1.Introducere

Comisia susține aplicarea voluntară a standardelor și rolul central al industriei în dezvoltarea acestora. În același timp, Comisia consideră că este esențial, pentru a asigura un nivel ridicat de acceptare, ca procesul de standardizare să beneficieze de cunoștințele tehnice ale reprezentanților întreprinderilor, guvernelor și comunității științifice și ale altor părți interesate. Autoritatea de reglementare poate stabili cerințe în legislație și poate solicita ca sistemul european de standardizare (SES) să elaboreze standarde europene voluntare (care urmează să fie publicate în Jurnalul Oficial), care pot fi utilizate ca referință indirectă și ca bază pentru prezumția de conformitate sau de siguranță. Prin urmare, un sistem de standardizare eficient trebuie să se bazeze pe un parteneriat strâns între autoritatea de reglementare, organismele de standardizare și industrie 1 .

Comisia a stabilit o viziune strategică pentru standardizarea europeană în comunicarea sa din 2011 privind O viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcția îmbunătățirii și accelerării creșterii durabile a economiei europene până în 2020 2 . Aceasta a primit formă juridică în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

Regulamentul impune Comisiei să identifice prioritățile strategice pentru standardizarea europeană. Aceste priorități, care reflectă obiectivele de politică ale Comisiei, sunt publicate în programele de lucru anuale ale Uniunii pentru standardizarea europeană (PLAU). PLAU indică standardele și documentele de standardizare pe care Comisia intenționează să le solicite de la organizațiile europene de standardizare (OES) 3 , și anume modul în care aceasta intenționează să utilizeze standardizarea în sprijinul legislației și politicilor noi sau existente și tipul de solicitări de standardizare formale (mandate) pe care le poate implica acest lucru.

Solicitările de standardizare sunt esențiale pentru funcționarea pieței unice, întrucât standardele permit punerea în aplicare a actelor legislative. Acest lucru generează securitate juridică pentru producători și facilitează dezvoltarea și comercializarea produselor și a serviciilor.

Activitatea de standardizare căreia i s-a acordat prioritate în prezentul PLAU pentru 2018 reflectă o serie de priorități politice actuale ale Comisiei și sprijină importante acte legislative și documente de politică adoptate recent. Alte elemente importante includ acțiuni de sporire a vizibilității standardizării europene în alte țări și organizații internaționale, precum și acțiuni de îmbunătățire a funcționării, a performanței și a realizărilor SES.

Comisia salută Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2017 referitoare la standardele europene pentru secolul 21 4 (denumită în continuare „Raportul Parlamentului European privind standardizarea”), recunoscând și subliniind „[opinia] că standardele constituie un instrument important pentru funcționarea pieței unice, pentru consolidarea competitivității, creșterii și inovării europene, pentru sprijinirea calității, a performanței și a protecției consumatorilor, a mediului de afaceri, a lucrătorilor și a mediului și pentru dezvoltarea interoperabilității rețelelor și a sistemelor”. În special, PLAU abordează și reflectă provocările și considerentele legate de brevetele esențiale pentru standarde, privind standardizarea în sectorul TIC, privind dimensiunea internațională a standardizării și privind vehiculele autonome. Mai mult, raportul este un sprijin esențial pentru raportarea și dialogul la nivel interinstituțional și a servit drept referință importantă pentru prezentul PLAU.

PLAU reflectă, de asemenea, inițiativa comună privind standardizarea (ICS), care a fost propusă de Comisie în 2015 (ca parte a strategiei privind piața unică 5 ) și care a fost semnată în iunie 2016. ICS stabilește o viziune comună care sprijină cele 10 priorități de politică ale Comisiei, precum și acțiuni specifice care urmează a fi puse în aplicare până în 2019 pentru îmbunătățirea sistemului european de standardizare, prin mobilizarea instituțiilor UE și a comunității europene de standardizare. Inițiativa menționată a fost recunoscută pe scară largă drept calea de urmat pentru stabilirea standardelor europene în lumina dezvoltării tehnologice, a priorităților politice și a tendințelor globale. Până în prezent, aceasta a fost semnată și aprobată de un total de 109 participanți, inclusiv state membre și organizații din UE și AELS, reprezentând un nivel ridicat de angajament în cadrul sistemului european de standardizare.

Prezentul program de lucru:

·se adresează tuturor statelor membre, organizațiilor europene de standardizare, organismelor naționale de standardizare (ONS), organizațiilor menționate în anexa III (SBS, ANEC, CES și ECOS) 6 care reprezintă IMM-urile, consumatorii, lucrătorii și, respectiv, interesele de protecție a mediului în standardizare, industriei și altor părți interesate implicate în procesul de standardizare, solicitând participarea activă a acestora la acțiunile prioritare;

·urmărește să facă sistemul european de standardizare mai eficace prin concentrarea resurselor disponibile în sectoarele care îi permit să realizeze prioritățile Comisiei; și

·solicită organizațiilor europene de standardizare să își bazeze programele de lucru pe punerea în aplicare a strategiilor, a acțiunilor și a politicilor-cheie evidențiate în prezentul document.

PLAU nu are niciun impact bugetar în plus față de ceea ce este deja prevăzut în perspectivele financiare pentru anul 2018.

2.Priorități strategice pentru standardizarea europeană în sprijinul legislației și al politicilor Uniunii

Procesul de standardizare europeană reprezintă o piatră de temelie a pieței interne. Rolul acestuia depășește elaborarea de standarde armonizate: acesta contribuie în mod direct la integrarea pieței unice și sprijină crearea de locuri de muncă, creșterea în ansamblu a economiei UE, competitivitatea, inovarea și poziția de lider în sectorul industrial. Prin urmare, acesta este o parte integrantă a strategiei privind piața unică, precum și o componentă importantă a priorităților politice ale Comisiei și a mai multor inițiative de politică importante, cum ar fi strategia privind piața unică digitală 7 . Prin sprijinirea dezvoltării standardelor europene în domenii strategice prioritare care reprezintă piețe în expansiune, Comisia dorește să creeze un avantaj competitiv pentru firmele europene, în special pentru IMM-uri.

Prezenta secțiune se axează pe acțiunile de sprijinire a inițiativelor relevante prevăzute în programul de lucru al Comisiei pentru anul 2017 și pe necesitățile în materie de standardizare pentru anul 2018 care derivă din acestea. Propunerile nu reprezintă o listă exhaustivă a acțiunilor pe care Comisia intenționează să le întreprindă în domeniile de politică în cauză. Acestea reflectă necesitățile identificate în cursul pregătirii sau al punerii în aplicare a actelor legislative și a politicilor relevante și sunt conforme cu obiectivele strategice ale Comisiei în vederea construirii unei Europe care „le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără”.

Un domeniu deosebit de pertinent al elaborării standardelor digitale pentru industria europeană este legat de fabricare și de producție. Există un cadru de referință dezvoltat de industrie (RAMI – Reference Architecture for Manufacturing in Industry), care este utilizat în mod activ și este dezvoltat pentru sistemele informatice care sprijină mediul de producție. Sunt necesare evoluții suplimentare urgente ale acestui cadru pentru a include serviciile și livrarea prin intermediul platformelor.

2.1.Acțiuni în sprijinul strategiei privind piața unică digitală

La un an de la publicarea priorităților Comisiei privind standardizarea în sectorul TIC 8 , acțiunile în domeniile prioritare, și anume rețelele de comunicații 5G, internetul obiectelor (IoT), tehnologia de tip cloud computing, securitatea cibernetică și tehnologiile de lucru cu volume mari de date, precum și acțiunile în domeniile sectoriale, cum sunt e-sănătatea, sistemele de transport inteligente și vehiculele conectate și automatizate, energia inteligentă, digitizarea industriei, casele, orașele și agricultura inteligente înregistrează progrese, în colaborare cu organizațiile europene de standardizare, organizațiile globale de standardizare și comunitatea de standardizare. În același mod, Comisia a inițiat acțiuni de îmbunătățire a ecosistemului de standardizare în domeniul TIC, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile europene de standardizare și cu părțile interesate cu privire la posibilele măsuri de îmbunătățire a ecosistemului brevetelor esențiale pentru standarde (BES), de promovare a surselor deschise și a interacțiunii acestora cu standardizarea, precum și de consolidare a prezenței Uniunii Europene în standardizarea TIC la nivel internațional. Evaluarea la jumătatea perioadei cu privire la punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală a prezentat punerea în aplicare globală a acțiunilor de standardizare.

În plus, disponibilitatea primelor standarde 5G globale până la sfârșitul anului 2019 se numără printre acțiunile Planului de acțiune privind 5G 9 . Interoperabilitatea și standardele fac parte din construirea unei economii europene bazate pe date, care urmărește să contribuie la o utilizare optimă a potențialului datelor digitale în beneficiul economiei și al societății 10 . Propunerea de Regulament privind respectarea vieții private și comunicațiile electronice 11 preconizează utilizarea unor pictograme standardizate pentru a oferi o imagine de ansamblu ușor vizibilă și inteligibilă a colectării informațiilor emise de echipamentele terminale, a scopului acestora, a persoanei responsabile pentru acestea și a oricărei măsuri pe care utilizatorul final al echipamentului terminal o poate lua pentru a reduce la minimum colectarea. În iulie 2016, în cadrul Comunicării intitulate „Consolidarea sistemului de reziliență cibernetică al Europei și încurajarea unui sector al securității cibernetice competitiv și inovator” 12 , a fost anunțată acțiunea privind planul de gestionare a incidentelor cibernetice la scară largă la nivelul UE, în cadrul căruia lipsa soluțiilor interoperabile (standarde tehnice), a practicilor (standarde de proces) și a mecanismelor de certificare la nivelul UE sunt identificate ca lacune care afectează piața unică a securității cibernetice. În toamnă este prevăzută o comunicare privind BES care să ofere clarificări pentru un cadru mai echilibrat și mai durabil.

Anumite acțiuni sunt puse în aplicare prin intermediul parteneriatelor public-privat conexe 13 , cum ar fi Alianța pentru inovare în domeniul internetului obiectelor (Alliance for Internet of Things Innovation – AIOTI) 14 , Parteneriatul public-privat pentru infrastructura 5G, Asociația pentru valoarea volumelor mari de date (Big Data Value Association – BDVA), parteneriatul public-privat „Fabricile viitorului”, Organizația Europeană pentru Securitate Cibernetică (European Cyber Security Organisation – ECSO), precum și prin intermediul proiectelor de cercetare și inovare Orizont 2020 15 .

În plus, necesitățile în materie de standardizare a TIC în sprijinul politicilor UE sunt prezentate în versiunea din 2017 a „Planului de acțiune pentru standardizarea TIC” 16 , elaborat de serviciile Comisiei Europene în colaborare cu Forumul multipartit pentru standardizarea TIC și adaptat pentru a reflecta prioritățile identificate în Comunicarea privind prioritățile de standardizare în domeniul TIC.

Această activitate este utilă, de asemenea, pentru accesibilitatea produselor și a serviciilor din UE. În plus, efortul de integrare a accesibilității, conform abordării „proiectare pentru toți”, ar trebui să fie intensificat pentru a integra aspectele legate de handicap în procesele de standardizare relevante.

În plus, în anexă sunt identificate posibile cerințe de standardizare legate de standardizarea în sectorul TIC.

2.2.Acțiuni în sprijinul strategiei privind uniunea energetică

Viteza și amploarea transformării digitale afectează multe industrii, inclusiv sectorul energetic. Explorarea interacțiunii dintre digitizare și uniunea energetică reprezintă o prioritate. Se așteaptă ca standardizarea să sprijine tranziția rapidă către o piață internă decarbonizată și integrată, prin urmare, aceasta reprezintă o prioritate pentru uniunea energetică. În acest scop, standardizarea a fost identificată, de asemenea, ca un factor important care contribuie la adoptarea de către piață a tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, în Comunicarea intitulată „Accelerarea inovării în domeniul energiei curate” 17 . Acțiunile specifice ar trebui să vizeze interconectarea rețelelor de energie electrică, să sprijine fluxurile diversificate de aprovizionare cu gaz și să integreze energia din surse regenerabile în mixul de consum. Standardizarea sprijină deja eficiența energetică și moderarea cererii prin vizarea clădirilor prin intermediul unui nou set de standarde privind performanța energetică a clădirilor; eforturile suplimentare ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea măsurării consumului de energie al dispozitivelor, precum și pe sprijinirea orașelor inteligente prin achiziții publice ecologice pentru produse inovatoare.

Aceste obiective au condus, printre altele, la dezvoltarea în prezent a unui standard pentru monitorizarea locală și regională a calității aerului prin intermediul dispozitivelor de monitorizare mobile și portabile care îndeplinesc obiectivele privind calitatea datelor din Directivele privind calitatea aerului înconjurător (2008/50/CE și 2004/107/CE).

În contextul obiectivelor ambițioase ale UE de decarbonizare a transportului, standardizarea ar trebui să le ofere producătorilor de vehicule oportunități de trecere la moduri de transport mai curate, care să permită un consum mai redus de combustibil și scăderea în continuare a emisiilor de CO2 și de alți poluanți.

Un sprijin suplimentar prin standardizare este necesar pentru reducerea ineficienței energetice a clădirilor prin furnizarea de informații corespunzătoare consumatorilor finali cu privire la performanța sistemelor de termoficare și răcire centralizate. Acest lucru ar contribui la eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de combustibil, urmărind, în același timp, consolidarea cooperării cu regiunile și țările din afara UE.

În punerea în aplicare a strategiei UE privind infrastructurile ecologice 18 , există necesități de standardizare în ceea ce privește modulele fizice pentru armonizarea standardelor, pentru includerea sau consolidarea conceptului și a principiilor infrastructurilor ecologice în diferitele categorii de standarde (performanță, procedură, metodologie) și pentru interoperabilitate între standardele tehnice aplicate în diferite faze ale proiectului (planificare, proiectare și construcție).

2.3.Acțiuni în sprijinul strategiei spațiale pentru Europa

Comisia derulează trei programe de sateliți (poziționare globală prin Galileo, navigare cu EGNOS și observare prin Copernicus). Având în vedere potențialul economic al serviciilor și al datelor pe care aceste programe le vor oferi întreprinderilor și publicului, acestea sunt esențiale pentru competitivitatea UE. Comisia încurajează adoptarea de soluții spațiale prin măsuri de standardizare și foi de parcurs, precum și prin integrarea dimensiunii spațiale în strategiile viitoare, de exemplu în ceea ce privește mașinile autonome și conectate, căile ferate, aviația și vehiculele aeriene fără pilot.

2.4.Acțiuni în sprijinul planului de acțiune privind economia circulară

În raportul său referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind economia circulară 19 , Comisia a solicitat organizațiilor europene de standardizare să elaboreze standarde generice privind durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare și să documenteze aspectele legate de eficiența materialelor (inclusiv utilizarea materiilor prime critice) pentru anumite produse.

Standardele armonizate vor contribui la îmbunătățirea siguranței și a eficacității îngrășămintelor cu marcaj CE. Producătorii vor putea să aibă acces la un grup mai larg de clienți, beneficiind de posibile majorări de preț în virtutea garanției de calitate recunoscute la scară largă a marcajului CE. Potrivit estimărilor 20 , aproximativ 120 000 de locuri de muncă ar putea fi create în domeniul reciclării biodeșeurilor în îngrășăminte organice. Cercetarea, inovarea și investițiile în economia circulară vor fi încurajate și vor genera valoare din resurse secundare existente la nivel intern, care, în caz contrar, ar fi eliminate ca deșeuri.

2.5.Acțiuni în sprijinul planului de acțiune european în domeniul apărării

Piața europeană a apărării este afectată de fragmentare și de nivelul insuficient de cooperare industrială. În conformitate cu planul de acțiune european în domeniul apărării 21 , Comisia se angajează în susținerea elaborării de standarde în domeniul apărării pe care statele membre le-au identificat ca fiind necesare pentru proiecte de cooperare în domenii prioritare.

2.6.Acțiuni în sprijinul agendei europene privind securitatea

Sunt necesare instrumente tehnologice inovatoare pentru a ne proteja de amenințările teroriste 22 . Trebuie depuse eforturi suplimentare în ceea ce privește atât utilizarea tehnologiei de detecție, cât și standardizarea utilizării acesteia. Industria europeană este bine poziționată pentru a înțelege necesitățile și capacitatea autorităților de a pune în aplicare soluțiile pe care aceasta le oferă. Acest lucru ar putea fi sprijinit prin crearea unor platforme pentru a corela diferitele soluții, a evita duplicarea și a exploata ideile inovatoare. Standardizarea europeană ar trebui să reprezinte o punte între sisteme, metode și produse, prin furnizarea de standarde care să sprijine calitatea datelor și interoperabilitatea sistemelor de date care înregistrează statistici privind infracționalitatea și prin stabilirea de cerințe pentru echipamentele de detectare, în alte domenii decât aviația.

2.7.Acțiuni în sprijinul unei piețe interne mai profunde și mai echitabile, cu o bază industrială consolidată

Au fost identificate alte necesități de standardizare în legătură cu prioritatea Comisiei pentru o Europă care își susține propria industrie.

Există pe piață o nevoie de noi standarde armonizate pentru tipuri specifice de mașini pentru imprimante 3D, pentru roboți, pentru vehicule autonome 23 , pentru turbine eoliene și pentru mașini automate. Astfel de produse inovatoare sunt dezvoltate rapid în prezent ca răspuns la cerere și se răspândesc cu repeziciune pe piața europeană. Pentru a depăși situația actuală a procedurilor de conformitate autocertificate, este foarte important să fie disponibile standarde europene pentru a asigura siguranța și accesul pe piață. În plus, ar trebui luate în considerare activitățile internaționale de standardizare relevante.

Directiva (UE) 2016/1629 24 a confirmat rolul Comitetului european pentru elaborarea de standarde privind navigația interioară (CESNI) ca organism de referință pentru elaborarea standardelor tehnice în sectorul navigației interioare a UE. CESNI, un comitet format din reprezentanți din UE și din țări terțe, este, de asemenea, referința pentru standardele tehnice ale navelor în cadrul Convenției revizuite privind navigația pe Rin 25 . Având în vedere diferitele cadre juridice și termene pentru procedurile de luare a deciziilor, este important să se consolideze funcționarea CESNI în sprijinul unei piețe interne mai profunde pentru navigația interioară. Standardele elaborate de CESNI sunt de o importanță majoră pentru competitivitatea flotei și pentru asigurarea cerințelor de siguranță și de performanță de mediu. Prin urmare, standardul sau standardele europene vor fi elaborate pentru a acoperi cerințele tehnice pentru navele de navigație interioară.

De asemenea, pentru a îmbunătăți siguranța și a elimina barierele tehnice, se va plasa accentul pe stabilirea de noi specificații tehnice de interoperabilitate pentru subsistemele „infrastructură” și „material rulant” ale sistemului feroviar.

Interoperabilitatea și standardizarea sunt esențiale pentru eliminarea barierelor tehnice și a costurilor suplimentare în cadrul procedurilor de achiziții publice. În mod ideal, ofertanții, inclusiv IMM-urile, ar trebui să poată comunica și participa cu ușurință pe mai multe piețe. Prin urmare, posibilele domenii de interes pentru standardizare sunt registrele de date/contracte, documentul electronic european de achiziție unic (eDEAU) și acreditarea platformelor de achiziții electronice, a cataloagelor electronice și a formularelor electronice.

Pentru a îmbunătăți libera circulație a mărfurilor pe piețele dispozitivelor medicale, trebuie asigurată aplicarea uniformă a cerințelor legale privind introducerea pe piață a dispozitivelor de diagnosticare in vitro, pentru a îmbunătăți siguranța și performanța. Se va acorda atenție revizuirii și/sau actualizării tuturor standardelor existente și posibilei dezvoltări de noi standarde în domeniu. Sprijinul acordat în cadrul programului Orizont 2020 pentru tehnologiile și dispozitivele medicale, menit să mențină accesul în timp util la soluții inovatoare în domeniul sănătății și să susțină competitivitatea industriei europene, va oferi, de asemenea, industriei și utilizatorilor facilitățile de testare necesare pentru dezvoltarea și testarea dispozitivelor medicale în conformitate cu astfel de noi reglementări și standarde asociate.

Este necesar să se actualizeze standardele armonizate curente privind explozivii de uz civil pentru a reflecta cele mai recente evoluții tehnologice și pentru a îmbunătăți siguranța și calitatea evaluărilor conformității acestor produse. Standardele armonizate ar sprijini stabilirea unor cerințe minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și a siguranței lucrătorilor care pot fi expuși riscului unei atmosfere explozive.

3.Cooperarea internațională 26

Menținerea și îmbunătățirea prezenței industriei UE pe piețele internaționale sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea economică în Europa. Standardele facilitează accesul pe piață al societăților la nivel mondial, două obiective principale fiind esențiale în acest sens:

·consolidarea competitivității și a impactului global al industriei europene prin reducerea barierelor tehnice în calea comerțului (BTC); și

·consolidarea interoperabilității la nivel mondial prin utilizarea unor standarde comune, aliniate tehnic, care sprijină comerțul cu bunuri și servicii.

Aceste obiective pot fi atinse, în primul rând, urmărind asigurarea unei coerențe cât mai mari între standardele internaționale și cele europene și prin facilitarea utilizării standardelor europene și/sau internaționale în afara UE, realizând în același timp echilibrul adecvat între dimensiunea europeană, cea națională și cea internațională 27 . În 2018, Comisia își va intensifica dialogul politic cu actorii internaționali din domeniul standardizării. De asemenea, aceasta va continua să sporească nivelul de conștientizare și să promoveze avantajele sistemului internațional și european de standardizare în forurile multilaterale (de exemplu, Organizația Mondială a Comerțului și comisiile competente ale Națiunilor Unite) și să contribuie la dialogurile de reglementare/în materie de politică ale UE cu partenerii relevanți din punct de vedere economic și la negocierile referitoare la capitolele privind BTC ale acordurilor de liber schimb.

În mod similar, Comisia va finanța proiecte care vizează vizibilitatea în țările relevante din punct de vedere economic, cum ar fi actuala „detașare de experți europeni în standardizare” în China și în India și platforme web de standardizare cu China. Obiectivul general al unor astfel de acțiuni este de a prezenta sistemul european de standardizare ca o alternativă la modalitățile de standardizare ale altor regiuni/țări, de a furniza informații pertinente în materie de standardizare, de a facilita cooperarea bilaterală în materie de standardizare și de a sprijini societățile europene care se confruntă cu obstacole legate de standardizare în vederea accesării piețelor din afara UE.

Comisia va utiliza, de asemenea, instrumentul de politică externă pentru a sprijini promovarea sistemului european de standardizare la nivel mondial, în special în sectorul TIC. În cele din urmă, pentru a consolida prezența europeană în standardizarea internațională a TIC, în 2018 va fi instituit un observator al activităților de standardizare internaționale și un mecanism de sprijin financiar pentru participarea experților-cheie la reuniunile internaționale de standardizare pentru promovarea intereselor europene.

Comisia va continua să sprijine cooperarea internațională în materie de standardizare în contextul cercetării prin intermediul programului Orizont 2020.

4.Parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat reprezintă piatra de temelie a sistemului european de standardizare și a stat la baza funcționării sale reușite de-a lungul anilor. Evoluția sa în continuare necesită angajamentul și cooperarea strânsă a tuturor părților interesate.

4.1.Guvernanța

Pentru a asigura adoptarea și publicarea fără dificultăți a standardelor europene armonizate, comunitatea de standardizare are nevoie de resurse financiare, organizaționale și umane adecvate.

În prezent, Comisia colaborează cu organizațiile europene de standardizare pentru a elabora un plan de acțiune cu o serie de etape prioritare pentru a soluționa stocul de standarde armonizate nepublicate, pe termen scurt, mediu și lung. În special, acest lucru implică acordarea de prioritate standardelor cu cel mai mare impact pe piață, elaborarea unor procese mai clare pentru furnizarea și publicarea standardelor și modernizarea instrumentelor informatice de sprijin. În 2018, Comisia va înființa o nouă rețea de consultanți însărcinați cu sprijinirea producției de standarde armonizate la nivel tehnic.

Comisia va propune organizațiilor europene de standardizare ca, începând cu anul 2018, un procent minim din finanțarea din granturile de funcționare din partea UE să fie alocat activităților de susținere a comitetelor tehnice care pregătesc standardele europene. Aceasta va utiliza lecțiile învățate în primul an de punere în aplicare (2018) în exercițiile viitoare.

În cele din urmă, Comisia va discuta cu organizațiile europene de standardizare posibilitatea de a consolida parteneriatul publicprivat prin implicarea sa viitoare în structurile de guvernanță ale acestora, cum ar fi Grupul comun al președinților CEN, Cenelec și ETSI, care analizează evoluțiile politice și economice susceptibile să afecteze elaborarea de standarde.

4.2.Formarea

Comisia va organiza o formare interinstituțională pentru a consolida înțelegerea de către legiuitori și colegiuitori a utilizării standardelor pentru punerea în aplicare a legislației și a politicilor. Aceasta va fi organizată în cooperare cu organizațiile europene de standardizare și cu organismele internaționale de standardizare, astfel încât să se asigure acoperirea unei game largi de subiecte și să se îmbunătățească cunoașterea interacțiunii dintre activitatea de standardizare europeană și cea internațională.

4.3.Incluziunea

De la intrarea în vigoare a regulamentului, au fost depuse eforturi semnificative pentru a permite IMM-urilor și actorilor societali și sociali să participe efectiv la activitățile de standardizare. Cu toate acestea, astfel cum s-a recunoscut în PLAU anterior, persistă numeroase provocări în ceea ce privește asigurarea participării adecvate a organizațiilor menționate în anexa III. Atunci când standardele se referă la legislația care protejează interesele publice, cum ar fi, de exemplu, accesibilitatea, este esențială participarea părților interesate din societate afectate, precum, în acest caz, reprezentanții persoanelor cu handicap. În 2018, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate în punerea în aplicare a dispozițiilor regulamentului în ceea ce privește caracterul favorabil incluziunii al SES. Aceasta va continua să coopereze cu comunitatea de standardizare în contextul ICS, în cadrul căreia o serie de acțiuni abordează aspectul incluziunii.

Comisia invită organizațiile de standardizare europeană, ONS și organizațiile menționate în anexa III să își mențină eforturile de soluționare a dificultăților care afectează participarea părților interesate, precum și să își intensifice cooperarea. Comisia invită organizațiile europene de standardizare să își mențină și să își intensifice eforturile de facilitare a activității organizațiilor menționate în anexa III și a tuturor părților interesate, cu un accent special pe normele și procedurile lor interne și pe activitatea la nivel internațional, în special în cadrul ISO și IEC.

5.Realizarea inițiativei comune privind standardizarea (ICS) și următorul ciclu

Acțiunea formulată în pachetul privind standardizarea din iunie 2016 28 și ICS ar trebui dezvoltate și puse în aplicare în continuare, astfel încât să se continue îmbunătățirea ciclului anual de guvernanță și să se realizeze angajamentul de a moderniza, a acorda prioritate și a accelera furnizarea la timp a standardelor. Printre prioritățile-cheie pentru anul 2018 se vor număra:

·sprijinirea evaluării la nivelul UE a impactului standardelor prin îmbunătățirea cunoștințelor privind efectele economice și societale mai largi (acțiunea 1; a se vedea, de asemenea, secțiunea 5.2);

·acțiuni de îmbunătățire a furnizării standardelor și a publicării referințelor lor în timp util (acțiunea 8); și

·o mai mare incluziune și o participare efectivă a părților interesate la procesul de standardizare la diferite niveluri (acțiunea 9).

5.1.Raportarea și dialogul la nivel interinstituțional

Implicarea colegiuitorilor în stabilirea priorităților pentru sistemul european de standardizare este un important factor de succes. Pentru prezentul program de lucru, Comisia și-a întemeiat activitatea pe Raportul Parlamentului European privind standardizarea menționat mai sus, precum și pe interacțiunile cu colegiuitorii. În conformitate cu angajamentul din pachetul privind standardizarea, adoptarea următorului PLAU va fi precedată de un raport unic al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a politicii de standardizare a UE. Pe baza acestui document, care este prevăzut pentru octombrie 2017, Comisia se va angaja într-un dialog interinstituțional cu Parlamentul European și cu Consiliul. Raportul Parlamentului European privind standardizarea, prezentul PLAU și dialogul consecutiv vor servi drept o contribuție de politică suplimentară la pregătirea PLAU pentru 2019.

5.2.Studiu privind impactul economic și societal al standardizării

Standardele îndeplinesc un rol vital (deși uneori invizibil) în susținerea creșterii economice prin creșterea productivității, a competitivității, a inovării și a bunăstării societății. Impactul standardelor la nivelul întreprinderilor și al lanțurilor lor de aprovizionare nu este înțeles atât de bine, același lucru fiind valabil în sectorul public: uneori există o lipsă de conștientizare și de informare cu privire la impactul aplicării standardelor asupra politicilor publice.

În urma unei invitații din partea Consiliului 29 și în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea, Comisia pregătește un studiu privind impactul economic și societal al standardizării în UE. Aceasta intenționează să lanseze studiul în 2018, pe baza unui studiu de fezabilitate din 2017. Structura studiului de fezabilitate va fi stabilită în consultare cu mediul universitar european și va lua în considerare contribuția furnizată de acesta în cadrul unui schimb din mai 2017.

(1)

COM(2016) 358.

(2)

COM(2011) 311.

(3)

CEN – Comitetul European de Standardizare, Cenelec – Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică și ETSI – Institutul European de Standardizare în Telecomunicații.

(4)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0278+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO

(5)

COM(2015) 550.

(6)

SBS (Standarde pentru întreprinderi mici) , ANEC (Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare) , CES (Confederația Europeană a Sindicatelor) și ECOS (Organizația europeană de mediu a cetățenilor pentru standardizare)

(7)

COM(2015) 192.

(8)

COM(2016) 176.

(9)

COM(2016)588.

(10)

COM(2017)9.

(11)

COM(2017)10.

(12)

COM(2016) 410.

(13)

5G: https://5g-ppp.eu/ , ECSO: https://www.ecs-org.eu/cppp , Asociația pentru valoarea volumelor mari de date: http://www.bdva.eu/

(14)

https://www.aioti.eu/

(15)

https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/

(16)

https://ec.europa.eu/growth/content/2017-rolling-plan-ict-standardisation-released_en

(17)

COM(2016) 763 final.

(18)

COM(2013)249

(19)

COM(2017) 33 final.

(20)

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-826_fr.htm

(21)

COM(2016) 950.

(22)

COM(2015) 624 final.

(23)

Raportul Parlamentului European privind standardizarea

(24)

Directiva (UE) 2016/1629 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2016 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE

(25)

http://www.ccr-zkr.org/files/conventions/convrev_e.pdf

(26)

A se vedea, de asemenea, Raportul Parlamentului European privind standardizarea.

(27)

A se vedea, de asemenea, Raportul Parlamentului European privind standardizarea.

(28)

   Comunicare privind „standardele europene pentru secolul 21” [COM(2016) 358];
Valorificarea potențialului standardelor europene în domeniul serviciilor de a ajuta consumatorii și întreprinderile europene, orientări specifice privind standardele în domeniul serviciilor [SWD(2016) 186];
raportul menționat la articolul 24 [COM(2016) 212] și
Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017 [COM(2016) 357 și SWD(2016) 185].

(29)

Consiliul Competitivitate din 2 martie 2015 „invită Comisia să finalizeze revizuirea independentă și să analizeze impactul standardizării asupra economiei, ținând seama de interesul tuturor părților”.