1. Introducere

Drepturile fundamentale și valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană au fost puse la încercare în 2016. Evoluțiile din statele membre au arătat că respectul pentru valorile și drepturile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE nu ar trebui considerat ca fiind de la sine înțeles.

UE s-a confruntat cu mai multe provocări: consecințele unui aflux fără precedent de refugiați la frontierele sale externe, dezechilibre economice și o serie de atacuri teroriste. Cetățenii afectați de multiplele crize nu sunt încrezători că copiii lor vor avea un viitor mai bun. De asemenea, pun sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a îi proteja în continuare de dificultățile și amenințările create de migrație, crize financiare și terorism. În acest context, naționalismul, populismul și intoleranța găsesc teren fertil în care să prospere și să susțină excluziunea și izolaționismul ca modalitate unică de a depăși dificultățile actuale.

Pe fondul creșterii intoleranței, este, de asemenea, important ca UE să reafirme și să promoveze cu fermitatea egalitatea în drepturi pentru toți. Al treilea Colocviu anual privind drepturile fundamentale din 2017 va fi dedicat promovării drepturilor femeilor și egalității de gen. Acesta va constitui o ocazie pentru a aborda emanciparea economică și politică a femeilor, drepturile femeilor în sferele publice și private ale vieții și combaterea violenței împotriva femeilor, sub toate formele sale, aceasta din urmă fiind, de asemenea, tema unor acțiuni specifice desfășurate pe tot parcursul anului.

Situația generală are impact asupra drepturilor fundamentale în UE. UE trebuie să depună eforturi ferme pentru a-și apăra valorile comune ale democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept în fața forțelor care urmăresc polarizarea societăților noastre și periclitarea modelului nostru de deschidere și solidaritate. Instituțiile europene și naționale trebuie să recâștige încrederea populației, demonstrând că au capacitatea de a garanta libertatea, securitatea și prosperitatea. Succesul în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a valorilor comune ale UE va fi esențial în acest demers, iar instituțiile UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului. Carta este un instrument valoros în această privință și ar trebui utilizată la potențialul său maxim.

2. Aplicarea Cartei UE

2.1 Promovarea și protecția drepturilor fundamentale

Protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor în interiorul și în afara UE

Un alt domeniu esențial de interes în anul 2016 l-a constituit protecția datelor cu caracter personal (articolul 8 din Cartă). Adoptarea Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) 9  și a Directivei privind protecția datelor care se adresează autorităților polițienești și de justiție penală 10 a reprezentat un important pas înainte în această privință.

Regulamentul general privind protecția datelor consolidează și modernizează normele existente: cetățenii vor avea acces mai ușor la propriile lor date cu caracter personal, dreptul la portabilitatea datelor, un „drept de a fi uitat” clarificat și anumite drepturi aplicabile în cazul încălcării securității datelor cu caracter personal. Regulamentul general privind protecția datelor impune, de asemenea, întreprinderilor și organizațiilor să informeze imediat autoritatea națională de supraveghere cu privire la orice încălcare gravă a securității datelor, astfel încât utilizatorii să poată lua măsuri adecvate. Totodată, RGPD, ca instrument juridic unic al UE, stabilește un set unic de norme astfel încât cetățenii se bucură de același nivel de protecție, indiferent unde s-ar afla în UE. 

Directiva (UE) 2016/680 urmărește să instituie un schimb eficient de informații între autoritățile naționale de aplicare a legii și să se asigure că datele victimelor, ale martorilor și ale suspecților de infracțiuni sunt protejate în mod adecvat în contextul anchetelor penale sau al măsurilor de aplicare a legii. Toate activitățile de procesare în cadrul aplicării legii în UE vor trebui să respecte principiile necesității, proporționalității și legalității, precum și să ofere garanții adecvate pentru cetățeni.

O altă etapă importantă a constat în încheierea, în luna decembrie, a Acordului-cadru 11 dintre UE și SUA, care prevede un nivel ridicat de protecție a datelor pentru orice transfer de date cu caracter personal între UE și Statele Unite în cadrul cooperării polițienești sau judiciare în materie penală.

Protejarea drepturilor categoriilor celor mai vulnerabile

În vremuri dificile, cei mai vulnerabili sunt adesea cel mai grav afectați. Abordarea crizei migrației, asigurând în special protecția dreptului de azil (articolul 18 din Cartă), precum și respectarea principiului nereturnării (articolul 19 din Cartă), a constituit un alt domeniu de interes major pentru UE în 2016. În urma comunicării sale privind oreformă a sistemului european comun de azil (SECA) 12 din aprilie 2016, Comisia a propus modificarea normelor existente, vizând:

(i) instituirea unui sistem mai echitabil și mai sustenabil de repartizare a solicitanților de azil între statele membre (propunere de reformare a Regulamentului Dublin) 13 și asigurarea punerii eficiente în aplicare a acestuia (propunere de reformare a Regulamentului Eurodac) 14 ;

(ii) o mai mare armonizare a procedurilor de azil și a standardelor internaționale de protecție pentru a asigura niveluri ridicate de protecție și de primire, precum și garanții corespunzătoare pentru solicitanții de azil în întreaga UE, precum și pentru a reduce deplasările secundare neregulamentare (propunere de regulament privind procedurile de azil 15 , un Regulament privind condițiile pentru protecția internațională 16 și Directiva reformată privind condițiile de primire 17 );

(iii) facilitarea unei abordări comune privind asigurarea unor modalități sigure și legale de sosire în UE a persoanelor care au nevoie de protecție internațională, din solidaritate cu țările care găzduiesc un număr mare de persoane strămutate (propunere de regulament de instituire a cadrului de relocare al Uniunii 18 );

(iv) transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil într-o veritabilă agenție a UE, cu un mandat mai cuprinzător pentru a aborda deficiențele structurale ale sistemului de azil al UE (propunere de regulament privind Agenția pentru Azil a Uniunii Europene 19 ).

Promovarea și protecția drepturilor copilului (articolul 24 din Cartă) au fost în centrul acestei măsuri legislative. O atenție deosebită a fost acordată copiilor neînsoțiți în aspecte-cheie, cum ar fi evaluarea interesului superior al copilului, dreptul copilului de a fi audiat în procedurile de azil și asigurarea unor condiții de primire adecvate și a unei tutele eficiente. 20 Abordarea cuprinzătoare a Comisiei privind protecția tuturor copiilor migranți a reprezentat punctul central al celui de-al   10-lea Forum anual european privind drepturile copilului  desfășurat în luna noiembrie 21 . În decembrie 2016, Comisia a propus consolidarea Sistemului de Informații Schengen 22 , sporind astfel capacitatea funcționarilor însărcinați cu asigurarea respectării legii și a polițiștilor de frontieră de a găsi copiii dispăruți, inclusiv în contextul migrației.

Promovarea unor societăți deschise și tolerante, care nu susțin rasismul

Situația actuală a condus la o creștere a rasismului și a intoleranței împotriva minorităților etnice, religioase și de altă natură din întreaga Europă. 23 Acest lucru afectează multe drepturi fundamentale prevăzute de Cartă, inclusiv dreptul la nediscriminare (articolul 21), dreptul la demnitatea umană (articolul 1), dreptul la integritatea persoanei (articolul 3), precum și dreptul la viață (articolul 2).

Comisia a pus la dispoziția statelor membre, a societății civile, a agențiilor UE și a organizațiilor internaționale 24  o platformă de lucru pentru îmbunătățirea răspunsului la infracțiunile motivate de ură și la discursurile de incitare la ură. Accentul s-a pus pe:

-înregistrarea și colectarea de date cu privire la incidentele legate de infracțiunile motivate de ură, în toate statele membre;

- consolidarea sprijinului acordat victimelor; și

-combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.

Pe lângă acest element de sprijin al politicii, Comisia a continuat, de asemenea, dialogurile bilaterale cu statele membre cu privire la principalele lacune în materie de transpunere a legislației UE 25 . O serie de state membre și-au modificat, prin urmare, legislația penală.

Pentru a opri răspândirea discursurilor de incitare la ură în mediul online și a consolida poziția noilor actori din domeniul mass-mediei, Comisia a ajuns, la 31 mai, la un acord cu Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft cu privire la un cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online 26 . Companiile s-au angajat, printre altele:

-să reexamineze în mai puțin de 24 de ore majoritatea notificărilor valabile primite din partea cetățenilor și a societății civile privind eliminarea conținutului ilegal care incită la violență și la ură în mod public; și

-să le evalueze în lumina legislației penale naționale care transpune legislația UE.

Comisia monitorizează îndeaproape progresele înregistrate în cooperare cu societatea civilă, statele membre și companiile IT și a prezentat rezultatele inițiale în luna decembrie. 27  

Promovarea educației în domeniul mass-mediei, gândirea critică și relatările echilibrate la nivelul maselor reprezintă alte acțiuni-cheie pe care UE le sprijină în vederea contracarării intoleranței offline și online, alături de educație (a se vedea secțiunea 4).

2.2. Asigurarea respectării drepturilor fundamentale

Instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii trebuie să respecte Carta în toate acțiunile lor; orice caz de nerespectare poate fi deferit Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Comisia depune multe eforturi pentru integrarea drepturilor fundamentale, și anume prin asigurarea respectării pe deplin a acestora în toate propunerile sale legislative și de politică.

Noua Directivă privind combaterea terorismului, în privința căreia Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord în luna decembrie 2016, 28 reprezintă un bun exemplu al acestei integrări. Aceasta include o clauză explicită – prima de acest fel – privind drepturile fundamentale, dar, în același timp, mai multe aspecte ale drepturilor fundamentale au fost luate în considerare în procesul de elaborare și negociere, inclusiv necesitatea și proporționalitatea interferențelor cu dreptul la libertatea de circulație, protecția datelor și libertatea de exprimare (articolele 45, 8 și 11 din Cartă). De asemenea, s-a ținut seama de principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor (articolul 49 din Cartă) și de drepturile victimelor, inclusiv dreptul la o cale de atac eficientă (articolul 47 din Cartă). Evaluarea ex-post a directivei va viza, de asemenea, impactul acesteia asupra drepturilor și libertăților fundamentale.

Propunerea de actualizare a Regulamentului UE privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare (sensibile) a fost adoptată de Comisie în 2016 29 . Regulamentul prevede un cadru solid pentru controlul exporturilor de tehnologie de supraveghere cibernetică, în cazul în care există riscul ca aceasta să fie utilizată în mod abuziv în scopul comiterii de încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar. În plus, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, normele UE de interzicere a exporturilor și importurilor de bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală sau tortura în alte țări au fost consolidate prin adoptarea, în luna noiembrie, a unei modificări a Regulamentului împotriva torturii 30 .

Integrarea se extinde la alte domenii, cum ar fi utilizarea fondurilor UE. În 2016, Comisia a adoptat orientări privind asigurarea respectării Cartei atunci când statele membre pun în aplicare fondurile structurale și de investiții europene 31 .

În ceea ce privește migrația, în contextul anchetei comune efectuate de Ombudsmanul European cu privire la evaluarea impactului asupra drepturilor omului a Declarației UE-Turcia din 18 martie 2016, Comisia a afirmat că va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a declarației, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și în Turcia. 32

Aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului rămâne o prioritate pentru Comisie, nu în ultimul rând având în vedere obligația sa legală asumată în temeiul Tratatului. Aderarea va consolida valorile noastre comune, va îmbunătăți eficacitatea dreptului UE și va spori coerența protecției drepturilor fundamentale în UE. Cu toate acestea, avizul CJUE emis în decembrie 2014 (în care a declarat proiectul de acord de aderare din 2013 incompatibil cu Tratatele), a ridicat o serie de întrebări importante și complexe, care necesită renegocierea proiectului cu privire la o serie de aspecte. Comisia, în calitate de negociator al UE, caută soluții pentru abordarea diferitelor aspecte semnalate de Curte în cadrul grupului de lucru relevant din cadrul Consiliului.

2.3. Sensibilizarea cu privire la Cartă

Pentru a se bucura pe deplin de drepturile lor fundamentale, cetățenii trebuie să le cunoască. De asemenea, cetățenii trebuie să știe cui să se adreseze în cazul în care drepturile lor sunt încălcate. În luna octombrie 2016, Comisia a lansat instrumentul de asistență pentru drepturile fundamentale 33 , un instrument online care ajută cetățenii în această privință.

În cadrul unei conferințe organizate de Președinția neerlandeză în februarie 2016 privind „aplicarea în politicile naționale a Cartei drepturilor fundamentale a UE”, o serie de bune practici și instrumente  au fost prezentate pentru a ajuta autoritățile naționale să evalueze când și cum să aplice Carta atunci când elaborează politici și legislație pe plan național.

În plus, Comisia recurge la finanțare din partea UE pentru a sprijini proiectele și rețelele care analizează jurisprudența națională care face trimitere la Cartă și oferă formare profesioniștilor din domeniul juridic cu privire la punerea în aplicare a acesteia.

Ca o acțiune subsecventă a Raportului privind Carta întocmit de Comisie în 2015, Consiliul a adoptat, în luna iunie, concluzii privind aplicarea Cartei 34 , iar Parlamentul European a adoptat, în luna decembrie, o rezoluție referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană 35 . Discuțiile purtate în cadrul Consiliului și al Parlamentului European au contribuit la o mai bună sensibilizare cu privire la evoluția drepturilor fundamentale și la provocările din acest domeniu în UE.

2.4 Controlul instituțiilor UE de către Curtea de Justiție

În cauzele conexate Ledra Advertising și Mallis și Malli 36 , Curtea a respins, în apel, acțiunile în anulare și în despăgubire introduse de cetățeni și întreprinderi împotriva reducerii valorii depozitelor acestora depuse la două bănci din Cipru. Acest aspect fusese convenit prin memorandumul de înțelegere din 2013 încheiat între autoritățile cipriote și Mecanismul european de stabilitate. Curtea a subliniat faptul că Carta se aplică instituțiilor UE chiar și atunci când acestea acționează în afara cadrului juridic al UE. Curtea a subliniat faptul că Comisia trebuie să se asigure că un memorandum de înțelegere este consecvent cu drepturile fundamentale prevăzute de Cartă. Restricția privind dreptul la proprietate (articolul 17 din Cartă) era justificată având în vedere obiectivul urmărit, și anume asigurarea stabilității sistemului bancar din zona euro în ansamblul său, precum și riscul iminent de pierderi financiare la care deponenții ar fi fost expuși în cazul în care cele două bănci ar fi intrat în dificultate. Astfel, Curtea a concluzionat că Comisia nu poate fi considerată ca având o contribuție la încălcarea Cartei.

3. Aplicarea Cartei în statele membre și de către statele membre

Carta se aplică statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul UE. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pot fi, așadar, declanșate împotriva statelor membre în ceea ce privește încălcările Cartei numai atunci când este stabilită o legătură suficientă cu dreptul Uniunii.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a continuat (în cadrul sistemului de sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare) să ofere instanțelor judecătorești naționale orientări privind aplicabilitatea Cartei și interpretarea acesteia.

În cauzele conexate Tele2 Sverige AB 42  și Tom Watson e.a. 43 , Curtea a examinat legislația din două state membre care impunea păstrarea generalizată și nediferențiată a datelor de transfer și a datelor de localizare ale tuturor abonaților și utilizatorilor înregistrați, în cazul tuturor mijloacelor de comunicații electronice. Curtea a constatat că aceste legi restricționau drepturile fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal (articolele 7 și 8 din Cartă). Având în vedere gama largă a acestora și numărul limitat de garanții, niciuna dintre aceste restricții nu a fost considerată justificată, nici măcar atunci când obiectivul a fost acela de a combate formele grave de criminalitate. Cu toate acestea, un asemenea obiectiv poate justifica păstrarea direcționată a datelor de transfer și a datelor de localizare, cu condiția ca aceasta să fie limitată la ceea ce este strict necesar în ceea ce privește categoriile de date care trebuie păstrate, mijloacele de comunicații, persoanele în cauză și perioada de păstrare.

În cauza GS Media BV 44 , Curtea a statuat cu privire la publicarea de hyperlinkuri în contextul dreptului fundamental la libertatea de exprimare (articolul 11 din Cartă). O companie mass-media a publicat pe site-ul său internet un hyperlink care conducea vizitatorii către site-uri internet unde erau puse la dispoziție fotografii ale unei celebrități efectuate de revista Playboy. Întrucât titularul dreptului de autor nu a autorizat publicarea fotografiilor pe aceste site-uri internet, redactorul revistei a susținut că postarea a încălcat drepturile de autor. Compania mass-media a continuat să pună la dispoziție hyperlinkurile sau alte legături similare, atunci când unele dintre cele anterioare deveniseră indisponibile. Având în vedere Directiva UE privind drepturile de autor aplicabilă 45 , Curtea a hotărât că orice comunicare către public a oricărei lucrări trebuie să fie autorizată de titularul dreptului de autor. Aceasta a susținut că distribuirea, fără autorizația titularului dreptului de autor, de hyperlinkuri către lucrări de pe site-urile internet în cauză constituiau într-adevăr „comunicare către public”. Totuși, aceasta a admis că, în cazuri individuale, ar putea fi dificil ca persoana care publică linkul să verifice existenței unei autorizații. În acest context, a trebuit găsit un echilibru între dreptul titularului dreptului de autor și dreptul la libertatea de exprimare al persoanei care publică linkul. Cu toate acestea, dacă persoana respectivă a fost sau ar fi trebuit să fie conștientă de încălcările drepturilor de autor, precum în cauza de față, acțiunile sale au constituit o „comunicare publică”, fără consimțământul titularului dreptului de autor.

Hotărârea în cauzele conexate Aranyosi și Căldăraru 46  a vizat obligația statelor membre de a respecta drepturile fundamentale prevăzute de Cartă, în special interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, la executarea unui mandat european de arestare (MEA). Curtea a hotărât că, în temeiul articolului 4 (care consacră un drept absolut), în cazul în care autoritățile executante dețin informații care indică un risc real de tratament inuman sau degradant ca urmare a condițiilor de detenție din statul emitent, acestea trebuie să evalueze riscul cu privire la persoana în cauză atunci când decid cu privire la executarea mandatului european de arestare. În cazul în care existența riscului este stabilită în raport cu persoana în cauză, executarea mandatului european de arestare trebuie să fie raportată și poate fi abandonată dacă, într-un interval de timp rezonabil, încă nu este posibilă eliminarea acestuia. La evaluarea riscului, autoritatea responsabilă de executare ține seama în mod corespunzător de dreptul fundamental la libertate al persoanei și de principiul prezumției de nevinovăție (articolele 6 și 48 din Cartă).

3.3. Jurisprudența națională care face trimitere la Cartă

Judecătorii naționali dețin în continuare un rol esențial în apărarea drepturilor fundamentale și a statului de drept. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE 47 a constatat că instanțele naționale au continuat să recurgă la Cartă pentru orientări și inspirație în 2016, într-un număr semnificativ de cazuri care nu se încadrau în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii.

Drepturile copilului (articolul 24 din Cartă) s-au aflat în centrul preocupărilor. O acțiune în fața unei instanțe din Regatul Unit 48 a vizat un resortisant nigerian care a locuit în Regatul Unit timp de 25 ani. Fiicele sale (în vârstă de 13 și, respectiv, 11 ani) erau cetățeni britanici. Acesta a făcut recurs împotriva unui ordin de expulzare pe motive de ordine publică. Tribunalul a anulat decizia primei instanțe, considerând că aceasta nu a recunoscut existența dreptului copiilor de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția cazului în care acestea sunt contrare intereselor lor (articolul 24). Această dispoziție a Cartei a fost interpretată ca un drept „autonom” în contextul legislației privind imigrația.

Într-o altă cauză, o instanță suedeză a utilizat articolul 24 din Cartă ca unică sursă juridică pentru a interpreta dreptul penal național într-un mod favorabil pentru copii 49 . Sentința-standard pentru persoanele care ajută orice străin să intre în Suedia în schimbul unei plăți presupune pedeapsa cu închisoare în trei și patru luni. Totuși, în acest caz, instanța a recunoscut că persoana în cauză a fost motivată de dorința de a ajuta copiii. Instanța suedeză a emis pedeapsă condiționată și muncă în folosul comunității, în lumina articolul 24 din Cartă, precum și obligația autorităților publice de a lua în considerare interesul superior al copilului.

4. Secțiunea centrală: Colocviul anual din 2016 privind drepturile fundamentale, „Pluralismul mass-media și democrația”

5. Concluzie

Evoluțiile recente din interiorul și din afara UE reprezintă amenințări grave la adresa drepturilor fundamentale. Comisia rămâne vigilentă și se angajează să susțină un nivel ridicat de protecție a drepturilor fundamentale în cadrul UE. Aceasta își va intensifica măsurile astfel încât să asigure compatibilitatea deplină cu Carta a tuturor propunerilor legislative și acțiunilor UE. Comisia intenționează să garanteze că toate organismele aflate sub incidența obligațiilor prevăzute în Cartă vor continua să o respecte.

Importanța sistemului de control și echilibru în societățile democratice, în special rolul esențial al instanțelor supreme și al curților constituționale în apărarea valorilor comune ale UE, nu poate fi subliniată îndeajuns; acest rol trebuie sprijinit, cu respectarea deplină a independenței sistemului judiciar. Supravegherea independentă externă (inclusiv în temeiul Convenției europene a drepturilor omului) este esențială în societățile democratice. Rolul esențial al organizațiilor societății civile în ceea ce privește reînnoirea angajamentului în favoarea democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale ar trebui să fie apreciat și menținut.