COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.7.2017
COM(2017) 407 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al nouălea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală
{SWD(2017) 278 final}
I. INTRODUCERE
Acesta este cel de al nouălea raport lunar privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală. Raportul prezintă evoluțiile a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor care le susțin și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.
Prezentul raport prezintă concluziile trase de Comisie din evaluarea cuprinzătoare a acțiunilor Uniunii în domeniul securității interne, publicată împreună cu acest raport 1 . Lansată în decembrie 2016, evaluarea a examinat relevanța și eficacitatea politicilor și a instrumentelor UE de sprijinire a statelor membre în combaterea terorismului și prevenirea radicalizării, desființarea criminalității organizate și lupta împotriva criminalității cibernetice. Examinând acțiunile întreprinse la nivelul UE în domeniul securității interne, evaluarea se bazează pe analizele interne efectuate de către serviciile Comisiei, pe anchete în rândul autorităților din statele membre și al agențiilor UE, precum și pe dialogul cu părți interesate diverse, inclusiv Parlamentul European, parlamentele naționale, societatea civilă, grupuri de reflecție, mediul academic și reprezentanți ai întreprinderilor.
Deși rezultatul general al evaluării este pozitiv și confirmă relevanța și aprecierea principalelor instrumente ale politicii de securitate a UE, au fost identificate totuși câteva provocări și lacune care afectează cooperarea eficientă în cadrul uniunii securității. În acest raport, Comisia propune modalități de înlăturare a acestor provocări și lacune, astfel încât politica de securitate a UE să devină și mai eficace. În acest sens, trebuie ca politicile și instrumentele existente să fie dezvoltate și modificate pentru a răspunde mai bine amenințării în schimbare pe care o reprezintă terorismul – o necesitate subliniată de altfel și în Concluziile Consiliului European 2 din 22-23 iunie 2017, în Planul de acțiune al G20 privind combaterea terorismului 3 din 7 iulie 2017 și în Declarația G7 de la Taormina 4 privind lupta împotriva terorismului și a extremismului violent, emisă la 26 mai 2017.
În același timp, raportul constată progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a dosarelor prioritare în materie de securitate. Sunt urmărite noile măsuri luate pentru a preveni finanțarea terorismului prin traficul de bunuri culturale și pentru a îmbunătăți schimbul de informații cu ajutorul interoperabilității sistemelor de informare, precum și nivelul de aplicare a acestor măsuri. În ceea ce privește măsurile nelegislative, raportul arată evoluția măsurilor luate pentru a preveni radicalizarea în mediu on-line, pentru a consolida protecția țintelor vulnerabile și pentru a sprijini acțiunile la nivel național cu fonduri UE destinate politicilor de securitate internă. Și în cele din urmă, raportul prezintă evoluțiile recente din sfera externă care sunt relevante pentru eforturile de a crea o uniune a securității eficace și reală.
II. EVALUAREA CUPRINZĂTOARE A POLITICII DE SECURITATE A UE
1. Evaluare globală: Prin sprijinul acordat statelor membre, acțiunile UE aduc valoare adăugată
Potrivit evaluării, părțile implicate consideră că acțiunile și instrumentele Uniunii în domeniul securității interne sunt adecvate, relevante și eficace, generând rezultate pozitive. Politicile UE în materie de securitate internă sunt percepute ca aducând valoare adăugată prin sprijinirea acțiunilor statelor membre, în conformitate cu responsabilitatea operațională a statelor membre pentru asigurarea securității și cu rolul de susținere care le-a fost încredințat instituțiilor UE și agențiilor UE prin tratate. Nu au fost identificate nici efecte secundare negative substanțiale, nici dublări sau suprapuneri semnificative.
În special, evaluarea subliniază valoarea adăugată a acțiunilor UE în facilitarea schimbului de informații și a cooperării operaționale. Instrumentele și mecanismele precum Sistemul de informații Schengen, echipele comune de anchetă, mandatul european de arestare sau mecanismul de asistență judiciară reciprocă sprijină autoritățile naționale în colectarea și schimbul de informații și dovezi, le permit să desfășoare operațiuni coordonate și le ajută să-i aducă pe infractori în fața justiției. În plus, potrivit evaluării generale, măsurile UE au contribuit la îmbunătățirea capabilităților naționale de combatere a terorismului, a criminalității organizate și grave și a criminalității informatice, inclusiv prin formare, schimb de bune practici și cooperare transfrontalieră. Cadrele de cooperare, cum ar fi ciclul de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă, contribuie la definirea priorităților comune pentru acțiunile operaționale ale autorităților statelor membre, atât la nivel național, cât și la nivel transfrontalier. Agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne au devenit actori-cheie în domeniile lor de competență, astfel cum demonstrează sprijinul acordat de Europol prin intermediul centrelor specializate 5 sau rolul Eurojust în facilitarea punerii în aplicare a unor instrumente precum mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă.
În ceea ce privește legislația UE, evaluarea arată că, în ansamblu, părțile implicate sunt satisfăcute de cadrul UE în domeniul securității interne și de securitatea juridică pe care o oferă acesta. Cadrul juridic al UE pentru politica de securitate internă a evoluat de-a lungul timpului și s-a dovedit a fi capabil să se adapteze amenințărilor în schimbare. Deși nu au fost identificate lacune în legislație, evaluarea indică necesitatea unor modificări și completări punctuale ale cadrului UE, pentru a combate amenințările în schimbare sau pentru a simplifica normele existente, în vederea reducerii complexității pentru cei care le aplică pe teren (a se vedea secțiunea II.2 de mai jos, inclusiv cu privire la concluziile Comisiei în urma acestor constatări).
Evaluarea confirmă faptul că respectarea drepturilor fundamentale este o trăsătură esențială a politicii de securitate a UE, în conformitate cu obligațiile legale care îi revin în temeiul tratatelor. Pe lângă controlul judiciar propriu-zis efectuat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comisia a elaborat câteva mecanisme pentru a integra drepturile fundamentale în toate propunerile de acte legislative și de politici pe care le formulează. Printre aceste mecanisme se numără evaluarea impactului pe care măsurile de politică planificate l-ar putea avea asupra drepturilor fundamentale – etapă a evaluărilor de impact prevăzute în contextul inițiativei pentru o mai bună legiferare 6 . Un alt mecanism este implicarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE încă din stadiile incipiente ale inițiativelor pregătite de Comisie. De exemplu, lucrările în curs legate de interoperabilitatea sistemelor informatice ilustrează modul în care sugestiile și orientările Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE sunt luate în considerare într-o etapă timpurie a elaborării unei noi abordări politice 7 . Drepturile fundamentale sunt, de asemenea, luate în calcul atunci când se evaluează impactul și eficacitatea instrumentelor și politicilor UE, pentru a verifica dacă acestea sunt în continuare necesare, proporționale și adecvate scopului pentru care sunt concepute. Mai mult, Comisia asistă autoritățile naționale pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale în contextul punerii în aplicare a legislației UE relevante. Comisia va continua să aplice și să dezvolte aceste mecanisme pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în politica UE în materie de securitate, plecând de la premisa că protejarea securității cetățenilor și respectarea drepturilor fundamentale sunt complementare.
2. Principalele provocări în calea eficacității politicii de securitate și modalități de soluționare a acestora
Deși concluzia generală a evaluării este pozitivă, au fost identificate, totuși, câteva provocări și lacune care au un efect negativ asupra cooperării în uniunea securității. Aceste provocări și lacune pot fi rezumate după cum urmează:
·incompleta punere în aplicare a unora dintre politicile și instrumentele UE la nivel național reduce eficacitatea acestora;
·complexitatea anumitor instrumente și mecanisme ale UE face ca autoritățile naționale să nu le poată utiliza cu ușurință la potențialul maxim;
·capacitățile limitate de la nivel național necesită extinderea punerii în comun a resurselor și expertizei la nivelul UE și sporirea sinergiilor între diferite domenii de politică;
·amenințările în schimbare care necesită o permanentă actualizare a instrumentelor și mecanismelor UE.
Identificând aceste provocări și lacune, evaluarea confirmă o serie de inițiative politice lansate recent de Comisie și totodată îndeamnă la acțiuni suplimentare. Comisia va acționa în urma acestor constatări respectând principiile unei mai bune legiferări.
Sprijinirea aplicării integrale a măsurilor UE
Evaluarea arată că o serie de politici și instrumente importante ale UE din domeniul securității interne nu sunt pe deplin puse în aplicare de către statele membre la nivel național. Exemple în acest sens sunt legislația în domeniul crimei organizate 8 sau cadrul Prüm 9 pentru schimbul de date ADN, de date dactiloscopice și de date privind înmatricularea vehiculelor. Incompleta aplicare a acestor instrumente le scade eficacitatea și face ca niciun stat membru să nu le poată valorifica potențialul la maximum.
Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a legislației UE în perioada de transpunere. De exemplu, Comisia acordă sprijin pentru aplicarea Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor (PNR) 10 , care trebuie transpusă până la 25 mai 2018. Astfel, Comisia a prezentat un plan de punere în aplicare 11 , a oferit finanțare suplimentară și organizează întâlniri periodice cu experți din statele membre pentru a face schimb de cunoștințe, de expertiză și de cele mai bune practici (a se vedea secțiunea III.1 de mai jos). Un alt exemplu îl reprezintă transpunerea în curs a Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS), cu termen-limită 9 mai 2018 12 . Comisia va acorda o atenție deosebită transpunerii Directivei privind combaterea terorismului 13 și legislației adoptate recent cu privire la finanțarea terorismului 14 , întrucât evaluarea arată că unele părți implicate au subliniat riscul apariției unor dificultăți în transpunerea acestor instrumente.
Comisia va continua să își exercite rolul de gardian al tratatelor și va iniția acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor atunci când este necesar, pentru a asigura aplicarea deplină a legislației UE în domeniul securității interne. După cum sugerează și constatările evaluării, Comisia va continua să combine utilizarea acestor competențe de asigurare a respectării normelor cu măsuri de partajare a cunoștințelor și expertizei cu statele membre în cauză. Un exemplu de astfel de combinație este sprijinul tehnic pus la dispoziție de Comisie în paralel cu acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva puținelor state membre care încă nu au transpus cadrul Prüm (a se vedea secțiunea III.1 de mai jos).
Autoritățile din statele membre au arătat că întârzierile în procesul de transpunere sunt cauzate de lipsa de cunoștințe tehnice și de resurse financiare, în special în cazul informațiilor noi sau modernizate. Comisia menționează că Fondul pentru securitate internă, componenta Poliție, pune la dispoziție finanțare UE, dar absorbția de către statele membre ar trebui îmbunătățită, rata de execuție fiind de 26 % la 15 iunie 2017 (a se vedea și secțiunea III.2 de mai jos). Comisia va continua să sprijine statele membre în utilizarea optimă a fondurilor disponibile.
Reducerea complexității instrumentelor și mecanismelor UE
Evaluarea arată că, în cazul anumitor instrumente ale UE, complexitatea legislației UE care le reglementează împiedică utilizarea lor eficace de către autoritățile naționale. Au fost date ca exemple setul de norme divergente ale UE cu privire la accesul autorităților de aplicare a legii la sistemele de informații ale UE sau cadrele juridice actuale pentru obținerea accesului transfrontalier la probe electronice, care reflectă conceptele tradiționale de teritorialitate și pentru care natura multijurisdicțională a serviciilor electronice și a datelor reprezintă o provocare. Aceasta se explică, parțial, prin faptul că diferitele instrumente au fost create de-a lungul timpului, ceea ce a dus, în unele cazuri, la o rețea complexă de instrumente care îngreunează utilizarea acestor instrumente de către autoritățile naționale. Mai mult, definițiile incluse în legislația UE nu au adus întotdeauna claritatea necesară, iar normele divergente rezultate în statele membre reprezintă un obstacol în calea cooperării transfrontaliere. Acesta a fost cazul în special în domeniul combaterii terorismului, înainte de adoptarea Directivei privind combaterea terorismului 15 , care incriminează acte precum finanțarea terorismului, instruirea sau deplasarea în scopuri teroriste, precum și organizarea sau facilitarea unor astfel de deplasări.
Comisia a luat deja măsuri pentru a reduce complexitatea legislației UE, evidențiată de evaluarea cuprinzătoare. În domeniul schimbului de informații, Comisia a identificat peisajul complex al sistemelor de informații reglementate în mod diferit ca fiind un obstacol pentru activitatea autorităților naționale 16 . În consecință, a propus ca soluție pentru depășirea acestui obstacol asigurarea interoperabilității sistemelor de informații 17 , inclusiv o raționalizare a normelor care reglementează accesul autorităților de aplicare a legii, fără să fie încărcate drepturile fundamentale, în special cele legate de protecția datelor. În același timp, Comisia a examinat mecanismele pentru accesul transfrontalier la probe electronice. Plecând de la această examinare, Comisia ia măsuri practice prin care să amelioreze accesul în limitele cadrului legislativ actual. Între timp, lucrează la un studiu de impact care să stea la baza unei posibile viitoare acțiuni legislative 18 .
Comisia va revizui și actele legislative pe care evaluarea le-a semnalat ca fiind poate caduce sau depășite. În noiembrie 2014, Comisia a propus abrogarea a 24 de acte în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală 19 . Colegiuitorii au adoptat propunerile la 20 ianuarie 2016. În total au fost abrogate 26 de acte 20 .
Evaluarea subliniază, de asemenea, importanța formării, care poate ajuta utilizatorii finali să cunoască mai bine instrumentele UE existente și să le folosească în mod mai eficace. Părțile implicate au apreciat valoarea adăugată a programelor de schimb și de detașare a personalului pentru funcționarii naționali, întrucât acestea le permit să facă schimb de bune practici de utilizare a instrumentelor UE. Comisia colaborează îndeaproape cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pentru a se asigura că programul său de formare se aliniază priorităților Uniunii în domeniul securității și că Agenția contribuie la înzestrarea funcționarilor naționali cu cunoștințele și competențele necesare pentru o cooperare eficace cu omologii lor din alte state membre, utilizând pe deplin noul mandat al Agenției, primit la 1 iulie 2016 21 . Comisia sprijină o serie de programe de formare elaborate de Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) pentru procurorii și judecătorii care pun în aplicare legislația Uniunii în domeniul cooperării judiciare în materie penală.
Consolidarea capacităților la nivelul UE prin punerea în comun a resurselor și a expertizei și prin exploatarea sinergiilor
Potrivit constatărilor evaluării, se pot pune în comun mai multe resurse la nivelul UE. În domeniile în care statele membre nu dispun de expertiza sau resursele necesare, dezvoltarea unei capacități partajate la nivelul UE poate prezenta avantaje. Părțile implicate includ în această categorie în special domeniile bazate pe o utilizare intensă a tehnologiilor, cum ar fi securitatea cibernetică, materialele chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN) sau analiza volumelor mari de date ori a surselor deschise. Agențiile UE joacă un rol esențial în furnizarea de resurse partajate pentru statele membre. De exemplu, Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol sprijină autoritățile naționale în lupta împotriva criminalității informatice. De asemenea, ajută autoritățile de aplicare a legii să reacționeze adecvat la atacurile informatice la scară largă, prin expertiză criminalistică sau prin furnizarea de informații legate de criminalitatea informatică din surse publice, private și deschise. Centrul european de combatere a terorismului și Centrul european privind introducerea ilegală de migranți din cadrul Europol îndeplinesc funcții de sprijin similare în domeniile lor. O altă agenție care sprijină cooperarea dintre statele membre este Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), conform prevederilor Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS). Potrivit evaluării, sprijinul oferit de agențiile UE este foarte apreciat de părțile implicate. Comisia a depus eforturi pentru a se asigura că agențiile UE au mijloacele de care au nevoie pentru a-și îndeplini acest rol de susținere.
Rețelele la nivelul UE reprezintă o altă modalitate de a pune în comun expertiza în anumite domenii ale securității interne. Evaluarea subliniază valoarea adăugată a rețelelor sau structurilor de cooperare europene, care completează activitățile agențiilor UE și facilitează cooperarea operațională. Printre ele se numără rețelele specializate pe infracțiunile împotriva mediului (EnviCrimeNet), pe traficul de droguri (Centrul de Analiză și Operațiuni Maritime – Stupefiante), pe prevenirea criminalității (Rețeaua europeană de prevenire a criminalității ), unitățile speciale de intervenție (Rețeaua ATLAS) și rețelele specializate pe materiale chimice, biologice, radiologice sau nucleare – CBRN – (Grupul consultativ CBRN) sau pe securitatea transporturilor (Airpol și Railpol). Comisia va continua să folosească abordarea colaborării în rețele oriunde este necesar, așa cum se întâmplă în cazul recentului înființat Grup UE pentru politica privind protecția țintelor vulnerabile, menit să faciliteze un schimb de informații și de bune practici mai structurat cu privire la măsurile operaționale de protecție a țintelor vulnerabile.
Constatările evaluării arată că, din cauza naturii transversale a provocărilor legate de terorism, criminalitatea gravă și criminalitatea informatică, ar trebui exploatate și mai mult sinergiile între politica de securitate și alte politici conexe, la nivelul UE. De exemplu, este nevoie de o cooperare mai strânsă între autoritățile polițienești, poliția de frontieră și autoritățile vamale. De asemenea, ar trebui întărite legăturile între politica de securitate și politica de transporturi în domenii precum securitatea aviației sau securitatea maritimă. Comisia a răspuns la această nevoie de acțiune trans-sectorială creând un portofoliu dedicat uniunii securității, atribuit unui comisar care este asistat de un grup operativ orizontal, beneficiind de expertiza tuturor departamentelor Comisiei.
Evaluarea arată că dimensiunea europeană le oferă valoare adăugată autorităților naționale și prin faptul că reunește actori diferiți din afara sectorului public. În acest sens, părțile implicate fac referire la importanța cooperării între autoritățile publice și întreprinderi în ceea ce privește combaterea criminalității informatice sau a radicalizării on-line, precum și la importanța implicării practicienilor, a cadrelor universitare și a cercetătorilor de la nivel local în eforturile de prevenire a radicalizării violente în cadrul comunităților. Comisia va continua să sprijine această activitate prin entități cum ar fi Forumul UE pentru internet sau Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. De asemenea, Comisia va lua în considerare organizarea periodică de dialoguri strategice privind politica de securitate cu o gamă largă de părți interesate.
Soluții împotriva amenințărilor aflate în permanentă schimbare
Pentru politica UE în materie de securitate, una dintre provocări este nevoia de a actualiza în permanență instrumentele și mecanismele disponibile, pentru a ține pasul cu modificările naturii amenințărilor la adresa securității. Evaluarea arată că amenințările noi și emergente au impus în mod repetat o revizuire punctuală a instrumentelor sau a legislației UE privind securitatea internă. În domeniul luptei împotriva terorismului, cadrul conceptual general pentru acțiunile UE în materie de securitate internă a rămas valabil și a permis adaptarea instrumentelor și mecanismelor individuale, ca răspuns la schimbările rapide din mediul de securitate.
Comisia va continua să evalueze necesitatea unor modificări punctuale ale instrumentelor și mecanismelor existente în materie de securitate internă. Un exemplu recent este crearea unui Grup de experți la nivel înalt privind radicalizarea 22 , al cărui rol este să faciliteze dezvoltarea în continuare a politicilor UE, ca răspuns la un nivel fără precedent al fenomenului radicalizării. Un alt exemplu este viitoarea revizuire a Strategiei de securitate cibernetică din 2013, pentru a furniza un răspuns informat și eficace la amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă criminalitatea informatică.
Noua Comisie specială privind terorismul din cadrul Parlamentului European 23 va oferi o oportunitate suplimentară de a stabili dacă măsurile UE de combatere a terorismului sunt adaptate la amenințările în schimbare din Europa și de a identifica obstacolele practice și juridice care trebuie înlăturate. Comisia va contribui activ la lucrările comisiei speciale și va încerca să obțină un rezultat care să ofere o bază pentru alte acțiuni comune cu Comisia Parlamentului European pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și cu Consiliul.
III. PUNEREA ÎN APLICARE A DOSARELOR PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE
1. Inițiative legislative
La 13 iulie 2017, Comisia a adoptat o propunere 24 de regulament care să împiedice importul și depozitarea în UE a bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe, astfel încât să reducă traficul de bunuri culturale, să combată finanțarea terorismului și să protejeze patrimoniul cultural. Aceasta este o nouă etapă din punerea în aplicare a Planului de acțiune din februarie 2016 pentru intensificarea luptei împotriva finanțării terorismului 25 . Ea reprezintă, de asemenea, un răspuns la apelul lansat de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 26 de a lua măsuri de combatere a comerțului ilicit și a traficului cu bunuri culturale, în special atunci când bunurile provin dintr-un mediu în care se înregistrează conflicte armate și când acțiunile sunt efectuate de către sau în beneficiul unor grupări teroriste. Odată adoptată de colegiuitori, propunerea Comisiei va stabili o definiție comună pentru bunurile culturale la import, va determina importatorii să dea dovadă de diligență atunci când cumpără bunuri culturale din țări terțe, va stabili informațiile standardizate necesare pentru a certifica legalitatea produselor și va furniza instrumente eficace de descurajare a traficului. Comisia invită colegiuitorii să trateze această propunere cu prioritate.
S-au înregistrat noi evoluții și în ceea ce privește dezvoltarea unor sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru frontiere și securitate. La 12 iulie 2017, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din cadrul Parlamentului European și Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER) din cadrul Consiliului au confirmat acordul la care s-a ajuns cu privire la sistemul de intrare/ieșire (EES). Propus de către Comisie în aprilie 2016 27 , sistemul va înregistra datele referitoare la intrarea și ieșirea resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE și, prin urmare, va contribui la îmbunătățirea gestionării frontierelor externe și a securității interne. Acordul politic privind sistemul de intrare/ieșire reprezintă un pas important în direcția interoperabilității depline a sistemelor de informații ale UE până în 2020, în conformitate cu noua abordare a Comisiei privind gestionarea datelor în materie de frontiere și securitate 28 . La reuniunea de informare a Consiliului Justiție și Afaceri Interne desfășurată la Tallinn în zilele de 6-7 iulie 2017, statele membre și-au reafirmat angajamentul de a trata cu prioritate interoperabilitatea sistemelor de informații. Comisia invită colegiuitorii să accelereze lucrările la propunerile legislative conexe legate de sistemele de informații care sunt în curs de dezbatere 29 .
Continuă măsurile de aplicare a sistemelor existente și de maximizare a beneficiilor lor – un alt element important pentru a asigura sisteme de informații mai puternice și mai inteligente pentru frontiere și securitate. Ca parte a sprijinului acordat pentru transpunerea Directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), serviciile Comisiei au organizat, la 22 iunie 2017, o a cincea reuniune cu experți din statele membre pentru a face schimb de cunoștințe, de expertiză și de bune practici. Întrucât termenul de transpunere este 25 mai 2018 – în mai puțin de un an – Comisia a încurajat din nou statele membre să își intensifice eforturile pentru a asigura înființarea în timp util a unui sistem PNR funcțional. Acesta este un instrument important pentru reacția la amenințarea terorismului. Comisia a trimis scrisori acelor state membre care par să fie mai puțin avansate în procesul de transpunere, pentru a analiza posibilele obstacole cu care s-ar putea confrunta și a evalua dacă li se poate acorda sprijin suplimentar, inclusiv sprijin bilateral oferit de state membre care se află într-un stadiu avansat de transpunere a Directivei privind PNR.
Dacă unele state membre au făcut progrese în transpunerea Deciziilor Prüm 30 , Comisia a trebuit să își utilizeze uneori prerogativele legate de neîndeplinirea obligațiilor pentru a asigura aplicarea deplină a acestora. În acest scop, Comisia a trimis avize motivate Croației, Irlandei și Italiei la 18 mai 2017. Comisia va continua să își exercite prerogativele care i-au fost acordate prin tratate, dar în același timp va continua să sprijine statele membre oferind finanțare pentru punerea în aplicare în cadrul programelor naționale, prin Fondul pentru securitate internă, componenta Poliție. Ea va suplimenta cu 22 de milioane EUR fondurile disponibile pentru aceste programe naționale în 2017. Banii pot fi folosiți pentru punerea în aplicare a Deciziilor Prüm.
La 7 iulie 2017, miniștrii justiției au dezbătut propunerea Comisiei privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare 31 , în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, desfășurată la Tallinn. Comisia invită colegiuitorii să acționeze rapid în ceea ce privește această propunere, pentru a îmbunătăți recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere.
2. Aplicarea unor acțiuni nelegislative
Combaterea radicalizării on-line rămâne o prioritate în lupta împotriva terorismului, iar Comisia își accelerează activitățile de sprijinire a statelor membre în acest domeniu. În urma unei reuniuni a Forumului UE pentru internet 32 , desfășurată la nivel de înalți funcționari la 27 iunie 2017, membrii acestui forum au stabilit, la 17 iulie 2017, un Plan de acțiune pentru combaterea materialelor teroriste din mediul on-line. Măsurile prevăzute în acest plan sunt menite să accelereze detectarea automată a conținutului terorist ilegal de pe internet, să încurajeze partajarea tehnologiilor și instrumentelor aferente cu întreprinderile mai mici, să garanteze implementarea și utilizarea așa-numitei „baze de date cu coduri hash” și să ofere partenerilor din societatea civilă instrumentele necesare pentru a promova discursuri alternative. Având în vedere caracterul urgent al situației, serviciile Comisiei vor convoca în septembrie o altă reuniune a Forumului UE pentru internet la nivel de înalți funcționari și va prezenta un raport referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune în cadrul unuia dintre următoarele rapoarte privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală.
Atacurile teroriste recente au dovedit, încă o dată, că trebuie să consolidăm protecția țintelor vulnerabile și să găsim soluții inovatoare de protejare a locurilor aglomerate. În zilele de 3031 mai 2017, serviciile Comisiei au organizat un atelier cu experți din statele membre și din țările terțe, pentru a face schimb de bune practici și de lecții învățate privind protecția țintelor vulnerabile. Acest atelier, organizat în cadrul Forumului mondial pentru combaterea terorismului, a completat eforturile lansate în februarie 2017 de a elabora o politică a UE și o platformă pentru practicieni care să îmbunătățească reziliența UE în fața atacurilor asupra țintelor vulnerabile. Mai mult, ca o măsură de ordin practic susținută de Comisie, forțele speciale de intervenție din Belgia și Țările de Jos au desfășurat la 29 iunie 2017 un exercițiu transfrontalier de simulare a unor atacuri teroriste sincronizate asupra unor școli publice. Exercițiul a implicat polițiști, personal de primă intervenție și echipe de intervenție de stat în caz de urgență și a avut scopul de a evalua gradul de pregătire și funcțiile de gestionare a crizelor în caz de atacuri desfășurate simultan în țări învecinate. Serviciile Comisiei vor organiza o sesiune de informare specială, în care toate statele membre vor putea afla care sunt cele mai bune practici constatate în urma acestui exercițiu.
Finanțarea UE este un instrument important de sprijinire a statelor membre în aplicarea măsurilor necesare pentru a construi o uniune a securității eficace și reală. Având în vedere modul în care evoluează amenințările reprezentate de terorism, crima organizată și criminalitatea informatică, Comisia va oferi în 2017 finanțare în valoare de 90 de milioane EUR pentru a sprijini acțiunile Uniunii din cadrul Fondului pentru securitate internă, componenta Poliție 33 , dublând suma furnizată în 2016. Programul anual de lucru corespunzător 34 , care stabilește prioritățile de finanțare pentru acțiunile transfrontaliere specifice în domeniul securității interne, intenționează să sprijine statele membre în eforturile lor de combatere a terorismului prin intermediul unor proiecte care să împiedice finanțarea terorismului, să combată radicalizarea, să sprijine societatea civilă în diseminarea de discursuri alternative la cele radicaliste și să protejeze mai bine infrastructura critică. Comisia intenționează să ofere finanțare și pentru proiectele transfrontaliere menite să combată infracțiuni prioritare precum traficul de persoane, traficul de droguri, traficul cu arme de foc și infracțiunile împotriva mediului 35 .
Pentru prima dată în Fondul pentru securitate internă, componenta Poliție, programul anual de lucru 2017 intenționează să ofere finanțare pentru proiecte de combatere a criminalității informatice. Aceasta pentru că amenințările cibernetice au luat amploare, după cum o demonstrează recentele atacuri informatice și faptul că, pentru aproape toate tipurile de criminalitate organizată, infractorii folosesc tehnologii cu tot mai multă pricepere, provocând pagube tot mai mari. Pentru a consolida schimbul de informații, Comisia intenționează să ofere finanțare pentru proiecte care urmăresc maximizarea avantajelor sistemelor de informații deja implementate la nivelul UE. Această măsură reprezintă o prioritate pentru activitățile menite să asigure sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate 36 și va sprijini eforturile de asigurare a interoperabilității sistemelor de informații ale UE 37 . În cele din urmă, Comisia intenționează să furnizeze fonduri pentru consolidarea cooperării polițienești transfrontaliere, în conformitate cu recomandarea sa din mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen. 38 .
Aceste fonduri vor suplimenta sprijinul furnizat statelor membre prin intermediul programelor lor naționale din cadrul Fondului pentru securitate internă, componenta Poliție. Pentru perioada 2014-2020, Comisia prevede o sumă totală de 754 de milioane EUR pentru 26 state membre dedicată măsurilor de combatere a criminalității și de gestionare a riscurilor și a crizelor 39 . Fondurile pot fi folosite pentru o gamă variată de inițiative menite să asigure un nivel ridicat de securitate în UE, cum ar fi crearea de sisteme de informații, achiziționarea de echipamente operaționale, promovarea programelor de formare și asigurarea cooperării operaționale. S-a constatat însă că rata de absorbție a acestor fonduri în statele membre este prea mică. De aceea, Comisia invită statele membre să utilizeze la maximum această sursă de finanțare pentru a concretiza prioritățile legate de uniunea securității.
3. Dimensiunea externă
În zilele de 7-8 iulie 2017, liderii G20 au adoptat la summitul din Hamburg un Plan de acțiune privind combaterea terorismului. Făcând apel la luarea unor măsuri care să contracareze amenințarea în schimbare a luptătorilor teroriști străini care se întorc în țară, să faciliteze schimbul de informații, să împiedice finanțarea terorismului și să combată radicalizarea și utilizarea internetului în scopuri teroriste, Planul de acțiune confirmă prioritățile de acțiune stabilite prin politicile UE legate de uniunea securității. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii din afara UE pentru punerea în aplicare a acestor politici.
La 26 iulie 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis un aviz cu privire la compatibilitatea cu tratatele a acordului dintre UE și Canada referitor la transferul și prelucrarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) 40 . Acordul a fost semnat în 2014, iar Consiliul a solicitat Parlamentului European să îl aprobe. Parlamentul European a decis să sesizeze Curtea de Justiție pentru a stabili dacă acordul preconizat este compatibil cu legislația UE care garantează respectarea vieții private și de familie și protecția datelor cu caracter personal. Comisia va reveni la această chestiune în cadrul următorului raport privind progresele înregistrate către uniunea securității, care va fi prezentat în septembrie 2017.
Miniștrii justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE și din țările Parteneriatului estic s-au întâlnit la Tallinn, în ziua de 7 iulie, în cadrul unei reuniuni informale la care au discutat în principal despre lupta împotriva criminalității cibernetice, despre lupta anticorupție și despre o serie de reforme judiciare esențiale. Aceștia și-au reafirmat angajamentul de a lua noi măsuri de combatere a criminalității informatice și de sporire a securității cibernetice. Ei au discutat despre provocările legislative și operaționale în lupta împotriva criminalității informatice, cu perspectiva de a consolida cooperarea la nivel regional și internațional și de a lua noi măsuri în cadrul grupului privind statul de drept din Parteneriatul estic.
La 19 iunie 2017, Consiliul Afaceri Externe a adoptat concluzii privind aspectele externe ale securității maritime, în care evidențiază faptul că UE joacă un rol important în asigurarea securității maritime în întreaga lume și solicită intensificarea schimbului de informații și de bune practici, precum și îmbunătățirea coordonării inițiativelor UE și a cooperării internaționale pe mare, pentru a face față noilor provocări și amenințări de pe mări.
La 17 iulie 2017, Consiliul Afaceri Externe a discutat despre prioritățile pentru punerea în aplicare a Strategiei globale pentru politica externă și de securitate comună a UE în perioada 2017-2018. Miniștrii au subliniat nevoia de a consolida și mai mult legătura dintre dimensiunea internă și cea externă a acțiunilor legate de securitate, combaterea terorismului și contracararea amenințărilor hibride. De asemenea, au convenit asupra a două noi direcții pentru lucrările viitoare cu privire la guvernanța globală și cooperarea regională: consolidarea securității maritime și sporirea securității cibernetice în Uniune.
La 19 iulie 2017, Comisia și Înaltul Reprezentant al UE au prezentat un raport 41 referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Cadrului comun privind contracararea amenințărilor hibride 42 , convenit în aprilie 2016. Raportul analizează evoluția a 22 de acțiuni menite să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește amenințările hibride, să consolideze reziliența în contextul acestor amenințări și să intensifice cooperarea dintre UE și NATO.
În contextul parteneriatului strategic și al cooperării între UE și NATO, Consiliul Afaceri Generale din 19 iunie 2017 a adoptat concluzii privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului comun de propuneri (42 de acțiuni) aprobate de miniștrii UE și NATO la 6 decembrie 2016. Raportul privind progresele înregistrate subliniază nevoia de cooperare între cele două organizații, într-un mediu strategic în care atât UE, cât și NATO se confruntă cu provocări fără precedent și niciuna dintre organizații nu dispune de toată gama de instrumente necesare pentru a răspunde singură acestor provocări în materie de securitate. Raportul arată că activitățile celor două organizații sunt complementare și contribuie la realizarea unui obiectiv comun. Cooperarea între UE și NATO este consolidată și mai mult datorită înființării Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, cu sediul la Helsinki și a Celulei UE de fuziune împotriva amenințărilor hibride, care interacționează cu noul Serviciu NATO de analiză a amenințărilor hibride.
IV. CONCLUZII
Prezentul raport se axează pe concluziile desprinse de Comisie din evaluarea cuprinzătoare a acțiunilor Uniunii în domeniul securității interne, publicată împreună cu acest raport. Rezultatul general al evaluării este pozitiv și confirmă relevanța și eficacitatea acțiunilor Uniunii în domeniul securității interne. Totuși, Comisia va continua să ia măsuri pentru a elimina obstacolele și lacunele identificate: (1) va sprijini punerea în aplicare integrală a măsurilor UE, (2) va reduce complexitatea instrumentelor UE, (3) va consolida în continuare capacitățile, la nivelul UE, prin punerea în comun a resurselor și (4) va căuta soluții împotriva amenințărilor aflate în schimbare. Comisia va prezenta evaluarea cuprinzătoare Parlamentului European și Consiliului și încurajează cele două instituții să se angajeze într-un dialog pentru a analiza constatările sale.
Următorul raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește uniunea securității va fi prezentat în septembrie 2017.
SWD(2017) 278 final (26.7.2017).
http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2017/06/22-23-euco-conclusions_pdf/ .
http://www.consilium.europa.eu/press-releases-pdf/2017/7/47244662401_en.pdf .
http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/05/26-statement-fight-against-terrorism/ .
Centrul european de combatere a terorismului (CECT), Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) și Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (EMSC).
A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la Orientările operaționale privind luarea în considerare a drepturilor fundamentale în cadrul evaluărilor de impact ale Comisiei [SEC (2011) 567 final, 6.5.2011].
A se vedea Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 261 final, 16.5.2017].
Mai precis Decizia-cadru privind lupta împotriva crimei organizate (Decizia-cadru a Consiliului 2008/841/JAI, 24.10.2008).
Deciziile 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului (23.6.2008).
Directiva (UE) 2016/681 (27.4.2016).
SWD(2016) 426 final (28.11.2016).
Directiva (UE) 2016/1148 (6.7.2016).
Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).
Directiva (UE) 2015/849 (20.5.2015).
Directiva (UE) 2017/541 (15.3.2017).
A se vedea Comunicarea „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” [COM(2016) 205 final, 6.4.2016].
A se vedea Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 261 final, 16.5.2017].
A se vedea Al optulea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 354 final, 29.6.2017].
COM(2014) 713 final, COM(2014) 714 final și COM(2014) 715 final (28.11.2014). Aceste propuneri s-au bazat pe o evaluare a actelor legislative legate de spațiul de libertate, securitate și justiție, realizată în contextul expirării dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Protocolul 36 la Tratatul de la Lisabona.
Regulamentul (UE) 2016/93, Regulamentul (UE) 2016/94 și Regulamentul (UE) 2016/95 (20.1.2016).
Regulamentul (UE) 2015/2219 (25.11.2015).
A se vedea Al optulea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 354 final, 29.6.2017].
COM(2017) 375 final (13.7.2017).
COM(2016) 50 final (2.2.2016). Pentru o prezentare a situației actuale a punerii în aplicare a Planului de acțiune, a se vedea Al optulea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 354 final, 29.6.2017].
Rezoluția 2347 a Consiliului de Securitate al ONU (24.3.2017).
COM(2016) 194 final (6.4.2016).
A se vedea Al șaptelea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 261 final, 16.5.2017].
Este vorba despre propunerea de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) [COM(2016) 731 final, 16.11.2016], propunerile de consolidare a Sistemului de informații Schengen [COM(2016) 881 final, 882 final și 883 final, 21.12.2016], propunerea privind Eurodac [COM(2016) 272 final, 4.5.2016] și despre propunerea suplimentară de facilitare în UE a schimbului de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, prin îmbunătățirea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) [COM(2017) 344 final, 29.6.2017].
Aceste decizii ale Consiliului (Deciziile 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului, 23.6.2008) acordă o atenție deosebită combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere. Ele au introdus norme și proceduri care le permit statelor membre să efectueze rapid căutări în fișierele de analiză ADN, în sistemele de identificare a amprentelor digitale și în bazele de date cu datele de înmatriculare ale vehiculelor aparținând altor state membre. Deciziile Consiliului ar fi trebuit să fie puse în aplicare în totalitate de către statele membre până în august 2011.
COM(2016) 819 final (21.12.2016).
În ultimii doi ani, Comisia a colaborat, în cadrul Forumului UE pentru internet, cu platforme majore de internet, cu statele membre și cu alți actori pentru a asigura eliminarea voluntară a conținutului terorist din mediul on-line și pentru a sprijini organizațiile de societate civilă în eforturile lor de a disemina discursuri alternative.
Regulamentul (UE) nr. 513/2014 (16.4.2014).
Comisia intenționează să adopte în septembrie 2017 programul anual de lucru pe 2017 pentru acțiunile Uniunii din cadrul Fondului pentru securitate internă, componenta Poliție.
A se vedea infracțiunile stabilite ca fiind prioritare în cel de Al șaselea raport privind progresele înregistrate către realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 213 final, 12.4.2017].
COM(2016) 205 final (6.4.2016).
A se vedea noua abordare a Comisiei referitoare la gestionarea datelor privind frontierele și securitatea, astfel cum a fost prezentată în cel de Al șaptelea raport privind progresele înregistrate către realizarea unei uniuni a securității efective și reale [COM(2017) 261 final, 16.5.2017].
C(2017) 3349 final (12.5.2017).
Toate statele membre, cu excepția Danemarcei și a Regatului Unit, participă la punerea în aplicare a Fondului pentru securitate internă, componenta Poliție.
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2017-07/cp170084ro.pdf .
JOIN (2017) 30 final (19.7.2017).
JOIN (2018)18 final (6.4.2016).