COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.6.2017

COM(2017) 321 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2016

{SWD(2017) 233 final}

CUPRINS

1. Introducere

2. Context

2.1. Evoluțiile din ultimii ani

2.2. Ameliorarea funcționării instrumentului AMF

3. Operațiuni de asistență macrofinanciară în 2016

3.1. Prezentare generală

3.2. Operațiuni individuale în țările beneficiare în 2016

3.2.1. Georgia

3.2.2. Iordania

3.2.3. Republica Kârgâzstan

3.2.4. Republica Moldova

3.2.5. Tunisia

3.2.6. Ucraina

4. Asigurarea utilizării adecvate a fondurilor AFM: evaluări operaționale și evaluări ex post

4.1. Evaluări operaționale

4.2. Evaluări ex post

5. Solicitări de asistență și viitoare propuneri ale Comisiei – situația bugetară

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2016

1. Introducere

Asistența macrofinanciară sau AMF este un instrument financiar al UE 1 destinat să răspundă unor nevoi excepționale de finanțare externă ale țărilor apropiate de UE din punct de vedere geografic, economic și politic. Obiectivul acestui instrument constă în reinstaurarea stabilității macroeconomice și financiare în țările candidate și potențial candidate, precum și în țări din vecinătatea europeană, încurajând în același timp ajustarea macroeconomică și reformele structurale.

Asistența macrofinanciară este un instrument de sprijin pentru balanța de plăți, care este condiționat de existența unui program de ajustare și reformă convenit cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și vine în completarea acestuia. Instrumentul poate lua fie forma unor credite, pentru care Comisia împrumută fondurile necesare de pe piețele de capital și le oferă ulterior cu titlu de împrumut țării beneficiare, fie forma unor granturi finanțate de la bugetul UE, în anumite circumstanțe.

AMF este condiționată de respectarea drepturilor omului și de existența unor mecanisme democratice reale în țara beneficiară. Asistența macrofinanciară este eliberată în tranșe, condiționate în mod strict de implementarea cu succes a unor măsuri solide de reformă care vizează revenirea economiei țării beneficiare la o traiectorie sustenabilă pe termen lung. În acest mod, AMF vine în completarea asistenței de cooperare obișnuite a UE și contribuie la obiectivul mai amplu de menținere a stabilității și de promovare a prosperității în afara UE.

Anul 2016 a fost caracterizat de progrese în implementarea programelor de asistență macrofinanciară existente destinate Georgiei, Republicii Kârgâzstan, Tunisiei și Ucrainei, cu toate că o serie de plăți au trebuit să fie amânate din motive independente de controlul UE. În plus, situația politică și economică dificilă din unele țări din vecinătate a declanșat aprobarea a două operațiuni subsecvente în Tunisia și Iordania, precum și o nouă operațiune în Republica Moldova, propusă de Comisie la 13 ianuarie 2017. Noua operațiune din Republica Moldova este inclusă în prezentul raport din cauza lucrărilor pregătitoare substanțiale efectuate în 2016.

Prezentul raport anual este pregătit în conformitate cu obligațiile Comisiei în materie de informare, prevăzute în diversele decizii ale Consiliului și decizii comune ale Parlamentului European și ale Consiliului privind operațiunile AMF. El este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care oferă informații mai detaliate și o analiză referitoare la contextul macroeconomic și la implementarea operațiunilor AMF individuale.

2. Context

2.1. Evoluțiile din ultimii ani

În ultimii ani, AMF a devenit un instrument din ce în ce mai proeminent în cadrul setului de instrumente externe al UE. Într-adevăr, într-un context de instabilitate macroeconomică și politică persistentă în vecinătatea UE, asistența macrofinanciară a fost recunoscută pe scară largă ca un instrument eficient de reacție la situațiile de criză, ea permițând UE să intervină într-o manieră vizibilă și flexibilă și cu un efect considerabil pe plan politic. Acest lucru este confirmat de cererea din ce în ce mai mare de asistență macrofinanciară din ultimii 8 ani și de mărirea implicită a volumelor AMF, care au crescut de la 1,5 miliarde EUR în angajamente pentru perioada 2000-2008, la 5,1 miliarde EUR în perioada din 2009 până în prezent.

După o primă creștere a numărului și a volumului operațiunilor ca urmare a crizei economice și financiare mondiale din 2008-2009 2 , utilizarea asistenței macrofinanciare a sporit și mai mult începând din 2013. Tulburările politice și economice din țările partenere arabe mediteraneene au condus la o creștere a cererii de asistență macrofinanciară începând din 2012, cu solicitări de sprijin venind din partea unor țări precum Egiptul, Iordania și Tunisia. Între timp, în 2014, conflictul din estul Ucrainei și deteriorarea considerabilă a situației economice și financiare a țării au declanșat un sprijin AMF de un nivel fără precedent. Astfel, între 2014 și 2015, în cadrul a trei operațiuni AMF, Ucrainei i-au fost alocate 3,4 miliarde EUR, sumă ce reprezintă cea mai mare asistență financiară acordată vreodată unei țări din afara UE într-o perioadă atât de scurtă.

2.2. Ameliorarea funcționării instrumentului AMF

Având în vedere că instabilitatea geopolitică și economică a vecinătății UE persistă, este probabil ca nevoia de asistență macrofinanciară din partea UE să rămână ridicată în anii următori. Pe acest fundal, în contextul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual 2014-2020, Comisia a propus un instrument mai puternic de asistență macrofinanciară 3 . Această propunere, prezentată de Comisie la 14 septembrie 2016, vizează consolidarea capacității anuale de împrumut a AMF, de la nivelul actual de 500 de milioane EUR, la 2 000 de milioane EUR, prin majorarea provizionării Fondului de garantare pentru acțiuni externe 4 .

Pe lângă aceasta, experiența recentă, în special nevoia de a lansa cu rapiditate noi operațiuni AMF în Ucraina, în 2014 și 2015, a subliniat o dată în plus necesitatea de a se asigura că asistența macrofinanciară, în calitatea sa de instrument de urgență, poate fi mobilizată rapid ca reacție la situațiile de criză. Accelerarea procesului decizional a fost unul dintre principalele obiective ale propunerii de regulament-cadru de stabilire a dispozițiilor generale privind acordarea de asistență macrofinanciară țărilor terțe, prezentată de Comisie în 2011 5 . Cu toate acestea, propunerea nu a fost aprobată de Parlamentul European și de Consiliu (colegiuitorii), ea fiind ulterior retrasă de Comisie. Prin urmare, deciziile privind asistența macrofinanciară continuă să fie luate în cadrul procedurii legislative ordinare. Colegiuitorii au depus eforturi pentru a accelera procesul decizional din cadrul procedurii legislative ordinare. Acest lucru a fost valabil în special în cazul ultimei operațiuni AMF din Ucraina, care a fost adoptată în puțin peste trei luni, în 2015. Cu toate acestea, marja de accelerare a adoptării deciziilor AMF în cadrul procedurii legislative ordinare rămâne limitată.

În propunerea sa de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei, din 12 februarie 2016, Comisia a introdus în textul propunerilor sale anterioare șapte modificări tehnice care nu sunt specifice țării. Colegiuitorii au acceptat cinci dintre cele șapte modificări tehnice, acestea vizând următoarele cinci aspecte specifice ale implementării deciziilor AMF de către Comisie:

·scadența medie maximă a împrumuturilor AMF;

·îndeplinirea condiționalității AMF;

·eliberarea plăților AMF;

·protecția intereselor financiare ale UE;

·evaluările operaționale.

Modificările nu afectează principalele caracteristici ale instrumentului AMF, ci se bazează mai degrabă pe experiența acumulată de Comisie și vizează, în linii mari, alinierea formulării tehnice a deciziilor la practica stabilită și convenită pentru gestionarea operațiunilor AMF. Modificările urmăresc, de asemenea, formularea anumitor dispoziții cu mai multă claritate sau în conformitate cu recomandări specifice ale Curții de Conturi. Discuțiile purtate cu Consiliul și cu Parlamentul au condus la un acord privind introducerea celor cinci modificări în decizia privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Iordaniei, din 14 decembrie 2016 6 , care constituie în prezent baza viitoarele decizii AMF.

Comisia va continua să colaboreze cu colegiuitorii și să exploreze modalități de îmbunătățire a eficacității și a eficienței procesului decizional actual.

3. Operațiuni de asistență macrofinanciară în 2016

3.1. Prezentare generală

La sfârșitul anului 2016, situația implementării programelor AMF era următoarea:

-Georgia: În august 2013, UE a aprobat o operațiune AMF în valoare de până la 46 de milioane EUR pentru Georgia 7 , care urma să fie plătită în două tranșe egale de 23 de milioane EUR. Plata primei tranșe a avut loc în 2015: 13 milioane EUR sub formă de granturi în luna ianuarie și 10 milioane EUR sub formă de împrumuturi în luna aprilie. Plata celei de a doua tranșe (10 milioane EUR sub formă de granturi și 13 milioane EUR sub formă de împrumuturi) a fost amânată din cauza lipsei progreselor în cadrul programului convenit cu FMI în iulie 2014. După aprobarea de către Consiliul Executiv al FMI, la 12 aprilie 2017, a unui nou program sprijinit de mecanismul de finanțare extinsă, în valoare de 285 de milioane USD, Comisia a plătit a doua tranșă a AMF în mai 2017.

-Iordania II: La 14 decembrie 2016, colegiuitorii au adoptat o decizie 8 de acordare a unei noi asistențe macrofinanciare pentru Iordania (AMF II) în valoare de până la 200 de milioane EUR, în întregime sub formă de împrumuturi, ca o continuare a operațiunii de 180 de milioane EUR finalizată în 2015. Plata asistenței este prevăzută în două tranșe egale în cursul anului 2017.

-Republica Kârgâzstan: Această operațiune AMF, aprobată în octombrie 2013 9 , a constat din 15 milioane EUR sub formă de împrumuturi și 15 milioane EUR sub formă de granturi. Operațiunea a fost finalizată în 2016 odată cu plata celei de a doua tranșe în două rate: 5 milioane EUR sub formă de granturi în februarie 2016 și 10 milioane EUR sub formă de împrumuturi în aprilie 2016.

-Tunisia I și II: În decembrie 2013, Comisia a prezentat o propunere privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Tunisiei (AMF I) în valoare de până la 250 de milioane EUR, sub formă de împrumuturi. Cu toate acestea, colegiuitorii au modificat propunerea, majorând cuantumul asistenței la 300 de milioane EUR și au adoptat decizia în mai 2014 10 . După plata primelor două tranșe în valoare de 100 de milioane EUR fiecare, în 2015, întârzierile înregistrate de autoritățile tunisiene în ceea ce privește implementarea măsurilor de politică convenite au împiedicat vărsarea de către UE a celei de a treia și ultime tranșe a programului, în 2016, așa cum se prevăzuse inițial. La 6 iulie 2016, UE a aprobat acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei, în valoare de până la 500 de milioane EUR, sub formă de împrumuturi 11 . În urma aprobării de către statele membre, memorandumul de înțelegere (MoU) și acordul privind planul de împrumut au fost semnate la 27 aprilie 2017.

-Ucraina III: Aceasta este cea de a treia operațiune implementată în Ucraina începând din 2014, în valoare de până la 1,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Ea a fost aprobată de colegiutori în aprilie 2015. Împreună cu cele două operațiuni implementate în perioada mai 2014-aprilie 2015 12 , cea de-a treia operațiune AMF a ridicat la 3,4 miliarde EUR valoarea totală a asistenței macrofinanciare acordate de UE Ucrainei de la declanșarea crizei. În urma plății primei tranșe (600 de milioane EUR) în iulie 2015, cea de a doua tranșă a operațiunii, în valoare de 600 de milioane EUR, a rămas mult timp în așteptare din cauza progreselor insuficiente înregistrate în privința anumitor măsuri de reformă convenite. Tranșa a fost plătită însă în aprilie 2017, ca răspuns la măsurile adoptate de autorități la sfârșitul anului 2016 și începutul anului 2017 vizând abordarea anumitor aspecte nesoluționate și ca urmare a punerii în aplicare în general satisfăcătoare a programului AMF de către Ucraina. Se preconizează că cea de a treia tranșă, în valoare de 600 de milioane EUR, va fi plătită în cursul anului 2017.

În plus, în urma unei cereri din partea Republicii Moldova, Comisia a adoptat, la 13 ianuarie 2017, o propunere privind un program AMF în valoare de până la 100 de milioane EUR, pentru a sprijini această țară care se confruntă cu condiții economice și financiare din ce în ce mai dificile. Propunerea de asistență macrofinanciară din partea UE, care se preconizează că va fi adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la mijlocul anului 2017, constă în 40 de milioane EUR sub formă de granturi și 60 de milioane sub formă de împrumuturi, care urmează să fie plătite în trei tranșe în perioada 2017-2018. Plata va fi strict condiționată de înregistrarea unor progrese semnificative de către Republica Moldova în ceea ce privește programul FMI și implementarea unor condiții specifice de politică care urmează să fie convenite cu UE printr-un memorandum de înțelegere.

3.2. Operațiuni individuale în țările beneficiare în 2016

3.2.1. Georgia

În august 2013, UE a adoptat o decizie privind un program AMF pentru Georgia, în valoare totală de 46 de milioane EUR, jumătate sub formă de granturi și jumătate sub formă de împrumuturi, asistență care urma să fie acordată în două tranșe egale. În urma încheierii unui acord stand-by în valoare de 154 de milioane USD între Georgia și FMI în iulie 2014, memorandumul de înțelegere, acordul privind planul de împrumut și acordul de grant au fost semnate în decembrie 2014 și ratificate, după caz, de parlamentul georgian.

Prima tranșă AMF a fost plătită în ianuarie 2015 (13 milioane EUR sub formă de granturi) și în aprilie 2015 (10 milioane EUR sub formă de împrumuturi), pe baza rezultatelor bune înregistrate de Georgia în ceea ce privește programul FMI. Autoritățile georgiene au implementat toate măsurile de politică relevante evidențiate în memorandumul de înțelegere pentru acordarea celei de a doua tranșe compuse din 10 milioane EUR sub formă de granturi și 13 milioane EUR sub formă de împrumuturi, dar plățile au fost amânate din cauza problemelor legate de implementarea programului FMI. Cu toate acestea, la 12 aprilie 2017, Comitetul Executiv al FMI a aprobat încheierea unui nou acord cu Georgia privind un mecanism de finanțare extinsă în valoare de 285 de milioane USD. Prin urmare, Comisia a decis să procedeze la plata celei de a doua tranșe a AMF în mai 2017. De asemenea, autoritățile și-au exprimat interesul pentru o operațiune subsecventă de asistență macrofinanciară care să completeze fondurile furnizate de FMI.

În 2016, Georgia a continuat să se confrunte cu un mediu extern slab, care, prin reducerea exporturilor și a remiterilor, a contribuit la o creștere relativ scăzută a PIB-ului, estimată la 2,7 %. În acest context, deficitul fiscal al Georgiei s-a accentuat, reflectând atât veniturile mai slabe decât cele preconizate, cât și creșterile cheltuielilor în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2016. Moneda lari s-a depreciat puternic în ultimii 2 ani, pierzând 50 % din valoarea sa față de dolarul american în perioada noiembrie 2014-decembrie 2016. Vulnerabilitățile externe au crescut, deficitul de cont curent atingând, conform estimărilor, 13,3 % din PIB la sfârșitul anului 2016, cu o datorie externă estimată la 108 % din PIB. Având în vedere că 80 % din datoria publică este exprimată în valută, deprecierea lari a determinat, de asemenea, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB, deși datoria publică a rămas în general neschimbată în dolari americani. Nivelul rezervelor valutare a fost relativ stabil, el situându-se la 2,8 miliarde USD la sfârșitul lunii decembrie 2016 (de la 2,7 miliarde USD în decembrie 2014) și acoperind aproximativ 4 luni din importurile preconizate în 2017. Sistemul financiar al Georgiei rămâne în general solid și bine capitalizat, în special datorită supravegherii prudente și reglementării exercitate de către banca centrală.

3.2.2. Iordania

Pe măsură ce instabilitatea regională s-a accentuat, cu repercusiuni negative asupra economiei, autoritățile iordaniene au solicitat un al doilea program de asistență macrofinanciară, în data de 3 martie 2016. În concordanță cu angajamentul de 2,4 miliarde EUR luat de Comisie la conferința intitulată Supporting Syria and the Region („Sprijinirea Siriei și a regiunii”), desfășurată la Londra la 4 februarie 2016, Comisia a adoptat la 29 iunie 2016 o propunere de decizie privind o a doua operațiune de asistență macrofinanciară pentru Iordania, în valoare de 200 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. Se preconizează că asistența va fi eliberată în două tranșe egale în 2017. Noul program AMF, aprobat la 14 decembrie 2016, urmează implementării cu succes a primei operațiuni AMF în valoare de 180 de milioane EUR sub formă de împrumuturi, care a fost plătită integral în 2015. Au fost observate unele întârzieri în punerea în aplicare a programului FMI pe trei ani din cadrul FEP, în valoare de 723 de milioane USD, care a fost aprobat în luna august 2016. Aceste întârzieri au vizat în special domeniul reformei fiscale.

În 2016, pe fondul conflictelor continue din Irak și Siria, creșterea PIB-ului Iordaniei a încetinit la un nivel estimat de 2,1 %, de la 2,4 % în 2015. Rata șomajului a crescut la 15,3 % în 2016, de la 13,1 % în 2015. Scăderea accentuată a prețurilor la combustibili și la transport a contribuit la scăderea inflației cu 0,8 % în 2016, continuându-se astfel tendința negativă din 2015.

În pofida încetinirii creșterii economiei, se estimează că deficitul fiscal global s-a ameliorat, el ajungând la aproximativ 3,6 % din PIB în 2016, de la 5,4 % în 2015. Datoria publică brută a Iordaniei a crescut în noiembrie 2016 la 95,6 % din PIB, de la 93,4 % din PIB la sfârșitul anului 2015. Cu toate acestea, dinamica datoriei publice este considerată de FMI ca fiind sustenabilă dacă țara continuă să realizeze o ajustare fiscală pe termen mediu și dacă este susținută de comunitatea internațională. Se estimează că deficitul de cont curent (excluzând granturile) a crescut la 12,6 % din PIB în 2016, față de 12 % din PIB în 2014. În decembrie 2016, rezervele internaționale nete în valută se situau la un nivel de 12,8 miliarde USD, echivalentul a 7,2 luni de importuri preconizate.

O declarație comună – adoptată de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în contextul deciziei de aprobare a celei de a doua operațiuni de asistență macrofinanciară – a angajat Comisia să prezinte, dacă este cazul, o propunere privind o a treia operațiune AMF cu o valoare superioară, după încheierea cu succes a celei de a doua operațiuni AMF și sub rezerva îndeplinirii condițiilor prealabile obișnuite pentru acordarea acestui tip de asistență, printre care o evaluare actualizată a nevoilor de finanțare externă ale Iordaniei efectuată de către Comisie.

3.2.3. Republica Kârgâzstan

În urma violențelor etnice și politice care au condus la o puternică scădere a activității economice și la un deficit considerabil de finanțare externă, UE s-a angajat, în cadrul unei conferințe internaționale a donatorilor organizată la Bișkek în iulie 2010, să sprijine redresarea Republicii Kârgâzstan. Acest angajament a condus, în decembrie 2011, la o propunere a Comisiei privind furnizarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Kârgâzstan în valoare de până la 30 de milioane EUR (15 milioane EUR sub formă de împrumuturi și 15 milioane EUR sub formă de granturi). Decizia privind asistența macrofinanciară a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la 22 octombrie 2013. Memorandumul de înțelegere și acordul privind planul de împrumut au fost semnate spre sfârșitul anului 2014 și au fost ratificate de parlamentul kârgâz în februarie 2015.

Această operațiune AMF a avut un caracter excepțional, întrucât Republica Kârgâzstan se situează în afara perimetrului geografic normal al AMF. Ea a fost însă justificată de forța curentului reformelor economice și politice prodemocratice din țară și de importanța economică și politică a regiunii pentru UE. Prima tranșă a fost plătită în 2015, ea constând dintr-un grant de 10 milioane EUR în iunie 2015 și un împrumut de 5 milioane EUR în octombrie 2015. În urma finalizării satisfăcătoare a evaluării conformității pentru a doua tranșă, Comisia a plătit autorităților kârgâze componenta de grant a acesteia (5 milioane EUR), la 10 februarie 2016. Componenta de împrumut (10 milioane EUR) a fost plătită la 13 aprilie 2016.

Economia kârgâză a rezistat relativ bine, având în vedere încetinirea regională și, în special, recesiunea din Rusia, care a debutat în 2014. După o creștere de 3,6 % în 2014 și de 3,5 % în 2015, PIB-ul kârgâz a crescut cu 3,8 % în 2016 datorită performanțelor solide din sectorul agricol și din sectorul serviciilor din Kârgâzstan. Deficitul bugetar din 2016 a scăzut la 4,5 % din PIB, de la 7,9 % din PIB în 2015, în urma reducerii cheltuielilor și a amânării finalizării anumitor proiecte de investiții. Impactul aprecierii monedei som în anul 2016 (13 % în dolari) asupra prețurilor de import și efectul său parțial de domino asupra prețurilor interne a fost consolidat de o politică monetară strictă și de impactul afluxurilor sporite de remiteri asupra consumului gospodăriilor. Acest lucru a avut un efect binevenit asupra inflației, care a scăzut la -0,4 % în 2016.

Situația balanței de plăți a țării rămâne însă vulnerabilă, ea reflectând un deficit structural de cont curent care se estimează că s-a ameliorat doar marginal la 9,6 % din PIB în 2016, de la 10,9 % din PIB în 2015. Rezervele internaționale totale s-au ridicat la 1,97 miliarde USD la sfârșitul anului 2016, reprezentând 3,8 luni de importuri prognozate.

3.2.4. Republica Moldova

Republica Moldova s-a confruntat cu o perioadă dificilă în ultimii ani, atât pe frontul economic, cât și pe cel politic. În noiembrie 2014 a izbucnit un scandal major de fraudă bancară care a scos la lumină grave probleme de guvernanță, însoțite de o instabilitate politică. Aceste evoluții au condus, de asemenea, la o încetinire a creșterii economice și la suspendarea sprijinului bugetar din partea partenerilor internaționali ai Republicii Moldova.

Republica Moldova a intrat în recesiune în 2015, PIB-ul său scăzând cu 0,5 %. În 2016, PIB-ul țării a crescut cu aproximativ 2 %, în principal datorită creșterii activității agricole. Inflația prețurilor de consum a urmat o tendință descendentă, ajungând la 2,4 % la sfârșitul anului 2016, de la 13,5 % în 2015.

Guvernul a fost supus unor presiuni fiscale substanțiale din cauza veniturilor bugetare mai mici și a întreruperii sprijinului bugetar din partea donatorilor. Acești factori au contribuit la creșterea deficitului bugetar la 3,2 % din PIB. Datoria publică a crescut la 45,7 % din PIB în 2016, ca urmare a împrumuturilor de urgență cu garanții de stat emise de banca centrală în beneficiul celor trei bănci aflate în lichidare în 2015. Ca urmare a crizei din sectorul financiar, rezervele internaționale au scăzut cu 35 % între septembrie 2014 și februarie 2015, la 1,7 miliarde USD, echivalentul a circa 4,3 luni de importuri. De atunci, ca rezultat al stabilizării și redresării pieței de schimb valutar, banca centrală a acumulat rezerve valutare care, în decembrie 2016, se ridicau la 2,1 miliarde USD, reprezentând aproximativ 5,1 luni de importuri preconizate.

În acest context, în iulie 2016, autoritățile au ajuns în sfârșit la un acord cu FMI cu privire la un program care urmează să fie susținut de un acord pe trei ani privind o facilitate extinsă de credit și de un mecanism de finanțare extinsă (ECF/EFF) în valoare de 179 de milioane USD. Acordul a fost aprobat de Consiliul FMI la 7 noiembrie 2016, iar prima revizuire a programului a fost finalizată la 28 aprilie 2017.

În urma solicitării Guvernului Republicii Moldova și în contextul evoluțiilor politice și economice menționate mai sus, la 13 ianuarie 2017 Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de decizie privind acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în valoare de până la 100 de milioane EUR, dintre care 60 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și 40 de milioane EUR sub formă de granturi. Suma propusă este justificată pe baza unei evaluări actualizate a nevoilor de finanțare externă ale țării, a dimensiunii programului FMI, a considerentelor legate de repartizarea sarcinii și a marjei de manevră disponibile în cadrul bugetului UE. Componenta de grant este justificată de nivelul redus de dezvoltare economică și de eligibilitatea Republicii Moldova pentru finanțare concesională din partea FMI și a Băncii Mondiale.

3.2.5. Tunisia

În mai 2016, Tunisia și FMI au încheiat un acord privind un mecanism de finanțare extinsă în valoare de 2,9 miliarde USD care expiră în mai 2020, al cărui obiectiv este sprijinirea programului economic de cinci ani al țării (2016-2020). Mecanismul de finanțare extinsă urmează unui acord stand-by de 24 de luni în valoare de 1,75 miliarde USD, aprobat de FMI în iunie 2013 și încheiat în decembrie 2015. Tunisia a obținut asistență macrofinanciară complementară din partea UE în valoare de 300 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. Această operațiune a fost aprobată în mai 2014 și a fost plătită parțial (primele două tranșe, în valoare totală de 200 de milioane EUR) în cursul anului 2015. Plata ultimei tranșe (100 de milioane EUR) a acestei operațiuni a fost amânată, pe fondul implementării insuficiente a unora dintre măsurile de politică convenite și al dificultăților legate de programul FMI. Având în vedere dificultățile economice persistente, agravate de atacurile teroriste din 2015 și instabilitatea regională generală, la 6 iulie 2016 colegiuitorii au aprobat acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei, în valoare de până la 500 de milioane EUR sub formă de împrumuturi. În urma încheierii negocierilor dintre Comisie și autoritățile tunisiene în decembrie 2016, memorandumul de înțelegere și acordul privind planul de împrumut au fost semnate la 27 aprilie 2017.

Se estimează că rata de creștere a PIB-ului Tunisiei în anul 2016 s-a ridicat la 1,1 %, cu o ușoară accelerare de la nivelul de 0,8 % înregistrat în 2015. Rata șomajului este de 15,5 %. Inflația a fost, în medie, de 3,7 % în 2016, în scădere de la 5 % în 2015, și se preconizează că va ajunge la o medie de 3,9 % în 2017.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul public este estimat la 6 % din PIB în 2016 (față de 4,6 % convenit în cadrul programului FMI). Acest lucru se datorează unei varietăți de factori, inclusiv nivelului mai scăzut decât se preconizase al colectării impozitelor, costurilor mai ridicate asociate rambursării datoriei (parțial determinate de deprecierea dinarului tunisian) și creșterii a salariilor publice. Datoria administrației centrale a continuat să crească, ajungând la 63 % din PIB în 2016, de la 55 % din PIB în 2015. În plus, Tunisia urmează să plătească o sumă substanțial mai mare din datoria sa publică în următorii 2 ani.

În ciuda scăderii prețurilor petrolului, a activității economice interne mai slabe și a performanței îmbunătățite a exporturilor, efectele negative ale atacurilor teroriste asupra turismului au contribuit la menținerea contului curent la un nivel nesustenabil de ridicat, de 9 % din PIB în 2016. Se estimează că rezervele s-au ridicat la aproape 6,1 miliarde USD, sau circa 4,3 luni de importuri.

3.2.6. Ucraina

Ca răspuns la deteriorarea rapidă a situației economice a Ucrainei și la slăbirea balanței sale de plăți, Comisia a propus în ianuarie 2015 o nouă operațiune de asistență macrofinanciară de până la 1,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, care urma să fie plătită în trei tranșe egale de 600 de milioane EUR. Prima tranșă din cadrul noii operațiuni („AMF III”) a fost plătită în iulie 2015 13 . În 2016, Comisia nu a plătit nicio tranșă în cadrul operațiunii AMF, din cauza implementării insuficiente de către autoritățile ucrainene a unor reforme politice specificate în memorandumul de înțelegere. Cu toate acestea, Comisia a plătit a doua tranșă de 600 de milioane EUR în aprilie 2017, ca răspuns la măsurile adoptate de autorități la sfârșitul anului 2016 și începutul anului 2017 pentru abordarea anumitor aspecte nesoluționate și la implementarea în general satisfăcătoare a programului AMF de către Ucraina. În principiu, Ucraina poate să acceseze în continuare o sumă suplimentară de 600 de milioane EUR din AMF III. Această asistență este condiționată de punerea în aplicare cu succes a măsurilor de politică din memorandumul de înțelegere și de progresul continuu pe care Ucraina trebuie să-l înregistreze cu privire la programul său FMI, un mecanism de finanțare extinsă de patru ani în valoare de aproximativ 17,5 miliarde USD care a fost aprobat în martie 2015. Cea mai recentă eliberare a unei tranșe (1 miliard USD) în cadrul programului FMI a avut loc în aprilie 2017, ajungându-se astfel la plăți totale de 8,5 miliarde USD începând din 2015.

În 2016, economia Ucrainei s-a stabilizat. Acest lucru a fost realizat printr-un puternic răspuns politic conceput să abordeze dezechilibrele pe termen lung, precum și prin sprijinul internațional continuu, la nivel financiar și tehnic, care a contribuit la stoparea crizei de încredere. Prin urmare, economia s-a dezvoltat în termeni reali pentru prima dată în 4 ani. Creșterea PIB-ului a fost de 2,3 %, beneficiind de creșterea cererii gospodăriilor și de relansarea activității investiționale.

Stabilizarea economică s-a reflectat, de asemenea, într-o ușoară diminuare a inflației (12,4 % la sfârșitul anului 2016, în scădere de la 43,4 % la sfârșitul anului 2015) și în volatilitatea redusă pe piața valutară. Ca urmare a politicii fiscale prudente, deficitul general consolidat al administrației publice a fost de 2,3 % din PIB în 2016, cu mult sub obiectivul inițial de 3,7 %. Consolidarea fiscală, împreună cu eliminarea deficitului operațional al companiei Naftogaz, au jucat un rol important în limitarea creșterii ponderii datoriei în PIB, care a fost de 81,0 % la sfârșitul anului 2016, ușor mai ridicată față de nivelul de 79,1 % din anul precedent. Acest rezultat a fost obținut în pofida costurilor asociate naționalizări PrivatBank, cel mai mare creditor comercial.

Creșterea activității investiționale în 2016 a contribuit la o creștere a deficitului de cont curent, acesta ajungând la 4,1 % din PIB. Un alt factor a fost scăderea performanțelor la export, cauzată de prețurile scăzute ale mărfurilor și de barierele suplimentare în calea comerțului impuse de Rusia, sub forma interzicerii exporturilor de tranzit către Asia Centrală. Cu toate acestea, deficitul de cont curent a rămas sub nivelul maxim de 8,7 % din PIB în 2013 și a fost acoperit integral de afluxuri de capital. Deși asistența financiară internațională a fost sub așteptări în 2016, aceasta a continuat să susțină rezervele internaționale, care au crescut la 15,5 miliarde USD la sfârșitul anului 2016 sau 3,5 luni de importuri preconizate ale anului următor.

4. Asigurarea utilizării adecvate a fondurilor AFM: evaluări operaționale și evaluări ex post

4.1. Evaluări operaționale

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar al UE, Comisia, cu ajutorul consultanților externi, realizează evaluări operaționale pentru a obține garanții rezonabile cu privire la buna funcționare a procedurilor administrative și a circuitelor financiare în țările beneficiare.

Evaluările operaționale vizează sistemele de gestionare a finanțelor publice, în special procedurile și organizarea ministerului de finanțe și a băncii centrale și, mai precis, gestionarea conturilor în care sunt vărsate fondurile UE. În plus, se acordă o atenție specială modului de funcționare a instituțiilor de audit extern, independenței, programelor de lucru și eficacității controlului acestora. Sunt analizate, de asemenea, procedurile de achiziții publice la nivel central.

În 2016, Comisia a efectuat evaluări operaționale ale Republicii Moldova și Iordaniei, în pregătirea noilor operațiuni de asistență macrofinanciară din aceste țări. Evaluările au fost finalizate în februarie și, respectiv, septembrie 2016. Ambele au ajuns la concluzia că procedurile din cele două țări ofereau garanții suficiente pentru continuarea operațiunilor AMF preconizate.

4.2. Evaluări ex post

În conformitate cu Regulamentul financiar al UE, Comisia realizează evaluări ex post 14 după finalizarea programelor de asistență macrofinanciară, pentru a evalua impactul acestora. Principalele obiective vizate sunt:

I.analiza impactului asupra economiei țării beneficiare, îndeosebi asupra sustenabilității poziției sale externe;

II.evaluarea valorii adăugate a acțiunii UE.

Evaluările ex post privind operațiunile AMF I și AMF II pentru Ucraina și privind operațiunea AMF I pentru Iordania au fost lansate la sfârșitul anului 2016 și se preconizează că vor fi finalizate în 2017.

5. Solicitări de asistență și viitoare propuneri ale Comisiei – situația bugetară

Programul operațiunilor de asistență macrofinanciară pentru 2017 este următorul:

I.implementarea operațiunilor AMF aflate în curs de desfășurare, astfel cum s-a descris mai sus. Acestea includ plata ultimelor tranșe pentru Georgia și Tunisia I, plata ultimelor două tranșe din cadrul celei de a treia operațiuni din Ucraina și plata tuturor tranșelor din cadrul operațiunilor subsecvente din Tunisia și Iordania;

II.aprobarea și punerea în aplicare a operațiunii din Republica Moldova, cu plata preconizată a primelor două tranșe ale asistenței;

III.aprobarea unor posibile noi programe, pe baza cererilor primite până în prezent din partea Armeniei, a Georgiei și a Egiptului și a posibilei operațiuni subsecvente din Iordania.

Programul de mai sus al operațiunilor AMF pentru 2017 va aduce cuantumul plăților anuale AMF la 1,9 miliarde EUR. Deși această situație reflectă creșterea ponderii și a relevanței instrumentului AMF, ea se datorează, în parte, și amânării unei serii de plăți programate inițial pentru 2016. Amânarea plăților este determinată de diferite motive, legate în principal de întârzierile înregistrate de autoritățile naționale în îndeplinirea măsurilor de politică convenite, întârzierile în negocierea memorandumului de înțelegere sau dificultățile în ceea ce privește programul FMI relevant.

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a angajamentelor și a plăților aferente granturilor de asistență macrofinanciară pentru 2015, 2016 și (cu titlu provizoriu) 2017. Previziunea pentru 2017 are un caracter preliminar și include numai operațiunile de asistență macrofinanciară pentru care există o decizie aprobată de colegiuitori sau propusă de către Comisie.

Pe lângă operațiunile de asistență macrofinanciară care sunt în curs de derulare sau în curs de pregătire, până în prezent au fost primite cereri de asistență macrofinanciară a UE și din partea Armeniei, Georgiei și Egiptului:

·În februarie 2014, Comisia a primit o nouă cerere de asistență macrofinanciară din partea Armeniei. Situația balanței de plăți a țării nu a fost însă considerată suficient de critică pentru a justifica o propunere de AMF din partea Comisiei, în pofida aprobării unui acord de finanțare cu FMI. Cu toate acestea, Comisia continuă să monitorizeze situația economică și financiară din Armenia. Întrucât programul mecanismului de finanțare extinsă al FMI expiră în 2017, orice reconsiderare va depinde, de asemenea, de lansarea unui nou plan FMI.

·În februarie 2017, autoritățile georgiene și-au exprimat interesul pentru o nouă operațiune AMF. Întrucât noul program FMI a fost aprobat în mod corespunzător de către Comitetul executiv, Comisia este dispusă să ia în considerare o nouă operațiune AMF pentru Georgia, pe baza nevoilor de finanțare externă ale țării.

·În noiembrie 2012, Egiptul a reînnoit o cerere de asistență macrofinanciară pentru un total de 500 de milioane EUR; Comisia a luat în considerare prezentarea unei propuneri, care ar putea consta într-un împrumut de 450 de milioane EUR, cuplat cu un grant de 50 de milioane EUR. Cu toate acestea, propunerea de asistență macrofinanciară a fost amânată, așteptându-se încheierea unui program FMI pentru Egipt și având în vedere evoluțiile politice de după iulie 2013 din această țară. În noiembrie 2016, Comitetul Executiv al FMI a aprobat un program pe trei ani în cadrul mecanismului de finanțare extinsă în valoare de aproximativ 12 miliarde USD. Pentru primul an al programului, deficitul de finanțare a fost acoperit din contribuțiile FMI și ale altor donatori multilaterali și bilaterali. Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că, în cazul în care există nevoi reziduale de finanțare, UE va fi invitată să ia în considerare o operațiune de asistență macrofinanciară pentru Egipt.

Angajamente și plăți pentru granturile AMF, plățile aferente împrumuturilor AMF 2015-2017 (EUR)
		2015	2016	2017 (provizoriu)
Credite de angajamente pentru granturi în buget		77 995 000	79 669 000	45 828 000
	Evaluări operaționale, studii privind cheltuielile publice și responsabilitatea financiară, evaluări ex post	62 900	331 822	400 000
	AMF Republica Kârgâzstan (decizie adoptată)
	AMF Georgia (decizie adoptată)
	AMF Republica Moldova (propunere adoptată)*			40 000 000
	Alte operațiuni posibile de AMF			de decis
Angajamente, total		62 900	331 822	40 400 000

Credite bugetare neangajate		77 932 100	79 337 178	5 428 000

Credite de plată pentru granturi în buget		74 218 061	79 669 000	45 828 000

	Evaluări operaționale, studii privind cheltuielile publice și responsabilitatea financiară, evaluări ex post	29 806	131 195	260 736
	AMF Republica Kârgâzstan (decizie adoptată)	10 000 000	5 000 000
	AMF Georgia (decizie adoptată)	13 000 000		10 000 000
	AMF Republica Moldova (propunere adoptată)*			20 000 000
	Alte operațiuni posibile de AMF			de decis
Plăți, total		23 029 806	5 131 195	30 260 736
Credite neutilizate pentru plata granturilor		51 188 255	74 537 805	15 567 264
Plăți aferente împrumuturilor AMF

	AMF Ucraina I (decizie adoptată)	250 000 000
	AMF Ucraina II (decizie adoptată)
	AMF Georgia (decizie adoptată)	10 000 000		13 000 000
	AMF Iordania I (decizie adoptată)	180 000 000
	AMF Tunisia I (decizie adoptată)	200 000 000		100 000 000
	AMF Republica Kârgâzstan (decizie adoptată)	5 000 000	10 000 000
	AMF Ucraina III (decizie adoptată)	600 000 000		1200 000 000
	AMF Tunisia II (decizie adoptată)			350 000 000
	AMF Iordania II (decizie adoptată)			200 000 000
	AMF Republica Moldova (propunere adoptată)*			40 000 000
	Alte operațiuni posibile de AMF			de decis
Plăți aferente împrumuturilor AMF, total		1245 000 000	10 000 000	1903 000 000
* Se preconizează că operațiunea va fi aprobată în cursul anului 2017. Numai două dintre cele trei tranșe urmează a fi plătite în 2017. Plata ultimei tranșe este planificată pentru 2018.

(1)

Temeiul juridic pentru asistența macrofinanciară acordată țărilor terțe, altele decât țările în curs de dezvoltare, este articolul 212 din TFUE.

(2)

Aceasta a condus la realizarea a șase noi operațiuni AMF în sprijinul Armeniei, Bosniei și Herțegovinei, Georgiei, Republicii Moldova, Serbiei și Ucrainei, care se ridică la o valoare totală de 1,3 miliarde EUR.

(3)

SWD(2016) 299 final.

(4)

Fondul de garantare pentru acțiuni externe suportă expunerea globală a UE la riscul de nerambursare din partea țărilor beneficiare de AMF și de operațiuni de împrumut externe ale BEI și Euratom. El este provizionat la o rată de 9 % din totalul pasivelor restante din cadrul garanției bugetare a UE la sfârșitul fiecărui an, cu un decalaj de doi ani. Pentru a atinge o capacitate de împrumut de 2 000 de milioane EUR pe an, va fi necesară o provizionare suplimentară de 135 de milioane EUR anual.

(5)

COM(2011) 396 final, 4.7.2011.

(6)

Decizia (UE) 2016/2371 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 de acordare a unei noi asistențe macrofinanciare pentru Regatul Hașemit al Iordaniei (JO L 352, 23.12.2016, p. 18).

(7)

Decizia nr. 778/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Georgiei (JO L 218, 14.8.2013, p. 15).

(8)

(9)

Decizia nr. 1025/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Kârgâzstan (JO L 283, 25.10.2013, p. 1).

(10)

Decizia nr. 534/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Tunisia (JO L 151, 21.5.2014, p. 9).

(11)

Decizia (UE) 2016/1112 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Tunisiei (JO L 186, 9.7.2016, p. 1).

(12)

Decizia (UE) 2015/601 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 aprilie 2015 privind acordarea de asistență macrofinanciară Ucrainei (JO L 100, 15.4.2015, p. 1).

(13)

Această propunere a venit în continuarea a două programe AMF („AMF I” și „AMF II”) însumând 1,61 miliarde EUR, care au fost implementate în 2014 și la începutul anului 2015.

(14)

Toate evaluările ex post sunt disponibile pe site-ul web al DG ECFIN: http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/completed/index_en.htm .