COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.6.2017
COM(2017) 287 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Aplicarea Deciziei 573/2014/UE privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM)
1. Introducere
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) se află în prima linie pentru a răspunde provocărilor șomajului și excluziunii în întreaga Europă. În conformitate cu Decizia nr. 573/2014/UE 1 (denumită în continuare „decizia”), în mai 2014, Parlamentul European și Consiliul au înființat rețeaua serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (denumită în continuare „rețeaua”), ca platformă pentru o cooperare mai strânsă între aceste organizații. Prezentul raport reprezintă o evaluare a aplicării deciziei. În conformitate cu articolul 10 din decizie, raportul evaluează măsura în care rețeaua a contribuit la realizarea obiectivelor deciziei 2 și dacă aceasta și-a îndeplinit sarcinile până în prezent. De asemenea, el analizează modul în care rețeaua a elaborat și a pus în aplicare învățarea comparativă – procesul de corelare a comparațiilor performanței cu învățarea reciprocă 3 .
Secțiunea 2 a raportului analizează fiecare obiectiv al rețelei, precum și activitățile întreprinse de aceasta 4 . Secțiunea 3 evaluează punerea în aplicare a inițiativei de învățare comparativă, descriind metodologia, rezultatele obținute până în prezent și evoluțiile în curs de desfășurare. Secțiunea 4 conchide raportul, extrăgând câteva învățăminte după primii doi ani și jumătate în care decizia a fost pusă în aplicare.
|
Despre rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă Rețeaua a fost înființată în mai 2014, ca urmare a adoptării deciziei de îmbunătățire a cooperării între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) din Europa. Rețeaua include SPOFM din toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda, precum și Comisia Europeană. Colaborarea la nivel european între SPOFM a început înainte de adoptarea deciziei. În 1997, Comisia a înființat un grup consultativ informal alcătuit din șefi ai SPOFM. Scopul acestui grup a fost de a promova cooperarea, schimburile și învățarea reciprocă între organizațiile membre ale grupului și de a primi un feedback specializat cu privire la inițiativele de politică în domeniul ocupării forței de muncă. Pe această bază, Comisia a făcut o propunere de formalizare a cooperării între SPOFM. Ea a dorit să asigure o platformă prin care să compare performanța SPOFM la nivel european, să identifice bunele practici și să încurajeze învățarea reciprocă astfel încât SPOFM să poată să își îmbunătățească serviciile. De asemenea, ea a urmărit să ofere SPOFM mai multe oportunități de a contribui la elaborarea unor politici inovatoare, bazate pe dovezi, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. |
Guvernanța rețelei
Rețeaua are o structură de guvernanță solidă.
Consiliul de administrație al rețelei
Rețeaua are un consiliu de administrație ai cărui membri sunt șefii SPOFM din fiecare stat membru al UE, Norvegia și Islanda, precum și Comisia Europeană. Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (Employment Committee – EMCO) 5 are statut de observator. Consiliul de administrație se întrunește de două ori pe an în statul membru care deține președinția UE. El stabilește direcția strategică a rețelei, dezbate evoluțiile de pe piața muncii și monitorizează punerea în aplicare a programului de lucru.
Consilierii pentru afaceri europene în domeniul SPOFM (Advisors for European PES Affairs – AFEPA)
Fiecare membru al consiliului de administrație desemnează un consilier pentru afaceri europene în domeniul SPOFM (AFEPA) pentru a contribui la coordonarea rețelei. Consilierii se întâlnesc de două ori pe an, înainte de reuniunile consiliului de administrație, pentru a trece în revistă activitățile rețelei și a conveni asupra proiectelor de poziții. Secretariatul EMCO este invitat să participe la aceste reuniuni pentru a susține colaborarea între rețea și EMCO.
Secretariatul rețelei
Consiliul de administrație al rețelei este asistat de un secretariat pus la dispoziție de Comisie (Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune). Secretariatul, în cooperare cu președintele și vicepreședinții, pregătește reuniunile consiliului de administrație și contribuie la punerea în aplicare a programului de lucru anual. De asemenea, el organizează și prezidează reuniunile AFEPA.
|
Activitățile rețelei 6 Sistemul de învățare comparativă al SPOFM se află în centrul activităților rețelei. Scopul său este de a îmbunătăți performanța SPOFM în abordarea provocărilor pieței europene a forței de muncă. Învățarea comparativă corelează analiza comparativă bazată pe indicatori cu învățarea reciprocă. Sunt identificate bunele practici, iar rezultatele sunt utilizate în activități de învățare reciprocă pentru a crește calitatea serviciilor furnizate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor. Evaluarea este atât calitativă, cât și cantitativă și conduce la recomandări privind îmbunătățirea fiecărui SPOFM. De asemenea, rețeaua îi ajută pe membrii săi să pună în aplicare acțiuni prioritare, cum ar fi Garanția pentru tineret, precum și să abordeze recomandările specifice fiecărei țări în domeniul SPOFM. Acest lucru se realizează prin învățare reciprocă și asistență tehnică individualizată. În sfârșit, rețeaua furnizează factorilor de decizie la nivel național și european asistență de specialitate în proiectarea, elaborarea și evaluarea politicilor în materie de ocupare a forței de muncă. |
2. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 3
Această secțiune analizează fiecare obiectiv prevăzut la articolul 3 din decizie. Sunt analizate activitățile întreprinse de rețea. Atunci când a fost posibil din punct de vedere tematic, unele dintre obiectivele prevăzute la articolul 3 au fost evaluate împreună (obiectivul a cu obiectivul g și obiectivul d cu obiectivul e).
|
Articolul 3 din decizie: Obiective Obiectivul prezentei decizii este de a încuraja cooperarea prin intermediul rețelei între statele membre în domeniul ocupării forței de muncă, în domeniile care intră în responsabilitatea SPOFM, pentru a contribui la Strategia Europa 2020 și la punerea în aplicare a unor politici relevante ale Uniunii, oferind astfel sprijin pentru: (a) categoriile sociale cele mai vulnerabile, care se confruntă cu rate înalte ale șomajului, în special lucrători în vârstă și tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; (b) condiții de lucru decente și sustenabile; (c) o mai bună funcționare a piețelor forței de muncă din UE; (d) identificarea lipsei de personal calificat și furnizarea de informații cu privire la amploare și localizare, precum și o mai bună corelare între competențele celor care caută locuri de muncă și nevoile angajatorilor; (e) o mai bună integrare a piețelor forței de muncă; (f) creșterea mobilității geografice și profesionale voluntare, în condiții echitabile, pentru a răspunde nevoilor specifice de pe piața forței de muncă; (g) integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii, ca parte a luptei împotriva excluziunii sociale; (h) evaluarea și analiza inițiativelor din domeniul pieței forței de muncă active și punerea în aplicare eficientă și eficace a acestora. |
2.1 Sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile și integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii (obiectivul a și obiectivul g)
Rețeaua contribuie la asigurarea unei bune funcționări a piețelor forței de muncă în Europa. În acest sens, un aspect central este punerea în aplicare a unor politici care să ajute persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă, în special tinerii și șomerii de lungă durată, să își găsească un loc de muncă, ceea ce este o prioritate-cheie a politicii europene în domeniul ocupării forței de muncă. În plus, rețeaua a abordat integrarea pe piața forței de muncă a refugiaților și a persoanelor cu handicap.
Șomajul în rândul tinerilor
Rețeaua a contribuit în mod activ la măsurile UE de combatere a șomajului în rândul tinerilor prin susținerea punerii în aplicare a Garanției pentru tineret 7 . Scopul Garanției pentru tineret este de a asigura faptul că toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani primesc o ofertă de muncă de calitate, formare continuă, o ofertă de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni din momentul în care intră în șomaj sau părăsesc sistemul de învățământ. În multe țări, SPOFM acționează ca principalul punct de intrare pentru Garanția pentru tineret, lucrând, de asemenea, cu o serie de parteneri de implementare.
Recomandarea privind Garanția pentru tineret solicită rețelei SPOFM să continue să monitorizeze și să raporteze în mod regulat cu privire la evoluțiile în ceea ce privește concepția, punerea în aplicare și rezultatele sistemelor de garanție pentru tineret. Decizia solicită rețelei să promoveze și să partajeze bune practici privind integrarea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (not in education, employment, or training – NEET). Prin urmare, rețeaua monitorizează punerea în aplicare de către SPOFM a Garanției pentru tineret – publicată în rapoartele anuale pe această temă 8 — și a realizat multe alte activități analitice și de învățare reciprocă. De exemplu, Catalogul de practici ale SPOFM pentru informarea NEET 9 elaborat de rețea include exemple din 17 SPOFM privind diferitele moduri în care aceste servicii au fost furnizate pe teritoriul Europei. Catalogul de măsuri pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret 10 elaborat de rețea cuprinde măsurile SPOFM de îmbunătățire a ofertei de servicii aferente Garanției pentru tineret. Mai mult, în 2016 a fost dezvoltat un set de instrumente 11 în scopul de a furniza orientări concrete pentru SPOFM pentru informarea NEET.
În raportul Comisiei din 2016 privind Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani 12 se consideră că majoritatea SPOFM și-au orientat mai bine serviciile și au oferit mai multe oportunități tinerilor. În raport sunt menționate, de asemenea, câteva provocări rămase pentru SPOFM, cum ar fi asigurarea faptului că ele au capacitatea de a realiza o gamă largă de sarcini necesare și intensificarea cooperării lor structurate cu angajatorii.
Șomajul de lungă durată
Recomandarea Consiliului din februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă 13 a mandatat EMCO să monitorizeze punerea în aplicare, rețeaua având contribuția sa la acest proces.
|
Exemplu: Conferința rețelei privind integrarea șomerilor de lungă durată La 2 iunie 2016, rețeaua a organizat o conferință care a reunit reprezentanți ai SPOFM, ai sectorului terț, ai serviciilor private de ocupare a forței de muncă și alți parteneri, pentru a discuta punerea în aplicare a Recomandării privind șomerii de lungă durată. Conferința s-a axat pe furnizarea de puncte unice de contact prin coordonarea inter-agenții, conceperea și punerea în aplicare a unor acorduri de integrare în muncă și crearea de parteneriate eficiente de integrare în muncă. Dezbaterile din cadrul conferinței au oferit SPOFM și celorlalte părți interesate oportunitatea de a face schimb de experiență și de a împărtăși din expertiza lor. Aceste forumuri facilitează îmbunătățirea performanței SPOFM și consolidarea cooperării cu organizațiile partenere în vederea abordării unor probleme cruciale. |
Rețeaua a conceput și a adoptat standarde referitoare la calitate care stabilesc așteptări minime, intermediare și avansate pentru furnizarea unei facilități pentru un punct de contact unic pentru clienți și acordurile de integrare în muncă. Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori 14 (Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council – EPSCO) a aprobat aceste standarde de calitate. De asemenea, rețeaua a efectuat cercetări pentru a identifica bunele practici ale SPOFM privind intervenția timpurie și activarea șomerilor.
Rețeaua s-a implicat de la început în elaborarea Recomandării privind șomerii de lungă durată și a prezentat un răspuns al rețelei la consultările cu privire la introducerea sa.
Refugiații
Multe dintre SPOFM din Europa trebuie să ofere servicii unui număr tot mai mare de refugiați și, în unele cazuri, solicitanților de azil. Deși situația din statele membre variază semnificativ, există multe provocări comune și posibilități însemnate de a învăța din abordările inovatoare din întreaga Europă. Consiliul de administrație al rețelei a dezbătut situația refugiaților și practicile statelor membre.
În iunie 2016, rețeaua a adoptat considerațiile sale esențiale privind integrarea pe piața forței de muncă a refugiaților și a solicitanților de azil 15 . Ea a identificat patru aspecte care prezintă o importanță deosebită pentru integrarea refugiaților și a solicitanților de azil: limba, competențele și calificările, parteneriatele și instituțiile și angajatorii. În 2017, rețeaua a organizat un eveniment de învățare reciprocă pentru a examina practicile SPOFM în aceste domenii.
Persoanele cu handicap
Integrarea persoanelor cu handicap pe piața muncii este un domeniu în care rețeaua și-a concentrat activitățile. Ea a fost și prioritatea președinției Țărilor de Jos a UE din prima jumătate a anului 2016. Reuniunea consiliului de administrație al rețelei din iunie 2016 de la Amsterdam a fost o oportunitate de a examina abordarea inovatoare și avansată a Țărilor de Jos. De asemenea, în 2016, rețeaua a publicat, un document analitic privind handicapul și integrarea pe piața forței de muncă 16 , în care au fost trecute în revistă inițiativele politice recente și au fost analizate principalele tendințe în ajutarea persoanelor cu handicap să își găsească un loc de muncă. Documentul s-a inspirat din exemple din state membre în care au existat reforme majore în ceea ce privește sprijinul acordat persoanelor cu handicap.
2.2 Condițiile de lucru decente și sustenabile (obiectivul b)
Rețeaua a depus eforturi pentru a se asigura că inițiativele de a crea condiții de lucru decente și sustenabile sunt eficiente, contribuind la consultările cu privire la pilonul european al drepturilor sociale, publicând raportul privind dinamica piețelor forței de muncă și organizând un atelier de analiză tematică privind integrarea sustenabilă pe piața forței de muncă. Pe lângă evenimentele specifice pe această temă, multe dintre evenimentele de învățare reciprocă ale rețelei au abordat și ele acest subiect în mod indirect.
Pilonul european al drepturilor sociale
Recomandarea Comisiei și propunerea de Proclamație interinstituțională privind un pilon european al drepturilor sociale 17 pun un accent sporit pe aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă și conferă modelului social european un caracter adecvat în raport cu provocările secolului XXI. Pilonul stabilește un drept general la asistență acordată la timp și personalizată pentru a îmbunătăți perspectivele de ocupare a forței de muncă sau de realizare a unei activități independente, inclusiv dreptul de a primi sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, instruire și recalificare. Pentru șomeri, pilonul stabilește deopotrivă dreptul la sprijin personalizat, continuu și consecvent. Pentru șomerii de lungă durată, pilonul prevede dreptul la o evaluare individuală aprofundată, cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj. În ceea ce privește indemnizațiile de șomaj, șomerii au dreptul la un sprijin de activare adecvat din partea SPOFM în vederea (re)integrării pe piața muncii și la indemnizații de șomaj adecvate cu o durată rezonabilă, în concordanță cu cotizațiile plătite de ei și cu normele naționale în materie de eligibilitate.
În decembrie 2016, consiliul de administrație al rețelei a prezentat contribuția sa la consultarea Comisiei. El a identificat evoluțiile tehnologice și schimbările în contextul socioeconomic ca având impactul de transformare cel mai puternic. Printre domeniile de politici specifice identificate se numără formarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții, tranzițiile profesionale sigure, sprijinirea activă a ocupării forței de muncă, prestațiile și serviciile sociale integrate, indemnizațiile de șomaj, venitul minim și indemnizațiile de boală. În lumina acestor aspecte, rețeaua își revizuiește, de asemenea, viziunea 18 asupra SPOFM 2020 pentru a reflecta mai bine tendințele emergente și în ce măsură SPOFM sunt pregătite pentru a se adapta și a ajuta clienții să facă față acestor schimbări.
Raportul privind dinamica forței de muncă
Raportul privind dinamica pieței forței de muncă din UE – 2016 19 identifică tendințele care au afectat piața forței de muncă din UE pe durata crizei. El analizează apoi utilizarea SPOFM de către persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și modul în care SPOFM au sprijinit persoanele care și-au găsit un loc de muncă în perioada 2007-2014. Raportul oferă o perspectivă asupra multiplelor moduri în care SPOFM pot utiliza analiza datelor de tranziție pentru a face mai eficiente serviciile pe care le furnizează. El analizează, de asemenea, contribuția relativă a SPOFM la modul în care funcționează piețele forței de muncă în diferite state membre.
Atelierul de analiză tematică privind integrarea sustenabilă pe piața muncii
În noiembrie 2016 a fost organizat un eveniment de învățare reciprocă privind integrarea sustenabilă pe piața forței de muncă. El a făcut ca o serie de SPOFM să dorească să afle mai multe despre inovațiile în domeniul SPOFM din Norvegia. Într-o vizită ulterioară la Administrația norvegiană a muncii și protecției sociale (NAV) în ianuarie 2017, aceste SPOFM au putut să afle informații cu privire la modul în care NAV și-a îmbunătățit serviciile digitale. Acest lucru a condus la o utilizare mai eficientă a resurselor, atât în ceea ce privește timpul petrecut de consilieri cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și în ceea ce privește locul fizic de întâlnire, astfel încât personalul să se poată concentra pe sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă care au nevoi mai complexe. O astfel de abordare îi permite SPOFM să conlucreze mai bine cu angajatorii în vederea găsirii unui loc de muncă potrivit pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Unitățile de relații cu angajatorii din fiecare SPOFM contribuie la dezvoltarea unor legături mai puternice. NAV a explicat, de asemenea, modul în care stabilește servicii de mentorat după plasarea într-un loc de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și modul în care sprijină revenirea pe piața forței de muncă a persoanelor cu probleme de sănătate.
2.3 O mai bună funcționare a piețelor forței de muncă (obiectivul c)
Cooperarea între o serie de părți interesate în scopul de a ajuta oamenii să pătrundă și să rămână pe piața forței de muncă este esențială pentru a asigura rezultate de succes pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajații și angajatorii din întreaga Europă. În acest scop, rețeaua s-a implicat în mai multe inițiative de promovare a unei colaborări sporite, inclusiv în inițiativa privind Parteneriatele între serviciile de ocupare a forței de muncă (Partnerships between Employment Services – PARES) și într-o conferință a părților interesate privind parteneriatele. Rețeaua a organizat, de asemenea, evenimente precum seminarii de gestionare a schimbării, ateliere de evaluare privind tehnologia informației și ateliere despre realizarea de profiluri, oferind și asistență tehnică specifică pentru a ajuta SPOFM, de exemplu, să își îmbunătățească capacitatea de a găsi locuri de muncă potrivite pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Cooperarea cu Rețeaua europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (European Network of Employment Services – EURES), reinstituită în temeiul Regulamentului (UE) 2016/589 20 , a fost, de asemenea, esențială având în vedere misiunea EURES de a îmbunătăți funcționarea, coeziunea și integrarea piețelor forței de muncă din UE, inclusiv la nivel transfrontalier.
Parteneriatele între serviciile de ocupare a forței de muncă
Inițiativa PARES 21 s-a derulat în perioada septembrie 2011 - martie 2016 cu scopul de a îmbunătăți cooperarea între furnizorii publici, privați și non-profit de servicii de ocupare a forței de muncă și de a stabili domeniile în care ar putea furniza servicii complementare. Inițiativa a constat în trei planuri de lucru: forumuri de dialog strategic pentru partajarea și elaborarea de bune practici, cereri de propuneri și o bază de date comună menită să reunească materiale utile.
Au avut loc mai multe dialoguri strategice pe teme variind de la servicii electronice eficiente până la furnizarea de servicii coordonate. Evenimentul final dedicat dialogului strategic din cadrul PARES din februarie 2016 a reunit reprezentanți ai SPOFM și ai unor municipalități din 12 țări pentru a împărtăși experiențe și perspective cu privire la subcontractarea serviciilor. Delegații au făcut schimb de opinii și experiențe privind conlucrarea cu furnizorii externi, utilizând modele de remunerare pentru serviciile externalizate, precum și privind conceperea și evaluarea ofertele.
Conferința părților interesate privind parteneriatele
În 2015, rețeaua a organizat Conferința părților interesate privind consolidarea pieței forței de muncă printr-o cooperare sporită între parteneri. Evenimentul a reunit reprezentanți ai SPOFM, ai ministerelor relevante, ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai serviciilor private de ocupare a forței de muncă, ai partenerilor sociali și ai ONG-urilor. Participanții au explorat o serie de domenii, inclusiv parteneriate cu servicii private de ocupare a forței de muncă, contribuția rețelei la semestrul european, rolul partenerilor sociali în reforma SPOFM, implementarea Garanției pentru tineret, rolul de „dirijor” al SPOFM între actorii de pe piața muncii și gestionarea tranzițiilor în carieră. Evenimentul a fost esențial în sporirea vizibilității și a valorii rețelei în rândul părților sale interesate.
Cooperarea între SPOFM și serviciile private de ocupare a forței de muncă (SPrOFM)
În decembrie 2016, consiliul de administrație al rețelei a aprobat principiile de conturare a unei strategii și a viziunii de cooperare cu SPrOFM la nivel european. Ele au evidențiat necesitatea ca SPOFM să creeze parteneriate pentru a continua să fie relevante având în vedere complexitatea piețelor actuale și viitoare ale forței de muncă. De asemenea, ele au subliniat faptul că SPOFM ar trebui să ofere o gamă mai diversificată de servicii. Întrucât a existat o presiune constantă de a face mai mult cu resurse mai puține, SPOFM nu ar putea să realizeze acest lucru fără sprijin. Parteneriatele au oferit o modalitate de continuare a furnizării de servicii de înaltă calitate clienților. Consiliul de administrație al rețelei SPOFM a convenit să se implice în discuțiile cu privire la acest aspect în cadrul reuniunilor viitoare și să invite părțile interesate să participe la reuniuni.
2.4 O mai bună corelare și integrare a piețelor forței de muncă (obiectivul d și obiectivul e)
Identificarea lipsurilor de personal calificat și o mai bună corelare între competențele solicitanților de locuri de muncă și necesitățile locului de muncă reprezintă unul dintre obiectivele rețelei. Angajatorii joacă un rol central într-o economie prosperă în general și în integrarea eficace a solicitanților de locuri de muncă pe piața forței de muncă. SPOFM europene promovează productivitatea și capacitatea de inserție profesională printr-o ofertă adecvată de cunoștințe, abilități și competențe relevante.
Pentru a sprijini acest lucru, rețeaua s-a implicat într-o serie de inițiative pentru a face schimb de informații între SPOFM cu privire la lipsa de personal calificat și pentru a învăța din practici inovatoare. Aceste inițiative includ realizarea unui studiu anual cu privire la posturile vacante greu de acoperit și organizarea unei Zile europene a angajatorilor, pentru a încuraja o colaborare mai strânsă între SPOFM și angajatori.
Studiile privind posturile vacante greu de acoperit
În anii 2015 și 2016 au fost realizate două studii 22 cu scopul de a colecta date cu privire la ocupațiile deficitare din cadrul rețelei. Studiile au dezvoltat și au aplicat un model de colectare a datelor și de schimburi de informații privind ocupațiile greu de acoperit din Europa, cu participarea a 26 de SPOFM.
Al doilea studiu, bazat pe datele din 2016, a inclus, de asemenea, o comparație a datelor administrative ale serviciilor de ocupare a forței de muncă cu datele anchetei asupra forței de muncă. Studiile conturează o imagine a ocupațiilor deficitare și excedentare atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Ele dezbat, de asemenea, ideea dacă deficitele au la bază în principal lipsa de competențe sau condițiile instabile de muncă, precum și modalitățile de îmbunătățire a corelării competențelor cu necesitățile locurilor de muncă.
Ziua europeană a angajatorilor
Pentru a încuraja cooperarea între SPOFM și angajatori, rețeaua a organizat prima Zi europeană a angajatorilor în aprilie 2016 23 în toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Dat fiind succesul inițiativei, consiliul de administrație al rețelei a convenit să organizeze încă o Zi europeană a angajatorilor în toamna anului 2017.
|
Exemplu: Activitățile Zilei europene a angajatorilor 2016 La nivel european, Ziua europeană a angajatorilor a fost marcată de o conferință de presă la nivel înalt în Bruxelles. La nivel național, SPOFM au organizat contacte intensive ale angajatorilor, târguri de locuri de muncă, evenimente tematice și diferite acțiuni de comunicare. În urma Zilei europene a angajatorilor, SPOFM au adunat 30 000 de posturi vacante prin contactele avute cu peste 220 000 de angajatori. Au fost implicați 70 000 de solicitanți de locuri de muncă și 20 000 de angajați ai SPOFM. Mai mult, SPOFM au făcut schimb de experiență cu alte SPOFM în ceea ce privește interacțiunea cu angajatorii și asigurarea succesului acestui eveniment. |
2.5 Mobilitatea (obiectivul f)
Pentru a aborda problema sprijinirii mobilității geografice și profesionale voluntare crescute a lucrătorilor, consiliul de administrație al rețelei a convenit să propună o coordonare mai strânsă cu EURES. Rețeaua va lua, de asemenea, în considerare modul în care poate sprijini noua inițiativă a Corpului european de solidaritate ca parte a unei abordări de sprijinire a fiecărui SPOFM pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate atât ale angajatorilor, cât și ale celor aflați în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii.
Cooperarea cu EURES și structura de guvernanță
Înființată în anul 1993, Rețeaua europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES) este o rețea de cooperare menită să faciliteze libera circulație a lucrătorilor între cele 28 de țări ale UE, plus Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
EURES vizează să asigure o transparență mai mare a piețelor forței de muncă la nivelul UE prin realizarea unor schimburi de date cu privire la posturile vacante și la profilurile persoanelor care caută locuri de muncă. De asemenea, urmărește să îmbunătățească accesul la servicii de asistență pentru cei care caută un loc de muncă și pentru angajatorii interesați să ușureze libera circulație a lucrătorilor. Având în vedere mandatul SPOFM, rolul EURES este esențial și, până în prezent, SPOFM sunt cele mai importante organizații membre. Organizațiile membre fac schimb de informații privind piața muncii și conlucrează zilnic pentru a corela competențele lucrătorilor cu necesitățile pieței și pentru a-i plasa în locuri de muncă din alte țări de pe teritoriul UE. Noul temei juridic stabilit în 2016 consolidează obligațiile de realizare a schimbului de informații și de cooperare între statele membre în domenii precum uceniciile. De asemenea, el definește un set minim de servicii de asistență pe care SPOFM trebuie să le furnizeze. În lumina acestor noi obligații, se pot aștepta sinergii importante pentru ambele rețele care conlucrează îndeaproape la activitățile rezultate din mandatele lor și care influențează gestionarea de zi cu zi a SPOFM.
În consecință, la reuniunea din decembrie 2016, consiliul de administrație al rețelei a convenit promovarea unei cooperări mai strânse la nivel european între rețeaua de SPOFM și EURES. Un reprezentant din partea Grupului european de coordonare al EURES este invitat să participe la reuniunile AFEPA pentru a prezenta situații actualizate relevante și viceversa. De asemenea, s-a convenit ca secretariatul SPOFM și Biroul european de coordonare al EURES să conlucreze îndeaproape pentru a pregăti reuniunile respective ale acestora.
Grupul de lucru pentru mobilitatea echitabilă
Consiliul de administrație al rețelei a stabilit un grup de lucru pentru mobilitatea echitabilă care să se axeze pe aspectele operaționale ale cooperării SPOFM în vederea sprijinirii mobilității. Grupul de lucru a redactat un document de reflecție care a fost luat în considerare de AFEPA și de consiliul de administrație în decembrie 2015. Cu toate acestea, nu există, până în acest moment, nicio poziție comună a rețelei cu privire la mobilitatea echitabilă.
Corpul european de solidaritate
Corpul european de solidaritate, lansat în decembrie 2016, urmărește să le ofere tinerilor din întreaga Europă oportunitatea de a activa ca voluntari sau de a se implica într-o experiență profesională, sub forma, de exemplu, a unui loc de muncă sau a unui stagiu, în sectorul solidarității, în propriile lor state membre sau într-un alt stat membru. SPOFM au contribuit la conceperea inițiativei, ca parte a consultărilor țintite cu părților interesate care au avut loc, având în vedere experiența lor în corelarea competențelor persoanelor tinere aflate în căutarea unui loc de muncă cu necesitățile locurilor de muncă, inclusiv la nivel transfrontalier. Ele vor fi unul dintre actorii principali care vor contribui la realizarea dimensiunii ocupaționale a inițiativei, iar unele SPOFM sunt deja implicate în facilitarea primelor plasamente profesionale în cadrul primei faze a Corpului european de solidaritate.
2.6 Evaluarea și analiza inițiativelor active din domeniul pieței forței de muncă (obiectivul h)
Evaluarea politicilor active din domeniul pieței forței de muncă (Active Labour Market Policies – ALMP) are o importanță deosebită pentru SPOFM. Ea le poate ajuta să decidă dacă să urmeze abordări specifice în urma măsurilor-pilot inițiale, precum și ce practici din alte state membre pot fi transferate cu succes.
Rapoartele analitice
Rețeaua produce o serie de rapoarte și studii analitice care examinează și evaluează ALMP și punerea lor în aplicare. În 2016, de exemplu, a publicat un document analitic cu privire la chestiunile survenite din combinarea măsurilor active și pasive pentru șomerii de lungă durată. Alte rapoarte includ studii privind integrarea foștilor infractori pe piața muncii, mentoratul și sprijinirea lucrătorilor în vârstă. Aceste documente sunt disponibile pe site-ul centrului de cunoștințe al rețelei 24 . Acesta le permite membrilor și practicienilor să se informeze cu privire la inițiativele din întreaga UE și să evalueze impactul acestora.
Contribuția SPOFM la analiza supravegherii multilaterale
Rețeaua a contribuit, de asemenea, la analiza supravegherii multilaterale a EMCO privind ALMP-urile, Garanția pentru tineret și șomajul de lungă durată. De exemplu, analiza din decembrie 2015 a Garanției pentru tineret/ocupării forței de muncă în rândul tinerilor a recunoscut importanța SPOFM în implementarea Garanției pentru tineret și a confirmat necesitatea unor eforturi continue în vederea îmbunătățirii capacității și eficienței SPOFM.
3. Învățarea comparativă
Învățarea comparativă — o combinație sistematică a analizei comparative bazate pe indicatori cu învățarea reciprocă — este o metodă inovatoare pe care SPOFM au inițiat-o în premieră în cadrul rețelei 25 . Ea vizează sprijinirea fiecărui SPOFM în îmbunătățirea performanței sale prin comparații și învățarea instituțională de la colegi. De asemenea, le permite SPOFM să utilizeze evaluările calitative interne și externe ale mai multor factori de performanță (factori determinanți) pentru a sprijini analiza comparativă. Rezultatele pot fi utilizate pentru activități de învățare reciprocă. Astfel cum este definită la articolul 4 din decizie, învățarea comparativă este fundamentală pentru activitățile rețelei.
|
Cei cinci piloni ai învățării comparative 1.Evaluarea cantitativă generatoare de transparență în ceea ce privește performanța SPOFM prin colectarea, validarea și analiza datelor SPOFM; 2.Evaluarea calitativă a performanței SPOFM în raport cu factorii care favorizează performanța printr-o autoevaluare urmată de o evaluare specializată din partea unui expert din rândul organizațiilor omoloage/din cadrul Comisiei/extern, pe baza unei vizite la fața locului; 3.Identificarea sistematică a bunelor practici care sunt reunite online, cum ar fi în cadrul Centrului de cunoștințe al SPOFM; 4.Un program de învățare reciprocă care se bazează pe rezultatele performanței SPOFM și sprijină creșterea acesteia, concentrându-se asupra punctelor slabe și a punctele tari identificate; 5.Măsurile adoptate de SPOFM în urma evaluării învățării comparative pentru definirea și implementarea planurilor lor de acțiune în vederea realizării de progrese. |
Procesul de evaluare a învățării comparative și vizitele la fața locului
Pentru a realiza o legătură integrată între analiza comparativă și activitățile de învățare reciprocă a fost efectuată o analiză structurată și sistematică a performanței SPOFM pe durata primelor doi ani ai proiectului de învățare comparativă. Ea s-a axat pe cele șapte domenii de performanță identificate în decizie 26 , defalcate apoi în 29 de factori care favorizează performanța. Pentru analiză, datele referitoare la performanță au fost utilizate în combinație cu un proces continuu de autoevaluare, de evaluare inter pares și de evaluare specializată a SPOFM. Fiecare SPOFM a realizat o reflecție structurată asupra performanței sale în raport cu factorii care favorizează performanța. După această autoevaluare, un grup de experți din rândul organizațiilor omoloage, din cadrul Comisiei și externi au vizitat SPOFM, la nivel central și local, pentru a realiza o evaluare externă.
Până la sfârșitul lunii iulie 2016, au fost efectuate vizite la SPOFM din toate statele membre, Islanda și Norvegia, încheind-se astfel primul ciclu al vizitelor la SPOFM. Rezultatele vizitelor la fața locului sunt reunite într-un raport care cuprinde o serie de recomandări specifice pentru fiecare SPOFM, ajutând astfel SPOFM să își orienteze planurile lor naționale de acțiune în vederea realizării de progrese. Ca măsură subsecventă, rapoartele privind schimbările sunt transmise de SPOFM la un an de la vizită.
Analiza comparativă
Pentru realizarea învățării bazate pe dovezi, transparența performanței SPOFM a fost obținută prin colectarea de date cuprinzătoare privind rezultatele SPOFM și factorii care favorizează performanța.
Analizele cantitative și calitative combinate oferă dovezi empirice inițiale care sugerează că, în general, organizațiile mai mature înregistrează performanțe mai bune. În ceea ce privește comparațiile performanțelor, ar trebui subliniat faptul că, în fiecare domeniu de performanță, mai multe SPOFM au fost evaluate ca fiind mature sau bine dezvoltate pe durata primului ciclu de vizite la SPOFM. Prin urmare, există mai multe oportunități de a studia exemple pozitive ale unor SPOFM omoloage pentru a sprijini dezvoltarea organizațională.
O colecție de practici potențial transferabile identificate cu ocazia evaluărilor sunt partajate în cadrul rețelei în scopuri de învățare.
Învățarea reciprocă
Activitățile de învățare reciprocă vizează consolidarea performanței și modernizarea SPOFM pornind de la rezultatele analizei datelor și ale evaluărilor învățării comparative a SPOFM. Aceste activități iau mai multe forme, cum ar fi schimburile între colegi, analizele tematice, conferințele, documentele analitice și seturile de instrumente (a se vedea activitățile de la secțiunea 2 de mai sus). Activitățile includ, de asemenea, sprijinirea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări 27 .
Rezultatele primului ciclu al învățării comparative au fost utilizate pentru a elabora și a coordona programul de învățare reciprocă al rețelei, astfel cum este reflectat în programul ei de lucru pentru 2017. O gamă variată de subiecte au fost selectate din exercițiul de învățare comparativă, permițând participarea personalului de la diferite niveluri din cadrul SPOFM.
Al doilea ciclu al învățării comparative
În 2017, rețeaua a început al doilea ciclu de vizite la SPOFM. Acesta vine ca o continuare firească a primului ciclu și se bazează pe realizările sale, sprijinind activitățile și inițiativele SPOFM de îmbunătățire și modernizare. Fiecare SPOFM va fi reevaluat, punându-se accentul pe schimbare.
Modelul de învățare comparativă a fost ușor adaptat, însă concepția principală a procesului rămâne aceeași. În plus, el se concentrează asupra modificărilor pe care SPOFM și-au propus să le realizeze și asupra progreselor acestora în efectuarea acestor modificări de la prima lor evaluare. Acest lucru va ajuta fiecare SPOFM în parte să pună în aplicare măsuri de îmbunătățire. După cea de-a doua vizită, SPOFM va primi din nou un raport cu rol de feedback care conține o evaluare detaliată axată pe domeniile de modificări abordate în prezent de SPOFM și pe sugestiile practice pentru îmbunătățiri suplimentare pentru a menține progresul și învățarea continue.
Rețeaua a îmbrățișat pe deplin învățarea comparativă, toți membrii săi angajându-se să se implice în al doilea ciclu de vizite la SPOFM. Feedbackul primit la un chestionar privind satisfacția arată faptul că SPOFM au apreciat nivelul ridicat de competență al echipei de evaluatori externi. Inițiativa de învățare comparativă este considerată o oportunitate unică pentru SPOFM de a consolida cooperarea și învățarea interdepartamentală și intersectorială.
Proiectul de învățare comparativă oferă SPOFM oportunitatea de a obține feedback de la parteneri de încredere într-un mediu de sprijin reciproc, consiliere colegială și cooperare bazată pe încredere. Acest lucru generează sprijin intern și extern. Intern, prin faptul că membrii rețelei pot beneficia cu toții de activitățile de învățare reciprocă, și extern, prin faptul că furnizează factorilor de decizie din cadrul SPOFM dovezi pe care le pot utiliza pentru a justifica modificările și îmbunătățirile.
Sprijinirea membrilor rețelei în continuarea inițiativei și disponibilitatea acestora de a se oferi voluntari în calitate de evaluatori în cadrul vizitelor la fața locului demonstrează valoarea de care beneficiază SPOFM de pe urma ei și succesul primului ciclu al învățării comparative.
|
Exemple de inițiative de reformă rezultate din inițiativa de învățare comparativă 28 Malta: SPOFM maltez a inițiat o serie de reforme. Acestea includ stabilirea unei unități de relații cu angajatorii pentru a stabili contacte cu aceștia, revizuirea procedurilor standard de funcționare ale SPOFM și transformarea interacțiunilor dintre consilierii și clienții SPOFM în vederea asigurării unei abordări mai personalizate. Lituania: SPOFM lituanian a creat un nou departament de management și control al calității și introduce modificări structurale orientate spre procese în toate cele 10 birouri regionale ale acestuia. El are și un program de activități care include o evaluare formală a calității, dezvoltarea personalului și îmbunătățirile infrastructurii informatice. Irlanda: SPOFM irlandez a derulat un amplu program de evaluare, a inițiat o anchetă anuală la scară largă privind satisfacția clienților aflați în căutarea unui loc de muncă, a creat un program de recunoaștere pentru a recompensa contribuțiile semnificative ale personalului și a crescut frecvența contactelor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special cu grupurile vulnerabile. |
4. Perspective
Dovezile prezentate mai sus demonstrează că decizia a fost pusă în aplicare pe deplin și că activitățile rețelei îndeplinesc obiectivele prevăzute în decizie. Din primii ani de punere în aplicare, pot fi extrase și câteva lecții preliminare care ar fi putea fi utilizate la alte inițiative europene. Acestea sunt expuse în continuare.
O cooperare mai strânsă a SPOFM la nivel european
Înființarea juridică a rețelei a asigurat o platformă pentru dezvoltarea și consolidarea cu succes a rețelei informale anterioare alcătuită din șefii SPOFM. Structura formalizată, obiectivele definite și regularitatea și structura dinamică a reuniunilor consiliului de administrație au generat un imbold pentru o colaborare mai strânsă între statele membre și SPOFM naționale. Programul de lucru încărcat și implicarea activă a tuturor membrilor în activități de învățare reciprocă, grupurile de lucru și învățarea comparativă reprezintă dovezi în acest sens.
Există o cultură puternică a sprijinului și a colaborării reciproce în cadrul rețelei și acest lucru conduce la inovări la nivelul SPOFM care se sprijină reciproc. Sprijinul inter pares contribuie, de asemenea, la aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări în domeniul de interes al SPOFM, care au fost emise de Consiliu în contextul semestrului european. Tot mai multe SPOFM utilizează rețeaua și pentru a primi sprijin sau consiliere din partea altor membri cu privire la anumite domenii de politică din afara programului de lucru.
Lansarea cu succes a inițiativei de învățare comparativă
Inițiativa inovatoare de învățare comparativă a fost pusă în aplicare, coordonată și dezvoltată cu succes de către membrii rețelei. Dorința tuturor statelor membre de a participa și la al doilea ciclu de vizite la SPOFM indică valoarea pe care o văd în învățarea comparativă prin oportunitățile sale de sprijin și învățare reciproce, precum și în recomandările personalizate pentru îmbunătățirea fiecărui SPOFM. Rapoartele SPOFM în urma activităților de învățare comparativă indică îmbunătățiri ale performanței. Exercițiul a identificat o serie de practici inspiratoare ale statelor membre și de domenii în care SPOFM își pot concentra dezvoltarea, oferind astfel programului de lucru al rețelei o rigoare bazată pe dovezi.
Nevoia de vizibilitate sporită
SPOFM sunt mai puternice atunci când vorbesc cu o singură voce. Colaborarea recentă in vederea asigurării unei contribuții unice a SPOFM la consultările privind pilonul social a demonstrat că provocările și contextele în schimbare cu care se confruntă fiecare SPOFM sunt comune. De asemenea, ea a arătat că există nu doar posibilități de a conlucra pentru a răspunde acestor provocări, ci și posibilități de a-și îmbunătăți importanța în raport cu factorii de decizie prin asigurarea unei poziții unitare. După cum arată gama largă de informații din centrul de cunoștințe al SPOFM privind organizarea SPOFM în Europa și serviciile pe care le oferă, rețeaua a fost prolifică în ceea ce privește rezultatele sale. O mare parte a acestor resurse au un beneficiu mai larg pentru cercetători și factorii de decizie. O mai mare vizibilitate a rețelei și a rezultatelor sale ar asigura faptul că aceste resurse sunt utilizate într-un mod eficace. Acordul consiliului de administrație de a permite publicarea datelor învățării comparative ar consolida, de asemenea, argumentele necesității reformelor.
5. Concluzii
Până în prezent, decizia a fost pusă în aplicare cu succes. După cum s-a arătat în prezentul raport, există dovezi clare potrivit cărora rețeaua s-a concentrat pe toate domeniile stabilite în decizie. În structura sa formalizată, rețeaua a dovedit că reprezintă un mijloc eficace de sprijinire a SPOFM naționale în fața provocărilor individuale cu care se confruntă. În același timp, ea promovează cooperarea în vederea combaterii problemelor comune pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Proiectul de învățare comparativă s-a dovedit a fi cu precădere o inovație pozitivă prin faptul că instituțiile naționale pot avea referințe externe, pot primi un feedback constructiv din partea practicienilor specialiști și pot să se implice în activități de învățare adaptate alături de organizațiile omoloage. Pe măsură ce ciclurile învățării comparative se dezvoltă, SPOFM vor putea să își îmbunătățească în permanență organizarea și serviciile pe care le oferă publicului. Învățarea comparativă are potențialul de a fi aplicabilă unei game variate de domenii de politici și inițiative din întreaga UE, în căutarea excelenței.
Pe baza succeselor înregistrate și continuând să fie relevantă pentru membrii ei, rețeaua face progrese încurajatoare. Dorința membrilor ei de a colabora, de a face schimb de bune practici și de a participa la evenimente de învățare demonstrează dorința lor comună de îmbunătățire constantă și de a furniza, în cele din urmă, un serviciu mai bun și mai eficient tuturor cetățenilor din întreaga Europă. Rețeaua și-a concentrat activitățile pe cele opt obiective prevăzute în decizie. Totuși, acest lucru nu a împiedicat-o să răspundă provocărilor emergente precum criza refugiaților.
În conformitate cu decizia, rețeaua va mai funcționa până la 31 decembrie 2020. Prezentul raport oferă o evaluare intermediară a activităților sale până în prezent. Un alt raport va fi publicat înainte de expirarea deciziei. Privind în perspectivă, programul de lucru pentru 2017 conține un calendar complet de activități pentru îndeplinirea obiectivelor și nevoilor SPOFM. Astfel de activități vor continua atât timp cât rețeaua va exista.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014D0573
Astfel cum se prevede la articolul 3.
Cu trimitere specifică la alineatul (1) litera (a) de la articolul 4. Acesta prevede că rețeaua elaborează și pune în aplicare, la nivelul Uniunii, învățarea comparativă bazată pe dovezi în rândul SPOFM pentru a compara, utilizând metodologii adecvate performanța activității lor în următoarele domenii: contribuția la reducerea șomajului pentru toate categoriile de vârstă, a duratei șomajului și a inactivității; ocuparea posturilor vacante; satisfacția clienților în raport cu serviciile SPOFM.
Pentru activitățile în curs de desfășurare și viitoare, a se consulta programul de lucru pentru 2017: http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=17001&langId=en
Rapoartele anuale cu privire la activitățile rețelei sunt disponibile pentru anii 2015 și 2016: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1100&langId=en
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16966&langId=en
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=13728&langId=en
http://ec.europa.eu/social/contentAdmin/BlobServlet?docId=13199&langId=en
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16571&langId=en
http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/configurations/epsco/
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16068&langId=en
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16601&langId=en
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16334&langId=en
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32016R0589
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16007&langId=en și http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=17666&langId=en
Învățarea comparativă a SPOFM este inspirată din modelul de excelență al Fundației Europene pentru Managementul Calității (European Foundation for Quality Management – EFQM), un instrument holistic pentru evaluarea eficacității organizațiilor. În scopul special al învățării comparative în cadrul serviciilor publice europene de ocupare a forței de muncă, a fost dezvoltată o aplicație adaptată a Cadrului comun de evaluare asociat.
1. gestionarea strategică a performanțelor; 2. proiectarea unor procese operaționale precum direcționarea și stabilirea de profiluri în mod eficient pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și utilizarea individualizată a unor instrumente active pe piața muncii; 3. activarea și gestionarea sustenabilă a tranzițiilor; 4. relațiile cu angajatorii; 5. proiectarea și punerea în aplicare pe baza unor dovezi a serviciilor SPOFM; 6. gestionarea eficientă a parteneriatelor cu părțile interesate; 7. alocarea resurselor SPOFM.
Mai multe exemple pot fi găsite în raportul anual pentru iulie 2015-decembrie 2016 al rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=17000&langId=en