COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 9.6.2017
COM(2017) 298 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Exceptări pentru băncile centrale din țări terțe și alte entități în conformitate cu Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR)
1.INTRODUCERE
Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR) și Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID 2) au fost publicate în Jurnalul Oficial la 12 iunie 2014, au intrat în vigoare la 2 iulie 2014 și se vor aplica de la 3 ianuarie 2018.
MiFID 2/MiFIR introduc o structură a pieței care are drept scop să asigure că tranzacționarea se desfășoară, ori de câte ori este oportun, pe platforme reglementate și în mod transparent, astfel încât să se asigure formarea eficientă și echitabilă a prețurilor.
În acest context, MiFIR acordă o exceptare de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare în ceea ce privește instrumentele financiare care nu sunt capitaluri proprii în favoarea piețelor reglementate, a operatorilor de piață și a firmelor de investiții pentru tranzacțiile în care contrapartea este unul dintre membrii Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care sunt efectuate în cadrul aplicării politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară pe care membrul SEBC în cauză este autorizat prin lege să o aplice și în condițiile în care membrul respectiv și-a informat în prealabil contrapartea cu privire la exceptarea tranzacției respective. Mai mult, MiFIR împuternicește Comisia să extindă domeniul de aplicare a acestei exceptări la băncile centrale din țări terțe în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prestabilite.
În acest scop, Comisia Europeană a comandat un studiu extern realizat de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) și de Universitatea din Bologna, intitulat „Exemptions for third-country central banks and other entities under the Market Abuse Regulation (MAR) and the market in Financial Instrument Regulation (MiFIR)” [„Exceptări pentru băncile centrale din țări terțe și alte entități în conformitate cu Regulamentul privind abuzul de piață (MAR) și Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR)”] (denumit în continuare „studiul”). Studiul se bazează pe o anchetă și o cercetare și conține o analiză a normelor de transparență pretranzacționare și posttranzacționare care se aplică atunci când băncile centrale ale țărilor terțe realizează tranzacții cu titluri de valoare, precum și a măsurii în care aceste bănci centrale realizează tranzacții cu titluri de valoare în cadrul Uniunii.
2.TEMEIUL JURIDIC AL RAPORTULUI: ARTICOLUL 1 ALINEATUL (9) DIN MiFIR
Articolul 1 alineatul (6) din MiFIR prevede o exceptare de la normele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare pentru tranzacțiile în care contrapartea este unul dintre membrii Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), care sunt efectuate în cadrul aplicării politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară pe care membrul SEBC în cauză este autorizat prin lege să o aplice și în condițiile în care membrul respectiv și-a informat în prealabil contrapartea cu privire la exceptarea tranzacției respective.
În plus, articolul 1 alineatul (9) din MiFIR conferă Comisiei competența: „[...] de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 50 pentru a extinde domeniul de aplicare al alineatului (6) la alte bănci centrale.
În acest scop, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 1 iunie 2015, un raport în care se evaluează modul în care sunt tratate tranzacțiile de către băncile centrale din țări terțe care, în scopul prezentului alineat, includ Banca Reglementelor Internaționale. Raportul conține o analiză a sarcinilor lor statutare și a volumelor tranzacționate pe teritoriul Uniunii. În raport:
(a) se identifică dispozițiile aplicabile în țările terțe vizate în ceea ce privește dezvăluirea reglementată a informațiilor privind operațiunile băncilor centrale, inclusiv operațiunile desfășurate de membrii SEBC în țările terțe respective și
(b) se evaluează impactul potențial pe care l-ar putea avea cerințele normative din Uniune referitoare la dezvăluirea informațiilor asupra tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din țările terțe.
În cazul în care concluzia conținută în raport indică faptul că excepția prevăzută la alineatul (6) este necesară pentru tranzacțiile în care contrapartea este o bancă centrală dintr-o țară terță care desfășoară operațiuni de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară, Comisia prevede aplicarea acestei excepții la banca centrală a țării terțe în cauză.”
3.JURISDICȚIILE AVUTE ÎN VEDERE
Raportul acoperă următoarele țări: Australia, Brazilia, Canada, RAS Hong Kong, India, Japonia, Mexic, Singapore, Republica Coreea, Elveția, Turcia și Statele Unite, precum și Banca Reglementelor Internaționale (denumită în continuare BIS) care, în conformitate cu articolul 1 alineatul (9) din MiFIR trebuie considerată o bancă centrală dintr-o țară terță în sensul respectivului alineat. Această listă nu aduce atingere eventualelor modificări și eliminări ale țărilor relevante care vor fi evaluate în viitor.
Criteriile pertinente pentru evaluarea jurisdicțiilor ar trebui să se bazeze pe indicatori economici, pe dimensiunea sectorului financiar al țărilor în cauză și pe gradul de interconectare dintre acesta și sectorul financiar al Uniunii, precum și pe soliditatea cadrului legislativ care prevalează în jurisdicția țării terțe.
În ceea ce privește în special dimensiunea și gradul de interconectare, Comisia a utilizat lista publicată de FMI cu jurisdicțiile în care își au sediul instituțiile financiare de cea mai mare importanță sistemică, pentru care programul FMI de evaluare a sectorului financiar (FSAP) este obligatoriu. Metodologia FMI combină mărimea și gradul de interconectare al sectorului financiar al fiecărei țări și, prin urmare, ia în considerare dimensiunea piețelor financiare. Conform FMI, acest grup de țări acoperă aproape 90 % din sistemul financiar global și 80 % din activitatea economică globală și include majoritatea țărilor G20 și a membrilor Consiliului pentru stabilitate financiară (CSF). Instituțiile cu sediul în statele membre ale UE nu sunt vizate de studiu. În plus, două criterii suplimentare prezintă relevanță pentru selectarea jurisdicțiilor pertinente: pentru a fi eligibilă pentru evaluare în vederea acordării exceptării prevăzute la articolul 1 alineatul (9), o jurisdicție nu trebuie să fie inclusă în lista jurisdicțiilor necooperante întocmită de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și trebuie să fie semnatară a Memorandumului multilateral de înțelegere al IOSCO (MMoU).
4.ANALIZA DIFERITELOR JURISDICȚII
Mandatul prevăzut la articolul 1 alineatul (9) din MiFIR pentru analiza jurisdicțiilor identificate se bazează pe două criterii-cheie, ambele esențiale pentru evaluarea Comisiei:
a.normele privind dezvăluirea reglementată a informațiilor privind operațiunile băncilor centrale: regimul de transparență a pieței aplicabil tranzacțiilor efectuate de băncile centrale („transparența pieței”) și/sau transparența cadrului operațional al băncii centrale („transparența operațională”) și
b.necesitatea unei exceptări: volumul de tranzacții executate de banca centrală în cauză cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
În scopul evaluării, îndeplinirea celor două criterii a fost considerată obligatorie, deoarece acestea reflectă factorii prevăzuți la articolul 1 alineatul (9) din MiFIR. În acest sens, „transparența pieței” se referă la transparența specifică fiecărei tranzacții legate de titluri de valoare individuale, în timp ce „transparența operațională” se referă la norme de transparență mai largi, care reglementează operațiunile unei bănci centrale. Prin urmare, având în vedere obiectivele și domeniul de aplicare al MiFIR, o analiză a cerințelor de reglementare referitoare la transparența pieței pentru tranzacții și la transparența care decurge din cadrul operațional a fost considerată necesară pentru a evalua oportunitatea de a acorda o exceptare unor bănci centrale din țări terțe în conformitate cu articolul 1 alineatul (9) litera (a) din MiFIR. În plus, volumul tranzacțiilor dintre țara terță a băncii centrale relevante și UE prezintă importanță, întrucât este un indicator al impactului potențial pe care cerințele de reglementare ale Uniunii privind dezvăluirea informațiilor îl pot avea asupra tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din țări terțe în conformitate cu articolul 1 alineatul (9) litera (b) din MiFIR.
Mai mult, ținând seama de cerințele și obiectivele MiFIR, au fost avute în vedere următoarele criterii:
(i) existența unei proceduri de notificare, prin care o bancă centrală dintr-o țară terță își informează contrapartea din UE cu privire la faptul că o tranzacție este exceptată;
(ii) capacitatea băncii centrale dintr-o țară terță de a face distincție între tranzacțiile încheiate în scopul politicilor-cheie identificate de MiFIR și tranzacțiile executate strict în scopuri investiționale și
(iii) disponibilitatea unei exceptări similare pentru băncile centrale din țările terțe în jurisdicția care face obiectul examinării.
Criteriile suplimentare de mai sus au fost evaluate ținând cont de cerințele și obiectivele MiFIR. În special, conform MiFIR, nu pot fi acordate exceptări în temeiul articolului 1 alineatul (6) din MiFIR băncilor centrale pentru operațiunile executate de acestea strict în scopuri investiționale. Prin urmare, studiul a analizat dacă băncile centrale din țările terțe fac distincție între tranzacțiile executate în scopuri de reglementare și cele executate în scopuri investiționale. De asemenea, studiul a analizat dacă băncile centrale din țările terțe dispun de o procedură de notificare pentru tranzacții exceptate sau, cel puțin, dacă au în vedere introducerea unei astfel de proceduri în ceea ce privește tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, acest lucru fiind de natură să sporească nivelul de transparență și fiind, prin urmare, prevăzut în MiFIR. În sfârșit, disponibilitatea unei exceptări statutare pentru tranzacțiile efectuate de băncile centrale în locuri de tranzacționare din țări terțe poate afecta analiza cost-eficacitate cu privire la oportunitatea unei exceptări.
După evaluarea acestor criterii, Comisia a ajuns la concluzia că este esențial ca băncile centrale din țări terțe să poată face distincție între tranzacțiile executate în scopuri de reglementare și cele executate în scopuri investiționale, deoarece, în caz contrar, orice exceptare în temeiul articolului 1 alineatul (9) nu ar fi suficient încadrată. Pe de altă parte, în urma unei analize mai aprofundate, absența unei proceduri de notificare a tranzacțiilor exceptate în momentul redactării prezentului raport nu este considerată suficient de semnificativă, astfel încât să se considere că exceptarea în temeiul articolului 1 alineatul (9) nu ar trebui să fie disponibilă, dat fiind că jurisdicțiile care nu dispun, în prezent, de astfel de proceduri au indicat că sunt pregătite să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR. În sfârșit, existența unor exceptări statutare în jurisdicția evaluată pentru tranzacțiile băncilor centrale în locuri de executare din țări terțe nu este considerată indispensabilă pentru îndeplinirea condițiilor de exceptare, întrucât nu este prevăzută în mod explicit la articolul 1 alineatul (9) din MiFIR.
O prezentare generală a evaluării figurează în anexa 1. Comisia a concluzionat că, având în vedere cadrele de transparență a pieței și/sau de transparență operațională ale jurisdicțiilor menționate mai sus, aceste jurisdicții dispun de cadre legislative care permit un nivel suficient de transparență. În plus, activitatea de tranzacționare desfășurată în UE de aceste jurisdicții este suficient de importantă pentru a justifica extinderea la aceste jurisdicții a exceptării de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare. În plus, Comisia a ajuns la concluzia că este oportun ca BIS să beneficieze de exceptare, în contextul în care capacitatea BIS de a-și îndeplini funcțiile importante de interes public și de a sprijini comunitatea internațională a băncilor centrale nu ar trebui să fie afectată. Spre deosebire de băncile centrale, BIS este menționată în mod explicit ca o entitate care poate fi inclusă dacă acest lucru este necesar. Spre deosebire de evaluarea efectuată în cazul băncilor centrale, la această concluzie s-a ajuns pe baza unei evaluări calitative.
Mai jos este prezentat un scurt rezumat al analizei țărilor selectate în funcție de criteriile menționate anterior. Pentru o descriere detaliată și o analiză aprofundată vă rugăm să consultați studiul CEPS.
Banca de Rezerve a Australiei (RBA)
Criterii-cheie
Instrumentele care nu sunt capitaluri proprii sunt excluse din sfera de aplicare a normelor de transparență în tranzacționare. În ceea ce privește transparența operațională, RBA oferă informații cu privire la elementele din bilanțul său, își anunță operațiunile de piață monetară zilnice și furnizează unele informații agregate privind tranzacțiile după efectuarea acestora, prin intermediul unor servicii de știri electronice.
RBA înregistrează un volum mare de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Există o exceptare de la cerințele de transparență pentru băncile centrale străine.
Se consideră că RBA este în măsură să facă distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate în alte scopuri (ca de exemplu, în scopuri „investiționale”).
În sfârșit, deși instituția nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, aceasta a declarat că este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Centrală a Braziliei (BCB)
Criterii-cheie
Normele imperative care reglementează transparența în tranzacționarea instrumentelor financiare acoperă o serie de instrumente care nu sunt capitaluri proprii, inclusiv obligațiunile negarantate, efectele comerciale și instrumentele financiare derivate. Obligațiunile guvernamentale și titlurile negociabile garantate de o instituție financiară reprezintă principala excepție de la normele privind transparența pieței. În ceea ce privește transparența operațională, banca centrală națională anunță detaliile operațiunilor de piață monetară pe Sisbacen și pe site-ul său, unde oferă și informații privind rezultatele licitațiilor, inclusiv ale celor legate de cursul de schimb valutar.
BCB înregistrează volume mari de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Nu există nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru băncile centrale străine.
BCB poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate în alte scopuri (în special „investiționale”), care au un rol marginal.
În sfârșit, instituția dispune de o procedură prin care să notifice contrapărților sale existența unei exceptări atunci când efectuează tranzacții cu contrapărți financiare din UE.
Banca Canadei (BoC)
Criterii-cheie
În ceea ce privește transparența pieței, normele imperative pentru tranzacționarea instrumentelor financiare acoperă o serie de instrumente care nu sunt capitaluri proprii, precum obligațiunile, efectele comerciale și instrumentele financiare derivate. Cu toate acestea, obligațiunile de stat sunt exceptate în mod expres, la fel ca și titlurile de valoare străine. Măsurile de transparență operațională includ publicarea de informații în prealabil de către BoC înainte de efectuarea tranzacțiilor repo la termen în scopuri de gestionare a bilanțului. Rezultatele agregate ale acestor tranzacții sunt, de asemenea, publicate pe site-ul băncii centrale naționale.
BoC înregistrează volume mari de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Este disponibilă o exceptare de la cerințele de transparență pentru băncile centrale străine.
BoC poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate în alte scopuri (în special „investiționale”).
În sfârșit, deși instituția nu dispune în prezent de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Populară a Chinei (PBoC)
Criterii-cheie
PBoC nu dispune de cerințe de transparență pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii și participanții la piață nu trebuie să divulge informații și să raporteze detalii referitoare la tranzacții. Transparența operațională este asigurată prin anunțuri publice privind operațiunile de piață monetară (OMO) și rezultatele operațiunilor cu lichidități pe termen scurt (SLO).
Comisia Europeană așteaptă date privind activitatea de tranzacționare a PBoC pe piețele financiare din UE și cu contrapărți din UE. Prin urmare, argumentele economice pentru acordarea exceptării nu au putut fi evaluate în acest moment.
Criterii suplimentare
Având în vedere că instituția îndeplinește doar unul din cele trei criterii-cheie, CEPS a acordat o atenție deosebită celor trei criterii suplimentare:
- băncile centrale străine nu beneficiază de o exceptare generală de la cerințele de transparență;
- capacitatea instituției de a face distincție între tranzacțiile executate în scopuri investiționale și tranzacțiile efectuate în scopuri de politică nu a fost demonstrată;
- nu au fost comunicate proceduri de notificare pentru a informa contrapărțile din UE cu privire la tranzacțiile care nu fac obiectul cerințelor de transparență.
Din cauza lipsei de informații privind tranzacțiile executate cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE, CEPS nu a fost în măsură să formuleze concluzii cu privire la oportunitatea și necesitatea acordării unei exceptări în temeiul articolului 1 alineatul (9) din MiFIR pentru PBoC în acest moment.
Autoritatea Monetară din Hong Kong (HKMA)
Criterii-cheie
În ceea ce privește transparența pieței, Hong Kong nu dispune de cerințe de transparență pentru tranzacționarea instrumentelor care nu sunt capitaluri proprii. În ceea ce privește transparența operațională, banca centrală națională publică elemente generale din bilanțul său și modificările rezervelor valutare, dar nu și informații privind tranzacțiile. Aceasta furnizează, însă, informații specifice detaliate privind emisiunile de titluri de stat negarantate (Exchange Fund Bills and Notes).
HKMA înregistrează volume mari de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru băncile centrale străine.
HKMA poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, HKMA dispune de o procedură prin care să notifice contrapărților sale existența unei exceptări atunci când efectuează tranzacții cu contrapărți financiare din UE.
Banca de Rezerve a Indiei (RBI)
Criterii-cheie
În ceea ce privește transparența pieței, tranzacțiile extrabursiere cu instrumente care nu sunt capitaluri proprii (de obicei realizate prin telefon) sunt raportate în cadrul modulului de piață secundară al Sistemului de tranzacționare negociată. Informațiile privind prețurile tranzacționate ale titlurilor de valoare sunt disponibile pe site-ul RBI și pe site-ul Clearing Corporation of India Ltd. (CCIL). În ceea ce privește transparența operațională, RBI publică un calendar de licitații, și, pentru operațiunile de piață monetară (OMO) și instrumentele de lichiditate, publică în prealabil detalii privind operațiunile, iar ulterior rezultatele agregate ale operațiunii. RBI publică, de asemenea, săptămânal informații statistice privind OMO, precum și informații privind politica de schimb valutar în buletinul său lunar (informațiile referitoare la tranzacțiile de schimb valutar nu sunt divulgate).
Volumul de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE este scăzut.
Criterii suplimentare
RBI nu raportează tranzacțiile de schimb valutar efectuate de bănci centrale străine și, în general, nu există nicio obligație de a raporta tranzacțiile cu bănci centrale străine. RBI poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși instituția nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Japoniei (BoJ)
Criterii-cheie
Normele imperative privind transparența pieței includ anumite cerințe de raportare în cazul instrumentelor financiare derivate extrabursiere, dar operatorii de piață au doar obligația de a raporta către minister și registrele centrale de tranzacții, nu și către public. Cu toate acestea, organizațiile de autoreglementare au emis cerințe specifice privind publicarea prețurilor de referință pentru instrumentele financiare care nu sunt capitaluri proprii. În ceea ce privește transparența operațională, BoJ nu publică informații în prealabil, însă publică rezultatele agregate ale licitațiilor după efectuarea fiecărei tranzacții.
Volumul de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE este scăzut.
Criterii suplimentare
Băncile centrale străine se pot baza pe o exceptare de la cerințele de transparență în temeiul unei clauze generale de confidențialitate, care se aplică în cazurile în care dezvăluirea informațiilor ar dăuna relațiilor cu țările terțe.
BoJ poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși instituția nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Mexicului (Banxico)
Criterii-cheie
Banxico nu dispune de norme imperative care să impună transparența tranzacțiilor cu instrumente care nu sunt capitaluri proprii. Cu toate acestea, normele de autoreglementare includ obligații de cotare. În ceea ce privește transparența operațională, Banxico publică informațiile principale în buletinul informativ înainte de desfășurarea licitațiilor, inclusiv cuantumul estimat și tipul de operațiune.
Volumul de tranzacții realizate de Banxico cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE este scăzut.
Criterii suplimentare
Nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate de băncile centrale străine. Banxico poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, Banxico dispune de o procedură prin care să notifice contrapărților sale existența unei exceptări atunci când efectuează tranzacții cu contrapărți financiare din UE.
Autoritatea monetară din Singapore (MAS)
Criterii-cheie
În ceea ce privește transparența pieței, Orientările privind reglementarea piețelor emise de MAS în temeiul Legii privind valorile mobiliare și contractele futures (Securities and Futures Act) prevăd o obligație de a furniza informații atât pretranzacționare (cele mai bune prețuri de cumpărare și de vânzare), cât și posttranzacționare (tranzacțiile executate). Aceste norme și orientări li se aplică burselor și operatorilor de piață recunoscuți, dar nu și dealerilor. În ceea ce privește transparența operațională, MAS le comunică participanților la piață termenii și rezultatele licitațiilor.
MAS înregistrează un volum mare de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
MAS nu acordă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate la nivel național de către bănci centrale străine. MAS poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși MAS nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Coreei (BoK)
Criterii-cheie
Nu sunt prevăzute în normele imperative niciun fel de cerințe privind transparența pieței pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii. Cu toate acestea, normele de piață cu caracter de autoreglementare conțin obligații de transparență a prețurilor de referință pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii tranzacționate în mod normal de BoK. În ceea ce privește transparența operațională, BoK publică informații agregate privind elementele din bilanțul său. În ceea ce privește gestionarea schimburilor valutare, BoK publică informații agregate cu privire la tranșa de investiții a activelor sale străine.
BoK înregistrează un volum mare de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate pe plan național de băncile centrale străine.
BoK poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși BoK nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților sale din UE existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Națională a Elveției (SNB)
Criterii-cheie
În ceea ce privește transparența pieței, există cerințe de raportare pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii, iar platforma SIX Repo, prin care SNB execută un volum mare de tranzacții, este, de asemenea, disponibilă pentru operațiunile repo de pe piața interbancară și face obiectul unor cerințe de transparență pretranzacționare și posttranzacționare. În ceea ce privește transparența operațională, SNB face publice detalii privind operațiunile sale de piață monetară (OMO) și facilitățile sale permanente.
SNB înregistrează un volum mare de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
Nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate pe plan național de băncile centrale străine, însă există discuții în acest sens. Mai mult, SNB poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși SNB nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Banca Centrală a Republicii Turcia (CBRT)
Criterii-cheie
Turcia dispune de cerințe de transparență pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii (cu excepția instrumentelor financiare derivate extrabursiere), cuprinse în norme imperative și în norme de autoreglementare. CBRT este membru al Borsa Istanbul, iar volumele sale de tranzacționare cu instrumente care nu sunt capitaluri proprii prin intermediul acestei platforme sunt dezvăluite de către bursă, împreună cu cele ale restului membrilor. În ceea ce privește transparența operațională, CBRT publică detalii agregate privind OMO, cum ar fi operațiunile repo și reverse repo realizate prin licitații și cotații, achizițiile simple realizate prin licitații și cotații, precum și detalii privind instrumentele de lichiditate (liquidity bills). Borsa Istanbul publică volumele de tranzacționare ale CBRT care au fost executate prin intermediul platformei sale. CBRT dezvăluie informații privind activitatea de gestionare a rezervelor în raportul său anual (informații privind indicatorii de referință pentru investiții, informații generice privind structura portofoliului) și în unele rapoarte lunare.
Volumul de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE este ridicat.
Criterii suplimentare
Nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate pe plan național de băncile centrale străine. CBRT poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși CBRT nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților sale din UE existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, este pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
Sistemul de Rezerve Federale al Statelor Unite - Banca Rezervelor Federale din New York (FRBNY)
Criterii-cheie
Statele Unite dispun de cerințe de transparență cuprinzătoare pentru instrumentele care nu sunt capitaluri proprii, incluse în normele de autoreglementare (Trade Reporting and Compliance Engine al FINRA). Titlurile de stat sunt excluse din sfera de aplicare a cerințelor de transparență (deși persoanele care efectuează tranzacții cu titluri de valoare emise de Trezoreria SUA, obligațiuni negarantate emise de agențiile SUA și titluri de valoare garantate cu active și cu ipoteci denominate în dolari SUA sunt supuse unor cerințe de reglementare privind raportarea pozițiilor). În ceea ce privește transparența operațională, FRBNY publică informații cuprinzătoare privind detaliile tranzacțiilor, atât înainte, cât și după încheierea acestora.
FRBNY înregistrează volume scăzute de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE.
Criterii suplimentare
În principiu nu este disponibilă nicio exceptare de la cerințele de transparență pentru tranzacțiile efectuate de bănci centrale străine, însă acestea se pot baza pe excluderea aplicată obligațiunilor de stat și titlurilor de valoare în monedă străină. Tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere încheiate cu bănci centrale străine nu sunt excluse în mod categoric (așa cum sunt excluse tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere încheiate cu autoritățile SUA).
FRBNY poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, FRBNY nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților sale din UE existența unei exceptări atunci când efectuează tranzacții cu contrapărți financiare din UE.
Banca Reglementelor Internaționale (BIS)
Criterii-cheie
Deși BIS este înregistrată în Elveția, regimul de transparență pentru piața națională nu se aplică tranzacțiilor BIS. În ceea ce privește transparența operațională, BIS publică informații la nivel agregat. Printre contrapărțile BIS se numără bănci centrale, autorități monetare și instituții publice internaționale.
Volumul de tranzacții cu contrapărți din UE sau cu instrumente financiare cotate la bursele din UE este ridicat.
Criterii suplimentare
Exceptarea pentru băncile centrale străine nu este aplicabilă în cazul BIS, întrucât legislația națională (din Elveția) nu se aplică tranzacțiilor acestora.
BIS poate face distincție între tranzacțiile efectuate în scopuri de politică și cele efectuate strict în scopuri investiționale, care au un rol marginal.
În sfârșit, deși BIS nu dispune de nicio procedură prin care să notifice contrapărților existența unei exceptări acordate pentru tranzacțiile cu contrapărți financiare din UE, ar fi pregătită să pună în aplicare o astfel de procedură după introducerea regimului MiFIR.
5.CONCLUZII
Pe baza informațiilor obținute, Comisia concluzionează că este oportun să se acorde o exceptare de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare prevăzute în MiFIR, în conformitate cu articolul 1 alineatul (9) din MiFIR, băncilor centrale din țările terțe enumerate în anexa la prezentul raport.
Această concluzie nu aduce atingere eventualelor evoluții viitoare, având în vedere noile dovezi furnizate de băncile centrale din țări terțe, modificarea legislației țărilor terțe sau modificarea împrejurărilor concrete. Aceste evenimente pot impune necesitatea de a revizui lista băncilor centrale din țări terțe care beneficiază de exceptare.