COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.6.2017

COM(2017) 354 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al optulea raport privind progresele înregistrate în realizarea unei uniuni a securității efective și reale

I.INTRODUCERE

Acesta este cel de al optulea raport lunar referitor la progresele înregistrate în realizarea unei uniuni a securității efective și reale. Raportul prezintă evoluțiile înregistrate în cadrul a doi piloni principali: pe de o parte, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și a mijloacelor de care dispun acestea și, pe de altă parte, consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.

În ultimele săptămâni, Europa a fost din nou lovită de o serie de atacuri teroriste. La 22 mai 2017, Manchester a fost victima unui atac terorist atroce, când o bombă a fost activată în afara unei săli de concerte, ucigând 22 de persoane, multe dintre acestea fiind adolescenți. Douăsprezece zile mai târziu, la 3 iunie 2017, Londra a fost atacată din nou, atunci când teroriștii au intrat cu o furgonetă, la întâmplare, în trecătorii de pe Podul Londrei înainte de a-și continua asaltul ucigaș pe jos, cu cuțite, în piața Borough din apropiere. La 18 iunie, un atac similar cu o furgonetă în apropriere de o moschee a ucis și a rănit credincioși nevinovați. Cel mai recent, la 19 iunie 2017, un terorist a încercat să atace mai mulți ofițeri de poliție pe bulevardul Champs-Élysées din Paris, dar a fost împușcat mortal. La 20 iunie 2017, forțele de securitate belgiene au împușcat mortal un atentator sinucigaș cu bombă în Gara Centrală din Bruxelles, a cărui bombă nu a detonat. Volumul și ritmul acestor atacuri evidențiază din nou importanța vitală a combaterii extremismului violent și a provocării cu care se confruntă statele membre, atât în sensul contracarării atacurilor, cât și al prevenirii și combaterii radicalizării care le alimentează.

Prezentul raport prezintă măsurile luate la nivelul UE pentru prevenirea și combaterea radicalizării, evaluând progresele realizate ca răspuns la provocările radicalizării la un an de la adoptarea Comunicării Comisiei din iunie 2016 privind sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent 1 . De asemenea, raportul furnizează o actualizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a altor dosare prioritare privind securitatea, împreună cu măsurile ulterioare luate pentru a îmbunătăți schimbul de informații prin interoperabilitatea sistemelor informatice și pentru a pune în aplicare Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului 2 pentru detectarea și prevenirea finanțării terorismului.

Concluziile Consiliului European 3 din 22 și 23 iunie 2017 au reiterat și întărit hotărârea Uniunii de a coopera pentru a combate răspândirea radicalizării online, a coordona activitățile de prevenire și de combatere a extremismului violent și de abordare a ideologiei acestuia, a contracara finanțarea terorismului, a facilita schimburile de informații rapide și precis direcționate dintre autoritățile de aplicare a legii, inclusiv cu partenerii de încredere, și a îmbunătăți interoperabilitatea dintre bazele de date. Recenta declarație de la Taormina 4 din cadrul Summitului G7 privind combaterea terorismului și a extremismului violent a trimis un semnal puternic al hotărârii internaționale de a combate amenințarea tot mai mare a terorismului și a subliniat necesitatea unor acțiuni concertate la nivel mondial.

În cele din urmă, prezentul raport abordează, de asemenea, amenințarea cibernetică crescută și stabilește acțiuni pe termen scurt pentru a o contracara, pe baza experiențelor dobândite din reacția la atacul WannaCry.

II. ACȚIUNI UE ÎN SPRIJINUL PREVENIRII RADICALIZĂRII

Deși radicalizarea violentă nu este un fenomen nou, recentele atacuri teroriste la nivelul UE au indicat atât viteza alarmantă, cât și amploarea la care unii cetățeni ai UE s-au radicalizat. Recrutorii teroriști desfășoară o serie de tehnici diferite care vizează persoanele vulnerabile. Utilizarea instrumentelor de comunicare digitală constituie provocări noi și speciale pentru autoritățile statelor membre. Combaterea radicalizării, prin intermediul unui răspuns pluridimensional la nivelul UE, atât online, cât și offline, joacă, prin urmare, un rol-cheie în sprijinirea statelor membre în combaterea terorismului.

Pentru a combate radicalizarea online, Comisia a colaborat în ultimii doi ani cu platforme internet cheie, inclusiv în cadrul Forumului UE pentru internet, pentru a asigura eliminarea voluntară a conținutului cu caracter terorist din mediul online. În cadrul acestor activități, sau înregistrat progrese reale în eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online 5 și în combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online 6 , dar mai sunt încă multe de făcut. Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 prevăd: „pornind de la lucrările Forumului UE pentru internet, Consiliul European așteaptă din partea industriei de sector să instituie un forum al industriei de sector și să dezvolte tehnologii și instrumente noi care să îmbunătățească detectarea automată și eliminarea conținutului care incită la acte teroriste. Acest lucru ar trebui completat prin măsuri legislative relevante la nivelul UE, dacă este necesar”. La 27 iunie 2017, Comisia a găzduit o reuniune a înalților funcționari ai Forumului UE pentru internet pentru a conveni asupra unor acțiuni suplimentare ce se impun a fi întreprinse împreună cu principalii furnizori de servicii internet în vederea combaterii conținutului cu caracter terorist din mediul online. Scopul este ca platformele internet să acționeze mai mult, în special pentru a intensifica detectarea automată a conținutului cu caracter terorist, pentru a face schimb de tehnologii și instrumente conexe cu societățile mai mici și pentru a utiliza la maximum „baza de date de coduri hash”, inclusiv prin acordarea accesului Europol la informații cheie și dezvoltarea unui sistem de raportare privind conținutul cu caracter terorist eliminat. În plus, pentru a completa activitatea desfășurată de Unitatea de semnalare a conținutului online din cadrul Europol, Comisia invită toate statele membre să înființeze Unități naționale de semnalare a conținutului online și să dezvolte o rețea între acestea pentru cooperarea comună cu platformele internet și Unitatea de semnalare a conținutului online din cadrul Europol.

După cum o dovedesc atacurile recente, amploarea fără precedent a radicalizării impune și măsuri suplimentare în sprijinul prevenirii și al combaterii radicalizării la nivel național și local. Comisia va înființa rapid 7 un Grup de experți la nivel înalt privind radicalizarea, pentru a facilita elaborarea în continuare a politicilor UE în acest domeniu. Grupul va avea sarcina de a impulsiona activitatea ulterioară în domenii cu prioritate ridicată, cum ar fi radicalizarea în închisori, propaganda teroristă online și întoarcerea luptătorilor teroriști străini. Activitatea Grupului va viza consolidarea Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care s-a aflat în fruntea activității Comisiei de a sprijini statele membre în acest domeniu, colaborând cu profesioniști locali la nivel comunitar 8 . Cel mai recent, la 19 iunie 2017, rețeaua a prezentat un manual de „Răspunsuri la persoanele returnate” pentru a sprijini statele membre în abordarea provocărilor ridicate de întoarcerea luptătorilor teroriști străini. Acest manual oferă o imagine de ansamblu asupra abordărilor elaborate de profesioniști în analizarea diferitelor scenarii ale persoanelor care se întorc din zonele de conflict. În lunile următoare, rețeaua va organiza o serie de ateliere pentru autoritățile naționale pentru a elabora în continuare aceste practici și pentru a încuraja acțiunile în statele membre.

Provocările complexe în materie de radicalizare necesită un răspuns pluridimensional, inclusiv măsuri pe termen lung, conform Comunicării din iunie 2016 pentru prevenirea radicalizării care duce la extremism violent 9 . În ultimul an, Comisia a implementat majoritatea acțiunilor-cheie identificate în alte domenii referitoare la prevenirea și combaterea radicalizării 10 . Pentru a sprijini statele membre în combaterea radicalizării în închisori, a fost înființat un Grup pentru penitenciare și eliberarea condiționată în cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare pentru a oferi orientări profesioniștilor de primă linie, cum ar fi personalul din penitenciare și de supraveghere, psihologi și reprezentanți religioși. Educația joacă un rol cheie în prevenirea radicalizării, iar Comisia a întreprins o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a Declarației de la Paris privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație. Programul Erasmus+ este esențial în acest sens 11 . Având în vedere legăturile dintre marginalizare, vulnerabilitate și radicalizare, Pilonul european al drepturilor sociale 12 , adoptat la 26 aprilie 2017, este un element important în abordarea unora dintre cauzele profunde ale radicalizării și ale extremismului violent 13 . Pentru a consolida coeziunea societăților europene, Comisia pune în aplicare și Planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe 14 printr-un set amplu de măsuri pentru a sprijini statele membre și alți actori în eforturile lor de integrare.

Pe plan extern, UE desfășoară activități în cadrul forumurilor internaționale — în special Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și instituțiile 15 care provin din Forumul mondial pentru combaterea terorismului — pentru a sprijini prevenirea și combaterea radicalizării în țările partenere din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și regiunea Africii de Nord, inclusiv formarea de profesioniști în domeniu și sprijin financiar acordat inițiativelor locale care se angajează în eforturi de prevenire. În 2018 va fi lansată o nouă inițiativă Erasmus+ Virtual Youth Exchange pentru a spori gradul de conștientizare și înțelegere interculturală între tinerii din interiorul și din afara UE. Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a utilizat, de asemenea, experți în sprijinirea acțiunilor preventive în Turcia, Balcanii de Vest și Tunisia.

III. ACȚIUNI UE PENTRU COMBATEREA AMENINȚĂRILOR CIBERNETICE ȘI A CRIMINALITĂȚII INFORMATICE

Atacul WannaCry de tip ransomware din luna mai 2017 a reprezentat un semnal de alarmă care a evidențiat lacune în cadrul actual al securității cibernetice, în special în ceea ce privește pregătirea și cooperarea. Așa cum a anunțat deja înaintea atacului, în revizuirea pe termen mediu a pieței unice digitale, Comisia își accelerează activitatea în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin revizuirea Strategiei privind securitatea cibernetică din 2013. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei actuale. Scopul este de a identifica lacunele care vor fi abordate în revizuirea Strategiei în septembrie 2017.

În paralel cu aceasta și pentru a răspunde experiențelor dobândite din reacția la atacul WannaCry, se impun în prezent a fi întreprinse o serie de acțiuni pe termen scurt pentru a ne consolida răspunsul la numărul amenințărilor cibernetice în continuă creștere. Aceasta include necesitatea de a progresa rapid pentru a ne consolida reziliența, în special în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea operațională.

Atacul WannaCry a fost primul incident care a determinat cooperarea în cadrul rețelei echipelor naționale de intervenție în caz de incidente de securitate informatică (rețeaua CSIRT), înființată în temeiul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS). Incidentul a demonstrat că sistemul nu era încă pe deplin operațional. De asemenea, acesta a indicat o nevoie clară de accelerare a activităților în curs în vederea îmbunătățirii instrumentelor IT existente și de utilizare a unor capacități suplimentare pentru a permite o colaborare mai strânsă între CSIRT-urile naționale. Pentru a consolida aceste echipe, Comisia va acorda o finanțare în valoare de 10,8 milioane EUR către 14 state membre în cadrul mecanismului Conectarea Europei, cu proiecte pe doi ani începând cu luna septembrie 2017. O altă cerere de propuneri este în prezent deschisă, iar toate celelalte state membre sunt invitate să își depună cererile de finanțare.

Centrul european de combatere a criminalității cibernetice (EC3) din cadrul Europol a condus răspunsul autorităților de aplicare a legii la acest atac. Pentru a consolida centrul și serviciile pe care le furnizează, este necesară dotarea acestuia cu competențe IT suplimentare. În acest scop, până în luna septembrie 2017, Consiliul de administrație al Europol trebuie să îmbunătățească posibilitățile de recrutare a specialiștilor IT în baza normelor interne ale Europol. Această activitate în cadrul Europol va fi susținută în continuare de personal suplimentar în 2018.

Echipa de intervenție în caz de urgență informatică a UE (CERT-UE) sprijină instituțiile UE să se protejeze împotriva atacurilor voluntare și rău intenționate care ar prejudicia integritatea bunurilor lor IT și ar afecta interesele UE. Comisia va accelera în continuare procesul formal de stabilizare a CERT-UE, încheind acorduri între instituțiile și organismele relevante în vederea consolidării răspunsului colectiv la amenințări. Aceasta include Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții. Comisia va semna în scurt timp un acord administrativ interinstituțional cu celelalte instituții și organisme.

Aceste acțiuni pe termen scurt fac parte din revizuirea mai amplă a Strategiei privind securitatea cibernetică din 2013 care va urma în luna septembrie 2017, însoțită de acțiunile necesare pentru consolidarea rezistenței și securității cibernetice a Uniunii. În Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 este salutată intenția Comisiei de a revizui, în luna septembrie, Strategia de securitate cibernetică și de a propune noi acțiuni specifice înainte de sfârșitul anului.

O descurajare reușită necesită și o trasabilitate, detectare, investigare și urmărire penală eficiente. Accesul la probele electronice reprezintă un aspect esențial în acest sens. În prezent, cadrele justiției penale încă reflectă conceptele tradiționale al teritorialității și sunt contestate de natura inter-jurisdicțională a serviciilor electronice și a fluxurilor de date. În Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 se subliniază că un acces efectiv la probele electronice este esențial pentru combaterea infracțiunilor grave și a terorismului și că, sub rezerva unor garanții adecvate, disponibilitatea datelor ar trebui să fie asigurată. În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 iunie 2017, miniștrii au exprimat un sprijin larg pentru măsurile practice propuse de Comisie pentru îmbunătățirea situației în cadrul legislativ actual. De asemenea, miniștrii au invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă cât mai curând posibil, ținând seama de provocările tehnice și juridice. Pe această bază, Comisia va continua să pună în aplicare măsuri practice și, în timp ce va lucra la o evaluare a impactului, să comunice posibilele acțiuni legislative viitoare care vor fi prezentate cât mai curând posibil.

Criptarea este o problemă la fel de importantă în acest context. Criptarea este vitală pentru protejarea securității cibernetice și a datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, utilizarea sa abuzivă de către infractori creează provocări semnificative în lupta împotriva formelor grave de criminalitate, inclusiv criminalitatea informatică și terorismul. În Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 se solicită abordarea provocărilor reprezentate de sistemele care le permit teroriștilor să comunice în moduri pe care autoritățile competente nu le pot accesa, printre care criptarea de la un capăt la altul („end-to-end”), dar cu menținerea totodată a beneficiilor acestor sisteme pentru protecția vieții private, a datelor și a comunicațiilor. Astfel cum a solicitat Consiliul Justiție și Afaceri Interne în decembrie 2016, Comisia cooperează îndeaproape cu agențiile și sectorul industrial al UE pentru a identifica modalitățile de sprijinire a autorităților de aplicare a legii în depășirea celor mai importante provocări, luând în considerare implicațiile pentru securitatea informatică și drepturile fundamentale. Împreună cu Europol, Eurojust, Agenția europeană pentru securitatea rețelelor și a informațiilor (ENISA) și Agenția pentru drepturi fundamentale a UE, Comisia a discutat toate aspectele acestei probleme importante cu toți experții din domeniu, în cadrul unei serii de ateliere. Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului rapoarte cu privire la constatările sale până în luna octombrie 2017.

Pe plan extern, la 19 iunie 2017, Consiliul a convenit să elaboreze un cadru privind un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare, setul de instrumente pentru diplomația cibernetică 16 . Cadrul privind un răspuns diplomatic comun al UE va utiliza pe deplin măsurile din cadrul politicii externe și de securitate comune, inclusiv, dacă este necesar, măsuri restrictive. Orice răspuns comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare trebuie să fie proporțional cu sfera de aplicare, amploarea, durata, intensitatea, complexitatea, sofisticarea și impactul activității cibernetice. Cadrul urmărește să încurajeze cooperarea, să faciliteze atenuarea amenințărilor imediate și pe termen lung și să influențeze comportamentul pe termen lung al potențialilor agresori. Împreună cu statele membre, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor institui orientări de punere în aplicare în următoarele luni, inclusiv studii preliminare, proceduri de comunicare și exerciții.

IV. PUNEREA ÎN APLICARE A ALTOR DOSARE PRIORITARE ÎN MATERIE DE SECURITATE

1. Etape următoare în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de informații

După cum se prevede în cel de-al șaptelea raport de activitate, 17 Comisia întreprinde acțiuni suplimentare pentru punerea în aplicare a noii abordări a gestionării datelor privind frontierele și securitatea. La 28 iunie 2017, Comisia a prezentat o propunere legislativă 18 de consolidare a mandatului Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (eu-LISA). 19 Agenția va juca un rol crucial în acțiunile tehnice având ca scop interoperabilitatea sistemelor de informații, inclusiv prin analizele tehnice în curs privind soluțiile identificate în acest sens. Sub rezerva adoptării de către colegiuitori a propunerilor legislative relevante, modificările propuse în raport cu mandatul său vor atribui eu-LISA responsabilitatea elaborării soluțiilor în materie de interoperabilitate, asigurând astfel punerea în aplicare la nivel tehnic a acestei noi abordări. În Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 este indicată importanța interoperabilității sistemelor de informații pentru securitatea internă și combaterea terorismului.

La 28 iunie 2017, Comisia a prezentat și o propunere suplimentară la propunerea sa din ianuarie 2016 20 de facilitare, în UE, a schimbului de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe prin Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). 21 Această propunere suplimentară răspunde discuțiilor cu colegiuitorii privind propunerea de anul trecut și face parte din abordarea Comisiei privind interoperabilitatea sistemelor de informații. Îmbunătățirea sistemului ECRIS în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe este o prioritate legislativă identificată în Declarația comună 22 a președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

S-au înregistrat progrese și cu privire la alte dosare prioritare în materie de sisteme de informații. Discuțiile au continuat între colegiuitori cu privire la sistemul UE de intrare/ieșire propus 23 , în cadrul reuniunilor trilaterale desfășurate la 31 mai și 13, 19 și 26 iunie 2017. Consiliul a convenit asupra unei abordări generale referitoare la propunerea de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 24 , în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 și 9 iunie 2017. Votul în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European privind amendamentele la propunere depuse este prevăzut pentru luna septembrie 2017, iar negocierile trilaterale sunt așteptate să înceapă în luna octombrie 2017. Este esențial ca Parlamentul European și Consiliul să realizeze progrese în privința acestor propuneri prioritare, așa cum se subliniază din nou în concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017.

La 29 mai 2017, Comisia, împreună cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și cu Coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, au prezentat Comisiei LIBE concluziile Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de informații și interoperabilitatea 25 și noua abordare a Comisiei în ceea ce privește gestionarea datelor privind frontierele și securitatea. La 8 iunie 2017, Consiliul a adoptat concluziile 26 privind schimbul de informații și interoperabilitatea, salutând punctele de vedere ale Comisiei și calea de urmat propusă pentru realizarea interoperabilității sistemelor de informații până în 2020, pe baza recomandărilor Grupului de experți la nivel înalt. Pe baza acestor discuții, Comisia va continua să colaboreze cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a realiza interoperabilitatea sistemelor de informații până în 2020.

2. Acțiuni ale UE de eliminare a surselor și a canalelor de finanțare a terorismului

Se depun eforturi pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului din februarie 2016, pe două direcții principale de acțiune: detectarea și prevenirea finanțării terorismului și blocarea surselor de venituri. În decembrie 2016, Comisia a prezentat trei propuneri legislative pentru completarea și consolidarea cadrului juridic al UE în domeniul spălării banilor 27 , al fluxurilor ilicite de numerar 28 și al înghețării și confiscării activelor 29 . Comisia invită colegiuitorii să avanseze rapid lucrările cu privire la aceste propuneri importante.

În plus, colegiuitorii au înregistrat progrese considerabile în negocierile privind modificarea celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, pe baza unei propuneri legislative din iulie 2016 30 . Comisia își menține pe deplin angajamentul de a finaliza rapid trilogurile în curs. Cumulat, aceste măsuri completează angajamentele asumate de Comisie în Planul de acțiune 31 . De asemenea, acestea vor asigura că UE își îndeplinește obligațiile internaționale în acest domeniu, astfel cum s-a convenit în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și al Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia).

După cum se prevede în Planul de acțiune, Comisia intenționează, de asemenea, să adopte o propunere de combatere a comerțului ilicit cu bunuri culturale pentru a extinde domeniul de aplicare al actualei legislații la alte țări terțe. De asemenea, Comisia prevede o propunere de a acorda autorităților de aplicare a legii și altor autorități publice accesul la registrele conturilor bancare. Mai mult, Comisia a adoptat recent un raport privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor aferente spălării banilor și finanțării terorismului 32 , precum și un document de lucru al serviciilor Comisiei privind îmbunătățirea cooperării dintre unitățile de informații financiare. 33 În cursul acestui an, Comisia va prezenta un raport privind evaluarea în curs a necesității unor posibile măsuri suplimentare de urmărire a finanțării terorismului în UE. De asemenea, Comisia revizuiește legislația privind combaterea fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul, pentru a ține seama de noile forme de criminalitate și de contrafacere de instrumente financiare, în scopul de a diminua apariția acesteia și de a descuraja eventualele activități criminale, cum ar fi finanțarea terorismului.

3. Dimensiunea externă

Necesitatea consolidării dimensiunii externe a combaterii finanțării terorismului și a spălării banilor este evidențiată în concluziile Consiliului Afaceri Externe adoptate la 19 iunie 2017 privind dimensiunea externă a combaterii terorismului 34 . Concluziile confirmă prioritățile geografice și tematice ale viitoarei activități externe de combatere a terorismului, și anume consolidarea cooperării în domeniul combaterii terorismului cu țările terțe prioritare din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Balcanii de Vest și Turcia, precum și cu parteneri strategici și organizații internaționale. Concluziile au fost comunicate prin documentul neoficial referitor la acțiunea externă privind combaterea terorismului pe care Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia l-au prezentat statelor membre în mai 2017.

La 16 iunie 2017 a avut loc în Malta reuniunea ministerială UE-SUA pe teme de justiție și afaceri interne, prima astfel de reuniune cu noua administrație din Statele Unite ale Americii. Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua cooperarea strânsă cu UE și au subliniat necesitatea efectuării unui schimb rapid de informații în lupta împotriva terorismului și crimei organizate. Comisia a subliniat acțiunile întreprinse de UE împotriva luptătorilor teroriști străini, cu accent pe schimbul transatlantic de informații. UE și SUA au oferit actualizări cu privire la acțiunile împotriva radicalizării online și offline, la evoluția datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR), spălarea banilor, gestionarea frontierelor și securitatea aviației. În ceea ce privește riscurile legate de securitatea aviației în raport cu dispozitivele electronice personale, UE și SUA au convenit să își continue colaborarea în vederea ridicării standardelor globale în domeniul securității aviației. Comisia a furnizat statelor membre informații actualizate cu privire la discuțiile și posibilele măsuri de atenuare din cadrul Comitetului pentru securitatea aviației civile de la 21 iunie 2017 și va continua să colaboreze îndeaproape cu SUA la nivel tehnic și politic pentru a răspunde amenințărilor în evoluție.

V. CONCLUZII

Prezentul raport se concentrează asupra acțiunilor întreprinse în ultimele luni în vederea realizării unei uniuni a securității efective și reale. Creșterea numărului atacurilor teroriste din ultimele săptămâni și luni reiterează importanța acestei activități și necesitatea de a accelera atingerea obiectivelor. Acțiunile evidențiate în acest raport necesită punerea lor în aplicare de urgență pentru a contracara amenințarea sporită a terorismului, pentru a consolida cooperarea la nivelul UE în vederea prevenirii și a combaterii radicalizării, pentru a stopa finanțarea terorismului și pentru a intensifica schimbul de informații și a realiza interoperabilitatea sistemelor de informații în scopul remedierii deficiențelor de informare. Concluziile Consiliului European din 22 și 23 iunie 2017 confirmă importanța și urgența acestor activități în curs. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue și să intensifice aceste eforturi comune pentru a consolida securitatea tuturor cetățenilor.

Următorul raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității din iulie 2017 va prezenta rezultatele evaluării cuprinzătoare a acțiunii Uniunii în domeniul securității interne și concluziile Comisiei din procesul de consultare favorabil incluziunii lansat în decembrie 2016.

(1) COM(2016) 379 final (14.6.2016).

(2) COM(2016) 50 final (2.2.2016).

(3) http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2017/06/22-23-euco-conclusions_pdf/ .

(4) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/05/26-statement-fight-against-terrorism/ .

(5) Prin intermediul Unității de semnalare a conținutului online din cadrul Europol (IRU), 30 000 de materiale cu caracter terorist au fost trimise către platformele internet, cu o rată medie de eliminare de 8090 %. De asemenea, inițiativa condusă de industria internetului de a crea o „bază de date de coduri hash” asigură că, odată ce un material cu caracter terorist este retras de pe o platformă, acesta nu este încărcat pe o altă platformă.

(6) În luna mai 2016, Comisia a convenit asupra unui Cod de conduită de combatere a propagării discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, semnat de Facebook, YouTube, Twitter și Microsoft, prin care se angajează să analizeze și să elimine în mod rapid și eficient conținutul în urma notificărilor privind discursurile ilegale de incitare la ură. La un an de la adoptare, Codul a înregistrat progrese semnificative. Companiile au eliminat conținut în de două ori mai multe cazuri de discursuri ilegale de incitare la ură și într-un ritm mai rapid decât înaintea acordului privind Codul.

(7) Comisia va înființa acest grup în iulie 2017.

(8) Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a oferit statelor membre pregătire și consiliere și a elaborat un număr mare de bune practici, orientări, manuale și recomandări. Temele și aspectele tratate includ polarizarea, radicalizarea în închisori și programele de ieșire, măsuri de sprijin familial, activități pentru tineret și educație, poliție comunitară, comunicare și relatări, implicarea și responsabilizarea tinerilor.

(9) A se vedea tabelul din Anexa 1 care prezintă acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a Comunicării din iunie 2016.

(10) Comunicarea din iunie 2016 se axează pe șapte domenii specifice: (1) sprijinirea cercetării, a colectării dovezilor, a monitorizării și a rețelelor; (2) combaterea propagandei teroriste și a discursurilor de incitare la ură în mediul online; (3) combaterea radicalizării în închisori; (4) promovarea educației favorabile incluziunii și a valorilor comune ale UE; (5) promovarea unei societăți favorabile incluziunii, deschise și reziliente și sensibilizarea tinerilor; (6) dimensiunea de securitate a combaterii radicalizării; și (7) dimensiunea internațională.

(11) În cadrul programului Erasmus+, în anul 2016 s-au acordat peste 200 de milioane EUR pentru elaborarea de noi abordări strategice și practici prin intermediul a 1 200 de proiecte de parteneriat transnațional, care implică actori locali și cu accent pe educația favorabilă incluziunii, activități pentru tineret, cetățenie și educație interculturală. Un nou set de instrumente, dezvoltat în cooperare cu experții din statele membre, oferă animatorilor pentru tineret îndrumări și consiliere în activitățile cu tinerii expuși riscului de radicalizare violentă. De asemenea, Comisia a lansat o Rețea de modele pusă în aplicare prin programul Erasmus+. Această inițiativă va permite actorilor locali să beneficieze de sume mici din fondurile UE pentru a crea grupuri de modele care să se angajeze în activități de promovare a incluziunii sociale în rândul elevilor și tinerilor.

(12) https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro .

(13) În mai 2017, Comisia a lansat o consultare publică online pentru a pregăti o propunere de Recomandare a Consiliului cu privire la promovarea incluziunii sociale și a valorilor comune înainte de sfârșitul anului 2017. Scopul este de a crea un cadru politic care să sprijine statele membre în promovarea educației favorabile incluziunii care stimulează proprietatea asupra valorilor comune, contribuind la prevenirea radicalizării care conduce la extremism violent.

(14) COM(2016) 377 final (7.6.2016).

(15) Fondul global pentru implicarea și reziliența comunităților (Global Community Engagement Resilience Fund - GCERF), Centrul de excelență pentru combaterea extremismului violent Hedayah și Institutul Internațional pentru Justiție și Statul de Drept.

(16) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9916-2017-INIT/ro/pdf .

(17) COM(2017) 261 final (16.5.2017).

(18) COM(2017) 352 final (29.6.2017).

(19) Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție.

(20) COM(2016) 7 final (19.1.2016).

(21) COM(2017) 344 final (29.6.2017).

(22) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/joint-declaration-legislative-priorities-2017-jan2017_en.pdf .

(23) COM(2016) 194 final (6.4.2016).

(24) COM(2016) 731 final (16.11.2016).

(25) http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=32600&no=1 .

(26) Concluziile Consiliului privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9448-2017-INIT/ro/pdf .

(27) Propunere de directivă privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor, COM(2016) 826 final (21.12.2016).

(28) Propunere de regulament privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune, COM(2016) 825 final (21.12.2016).

(29) Propunere de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, COM(2016) 819 final (21.12.2016).

(30) COM(2016) 450 final (5.7.2016).

(31) A se vedea tabelul din Anexa 2 care prezintă acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune din februarie 2016.

(32) COM(2017) 340 final (26.6.2017).

(33) SWD(2017) 275 (26.6.2017).

(34) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/19-conclusions-counterterrorism/ .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.6.2017

COM(2017) 354 final

ANEXĂ

Stadiul punerii în aplicare a acțiunilor prevăzute în Comunicarea Comisiei privind
sprijinirea prevenirii radicalizării care duce la extremism violent

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu

Al optulea raport privind progresele înregistrate în realizarea unei uniuni a securității efective și reale

STADIUL IMPLEMENTĂRII ACȚIUNILOR PREVĂZUTE ÎN COMUNICAREA COMISIEI PRIVIND

SPRIJINIREA PREVENIRII RADICALIZĂRII CARE DUCE LA EXTREMISM VIOLENT

[COM(2016) 379 final din 14.6.2016]

Acțiuni-cheie		Termen		Descriere/stadiu
1.1. Furnizarea de asistență statelor membre de către Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unor activități de prevenire eficiente.		În curs		În 2016, rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a furnizat statelor membre un număr de 19 servicii de asistență. În 2017, rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare intenționează să furnizeze 20 de astfel de servicii de asistență prin intermediul atelierelor de lucru, al evenimentelor pentru formarea formatorilor și al misiunilor de experți.
1.2. Furnizarea de către Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a unor orientări și manuale pentru înființarea unor structuri multi-agenție.		În curs		În 2016 și 2017, rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a emis o serie de lucrări de actualitate (inclusiv referitoare la combaterea radicalizării în contextul penitenciarelor și al eliberării condiționate, la modul de înființare a structurilor de cooperare multi-agenție la nivel local, contradiscursuri, instruirea agenților de poliție, combaterea radicalizării în școli etc.) care sunt accesibile la: https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/networks/radicalisation_awareness_network/ran-papers_en La 19 iunie 2017, rețeaua a prezentat un manual de „Răspunsuri la persoanele returnate” pentru a sprijini statele membre în abordarea provocărilor ridicate de întoarcerea luptătorilor teroriști străini. Manualul oferă o imagine de ansamblu asupra abordărilor elaborate de profesioniști în analizarea diferitelor scenarii ale persoanelor care se întorc din zonele de conflict.
1.3. Crearea de către Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a unei platforme pentru partajarea de experiențe și de practici, continuând să inventarieze activitățile de cercetare referitoare la radicalizare.		În curs		În 2016, rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a inventariat cele mai recente descoperiri și lacune ale domeniilor de cercetare relevante pentru activitatea diferitelor grupuri de lucru din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare.
2.1. Înființarea unui registru central al strategiilor de prevenire la nivel național, regional sau local.		În curs		Prima versiune a registrului strategiilor naționale de prevenire a fost elaborată și este disponibilă online: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/networks/radicalisation_awareness_network/ran-and-member-states/repository/index_en.htm ). Conținutul va fi actualizat periodic.
2.2. Înființarea unor rețele de profesioniști		În curs		Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) a fost creat pentru sprijinirea RAN. RAN continuă să ofere statelor membre sprijin personalizat, printre altele, pentru crearea unor rețele de profesioniști la nivel național.
2.3. Înființarea unor puncte de contact naționale/regionale în statele membre		În curs		Lansarea rețelei de responsabili politici de prevenire în februarie 2017.
3.1. Mobilizarea cercetării în cadrul Orizont 2020 privind cauzele profunde și complexe ale radicalizării violente, cu scopul de a elabora instrumente concrete care să permită intervenții politice bazate pe o mai bună informare.		În curs		Programul de lucru „Societăți sigure” din cadrul programului Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017 include un subiect privind dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare a radicalizării violente în UE. Au fost selectate recent patru proiecte în valoare totală de 12 milioane EUR: PERICLES, MINDb4ACT, PRACTICIES și TRIVALENT. Comisia lansează în prezent o reflecție privind Programul de lucru 2018-2019/20, în care cercetarea privind combaterea radicalizării va juca un rol-cheie. Programul de lucru „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive” din cadrul Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017 include două teme relevante de cercetare privind contextele societale ale radicalizării și corelația dintre tendințele globale ale secularizării și radicalizării religioase. Cercetări suplimentare se desfășoară și în cadrul rețelei Eurydice, care oferă informații referitoare la sistemele și politicile educaționale la nivelul UE.
4.1. În cadrul Forumului UE pentru internet: dezvoltarea unei platforme comune de semnalare pentru îmbunătățirea vitezei și eficacității procesului semnalărilor		În curs		Patru dintre companiile mari (Facebook, Twitter, Google și Microsoft) au dezvoltat prototipul unei „baze de date de coduri hash” care asigură prevenirea reîncărcării conținutului cu caracter terorist eliminat de pe un site pe un altul. Instrumentul este operațional și companiile încearcă acum să coopteze și alte companii mai mici.
4.2 În cadrul Forumului UE pentru internet: instituirea unui program de responsabilizare a societății civile care să intensifice în mod semnificativ formarea și sprijinirea partenerilor din societatea civilă pentru a spori volumul de discursuri alternative pozitive eficace difuzate online.		În curs		La 15/16 martie 2017 a avut loc lansarea Programului de responsabilizare a societății civile (CSEP), cu scopul de a sprijini actorii din societatea civilă să răspundă mai eficient provocărilor cu privire la discursul cu caracter terorist în mediul online. Aceasta va include programe de formare organizate de Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, susținut de Rețeaua europeană de comunicații strategice și în strânsă colaborare cu partenerii din domeniu. O cerere de propuneri va fi lansată într-o a doua fază (T2/3 2017), iar eficacitatea programului va fi evaluată ulterior.
4.3 Acțiuni suplimentare în cadrul Acțiunii-cheie 4: Desfășurarea unor activități de cercetare specifice referitoare la utilizarea internetului de către teroriști.		În curs		Programul-cadru 7 Voxpol a prezentat și realizat o primă rundă de activități de cercetare la Forumul UE pentru internet de la 8 decembrie 2016. Cercetarea s-a axat pe o imagine de ansamblu a terorismului și a extremismului violent în 2016, a comportamentelor online ale teroriștilor condamnați și a tendințelor viitoare.
5.1. Punerea la dispoziție de către Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a unei platforme pentru partajarea de experiențe și cele mai bune practici pentru consolidarea educației în domeniul mass-mediei și a gândirii critice pe internet.		În curs		Grupul de lucru „Educație” din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a organizat, în noiembrie 2016, o întâlnire la scară largă cu privire la cetățenie, educația în domeniul mass-mediei și gândirea critică. În cadrul Grupului de lucru Educație și formare 2020 privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, în Olanda a fost organizat, în aprilie 2016, un eveniment de învățare în echipă pe tema educației în domeniul mass-mediei, urmat de concluziile Consiliului Educație în mai 2016.
5.2. Dezvoltarea de către Centrul de excelență RAN a unei campanii la nivelul UE în vederea consolidării rezilienței la radicalizarea online, pentru a oferi discursuri alternative sau acțiuni alternative (campania Exit Hate).		În curs		În septembrie 2016 a fost lansată campania pilot de șase săptămâni „EXIT HATE”, o platformă care prezintă inițiative și povestiri pozitive (inclusiv pentru și de către tineri) din întreaga Europă și care promovează alternative la propaganda extremistă.
6.1. Monitorizarea de către Comisie și societățile informatice relevante a angajamentelor publice în ceea ce privește codul de conduită de combatere a discursurilor ilegale de incitare la ură difuzate online, inclusiv a impactului acestora.		În curs		Rezultatele celei de a doua monitorizări a punerii în aplicare a Codului de conduită au fost prezentate la 31 mai 2017 și au indicat progrese semnificative în ceea ce privește viteza și ratele de eliminare. În același timp, activitățile trebuie să se axeze în continuare pe îmbunătățirea transparenței și a feedback-ului către utilizatori (a se vedea punctul 6.2). Consiliul a ajuns la o abordare generală referitoare la propunerea de directivă revizuită privind serviciile media audiovizuale (AVMS) la 23 mai 2017. Unul dintre obiectivele propunerilor de modificare a Directivei AVMS este acela de a se asigura că platformele de partajare a materialelor video sunt obligate să ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja cetățenii de incitarea la violență sau la ură (semnalare și/sau raportare).
6.2. Îmbunătățirea transparenței de către Comisie și societățile informatice relevante în aplicarea procedurilor de notificare și retragere.		În curs		Activitățile ulterioare cu societățile informatice se vor concentra pe proceduri referitoare la utilizatorii specifici afectați de notificări, precum și asupra publicului larg și încurajarea contradiscursurilor și a discursurilor alternative. Revizuirea pe termen mediu privind punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală emisă la 10 mai 2017 a confirmat necesitatea de a continua să se acționeze în direcția cerințelor procedurale minime pentru procedurile „de notificare și acțiune” ale intermediarilor online.
Acțiunea suplimentară 1 privind dimensiunea online: Sprijinirea societății civile în ceea ce privește monitorizarea și diminuarea atractivității discursului de incitare la ură și a impactului său prin intermediul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”		În curs		În 2017, Comisia a majorat fondurile alocate pentru combaterea rasismului și a xenofobiei la 7 milioane EUR, dintre care 1,5 milioane EUR sunt alocate în mod specific pentru a combate discursurile de incitare la ură difuzate online, inclusiv prin dezvoltarea de contradiscursuri.
Acțiunea suplimentară 2 privind dimensiunea online: Continuarea finanțării Echipei consultative pentru comunicare strategică/Rețelei de comunicații strategice pentru a dezvolta cadrul politic corespunzător, campanii de comunicare sau inițiative individuale		În curs		Rețeaua europeană de comunicații strategice (ESCN), un proiect condus de Belgia, se bazează pe proiectul Echipei consultative pentru comunicații strategice privind Siria (SSCAT), având responsabilitatea de a organiza și a facilita o rețea de state membre în vederea schimbului de bune practici privind utilizarea comunicațiilor strategice în combaterea terorismului și a extremismului violent. Aceasta este cofinanțată de grantul pentru sprijinirea acțiunilor din cadrul Fondului pentru securitate internă - Poliție (ISF-Poliție) (suma maximă de 1 150 000 EUR).
7 Partajarea de către Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a celor mai bune practici și formularea de recomandări de politici privind prevenirea radicalizării în atenția profesioniștilor de primă linie (inclusiv, dacă este cazul, judecători și procurori), acoperind sectorul penitenciarelor și al eliberării condiționate.		În curs		Grupul de lucru pentru penitenciare și eliberare condiționată din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare continuă să promoveze schimburile de bune practici în rândul profesioniștilor și va prezenta rapoarte privind activitățile sale la sfârșitul anului 2017. Programul Justiție oferă granturi de funcționare Organizației Europene a Serviciilor Penitenciare și Corecționale (EuroPris), care reunește administrațiile penitenciarelor, precum și Confédération Européenne de Probation (CEP). Aceste organizații organizează reuniuni regulate între profesioniști pentru a discuta aspecte legate de radicalizare. Programul Erasmus+ sprijină programele de pregătire din penitenciare pentru prevenirea și combaterea radicalizării. Proiectul de prevenire a radicalizării în închisori (R2PRIS) a fost lansat în luna decembrie 2015 pentru a sprijini personalul de primă linie (ofițerii de corecție, personalul educațional, psihologii, asistenții sociali etc.) să identifice, să raporteze și să interpreteze semnalele radicalizării și să răspundă în mod corespunzător. Proiectul este pus în aplicare în cinci țări (Portugalia, Norvegia, Turcia, Belgia și România) și va cuprinde 160 de sesiuni de formare până în august 2018.
8 Acordarea de sprijin financiar pentru a ajuta statele membre să dezvolte instrumente de evaluare a riscurilor.		În curs		În conformitate cu accentul strategic pe prevenirea radicalizării în închisori și integrarea reabilitării în răspunsul justiției penale, Comisia a lansat două cereri de propuneri în 2015 prin intermediul programului Justiție 2014-2020: a)JUST/2015/JCOO/AG/TERR: Granturi pentru sprijinirea acțiunilor în vederea susținerii cooperării judiciare în materie penală referitoare la răspunsul justiției penale la terorism și radicalizare violentă. (buget de 1 milion EUR; trei proiecte selectate). b)JUST/2015/JTRA/AG/EJTR: Granturi pentru sprijinirea acțiunilor în vederea susținerii formării judiciare europene. (buget de 1,5 milioane EUR disponibil pentru partea privind „aspectele judiciare ale luptei împotriva terorismului și criminalității organizate” și „prevenirea radicalizării în detenție” — cinci proiecte selectate) În 2016 a existat o singură cerere de cooperare judiciară (JUST-JCOO-TERR-AG-2016), cu un buget de 4 milioane EUR, care include și formarea judiciară în domeniul radicalizării (au fost selectate 10 proiecte și trei au fost trecute pe lista de rezervă). În programul anual de lucru Justiție 2017 (în cadrul cooperării judiciare în materie penală), se acordă prioritate contribuției eficiente la Agenda europeană privind securitatea în ceea ce privește răspunsurile judiciare la terorism, în special în ceea ce privește combaterea finanțării terorismului și consolidarea prevenirii radicalizării, în special în închisori.
9 Sprijinirea dezvoltării de programe de educare și formare în închisori (inclusiv formare profesională), pentru a le facilita deținuților reintegrarea în societate.		În curs		Programul Erasmus+ poate sprijini proiectele destinate educației adulților care pot viza măsuri de perfecționare profesională și reintegrare în închisori. În ianuarie 2017 au fost lansate mai multe proiecte (selectate în cadrul cererii privind incluziunea socială Erasmus+ 2016), totalizând 1,3 milioane EUR. Fondul social european sprijină o gamă largă de măsuri de incluziune socială legate de deradicalizare și reinserție profesională după perioada de executare a detenției.
10 .Sprijinirea dezvoltării de programe de reabilitare a deținuților de către statele membre și partajarea celor bune practici și politici în domeniul executării sancțiunilor penale.	În curs		Finanțarea pentru dezvoltarea programelor de reabilitare și a schimburilor de bune practici este asigurată de Comisie, a se vedea acțiunea-cheie 8.
11 Promovarea partajării de informații în cadrul Eurojust de către procurorii specializați.		În curs		Eurojust va continua să își aducă laolaltă corespondenții naționali în materie de terorism pentru a continua schimbul de opinii în cadrul reuniunilor tactice. Eurojust va continua să publice: •Monitorul privind condamnările pentru terorism (TCM) •rapoartele privind luptătorii străini
Acțiuni suplimentare cu privire la penitenciare: Sprijinirea formării personalului din penitenciare și de supraveghere și a judecătorilor și procurorilor.		În curs		În luna mai 2016, Comisia a organizat o conferință pentru furnizorii de formare în domeniul combaterii terorismului și a radicalizării și colaborează cu Rețeaua europeană a academiilor de formare a penitenciarelor (EPTA), Europris și Confédération Européenne de Probation pentru a institui o cooperare transfrontalieră mai durabilă cu privire la formarea personalului din penitenciare și de supraveghere în materie de măsuri de deradicalizare. RAN, EuroPris și EPTA pregătesc o colecție de intervenții și activități de formare pentru profesioniștii din penitenciare. RAN și consorțiul IMPACT Europe au oferit sesiuni de formare părților interesate din statele membre în evaluarea intervențiilor pentru prevenirea și combaterea radicalizării în contextul penitenciarelor și al eliberării condiționate. Pentru a accelera crearea tuturor proiectelor care sunt evidențiate în Concluziile Consiliului privind justiția penală, Comisia pune la dispoziție resurse financiare (peste 6,5 milioane EUR în 2015 și 2016).
12 Propunerea unei recomandări a Consiliului pentru consolidarea incluziunii sociale și pentru promovarea valorilor fundamentale ale Europei prin educație și învățare non-formală.		Sfârșitul anului 2017		Lucrări pregătitoare sunt în curs de desfășurare, în special în cadrul Grupului de lucru Educație și formare 2020 (ET 2020) privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație. La 19 mai 2017 a fost lansată o consultare publică online de 12 săptămâni.
13 Punerea la dispoziție prin intermediul Erasmus+ a peste 400 de milioane EUR în 2016 în favoarea parteneriatelor transnaționale pentru a dezvolta abordări și practici politice inovatoare de bază, acordând prioritate incluziunii sociale, promovării valorilor comune și înțelegerii interculturale. Accelerarea prin Erasmus+ a acțiunilor dezvoltate la nivel de bază, cu un pachet dedicat de 13 milioane EUR în 2016.		În curs		Punerea în aplicare a Declarației de la Paris constituie o prioritate transversală a programului Erasmus+. Au fost lansate cereri de propuneri specifice pentru a sprijini incluziunea și valorile fundamentale (Acțiunea-cheie 2, cu fonduri de peste 200 de milioane EUR alocate în 2016). Proiectele selectate în 2016 au fost sau vor fi lansate în 2017. În plus, - O cerere de 13 milioane EUR pentru diseminarea, multiplicarea și extinderea bunelor practici existente la nivel local (Acțiunea-cheie 3) a atras un interes sporit din partea părților interesate și a fost încheiată în iulie 2016 (cu 35 de proiecte selectate). - Două priorități axate pe obiective specifice ale Declarației de la Paris într-un apel multisectorial pentru experimentarea politicilor europene cu 5 proiecte selectate (4 privind educația și formarea, 1 privind tineretul). În 2017, programul Erasmus+ continuă să sprijine parteneriatele transnaționale ca o prioritate transversală (Acțiunea-cheie 2). Mai mult, 10 milioane EUR vor fi cheltuite pentru diseminarea, multiplicarea și extinderea bunelor practici existente la nivel local (Acțiunea-cheie 3) pentru promovarea școlilor democratice și favorabile incluziunii (data-limită a cererii mai 2017, selecție în curs).
14 Crearea unei rețele în vederea facilitării contactelor directe cu modelele pozitive de la nivel de școală, tineret, cluburi sportive și închisori.		În curs		Scopul acțiunii este de a crea baze de modele la nivel național pentru a iniția activități de promovare a incluziunii sociale, de prevenire a excluderii și a radicalizării, precum și de încurajare a cetățeniei active și a angajamentului față de valorile comune. Inițiativa este pusă în aplicare treptat de agențiile naționale Erasmus+ în perioada 2017-2018. Platforma „RAN pentru tineri” (RAN Young) care vizează încurajarea tinerilor să își asume un rol activ în prevenirea radicalizării a fost lansată în cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN). Conferința la nivel înalt privind radicalizarea de la 9 noiembrie 2016. În consecință, ambasadorii RAN Young vor elabora recomandări și vor organiza întâlniri în cadrul cărora participanții sunt rugați să își prezinte punctele de vedere și recomandările privind răspunsurile strategice și activitatea profesioniștilor. RAN Young interacționează cu alte organizații și inițiative, precum inițiativa Extremely Together a fundației Kofi Annan, YouthCAN și Ambasadorii de tineret din cadrul OSCE.
15 Promovarea acordării studenților de credite pentru voluntariat, precum și dezvoltarea de programe școlare care să combine conținutul academic cu implicarea civică prin intermediul programului Erasmus+.		În curs		Comisia, în strânsă colaborare cu agențiile naționale Erasmus+ și instituțiile de învățământ superior, va crește gradul de conștientizare cu privire la modul de acordare a Sistemului european de credite transferabile pentru învățarea non-formală, inclusiv voluntariat. În cadrul revizuirii în curs a suplimentului la diplomă (suplimentul pentru învățământul superior utilizat în cele 48 de țări din procesul de la Bologna/Spațiul european al învățământului superior), Comisia va promova recunoașterea activităților de „voluntariat” sau a activităților similare de învățare non-formală care fac parte dintr-o calificare.
Acțiunea suplimentară 1 privind educația: Înzestrarea cadrelor didactice pentru a aborda diversitatea în clasă și pentru a transmite valori comune elevilor și a detecta semnele timpurii ale radicalizării, precum și pentru a continua să sprijine schimbul de bune practici prin eTwinning și în cadrul grupului de lucru pentru educație din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN EDU).		În curs		Finanțată în cadrul programului Erasmus+, eTwinning este o platformă online care a conectat, în ultimii 12 ani, peste 470 000 de cadre didactice și 180 000 de școli din Europa. Potențialul eTwinning va fi pe deplin exploatat, punându-se accentul mai mult pe teme referitoare la cetățenie, cu obiectivul de a încuraja profesorii să devină agenți activi pentru o educație mai democratică și favorabilă incluziunii. În acest scop, tema anuală a anului 2017 este incluziunea. În 2017, grupul de lucru „Educație” din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) se va concentra în principal pe tipurile de formare pentru cadre didactice, pe rolul învățământului superior în combaterea radicalizării și pe educația în domeniul mass-mediei și gândirea critică. În 2017, Manifestul RAN va fi actualizat („Manifestul privind educația 2.0”) pentru a furniza orientări practice pentru școli, experiențe dobândite și recomandări de politici.
Acțiunea suplimentară 2 privind educația: Colaborarea strânsă cu Consiliul Europei și UNESCO pentru a pune în aplicare mai eficient instrumentele existente destinate sprijinirii cadrelor didactice.		În curs		În cadrul Grupului de lucru ET 2020 privind cetățenia și valorile comune, Comisia colaborează îndeaproape cu Consiliul Europei și UNESCO pentru a exploata mai eficient sinergiile și a valorifica la maximum instrumentele existente (inclusiv ghidul profesorului). Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a oferit asistență specializată pentru ghidul profesorului UNESCO „Ghidul profesorului privind prevenirea radicalizării violente”, publicat în 2016, care oferă îndrumări, printre altele, legate de gestionarea discuțiilor în clasă și mesajele-cheie pe care trebuie să le furnizeze.
16 Continuarea colaborării cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea adoptării Directivei privind combaterea discriminării.		În curs		Acordarea în continuare de asistență tehnică de către Comisie președințiilor Consiliului pentru a îmbunătăți textul proiectului de directivă, depunând eforturi în același timp pentru a crea un acord politic în cadrul Consiliului.
17 Promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate prin măsuri de politică și Fondul social european (FSE), precum și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.		În curs		În cadrul grupurilor de lucru dedicate ET 2020 (privind școlile și educația privind cetățenia), se pune accent pe includerea grupurilor defavorizate. Fondul social european, precum și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială investesc în incluziunea socială a grupurilor defavorizate (rețeaua privind sărăcia, consolidarea capacităților pentru organizațiile neguvernamentale care se ocupă de aceste grupuri, proiecte specifice în statele membre prin FSE, activități de creștere a gradului de sensibilizare etc.).
18 Stimularea sprijinirii animatorilor pentru tineret și a organizațiilor, în special prin dezvoltarea unui set de instrumente.		În curs		În februarie 2017 a fost publicat un raport conținând un set de instrumente practice. Setul de instrumente își propune să ofere animatorilor pentru tineret îndrumări și consiliere în activitățile cu tinerii expuși riscului de radicalizare violentă. Recomandările de politici adresate autorităților de la nivel local la nivel european se concentrează asupra cooperării între diferite sectoare pentru a preveni în mod eficient radicalizarea violentă a tinerilor. Grupul de lucru pentru familii, tineret și comunități din cadrul Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare se va baza pe setul de instrumente pentru a elabora un manifest RAN privind implicarea tinerilor și încurajarea activităților pentru tineret în vederea prevenirii radicalizării.
19 Consolidarea Serviciului european de voluntariat prin majorarea bugetului său.		În curs		În 2016 s-a acordat prioritate proiectelor care sprijină punerea în aplicare a Declarației de la Paris. În 2017, bugetul Serviciului european de voluntariat (SEV) a fost majorat substanțial. De la lansarea Corpului european de solidaritate în decembrie 2016, aproximativ 30 000 de tineri din toate statele membre s-au înscris pentru participare. Se așteaptă ca, până în anul 2020, un număr total de 100 000 de tineri să fi participat la proiectele sale de voluntariat și profesionale.
20 Propunerea de revizuire a Sistemului de informații Schengen în vederea îmbunătățirii în continuare a valorii sale adăugate în scopul aplicării legii și al combaterii terorismului.		În curs		Propunerile legislative au fost adoptate de Comisie la 21 decembrie 2016. Negocieri legislative în curs.
21 Statele membre ar trebui să partajeze cu alte state membre și Europol, dacă este cazul, în mod proactiv toate informațiile relevante privind condamnații eliberați suspectați de radicalizare sau ale persoanelor radicale cunoscute, pentru a se asigura o monitorizare îndeaproape a celor care reprezintă un risc ridicat.		În curs		În cadrul activității Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare privind documentele de orientare și seturile de instrumente pentru factorii de decizie în crearea structurilor multi-agenție, aspectul îmbunătățirii schimburilor de informații cu privire la persoanele radicalizate constituie una dintre priorități. Rezultatul acestei activități a fost prezentat și discutat în cadrul ultimei conferințe la nivel înalt privind Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare din noiembrie 2016. Centrul european de combatere a terorismului (CECT) din cadrul Europol își propune să devină un nod informațional central în lupta împotriva terorismului în UE, incluzând informații pentru călătorii din punctele focale, precum și analiza riscurilor de radicalizare. Sistemul informațional Europol (EIS) este în măsură să servească drept registru central de date în materie de aplicare a legii, incluzând o listă consolidată a tuturor luptătorilor străini cunoscuți sau suspectați de terorism. Directiva privind combaterea terorismului, adoptată la 7 martie 2017, consolidează obligația statelor membre de a transfera în mod proactiv toate informațiile relevante privind infracțiunile de terorism către alte state membre. De asemenea, aceasta introduce obligația ca statul membru care primește informațiile să întreprindă acțiuni de urmărire corespunzătoare.
22 Sprijinirea organizațiilor internaționale în activitatea lor de combatere a extremismului violent.		În curs		UE colaborează în mod activ cu Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa în eforturile lor de a contracara extremismul violent. Comisia gestionează în comun cu Consiliul Europei un program aferent în domeniul educației privind drepturile omului și cetățenia. Centrul de excelență din cadrul rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a stabilit relații de lucru cu organizațiile internaționale pentru a crea sinergii în activitatea de combatere a extremismului violent, inclusiv Europris, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Consiliul Europei (inclusiv, în special, activitățile Congresului orașelor)
23 Inițiative suplimentare care să se axeze pe instrumentele financiare externe ale UE privind prevenirea radicalizării violente.		În curs		La nivel internațional, UE promovează un accent puternic pe prevenirea și combaterea extremismului violent (P/CVE) în dialogurile politice și programele de asistență. UE a sprijinit Planul de acțiune al SG ONU pentru prevenirea extremismului violent și dezvoltarea planurilor de acțiune naționale și regionale P/CVE. UE integrează P/CVE. UE a consolidat capacitatea StratComm Task Force South, inclusiv în arabă, pentru a promova discursurile pozitive. În ceea ce privește instrumentele financiare: - Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa a oferit o ocazie unică de a colabora intens cu țările terțe aflate în situații de risc și de a aborda cauzele profunde ale radicalizării. În continuare se depun eforturi pentru valorificarea experiențelor dobândite în interiorul UE (de exemplu prin RAN) în context extern. - În 2016, Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a sprijinit misiuni de experți în domeniul radicalizării în Turcia și Tunisia. Angajamentul de urmărire cu ambele țări va continua și în 2017. Eforturile din țările din Balcanii de Vest de a institui politici și condiții-cadru pentru cooperarea multi-agenție sunt sprijinite prin intermediul Proiectului First Line, precum și asistență din partea Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. - Instrumentul pentru preaderare (IPA): Un proiect regional IPA a fost aprobat în 2016 pentru a sprijini prevenirea și combaterea extremismului violent în Balcanii de Vest pentru a partaja abordarea Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, pentru a îmbunătăți reziliența prin implicarea comunităților și a societății în general; creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile inerente radicalizării în școli și în rândul tinerilor, furnizarea de sesiuni de formare în materie de combatere a extremismului violent pentru liderii religioși și crearea de platforme web pentru prevenirea și combaterea extremismului violent și a terorismului. - Prin intermediul programelor naționale IPA, UE va sprijini Kosovo în consolidarea măsurilor de deradicalizare în unitățile corecționale și de eliberare condiționată; Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei prin punerea în aplicare a strategiei naționale de combatere a terorismului; în Albania, prin intermediul proiectului de asistență polițienească UE „PAMECA” 1[1], se va acorda asistență autorităților de aplicare a legii și serviciilor de informații în materie de combatere a terorismului. - Delegația UE în Albania a acordat două granturi de câte 300 000 EUR pentru a încuraja organizațiile societății civile și instituțiile de securitate publică în vederea combaterii extremismului și a radicalizării. - În Bosnia și Herțegovina există un proiect finanțat de UE, cu privire la riscul de radicalizare din penitenciarul Zenica, în cooperare cu comunitatea islamică, vizând implicarea tinerilor în prevenirea radicalizării. - UE integrează, de asemenea, aspectele legate de combaterea terorismului/combaterea extremismului violent în proiectele cu societatea civilă și cu actorii care nu fac parte din domeniul securității. Prin intermediul facilității regionale pentru societatea civilă IPA (TACSO), programe dedicate de combatere a extremismului violent sunt lansate la nivel național (de exemplu, în Albania) sau regional. - Instrumentul european de vecinătate: proiectul-pilot UNICRI (5 milioane EUR) privind prevenirea extremismului violent în regiunea Sahel și Maghreb. - Comisia finanțează un număr mare de programe, de exemplu, în regiunea Orientul Mijlociu și Africa de Nord sau în Africa (Maghreb, Sahel, Nigeria, Niger, Ciad). Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) sprijină și programe relevante precum: - Engaging Youth for Human Rights and Social Cohesion (600 000 EUR — care va fi lansat și va funcționa până în 2019). Partener de punere în aplicare: Generations for Peace. - Beyond Radicalisation: Youth in Lebanon Speak Up! (600 000 EUR — care va fi lansat și va funcționa până în 2019). Partener de punere în aplicare: Deutsche Welle. - La jeunesse sahraouie, acteur central de la résolution pacifique du conflit - Algérie, Tindouf; civil society” — care vizează taberele de refugiați din Sahrawi, în Tindouf (96 000 EUR; 2016 – 2018). Pus în aplicare de Oxfam-Solidariteit. - Voix du Sud, Voix du Nord pour un meilleur vivre ensemble en Algérie pour garantir la démocratie en Algérie (0,5 milioane EUR; care va fi lansat și va funcționa până în 2018).
24 Sprijinirea în continuare a inițiativelor Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF) care depune eforturi pentru prevenirea și combaterea extremismului violent.		În curs		UE oferă sprijin continuu pentru prevenirea și combaterea extremismului violent la nivel comunitar, prin intermediul inițiativelor inspirate ale Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF), inclusiv Hedayah – Centrul de excelență pentru combaterea extremismului violent și Fondul global pentru implicarea și reziliența comunităților (GCERF). În mod specific, mecanismul de acordare a granturilor Hedayah sprijină în prezent inițiativele locale din Asia Centrală, Balcanii de Vest și Georgia cu fonduri UE. De asemenea, UE sprijină activitățile GCERF din Bangladesh, Kenya, Kosovo, Mali și Nigeria, precum și o inițiativă inovatoare a sectorului privat de a mobiliza cofinanțarea din partea sectorului privat pentru activitățile GCERF. UE este copreședintele grupului de lucru pentru Cornul Africii al GCTF (cu Turcia) și membru al grupului de lucru GCTF privind combaterea extremismului violent. Aspectele legate de prevenirea și combaterea extremismului violent (inclusiv tineret și femei) reprezintă un element major de activitate în cadrul grupului de lucru pentru Cornul Africii. UE organizează, în vara anului 2017, două ateliere de lucru pentru principalele părți interesate din regiune în scopul de a promova „Ciclul de viață al radicalizării” al Forumului mondial pentru combaterea terorismului — un set de documente de bune practici.
25 Extinderea în continuare a rețelelor eTwinning Plus la țările selectate din vecinătatea UE.		În curs		Instrumentul eTwinning Plus (care acoperă deja Tunisia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Armenia și Moldova) va fi extins și în alte țări ale Parteneriatului euro-mediteranean. Discuțiile au început deja cu Algeria.
26 Lansarea unui proiect de fezabilitate pentru Erasmus+ Schimburi virtuale pentru a promova implicarea online a tinerilor, cu scopul de a sensibiliza 200 000 de tineri până în 2019.		În curs		Studiul de fezabilitate a fost finalizat. Acesta oferă opțiuni cu privire la modul de conducere și apoi de desfășurare completă a inițiativei, acoperind aspecte-cheie precum recrutarea participanților, recrutarea și formarea facilitatorilor, conținutul necesar pentru a asigura sporirea gradului de conștientizare interculturală a participanților, platformele IT necesare și modul în care participanții vor fi recunoscuți pentru implicarea lor. Obiectivul este de a demara proiectul-pilot cu 1 000-2 000 de tineri în 2018 și de a extinde desfășurarea acestuia până la sfârșitul anului 2019.

(1)

[1] Pentru mai multe informații, accesați http://pameca.org.al/ .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.6.2017

COM(2017) 354 final

ANEXĂ

Stadiul punerii în aplicare a planului de acțiune pentru consolidarea
combaterii finanțării terorismului

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu

Al optulea raport privind progresele înregistrate în realizarea unei uniuni a securității efective și reale

STADIUL PUNERII ÎN APLICARE A PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU CONSOLIDAREA COMBATERII FINANȚĂRII TERORISMULUI [COM(2016) 50 final din 2.2.2016]

Obiective și acțiuni	Termen	Descriere/stadiu
Prevenirea deplasării fondurilor și identificarea fondurilor destinate finanțării terorismului
Combaterea utilizării abuzive a sistemului financiar în scopul finanțării terorismului
Devansarea datei de transpunere efectivă și de intrare în vigoare a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor.	Cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016	-1.1.2017 în propunerea de modificare a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor. -Înlocuit de negocierile în curs (triloguri) pentru modificarea celei de a 4-a Directive privind combaterea spălării banilor — a se vedea mai jos.
Adoptarea unei liste a țărilor terțe cu grad ridicat de risc care au deficiențe strategice în ceea ce privește regimurile de combatere a spălării banilor/combatere a finanțării terorismului.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2016	-Act delegat care conține o listă a UE ce ia în considerare listele Grupului de Acțiune Financiară Internațională, adoptat la 14.7.2016, intrat în vigoare în septembrie 2016. -Modificări suplimentare ale actului delegat respins de Parlamentul European. -Comisia intenționează să își intensifice coordonarea și angajamentul proactiv în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională pentru a influența procesul său de includere pe listă a țărilor terțe cu grad ridicat de risc în amonte. -De asemenea, Comisia va elabora o nouă metodologie pentru o evaluare UE care să nu se bazeze doar pe surse de informare externe. A fost întocmită o foaie de parcurs care stabilește principalele etape către această nouă metodologie, elaborată cu planuri detaliate pentru următoarele 18 luni și perspective referitoare la perioada următoare. -UE ar trebui, de asemenea, să colaboreze în mod proactiv cu țările cu „capacități reduse” pentru a le sprijini să își îmbunătățească situația în ceea ce privește prevenirea spălării banilor/finanțării terorismului.
Publicarea unui raport privind evaluarea supranațională a riscurilor spălării banilor și finanțării terorismului, precum și a unor recomandări adresate statelor membre cu privire la măsurile adecvate pentru a răspunde riscurilor respective.	Al 2-lea trimestru al anului 2017	-Activități în curs. -Programat spre adoptare la sfârșitul lunii iunie 2017.
Propunerea de modificări cu privire la următoarele puncte din cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor: -măsuri de precauție sporită/măsuri de contracarare în ceea ce privește țările terțe cu grad ridicat de risc; -platforme de schimb pentru monedele virtuale; -instrumente preplătite; -registre centralizate ale conturilor bancare și ale conturilor de plăți sau sisteme electronice de extragere a datelor; -accesul unităților de informații financiare la informații și schimbul de informații între aceste unități.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2016 — Realizat	-Propunere adoptată de Comisie la 5.7.2016. -În prezent în etapa avansată a trilogurilor.
Îmbunătățirea eficienței transpunerii de către UE a măsurilor ONU de înghețare a activelor, inclusiv prin îmbunătățirea schimbului de informații între UE și ONU.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2016	-Activități în curs: Serviciile Comisiei au redus timpul necesar pentru transpunerea în legislația UE a noilor liste ONU referitoare la Statul Islamic/Al Qaida în medie de la 5 la 3 zile — parțial ca urmare a intensificării schimbului de informații de către Comitetul pentru sancțiuni al ONU cu privire la Statul Islamic/Al Qaida. -Serviciile Comisiei examinează măsurile care ar putea fi luate pentru a reduce termenul de transpunere la 2 zile. -Secretariatul General al Consiliului a fost însărcinat să creeze o bază de date pentru a monitoriza interdicțiile de intrare în SIS (Sistemul de Informații Schengen) pe baza sancțiunilor ONU. Aceasta va fi disponibilă până în 2017-2018.
Consolidarea capacității statelor membre, a Comisiei, a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și a operatorilor economici de a face schimb de informații privind obstacolele din calea punerii în aplicare a măsurilor restrictive și de informații referitoare la noile liste ale ONU, prin intermediul bazei de date privind sancțiunile financiare.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2016	-Activități în curs: Comisia dezvoltă o nouă aplicație a bazei de date privind sancțiunile financiare care i-ar permite să transmită informații privind noile liste ale ONU înainte de transpunerea în legislația UE (care va fi creată și pusă în funcțiune până în luna septembrie); -Serviciile Comisiei analizează dacă baza de date privind sancțiunile financiare ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru transmiterea de informații privind listele naționale ale statelor membre.
Examinarea posibilității unui instrument legislativ de sine stătător care să permită o consultare mai extinsă a registrelor conturilor bancare și conturilor de plăți pentru alte investigații și de către alte autorități, care nu se încadrează în domeniul de aplicare al celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2016	-Activități în curs. -Au avut loc consultări cu i) autoritățile care gestionează registrele bancare existente, ii) autoritățile care ar putea avea acces la registrele bancare în alte scopuri decât spălarea banilor (autoritățile de aplicare a legii, birourile de recuperare a activelor, autoritățile fiscale, autoritățile de combatere a corupției) și sectorul bancar.
Consolidarea cooperării dintre unitățile de informații financiare prin măsuri adecvate.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2017	-Activități în curs. -Programat la sfârșitul lunii iunie 2017.
Alte inițiative care să completeze cadrul juridic existent
Armonizarea infracțiunilor și a sancțiunilor legate de spălarea banilor
O propunere legislativă de armonizare a infracțiunilor și a sancțiunilor legate de spălarea banilor.	Cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016;	-Comisia a emis o propunere la data de 21 decembrie 2016. -Consiliul a ajuns la o abordare generală la data de 8 iunie 2017. -Raportor desemnat de Parlamentul European; raport care va fi emis până în luna septembrie 2017.
Combaterea mișcărilor ilicite de numerar
Comisia va colabora cu Banca Centrală Europeană (BCE), Europol și alte părți relevante în ceea ce privește utilizarea cupiurilor mari, în special a bancnotei de 500 EUR, care constituie o problemă semnalată de autoritățile de aplicare a legii.	Realizat	-Realizat. Nu sunt necesare măsuri suplimentare. -La data de 4 mai 2016, Consiliul guvernatorilor BCE a luat decizia de a elimina treptat bancnota de 500 EUR.
O propunere legislativă privind combaterea mișcărilor ilicite de numerar.	Cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016	-Propunere a Comisiei emisă la data de 21.12.2016. -În cadrul Consiliului (Grupul de lucru Uniune Vamală): o a doua lectură este în curs de desfășurare pe baza unui text de compromis al Președinției. -În Parlamentul European, repartizarea către comisia competentă este prevăzută a avea loc la jumătatea lunii iunie.
Analizarea relevanței introducerii unor eventuale limite superioare pentru plățile în numerar.	Stadiu prezentat în cadrul ECOFIN din iunie 2016	-În perioada cuprinsă între 1 martie și 31 mai a avut loc o consultare publică deschisă. -În prezent sunt analizate rezultatele.
Finalizarea cadrului UE pentru urmărirea și înghețarea activelor deținute de teroriști
Un regim al UE pentru înghețarea, în temeiul articolului 75 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a activelor deținute de teroriști.	Definitivarea unei evaluări cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016;	-Evaluarea Comisiei emisă în cadrul celui de-al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale [COM(2016) 831 din 21.12.2016]: nu vor fi întreprinse acțiuni suplimentare în acest moment.
Consolidarea recunoașterii reciproce a ordinelor de înghețare și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni.	Cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016	-Propunere a Comisiei emisă la data de 21 decembrie 2016. -Negocieri în curs în cadrul Consiliului în vederea unei abordări generale. -Raportorul desemnat de Parlamentul European.
Un eventual sistem european care să completeze actualul acord privind Programul UE-SUA de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) prin urmărirea tranzacțiilor care nu fac obiectul acordului menționat.	Definitivarea unei evaluări cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016	-Evaluare emisă în cadrul celui de-al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale [COM(2016) 831 din 21.12.2016]. -Activități în curs.
Vizarea surselor de finanțare
O propunere legislativă vizând consolidarea competențelor autorităților vamale și a cooperării vamale, precum și combaterea finanțării terorismului realizate prin comerțul cu mărfuri.	Avansată la primul trimestru al anului 2017 [COM(2016) 230 final]	-Activități în curs.
O propunere legislativă de combatere a comerțului ilicit cu bunuri culturale.	Cel târziu până în al 2-lea trimestru al anului 2017	-Pregătiri în curs. -Adoptare prevăzută pentru vara anului 2017.
Un plan de acțiune al UE privind traficul ilegal cu specii sălbatice.	Cel târziu până în primul trimestru al anului 2016	-Plan de acțiune adoptat la 26.2.2016. -Concluziile Consiliului adoptate la 20.6.2016. -Activități de punere în aplicare în curs.
Anumite aspecte legate de dimensiunea externă
Consolidarea sprijinului acordat țărilor terțe pentru a respecta cerințele legale ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională.	În curs	-Activități în curs.
Sprijinirea țărilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) și a regiunilor din Asia de Sud-Est pentru a monitoriza, a submina și a împiedica finanțarea terorismului.	Cel târziu până în al 4-lea trimestru al anului 2016	-Activități în curs.