuit în conformitate cu toate cerințele stabilite de Curte în avizul său. Consiliul este invitat să autorizeze demararea rapidă a acestor negocieri. Având în vedere faptul că utilizarea datelor PNR este un instrument important în combaterea terorismului și a infracțiunilor transnaționale grave, Comisia va lua măsurile necesare pentru a asigura continuarea transferurilor de date PNR către Canada, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, în conformitate cu avizul Curții.
În acest context, Comisia subliniază sprijinul continuu pe care îl acordă statelor membre pentru punerea în aplicare a Directivei privind PNR a UE 48 ; obligațiile statelor membre care decurg din respectiva directivă nu sunt afectate de avizul Curții.
4. Consolidarea cooperării Europol cu țările terțe
Cooperarea cu țările terțe este esențială în lupta împotriva terorismului și criminalității organizate, astfel cum este subliniat în concluziile Consiliului Afaceri Externe din iunie 2017 privind acțiunea externă a UE de combatere a terorismului 49 , precum și în strategiile regionale ale UE relevante 50 . Înainte ca noul Regulament al Europol 51 să intre în vigoare la 1 mai 2017, Europol a încheiat acorduri pe baza temeiului său legal anterior 52 cu o serie de țări terțe pentru a asigura un cadru de cooperare pentru schimbul de informații strategice și tehnice. Unele dintre acorduri includ, de asemenea, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal 53 . Aceste acorduri rămân în vigoare.
De la 1 mai 2017, noul Regulament al Europol stabilește normele privind relațiile externe ale Europol cu țările terțe, în special condițiile pentru schimbul de date cu caracter personal cu organisme ale Uniunii, cu țări terțe și cu organizații internaționale. În conformitate cu Tratatul și cu regulamentul, Comisia este responsabilă, în numele Uniunii, pentru negocierea acordurilor internaționale cu țările terțe privind schimbul de date cu caracter personal cu Europol 54 . În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Europol poate stabili și întreține relații de cooperare cu partenerii externi prin intermediul unor acorduri de lucru și administrative care nu permit schimbul de date cu caracter personal.
Având în vedere necesitățile operaționale ale Uniunii în ceea ce privește cooperarea în materie de securitate cu țările terțe și în conformitate cu Regulamentul Europol, Comisia va prezenta recomandări Consiliului înainte de sfârșitul anului pentru a autoriza deschiderea negocierilor pentru acorduri între UE și Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia pentru a furniza un temei juridic pentru transferul de date cu caracter personal între Europol și respectivele țări terțe 55 . Aceste acorduri vor consolida în continuare capacitățile Europol de a colabora cu țările terțe în cauză în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare a obiectivelor Europol.
VI. CONCLUZIE
Prezentul raport stabilește un pachet de măsuri de combatere a terorismului care vor sprijini în continuare statele membre în eforturile lor de a aborda amenințările actuale la adresa securității. Comisia încurajează statele membre și Consiliul să pună în aplicare cu prioritate aceste măsuri. Comisia va informa Parlamentul European și Consiliul cu privire la progresele înregistrate.
Următorul raport privind progresele înregistrate în materie de uniune a securității va fi prezentat în decembrie 2017, și se va concentra asupra interoperabilității sistemelor UE de informații pentru securitate și gestionarea frontierelor și a migrației. În acest context, Comisia amintește importanța înregistrării de progrese în ceea ce privește prioritățile legislative referitoare la aceste sisteme de informații.
http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-17-3165_ro.htm .
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/letter-of-intent-2017_ro.pdf .
COM(2017) 612 final (18.10.2017).
Declarația de la Nisa a fost adoptată în cadrul unei conferințe a primarilor din regiunea euro-mediteraneană la Nisa, la 29 septembrie 2017, organizată la inițiativa primarului din Nisa și cu participarea Comisiei pentru a se face schimb de cele mai bune practici între orașe și la nivel local și regional în ceea ce privește prevenirea radicalizării și protecția spațiilor publice: http://www.nice.fr/uploads/media/default/0001/15/TERRORISME%20EUROPE%20Déclaration%20-%20der%20version.pdf .
A se vedea cel de al nouălea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală [COM(2017) 407 final din 26.7.2017] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat [SWD(2017) 278 final].
Programul european privind protecția infrastructurilor critice (PEPIC) stabilește cadrul pentru acțiunile UE care vizează îmbunătățirea protecției infrastructurilor critice din Europa - în toate statele membre și în toate sectoarele de activitate economică pertinente. Un pilon esențial al acestei activități este Directiva privind infrastructurile critice europene din 2008 (Directiva 2008/114/CE din 8.12.2008).
Directiva 2008/114/CE (8.12.2008).
Directiva 2016/1148 (6.7.2016).
A se vedea cel de al nouălea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală [COM(2017) 407 final din 26.7.2017] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat [SWD(2017) 278 final].
COM(2017) 610 final (18.10.2017).
Decizia 1313/2013 (17.12.2013).
Decizia 1082/2013/UE (22.10.2013)
COM(2016) 50 final (2.2.2016).
COM(2016) 831 final (21.12.2016).
Unitățile de informații financiare au fost instituite prin Decizia 2000/642/JAI a Consiliului (17.10.2000) și sunt reglementate în continuare de Directiva 2015/849 (20.5.2015) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Acestea sunt unități autonome și independente din punct de vedere funcțional, responsabile cu primirea și analizarea rapoartelor privind tranzacțiile suspecte și a altor informații relevante pentru spălarea banilor, pentru infracțiunile principale asociate sau pentru finanțarea terorismului de la entitățile relevante, precum și pentru diseminarea rezultatelor analizelor lor și a oricăror informații relevante suplimentare către autoritățile competente.
SWD(2017)275 final (26.6.2017).
Directiva 2015/849 (20.5.2015).
COM(2016) 450 final (5.7.2016).
COM(2016) 450 final (5.7.2016).
http://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/initiatives/Ares-2017-3971182 .
Decizia-cadru 2006/960/JAI („inițiativa suedeză”) prevede următoarele termene-limită în care autoritățile de aplicare a legii trebuie să răspundă la cererile formulate de entități străine: opt ore în cazurile urgente în care informațiile sau datele operative solicitate figurează într-o bază de date la care o autoritate de aplicare a legii poate avea acces direct; și termene mai lungi în cazul în care informațiile sau datele operative solicitate nu figurează într-o bază de date accesibilă în mod direct.
Directiva 2014/41 (3.4.2014).
Regulamentul 98/2013 (15.1.2013).
COM(2017) 103 final (28.2.2017).
La 23 iunie 2017, Ministerul de Interne din Belgia a anunțat că, în cursul unui an, s-au primit 30 de rapoarte privind vânzări suspecte. În perioada februarie-iunie 2017, Franța a primit 11 rapoarte referitoare, în cea mai mare parte, la peroxid de hidrogen.
Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) 2017: https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/eu-terrorism-situation-and-trend-report-te-sat-2017 .
C(2017) 6950 final (18.10.2017).
Articolul 32 din Regulamentul 2016/679 (27.4.2017).
A se vedea al optulea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală [COM(2017) 354 final din 29.6.2017].
A se vedea al optulea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală [COM(2017) 354 final din 29.7.2017].
Concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale statelor membre reunite în cadrul Consiliului privind îmbunătățirea răspunsului justiției penale la radicalizarea care duce la terorism și la extremism violent (14382/15).
http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2017/06/22-23-euco-conclusions_pdf/ .
http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/05/26-statement-fight-against-terrorism/ .
http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/07/07-g20-counter-terrorism/ .
COM(2017) 407 final (26.7.2017).
Comunicarea „Combaterea conținutului ilegal online. Către o responsabilitate sporită a platformelor online” [COM(2017) 555 final din 28.9.2017].
COM(2016) 287 final (25.5.2016).
Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului (28.11.2008).
Până în prezent, UE detașează experți în materie de combatere a terorismului către delegațiile sale din: Algeria, Bosnia și Herțegovina (cu mandat regional pentru Balcanii de Vest), Ciad (Sahel), Irak, Iordania, Liban, Libia (cu sediul la Tunis), Maroc, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Tunisia și Turcia.
COM(2017) 606 final (18.10.2017) și COM(2017) 607 final (18.10.2017).
http://www.un.org/en/sc/ctc/docs/2015/SCR%202178_2014_EN.pdf .
Directiva 2017/541 (15.3.2017).
Avizul 1/15 al Curții de Justiție (26.7.2017).
COM(2017) 605 final (18.10.2017).
Directiva 2016/681 (27.4.2016).
Aceasta include politica europeană de vecinătate revizuită [JOIN(2015) 50 final din 18.11.2015].
Regulamentul 2016/794 (11.5.2016).
Decizia 2009/371/JAI a Consiliului (6.4.2009).
Europol a încheiat acorduri care permit schimbul de date cu caracter personal cu următoarele țări terțe: Albania, Australia, Bosnia și Herțegovina, Canada, Columbia, Elveția, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Serbia, Statele Unite și Ucraina. Consiliul de administrație al Europol a autorizat deschiderea negocierilor privind un acord între Europol și Israel, dar negocierile nu erau încheiate atunci când noul Regulament al Europol a intrat în vigoare.
Regulamentul Europol prevede, de asemenea, transferul de date cu caracter personal între Europol și o țară terță pe baza unei decizii a Comisiei care stabilește că țara în cauză asigură un nivel adecvat de protecție a datelor („decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”).
În afară de aceste țări terțe, Comisia amintește cadrul strategic pentru „decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”, precum și alte instrumente pentru transferurile de date și instrumentele internaționale de protecție a datelor, astfel cum sunt prevăzute în Comunicarea Comisiei privind schimbul de date cu caracter personal și protecția acestora într-o lume globalizată [COM(2017) 7 final din 10.1.2017], în cadrul căreia Comisia încurajează aderarea țărilor terțe la Convenția 108 a Consiliului Europei și la Protocolul adițional la aceasta.