COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.3.2017

COM(2017) 204 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al cincilea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Al cincilea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Introducere

După aproape un an de la punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia din 18 martie 2016 1 , acest al cincilea raport 2 demonstrează din nou că declarația produce efecte concrete, în pofida împrejurărilor dificile. Numărul de traversări înregistrat de la publicarea declarației continuă să fie semnificativ mai mic, iar pierderile de vieți omenești au fost limitate foarte mult.

În condițiile în care UE și statele membre au depus în continuare eforturi pentru a consolida capacitatea de gestionare a migrației și de prelucrare a cererilor de azil a administrației elene, numărul de sosiri în insulele grecești a scăzut, de la publicarea celui de al patrulea raport, la mai puțin de 50 pe zi. Cu toate acestea, numărul sosirilor continuă să îl depășească pe cel al returnărilor dinspre insulele grecești către Turcia. Condițiile de viață din centrele de primire supraaglomerate de pe insule au continuat să fie foarte dificile, în special în timpul iernii, care a fost anul acesta neobișnuit de aspră.

S-au realizat progrese suplimentare și în ceea ce privește alte elemente ale declarației, printre care se numără ritmul stabil al relocărilor de refugiați sirieni din Turcia și intensificarea ritmului activităților desfășurate în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia. Sumele plătite s-au ridicat la 750 de milioane EUR (în creștere de la 677 de milioane). Dintre cele 2,2 miliarde EUR deja alocate pentru contractele din perioada 2016-2017, au fost până acum semnate contracte pentru 39 de proiecte, cu o valoare de 1,5 miliarde EUR, reprezentând jumătate din suma de 3 miliarde EUR, toate proiectele fiind deja în curs de a fi puse în aplicare. În decembrie 2016, Comisia a propus Consiliului un proiect de directive de negociere pentru modernizarea uniunii vamale UE-Turcia existente, în vederea aprofundării relațiilor comerciale și economice dintre UE și Turcia.

Consiliul European din 15 decembrie 2016 și-a reafirmat angajamentul față de obiectivele Declarației UE­Turcia, a subliniat importanța unei puneri în aplicare integrale și nediscriminatorii a tuturor aspectelor acesteia și a aprobat planul comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, elaborat de Grecia și Comisie 3 . Acest al cincilea raport descrie progresele care au continuat să fie înregistrate din 8 decembrie 2016, precum și măsurile care sunt încă necesare pentru punerea în aplicare deplină a declarației.

1.Situația actuală

De la cel de al patrulea raport, numărul total al persoanelor care au sosit din Turcia în insulele grecești (în perioada 8 decembrie 2016-26 februarie 2017) a fost de 3 449 de persoane – reprezentând o medie de 43 de sosiri pe zi. Aceste cifre sunt mult mai mici decât cele din aceeași perioadă a anului anterior (aproape 200 000 în cele două luni dintre 8 decembrie 2015 și 26 februarie 2016), precum și decât cele din luna anterioară declarației (când media sosirilor zilnice depășea 1 700). De la Declarația UE-Turcia până în prezent, 70 de persoane și-au pierdut viața sau au dispărut în Marea Egee 4 . Deși, din punct de vedere umanitar, aceste pierderi de vieți omenești continuă să reprezinte o tragedie, numărul lor a scăzut substanțial față de cifrele înregistrate în aceeași perioadă din 2015-2016, respectiv circa 1 100 de persoane.

Coordonare și cooperare îmbunătățită

Coordonatorul UE a cooperat îndeaproape cu autoritățile elene, cu agențiile UE, cu organizațiile internaționale și cu statele membre pentru a transpune în acțiune Planul comun de acțiune 5 privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. Coordonatorul UE a continuat, de asemenea, să asigure, împreună cu autoritățile elene și turce, cu agențiile UE, cu organizațiile internaționale și cu alte state membre, monitorizarea zilnică a îndeplinirii obiectivelor declarației, vizând accelerarea procedurilor de azil, sporirea numărului de migranți returnați din insulele grecești în Turcia și stabilirea de măsuri de securitate adecvate în hotspoturi. S-a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii condițiilor de viață și construirii unor adăposturi adecvate, inclusiv a unor centre închise în insule, precum și îmbunătățirii productivității comitetelor de apel 6 .

Consiliul european a recunoscut în mod repetat că participarea statelor membre este indispensabilă pentru a se asigura eficacitatea sprijinului oferit de agențiile UE pentru punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. Având în vedere riscurile umanitare și legate de ordinea publică asociate prezenței unui număr mare de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil pe insulele care au o capacitate de primire limitată, este cu atât mai important ca statele membre să răspundă urgent nevoilor identificate de Biroul European de Sprijin pentru Azil și de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Eficacitatea personalului detașat poate fi la rândul său maximizată răspunzând la cererile de personal prin trimiterea de persoane care au profilul solicitat și prin misiuni pe termen lung care să consolideze eficacitatea.

Biroul European de Sprijin pentru Azil a făcut apel la statele membre să contribuie cu experți la rezerva de intervenție pentru azil, pentru a sprijini în orice moment și în număr suficient de mare statele membre din prima linie. În plus, Biroul a pus la punct un program-pilot de formare cuprinzător, astfel încât referenții cu experiență națională limitată să poată fi totuși trimiși în misiuni de sprijinire a autorităților elene. Cu toate acestea, deficiențele identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă pe deplin abordate. La 27 februarie, Biroul European de Sprijin pentru Azil trimisese în Grecia 118 interpreți și 89 de experți ai statelor membre, dintre care 73 au fost trimiși în hotspoturi, 59 dintre aceștia ca referenți. Acest lucru înseamnă că deficitul actual este de 77 experți.

În ceea ce privește sprijinul frontalier, poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a trimis în Grecia 790 de agenți, inclusiv 70 de agenți pentru a sprijini readmisia, ca parte a punerii în aplicare a declarației. Numărul ofițerilor de escortă și al experților în materie de readmisie este suficient, dar există un deficit de ofițeri de supraveghere a frontierelor, iar echipamentele tehnice destinate acestui scop sunt insuficiente. În cazul Europol, a fost înființată o rezervă de 116 agenți invitați detașați de statele membre și formați de Europol, pentru a oferi sprijin oriunde este necesar. Începând cu septembrie 2016, aceștia au fost trimiși prin rotație în misiuni de câte trei luni în cele cinci hotspoturi din Grecia. După lansarea unei a doua cereri de exprimare a interesului, Europol desfășoară în prezent o procedură de selecție, în vederea suplimentării acestei rezerve până la un număr de circa 250 de agenți invitați disponibili. Numărul de agenți invitați poate varia săptămânal; în prezent, sunt trimiși în hotspoturile din Grecia pentru a efectua controale de securitate secundare 12 astfel de agenți. În plus, trei funcționari sunt staționați în cadrul Grupului operativ european la nivel regional din Pireu în scopuri de coordonare. Detașarea unui ofițer de legătură european în materie de migrație în Turcia începând cu 1 februarie contribuie, de asemenea, la efortul de coordonare.

NATO contribuie la eforturile internaționale de a stopa introducerea ilegală de persoane și migrația neregulamentară prin servicii de informații și acțiuni de supraveghere și recunoaștere în Marea Egee. Printre operațiunile desfășurate de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european împreună cu NATO se numără activitățile de avertizare timpurie și supraveghere, precum și schimburile de informații operaționale cu paza de coastă elenă și turcă. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și Comanda maritimă a NATO continuă să coopereze pentru a ajunge la o reprezentare comună a situației. Obiectivele urmărite sunt consolidarea informațiilor privind incidentele și rutele de introducere ilegală de persoane, ameliorarea schimbului de informații și, în ultimă instanță, accelerarea detectării și a arestării persoanelor care introduc ilegal migranți. NATO a pus la dispoziția poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european echipamente care îi permit acesteia să aibă acces la rețeaua sa regională cu acces restricționat. La rândul său, Agenția pentru Poliția de Frontieră și Coasta de Gardă și-a deschis pentru schimbul de informații aplicația utilizată pentru raportare, iar un ofițer de legătură detașat în cadrul NATO asigură în permanență coordonarea operațională 7 .

Inițiative de informare

Grupul operativ privind strategia de informare a migranților, înființat de Comisie, a pus bazele unui consorțiu media cu o mare vizibilitate, în scopul înființării unui portal multilingv de informare numit „InfoMigrants.net”. Publicul vizat de acest portal este reprezentat de milioane de migranți potențiali din întreaga lume, pe care își propune să îi informeze în privința pericolelor și a realităților juridice. Se preconizează că versiunea a doua a portalului va fi lansată în martie 2017.

La nivelul insulelor, Grecia a înființat puncte de informare în Chios și Lesbos, pentru a transmite același mesaj migranților. Măsuri similare sunt acum avute în vedere pentru celelalte hotspoturi. În cooperare cu autoritățile elene, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu Organizația Internațională pentru Migrație și cu Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați sunt, de asemenea, în curs de pregătire materiale informative și pliante cu informații de context, menite să transmită un mesaj comun clar. Acestea vor fi distribuite în mod sistematic migranților la sosire.

Principalele provocări și etapele următoare     Statele membre trebuie să pună la dispoziție în regim de urgență personalul necesar pentru a răspunde la necesitățile identificate de Biroul European de Sprijin pentru Azil și de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, inclusiv în ceea ce privește profilurile identificate și afectarea acestora pentru misiuni pe termen lung.

2.Returnarea tuturor noilor migranți în situație neregulamentară din Grecia în Turcia

În declarație se prevede returnarea tuturor noilor migranți și solicitanți de azil în situație neregulamentară ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau neîntemeiate și care au traversat marea dinspre Turcia către insulele grecești după 20 martie. Aceste măsuri sunt puse în aplicare cu respectarea strictă a dispozițiilor dreptului UE și ale dreptului internațional, precum și cu respectarea deplină a principiului nereturnării („non-refoulement”) 8 .

Situația actuală

De la publicarea celui de-al patrulea raport până la 24 februarie, au fost returnate, în aplicarea Declarației UE-Turcia, 151 de persoane care au pătruns pe teritoriul Greciei prin Turcia inclusiv 64 de sirieni. Printre persoanele de alte naționalități returnate s-au numărat pakistanezi (35), algerieni (17), marocani (10), resortisanți din Bangladesh (7), iranieni (6), nigerieni (5), irakieni(3), afgani (2) egipteni (1) și palestinieni (1). Numărul total al migranților returnați în Turcia de la data Declarației UE-Turcia este de 1 487 de persoane. Persoanele returnate au primit decizii negative în materie de azil (inclusiv decizii negative în a doua instanță), și-au retras cererile de azil ori de protecție internațională sau nu au depus de la bun început cereri de azil.

Chiar dacă au loc returnări din insulele grecești în Turcia, numărul persoanelor returnate este în continuare mult mai mic decât numărul sosirilor, ceea ce sporește presiunea asupra infrastructurii hotspoturilor din insule. Acest lucru se datorează întârzierilor acumulate în toate etapele prelucrării cererilor de azil introduse în insulele grecești, precum și dificultăților întâmpinate în a-i localiza pe migranți în diferitele etape ale procedurilor de azil și de returnare. O parte dintre măsurile prezentate în Planul comun de acțiune vizează soluționarea acestei probleme: instituirea unui sistem eficient de urmărire a cazurilor, continuarea aplicării de restricții geografice privind migranții pe insule, precum și crearea unor capacități de primire suficiente, inclusiv de centre închise în insule. Sunt în curs de desfășurare acțiuni vizând atingerea acestor obiective, care ar trebui intensificate pentru a permite realizarea de progrese în materie de returnare.

Pentru intensificarea cooperării și pentru a ameliora operațiunile de returnare, la 20 ianuarie 2017 a avut loc la Ankara o primă reuniune tripartită, la care au participat Comisia, Grecia și Turcia. Operațiunile de returnare efectuate până în prezent au fost discutate în detaliu, pentru a identifica dificultățile și soluțiile pentru viitor. Turcia și Grecia au nominalizat puncte de contact pentru a permite comunicarea directă, în special în ceea ce privește operațiunile specifice de returnare, și pentru a lua măsuri ca reacție la eventualele obstacole identificate. S-a convenit, de asemenea, să se organizeze periodic – de două ori pe lună, reuniuni trilaterale.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a oferi migranților posibilitatea efectivă a unei returnări voluntare, fie în Turcia, fie în țara de origine. Continuă eforturile pentru a face să crească numărul returnărilor voluntare din insulele grecești, încurajate de recenta consolidare a programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare prin includerea unor pachete de reintegrare pentru toți participanții. În cele 12 săptămâni care au trecut de la al patrulea raport, circa 283 de migranți s-au întors în mod voluntar din insule în țara lor de origine (și 900 din partea continentală a Greciei), cu sprijinul programului din Grecia. Astfel, numărul total al migranților care au utilizat programul de returnare voluntară asistată și de reintegrare de la începutul anului 2016 se ridică la 7 000. Grecia este încurajată în continuare să participe pe deplin la programele comune de returnare finanțate de UE (în special la programul Rețelei europene de reintegrare) prin colaborarea strânsă și proactivă cu principalele agenții de implementare și prin utilizarea la maximum a sprijinului financiar și tehnic disponibil.

Migranții care au altă naționalitate decât cea siriană sunt returnați din insulele grecești în Turcia cu vaporul și sunt transferați într-un centru specializat de cazare din Kirklareli, unde sunt informați cu privire la drepturile lor, inclusiv cu privire la posibilitatea de a solicita un statut de protecție în Turcia. Până în prezent 9 , 55 de persoane au prezentat astfel de cereri autorităților turce: o persoană a primit statut de refugiat, 43 de cereri sunt în curs de soluționare, iar patru persoane au primit decizii negative 10 . Un număr de 529 de persoane care nu au solicitat statutul de refugiat au fost returnate în țările lor de origine. O vizită recentă efectuată de autoritățile UE a fost în măsură să confirme că situația din centru este conformă cu standardele obligatorii. În ceea ce îi privește pe sirieni, aceștia sunt returnați din insulele grecești cu avionul și sunt plasați într-o tabără de refugiați la Duzici. Aceștia au dreptul de a solicita protecție temporară și, după o preînregistrare rapidă în vederea obținerii unei protecții temporare, sunt eliberați din tabără și au dreptul să se stabilească în provincia în care doresc sau, dacă preferă, să rămână în tabără. Până în prezent, toți sirienii returnați au fost preînregistrați, cu excepția a zece persoane, care au decis să se întoarcă voluntar în Siria. Dintre aceștia, 133 au ales să trăiască în afara taberei, în timp ce 16 au decis să rămână în tabără.

Măsuri juridice

Autoritatea de apel din Grecia a instituit până în prezent 13 comitete de apel – mai mult cu șapte decât la momentul celui de-al patrulea raport – dintre care 12 sunt operaționale și iau decizii cu privire la căile de atac introduse după 20 iulie împotriva deciziilor în primă instanță ale Serviciului elen pentru azil, atât în cadrul procedurii de admisibilitate, cât și al celei de eligibilitate.

În ceea ce privește cazurile din insulele elene, numărul total de căi de atac introduse împotriva celor 11 752 11 de hotărâri în primă instanță pronunțate până acum cu privire la admisibilitate și pe fond de către Serviciul pentru azil este de 2 846 12 . Au fost luate până acum 1 319 hotărâri în a doua instanță în cele 2 846 de cazuri în care au fost exercitate căi de atac (adică în 46 % din cazuri). Din cele 439 de hotărâri adoptate până în prezent cu privire la admisibilitate în urma exercitării unei căi de atac, 24 au confirmat hotărârile privind inadmisibilitatea adoptate în primă instanță, iar 415 astfel de hotărâri au anulat hotărârile privind inadmisibilitatea pronunțate în primă instanță 13 . În ceea ce privește cele 880 de hotărâri pe fond adoptate în urma exercitării unei căi de atac, 876 au confirmat hotărârile negative pronunțate în primă instanță, iar patru 14 au anulat hotărârile negative de acest fel.

Procesul de luare a deciziilor a continuat să fie lent în cadrul noilor comitete de apel. Până în prezent, acestea au pronunțat 880 de hotărâri în contextul Declarației UE-Turcia – 21 privind admisibilitatea și 859 15 pe fond. În hotărârea sa din 15 februarie 2017 în cauza înaintată de către doi resortisanți sirieni și o organizație neguvernamentală elenă, secțiunea a patra a Consiliului de Stat elen a decis să transmită plenarei acestuia întrebarea dacă hotărârea Comitetului de apel de a declara inadmisibilă cererea de azil a solicitanților pe baza conceptului de țară terță sigură este compatibilă cu dreptul elen și cu cel al UE. Plenara Consiliului de Stat era chemată să hotărască și dacă solicitantul avusese acces la o cale de atac eficientă. Se așteaptă actualmente o hotărâre din partea plenarei Consiliului de Stat. Reuniunea plenarei a fost stabilită pentru 10 martie 2017.

Măsuri operaționale

Cu sprijinul Comisiei, autoritățile elene au luat măsuri ca reacție la situația din hotspoturi și la condițiile dificile cu care se confruntă migranții, populația locală și persoanele care lucrează în insule. Potrivit autorităților elene, pe insule se află în prezent 14 371 16 de migranți, în timp ce numărul de locuri disponibile în centrele oficiale de primire este de doar 7 450, iar alte 1 564 de locuri sunt disponibile în cadrul sistemului de închiriere al UNHCR. Povara căreia trebuie să îi facă față autoritățile elene din cauza celor circa 62 300 de migranți prezenți în total pe continent și pe insule complică și mai mult gestionarea situației din hotspoturi.

Grecia a adoptat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți situația, prin modernizarea infrastructurilor și prin asigurarea unor proceduri mai eficiente. Au fost luate, cu sprijinul Comisiei, măsuri pentru a se asigura cazarea tuturor migranților în centre de primire pregătite pentru iarnă și pentru a le oferi acestora asistență umanitară, inclusiv alimente, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale și servicii de alimentare cu apă și de salubrizare adecvate. În Lesbos, toți migranții care rămăseseră în corturi individuale improvizate au fost transferați în adăposturi mai bune, pregătite pentru iarnă, iar lucrările de construcție sunt în curs pentru a îmbunătăți în continuare condițiile de viață din tabăra Moria și pentru a extinde capacitatea taberei Kara Tepe. În anumite cazuri, migranții au fost transferați în hoteluri și apartamente, în tabăra Kara Tebe, în corturi mai bine pregătite pentru iarnă și într-un cort umanitar (Rubb) din apropierea taberei Moria. Sunt în curs lucrări și în Samos, pentru a se adăuga adăposturi în hotspotul existent.

Măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și pentru reducerea numărului de migranți în hotspoturi au inclus, de asemenea, transferarea migranților vulnerabili și a familiilor în hoteluri sau în unități de cazare închiriate în cadrul sistemului de închiriere al Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați. Refugiații și migranții care nu pot fi returnați în Turcia, cum ar fi grupurile vulnerabile și minorii neînsoțiți, sunt transferați și pe continent 17 . Aproximativ 5 400 de astfel de persoane au fost transferate până în prezent pe continent 18 .

Coordonatorii permanenți din Grecia, care și-au preluat funcțiile în toate hotspoturile până la data de 20 februarie, sunt responsabili de gestionarea globală a hotspoturilor și în special de găsirea de soluții pentru preocupările privind siguranța și ordinea publică. Grupul operativ la nivel regional al Uniunii Europene, cu colaborarea Serviciului elen de primire și identificare, a elaborat instrucțiuni privind situațiile de urgență, inclusiv privind evacuarea. Poliția elenă elaborează în prezent planuri globale de securitate pentru fiecare hotspot, care vor viza siguranța personalului și a migranților și vor include planuri oficiale de evacuare pentru ambele categorii de persoane.

În ceea ce privește eficiența procedurilor, Planul comun de acțiune pentru punerea în aplicare a declarației își propune să abordeze această problemă prin accelerarea procedurilor de azil în prima și în a doua instanță. Serviciul elen pentru azil și-a majorat, de asemenea, capacitatea și este în creștere numărul personalului detașat pe insulele în care se află hotspoturi.

În pofida măsurilor întreprinse în contextul punerii în aplicare a Planului comun de acțiune, mai rămân încă multe de făcut pentru a se găsi o soluție la situația din insule. Serviciul de înregistrare și de identificare ar trebui, cu titlu prioritar, să finalizeze și să adopte proceduri standard de operare pentru hotspoturi, ținând seama pe deplin de prevederile Declarației UE-Turcia. În plus, perioada de timp dintre completarea și depunerea unei cereri de azil ar trebui redusă în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva privind procedurile de azil, care prevede că o persoană care completează o cerere de azil trebuie să aibă posibilitatea efectivă de a depune cererea respectivă în cel mai scurt interval de timp posibil. În plus, în condițiile în care poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european cofinanțează trimiterea a 280 de ofițeri ai poliției elene în hotspoturi, trebuie facilitată și planificată și mai mult utilizarea coordonată și eficace a acestora pentru a asigura condiții optime de securitate pentru aceste amplasamente.

Asistența financiară oferită de UE Greciei

Deși revizuirea programelor naționale ale Greciei pentru perioada 2014-2020 în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă sunt actualmente în curs de finalizare, iar Grecia a început în sfârșit să utilizeze resursele acestor programe, Comisia continuă să invite autoritățile elene să își utilizeze în mai mare măsură programele naționale 19 în mod eficient și eficace. Autoritățile din Grecia ar trebui să adopte toate măsurile legislative, administrative și operaționale relevante și să îmbunătățească coordonarea dintre părțile interesate relevante, să consolideze capacitatea operațională și să îmbunătățească mecanismele de aplicare, inclusiv prin raționalizarea procedurilor de achiziții. Asistența de urgență pentru Grecia acordată prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă a crescut la 356,8 milioane EUR, dintre care se estimează că aproximativ 70 de milioane EUR au sprijinit direct punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, fie direct de către autoritățile elene, fie prin intermediul agențiilor UE și al organizațiilor internaționale 20 .

În plus, în 2016, Comisia a contractat 192 de milioane EUR în cadrul noului Instrument de sprijin de urgență, sumă destinată cooperării cu organizațiile internaționale și cu ONG-urile pentru a răspunde nevoilor umanitare ale refugiaților din Grecia. O sumă suplimentară de 253,6 milioane EUR va fi disponibilă în 2017 prin intermediul acestui instrument, pentru a se continua eforturile de acordare de ajutor. Deși cea mai mare parte a acestor fonduri îi vizează pe migranții de pe continent, Instrumentul sprijină și acțiunile din insule, unde ajutorul este acordat sub formă de asistență în numerar cu scopuri multiple și prin furnizarea de asistență medicală, hrană, servicii de salubritate și alte servicii de bază.

Principalele provocări și etapele următoare accelerarea urgentă a prelucrării cererilor de azil și sporirea numărului de hotărâri luate de fiecare comitet de apel, acordarea de prioritate situației din insule și accelerarea ritmului returnărilor în Turcia, în conformitate cu Declarația UE-Turcia; asigurarea capacității de primire necesare, inclusiv în centre închise din insule; finalizarea și adoptarea procedurilor standard de operare pentru hotspoturi, ținând seama pe deplin de prevederile Declarației UE-Turcia; aplicarea tuturor măsurilor legislative, administrative și operaționale pentru a se asigura utilizarea eficientă și eficace a finanțării UE disponibile în cadrul programelor naționale ale Greciei, în regim de urgență.

3.Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia în UE

Situația actuală

La data de 27 februarie 2017, numărul total al sirienilor relocați din Turcia în UE în cadrul mecanismului 1:1 a fost de 3 565 de persoane. De la cel de-al patrulea raport, 954 de sirieni au fost relocați în nouă state membre (Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Luxemburg și Țările de Jos) 21 . Numărul total de persoane pentru care s-a aprobat relocarea și care așteaptă să fie relocate este în prezent de 965 de persoane. La fel ca în perioada de raportare precedentă, ritmul relocărilor este mult mai rapid comparativ cu returnările din insulele grecești, iar relocările au loc într-un ritm regulat 22 , care trebuie să fie menținut și consolidat în continuare.

Statele membre înregistrează progrese în pregătirea viitoarelor operațiuni de relocare, inclusiv prin noi misiuni în Turcia pentru intervievarea candidaților la relocare. Autoritățile și-au respectat, la rândul lor, angajamentul de a furniza liste mai mari de persoane propuse pentru relocare. De la începutul anului, acestea au transmis Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați noi liste, cuprinzând peste 11 000 de persoane propuse pentru relocare. În paralel, statele membre ale UE au comunicat Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați cotele lor de relocare pentru anul curent. În acest context, ar trebui remarcat că recentele decizii luate de Statele Unite pot avea consecințe pentru UE, prin reducerea semnificativă a opțiunilor legale aflate la dispoziția celor peste 300 000 de persoane care nu sunt de naționalitate siriană, înregistrate la Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați și interesate de relocare.

Măsuri operaționale

Ca măsură imediată în urma adoptării Deciziei (UE) 2016/1754 a Consiliului 23 , Comisia a primit primele indicații din partea statelor membre privind numărul de sirieni prezenți în Turcia pe care acestea intenționează să îi admită legal pe teritoriul lor în temeiul deciziei menționate. Pe această bază, statele membre își propun să admită din Turcia peste 34 000 de sirieni, inclusiv prin mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia către UE. În urma acestui exercițiu de asumare de angajamente, Comisia a revizuit programele naționale ale statelor membre relevante sprijinite prin Fondul pentru azil, migrație și integrare prin includerea unei sume totale suplimentare de aproximativ 213 milioane EUR în vederea admiterii resortisanților sirieni prezenți în Turcia. Jumătate din această sumă a fost deja plătită cu titlu de prefinanțare.

Principalele provocări și etapele următoare menținerea ritmului de relocare;

4.Împiedicarea apariției de noi rute maritime sau terestre de migrație neregulamentară

Există puține elemente care să indice că eforturile de a controla fluxurile pe ruta est-mediteraneeană au cauzat vreo redirecționare majoră din Turcia. Cu toate acestea, în pofida faptului că Turcia a continuat operațiunea „Safe Med” 24 , în cursul perioadei de raportare, un număr de șapte ambarcațiuni, cu un total de 580 de migranți la bord, au sosit în Italia din Turcia, iar trei ambarcațiuni au sosit în Cipru, cu un total de 123 de migranți 25 la bord, aproape toți sirieni.

Numărul interceptărilor de treceri ilegale ale frontierelor terestre ale Turciei cu Bulgaria și Grecia pare să fi rămas la un nivel mic în cursul ultimelor șase luni: în medie s-au înregistrat în fiecare zi circa opt treceri ilegale ale frontierei către Grecia și cinci treceri ilegale către Bulgaria. După lansarea unei operațiuni a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european în octombrie 2016, un număr de 114 ofițeri sunt în prezent detașați la frontiera dintre Bulgaria și Turcia.

5.Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat

După trimiterea unei recente misiuni de experți în Turcia, Comisia așteaptă cu interes finalizarea rapidă, împreună cu Consiliul și cu Turcia, a procedurilor standard de operare pentru sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat. De îndată ce se va conveni asupra procedurilor standard de operare, ar trebui să se evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru activarea acestui sistem. Declarația UE-Turcia prevede că sistemul va fi activat odată ce vor fi încetat trecerile neregulamentare dinspre Turcia în UE sau odată ce numărul acestora va fi fost redus în mod semnificativ și durabil. Punerea în funcțiune a sistemului cât mai curând posibil va impulsiona punerea în aplicare a Declarației, oferindu-le sirienilor o alternativă sigură și legală la migrația neregulamentară către UE.

6.Liberalizarea vizelor

În ceea ce privește punerea în aplicare a Foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, mai sunt șapte obiective de referință care nu au fost încă îndeplinite, astfel cum se evidențiază în rapoartele precedente:

 

eliberarea de documente biometrice de călătorie pe deplin compatibile cu standardele UE;

adoptarea măsurii de prevenire a corupției prevăzute în foaia de parcurs;

încheierea unui acord de cooperare operațională cu Europol;

revizuirea legislației și a practicilor privind combaterea terorismului în conformitate cu standardele europene;

alinierea legislației privind protecția datelor cu caracter personal la standardele UE;

asigurarea unei cooperări judiciare eficiente în materie penală cu toate statele membre ale UE;

punerea în aplicare a Acordului de readmisie UE-Turcia, cu toate dispozițiile sale.    

Astfel cum s-a raportat anterior, Comisia continuă să încurajeze eforturile Turciei de a îndeplini pe deplin și cât mai curând posibil toate obiectivele de referință restante dintre cele menționate în Foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor. Comisia și Turcia au continuat să poarte un dialog susținut pentru găsirea de soluții, abordând inclusiv modificările legislative și procedurale necesare cu privire la toate obiectivele de referință rămase.

În ceea ce privește obiectivul de referință privind documentele de călătorie biometrice, începând cu luna noiembrie 2016 au fost eliberate temporar pașapoarte de a doua generație, iar eliberarea pașapoartelor de a treia generație (cofinanțate de UE și în deplină conformitate cu standardele UE și cu obiectivul de referință din foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor) este preconizată să înceapă în al doilea trimestru al anului 2017.

Comisia a continuat să solicite în mod repetat Turciei să continue să pună în aplicare acordurile bilaterale de readmisie cu Grecia, Bulgaria și România. În septembrie 2016, Bulgaria și Turcia au convenit în privința aspectelor practice referitoare la readmisia resortisanților unor țări terțe, dar, până în prezent, din cele 735 de cereri de readmisie a unor persoane transmise de Bulgaria, Turcia a acceptat 19, care au condus la șase returnări. În ceea ce privește protocolul bilateral de readmisie Grecia-Turcia, ambele părți și-au concentrat resursele pe punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia și pe returnările din insule.

La 7 decembrie 2016 s-a ajuns la un acord între colegiuitori cu privire la propunerea Comisiei 26 de a consolida actualul mecanism de suspendare, care stabilește circumstanțele care pot conduce la o suspendare a regimului de călătorii fără viză pentru cetățenii din toate țările care beneficiază de liberalizarea vizelor. Modificarea Regulamentul (CE) nr. 539/2001 27 se așteaptă să intre în vigoare până la sfârșitul lunii martie 2017.

7.Instrumentul pentru refugiații din Turcia

De la cel de patrulea raport, Comisia a depus în continuare eforturi pentru a răspunde celor mai stringente nevoi ale refugiaților și ale comunităților-gazdă din Turcia. Suma totală plătită 28 a crescut la 750 de milioane EUR în cadrul Instrumentului, pentru asistența umanitară și neumanitară. Sumele contractate prin intermediul a 39 de proiecte au crescut într-un timp record, ajungând la 1,5 miliarde EUR din cele 2,2 miliarde EUR deja alocate pentru perioada 2016-2017. Această sumă reprezintă jumătate din totalul de 3 miliarde EUR prevăzut pentru perioada 2016-2017. Acțiunile umanitare în privința cărora este planificată ajungerea la un acord cu ocazia următorului comitet director din martie vor face ca alocarea totală să se apropie de 3 miliarde EUR.

La ultima întâlnire a Comitetului director, care a avut loc la 12 ianuarie 2017, s-a recunoscut că finanțarea coordonată prin intermediul Instrumentului continuă să aibă un impact direct semnificativ pe teren. O serie de realizări de până acum ilustrează efectele pozitive ale proiectelor: peste 250 000 de refugiați au primit deja sprijin prin intermediul „plasei de siguranță socială de urgență”, 5 200 de profesori de limba turcă au fost recrutați și formați și 1 800 de directori de școli au beneficiat de formare privind integrarea studenților sirieni 29 . Comisia colaborează îndeaproape cu autoritățile turce și cu alți parteneri pentru a accelera și mai mult contractarea, executarea proiectelor și efectuarea plăților.

Ajutor umanitar

Comisia a continuat să își pună în aplicare strategia umanitară în cadrul instrumentului 30 . Valoarea sumelor angajate prin contracte a crescut la 551 de milioane EUR (din cele 595 de milioane EUR alocate până în prezent), prin intermediul a 28 de proiecte umanitare cu 19 parteneri, care vizează nevoile de bază, asigurarea de protecție, educația, serviciile medicale, hrana și adăposturile. Dintre cele 551 de milioane EUR contractate, 411 milioane EUR au fost deja plătite până la această dată.

De la cel de-al patrulea raport, punerea în aplicare a „plasei de siguranță socială de urgență” s-a accelerat în mod semnificativ. Au fost primite aproximativ 200 000 de cereri, corespunzând unui număr de aproape un milion de refugiați vulnerabili care au solicitat să primească transferuri lunare de numerar în valoare de 100 de lire turcești de persoană. Dintre aceștia, aproximativ o treime au fost considerați eligibili în conformitate cu criteriile plasei de siguranță socială de urgență. Până la sfârșitul lunii februarie 2017, un total de peste 250 000 de refugiați au beneficiat deja de sprijin prin intermediul acestui program. Sunt în curs de desfășurare discuții cu Programul Alimentar Mondial, Semiluna Roșie din Turcia și ministerele turce relevante pentru reajustarea criteriilor și, eventual, a sumelor transferate, astfel încât să se asigure acoperirea unei populații-țintă cât mai largi și un impact maxim al acestui program umanitar, cel mai mare din istoria UE.

În ceea ce privește protecția, a fost finalizat planul de răspuns cuprinzător, iar o gamă largă de intervenții de protecție sunt deja în curs de desfășurare. Cel mai recent, a fost semnat, în decembrie 2016, un contract în valoare de 5 milioane EUR cu ONG-ul Mercy Corps. Proiectul are ca obiectiv asigurarea unei protecții îmbunătățite pentru 50 000 de refugiați, prin consolidarea capacităților acestora (autoprotecție) și prin crearea unor plase de siguranță comunitare pentru a facilita accesul sigur la servicii cum sunt cele de sănătate, documentare, ajutor pentru venit (de exemplu, plasa de siguranță socială de urgență), consiliere juridică, educație, traducere și transport.

Un contract în valoare de 34 de milioane EUR a fost semnat recent cu Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite, având drept obiect transferul de bani pentru educație supus anumitor condiții. Acest proiect va fi corelat cu plasa de siguranță socială de urgență și va contribui la sporirea înscrierilor în instituțiile de învățământ și la îmbunătățirea ratei de frecventare a școlii pentru copiii cei mai vulnerabili.

Asistență fără caracter umanitar

Valoarea sumelor angajate prin contracte în cadrul componentei fără caracter umanitar a Instrumentului a crescut la 944 de milioane EUR, iar plățile către partenerii însărcinați cu punerea în aplicare - la 339 de milioane EUR. Resursele mobilizate (aproximativ 1,6 miliarde EUR) au fost aproape complet alocate.

Alte două contracte, cu o valoare totală de 200 de milioane EUR au fost semnate cu banca germană de dezvoltare KfW și cu Banca Mondială în decembrie 2016, punând la dispoziție resurse pentru construcția și echiparea a 70 de noi școli în provincii cu o concentrație mare de refugiați sirieni. Acest lucru ar trebui să vină în sprijinul a 50 000 de copii sirieni. Contractele ar trebui să conducă la creșterea capacității de implementare și de gestionare a Ministerului Educației Naționale 31 .

Un alt contract a fost semnat, la 2 februarie 2017, în cadrul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană. Acest proiect, în valoare de 5,9 milioane EUR, va fi executat de către Spark, un ONG olandez, și are drept obiectiv sporirea participării și a accesului egal la învățământul complementar și superior al tinerilor sirieni vulnerabili. Printre obiectivele acestuia se numără furnizarea de burse integrale unui număr de 484 de studenți sirieni până la obținerea licenței, care includ alocații pentru transport și alocații de subzistență.

În ansamblu, ca urmare a accesului la proiecte educative în cadrul Instrumentului pentru refugiații de vârstă școlară din Turcia, au fost achiziționate truse școlare pentru 60 000 de copii și s-au creat stimulente pentru a atrage aproape 8 000 de profesori voluntari, consilieri școlari și alte cadre din domeniul educației din Siria. Proiectele își propun să asigure accesul la educația formală pentru un număr de 500 000 de copii și servicii de transport școlar pentru 40 000 de copii.

Comisia pregătește și alte intervenții în cadrul instrumentului în domeniul sprijinului socioeconomic și al infrastructurii municipale și legate de sănătate, care ar trebui să fie adoptate în prima jumătate a anului 2017. Contractele relevante ar trebui să fie executate cu ajutorul instituțiilor financiare internaționale.

A treia măsură specială din iulie 2016 prevede, de asemenea, existența unui mecanism de pregătire a proiectelor. Acesta ar avea un buget maxim de 25 de milioane EUR și ar avea drept obiectiv să ajute la identificarea proiectelor de investiții viitoare din domenii prioritare (sănătate, educație și infrastructuri municipale) în provinciile vizate din Turcia. Comisia intenționează să semneze contractele până în primăvara anului 2017 și, în acest sens, evaluează în prezent ofertele de proiecte depuse pentru mecanismul de pregătire a proiectelor și ar trebui să ia măsurile ulterioare care se impun împreună cu instituțiile financiare internaționale în cauză, în consultare cu autoritățile turce.

Continuă, de asemenea, activitatea legată de cadrul privind rezultatele dezvoltării și cooperării aferent instrumentului 32 , care este în curs de a fi finalizat după ultima reuniune a Comitetului director. Ca parte a sistemului de monitorizare și evaluare a instrumentului, cadrul privind rezultatele dezvoltării și cooperării identifică rezultatele obținute în cadrul Instrumentului și confirmă impactul realizărilor sale. A fost, de asemenea, finalizată o strategie de comunicare pentru Instrument.

Primul raport anual privind instrumentul este prezentat în paralel cu acest al cincilea raport și oferă mai multe informații 33 .

Principalele provocări și etapele următoare accelerarea în continuare a contractării tuturor acțiunilor programate, inclusiv pentru suma rămasă din planul privind punerea în aplicare a ajutorului umanitar din 2016, precum și executarea eficace a acestora în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; punerea în aplicare a mecanismului de pregătire a proiectelor în primăvara anului 2017; publicarea planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar din 2017 și încheierea primelor contracte umanitare pentru 2017 în al doilea trimestru al anului 2017; punerea în funcțiune, până în vara anului 2017, a sistemului de monitorizare și de evaluare a instrumentului; desfășurarea activităților de comunicare din cadrul Instrumentului.

8.Modernizarea uniunii vamale

Comisia și-a finalizat activitatea internă pregătitoare în decembrie 2016 și a publicat evaluarea impactului 34 și studiul extern aferent 35 , care a subliniat beneficiile economice substanțiale ale extinderii și modernizării uniunii vamale, atât pentru UE, cât și pentru Turcia. Turcia este al cincilea cel mai mare partener al UE în comerțul cu mărfuri. Valoarea schimburilor comerciale bilaterale cu mărfuri a crescut de peste patru ori din 1996 și, în prezent, valoarea acestora se ridică la 140 de miliarde EUR anual. UE are o balanță comercială pozitivă de 17 miliarde EUR. Cu toate acestea, există încă un potențial neexploatat în relațiile economice și comerciale dintre UE și Turcia.

În decembrie 2016 36 , Comisia a adoptat o propunere adresată Consiliului în vederea deschiderii negocierilor cu Turcia privind modernizarea cadrului comercial bilateral. Prin aceasta se urmărește, în primul rând, să se extindă sfera relației comerciale bilaterale preferențiale prin includerea unor noi domenii, în special prin liberalizarea în mai mare măsură a schimburilor comerciale cu produse agricole și pescărești, prin includerea unei game mai largi de servicii, prin vizarea achizițiilor publice și prevederea de norme de sprijinire a mediului de afaceri și a investițiilor, inclusiv cu privire la dezvoltarea durabilă. În al doilea rând, eforturile de modernizare vizează îmbunătățirea funcționării uniunii vamale abordând, prin îmbunătățirea mecanismelor de consultare, dificultățile pe care le întâmpină Turcia în ceea ce privește alinierea politicii sale comerciale și a legislației sale tehnice relevante pentru uniunea vamală la cele ale UE. Un alt obiectiv este acela de a dota uniunea vamală cu un mecanism de soluționare a litigiilor modern, pentru a aborda într-un mod mai eficace problema barierelor comerciale existente și a preveni viitoarele obstacole. Consiliul a început examinarea propunerii și, odată ce directivele de negociere vor fi adoptate, se vor lansa negocieri cu Turcia.

9.Procesul de aderare

În cadrul negocierilor de aderare, au fost deschise până în prezent 16 capitole, iar unul a fost închis provizoriu.

Continuă activitățile tehnice în domenii esențiale precum sistemul judiciar și drepturile fundamentale (capitolul 23) sau justiția, libertatea și securitatea (capitolul 24). Aceste capitole privesc o serie de aspecte esențiale, printre care drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, sistemul judiciar, politica anticorupție, migrația și azilul, normele în materie de vize, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească și lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului. UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare.

Deja din primăvara anului trecut au fost transmise Consiliului, fără a aduce atingere pozițiilor exprimate de statele membre în conformitate cu normele în vigoare, documentele pregătitoare cu privire la energie (capitolul 15), educație și cultură (capitolul 26), precum și la politica externă, de securitate și apărare (capitolul 31).

Comisia a informat privind situația generală din Turcia în raportul său din 9 noiembrie 2016 37 .

10.Condițiile umanitare din Siria

Acordul de încetare a focului care a intrat în vigoare la Alep pare să fie parțial respectat, dar s-a raportat o reluare a violențelor, având loc bombardamente și ofensive terestre în Ghouta de Est, Idelb, Al Waer, Wadi Barada și Daraa, în timp ce operațiunile militare împotriva ISIS continuă în nordul Siriei.

UE salută încetarea ostilităților, angajamentul garanților încetării focului de a facilita accesul în scopuri umanitare, reînnoirea Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite care permite activitățile umanitare transfrontaliere, inclusiv cele care presupun traversarea frontierei cu Turcia și, bineînțeles, toate eforturile de restabilire a păcii în Siria. În ceea ce privește aspectele umanitare, aceste măsuri ar putea permite accesul în zonele asediate și contestate, deși încetarea ostilităților și reînnoirea Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU încă nu au avut ca rezultat îmbunătățirea substanțială a accesului pentru asistența umanitară și personalul aferent. Acest lucru este esențial pentru a îmbunătăți cât de puțin condițiile de viață grav deteriorate ale populațiilor, atât în zonele controlate de guvern, cât și în cele controlate de opoziție. În toate zonele din Siria, situația umanitară este critică, amploarea distrugerilor provocate fiind foarte mare, iar necesitățile în materie de servicii de bază, protecție și infrastructură fiind enorme și răspândite într-o arie largă, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Principalele priorități sunt furnizarea de asistență medicală, ajutor alimentar, apă, instalații sanitare și servicii de igienă, adăpost, combustibil și articole pentru sezonul rece. Rămâne foarte important să se încurajeze accesul actorilor din domeniul umanitar (agențiile Națiunilor Unite, organizațiile internaționale și organizațiile neguvernamentale) la persoanele care au nevoie de ajutor în interiorul Siriei.

UE și statele sale membre sunt, împreună, în avangarda procesului de acordare de ajutor internațional în criza din Siria. Peste 9,4 miliarde EUR au fost mobilizate pentru a acorda asistență umanitară și pentru redresare sirienilor în interiorul țării, prin orice punct de intrare posibil, precum și refugiaților și comunităților-gazdă din țările învecinate – Liban, Iordania, Irak, Turcia și Egipt. Suma de 445 de milioane EUR alocată de UE pentru asistența umanitară destinată crizei din Siria pentru anul 2016, precum și cele 425 de milioane EUR planificate pentru 2017, răspund atât nevoilor persoanelor aflate pe teritoriul Siriei, cât și celor ale refugiaților sirieni și ale comunităților-gazdă din țările învecinate, prin sprijinirea organizațiilor umanitare partenere în efortul de a oferi asistență vitală, inclusiv alimente și apă potabilă, produse nealimentare, adăposturi, tratamente medicale de urgență și protecție pentru persoanele cele mai vulnerabile.

UE va continua să pledeze pentru accesul neîngrădit și necondiționat la ajutor al tuturor persoanelor care au nevoie de asistență, pentru respectarea dreptului umanitar internațional și pentru protecția civililor în întreaga țară.

11.Concluzii

La aproape un an de la activarea Declarației UE-Turcia, rezultatele sale au fost consolidate și a fost confirmată tendința de scădere pronunțată a trecerilor neregulamentare și periculoase, precum și a deceselor din Marea Egee.

S-au înregistrat progrese în privința tuturor elementelor din Declarația UE-Turcia, dar punerea în aplicare necesită eforturi susținute și un angajament continuu. Reușita punerii în aplicare depinde, în principal, de voința politică a tuturor părților de a lua măsurile care se impun.

Impactul proiectelor de sprijinire a refugiaților sirieni și a comunităților-gazdă prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia este deja resimțit pe teren. Cu toate acestea, ritmul contractării și al implementării proiectelor mai poate fi ameliorat. De asemenea, relocarea refugiaților sirieni din Turcia către Europa poate fi stimulată și mai mult prin ajungerea la un acord rapid privind procedurile sistemului de admisie umanitară pe bază de voluntariat și prin luarea deciziei de activare a acestui sistem.

Eforturile UE și ale statelor membre de sprijinire a capacității administrației elene de a gestiona migrația și de a procesa cererile de azil vor trebui să continue, în special pentru ca normele UE și normele internaționale în ceea ce privește returnările efective să fie pe deplin puse în aplicare, iar ritmul acestor returnări să fie accelerat. Pentru aceasta este nevoie de continuarea implicării autorităților elene, a agențiilor UE și a statelor membre pentru a se asigura că situația din insulele grecești se ameliorează urgent. Planul comun de acțiune elaborat de Comisie și de autoritățile elene, astfel cum a fost aprobat de Consiliul European, reprezintă baza acestor acțiuni.

Turcia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a îndeplini cât mai curând posibil obiectivele de referință rămase în materie de liberalizare a vizelor, astfel încât UE să poată elimina obligativitatea vizelor pentru cetățenii turci.

Comisia va continua să impulsioneze realizarea de progrese în acest sens și își va prezenta cel de-al șaselea raport privind progresele înregistrate în iunie 2017.

(1)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/03/18-eu-turkey-statement/

(2)

     Care îi succede documentului COM(2016) 231 final din 20 aprilie 2016 („primul raport”), documentului COM(2016) 349 final din 15 iunie 2016 („al doilea raport”), documentului COM(2016) 634 final din 28 septembrie 2016 („al treilea raport”) și documentului COM(2016) 792 din 8 decembrie 2016 („al patrulea raport”).

(3)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/12/15-euco-conclusions-final/

(4)

     Date furnizate de Organizația Internațională pentru Migrație; perioada vizată este 1 aprilie 2016–23 februarie 2017.

(5)

     Etapele operaționale prevăzute în Planul comun de acțiune elaborat de Grecia și de Comisie includ măsuri pentru a accelera prelucrarea cererilor de azil, inclusiv în faza de contestare, a îmbunătăți coordonarea, gestionarea, siguranța și securitatea pe insule, a face să crească rata de returnare în Turcia sau în țara lor de origine a solicitanților de azil ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau au fost respinse, prin asigurarea de stimulente mai bune pentru returnările voluntare asistate, a crea capacități suplimentare de primire și de luare în custodie publică pe insule și a îmbunătăți infrastructura centrelor respective și a transfera migranții care trebuie să parcurgă procedura obișnuită de azil, inclusiv grupurile vulnerabile, în centre specifice din Grecia continentală. Printre principalii parteneri de punere în aplicare a Planului comun de acțiune se numără Serviciul elen pentru azil, Serviciul de primire și identificare, Autoritatea de apel, Poliția elenă, Biroul European de Sprijin pentru Azil și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Coordonatorul UE monitorizează îndeaproape punerea în aplicare, elaborând de două ori pe săptămână un raport de monitorizare (a se vedea anexa 1) și furnizând sprijin acolo unde este necesar pentru a asigura punerea în aplicare în termenele prevăzute.

(6)

     Activitățile au continuat să fie coordonate prin intermediul unor reuniuni bisăptămânale ale Comitetului director, al unor reuniuni bisăptămânale între agenții și al unor reuniuni săptămânale ale Grupului operativ european la nivel regional. Grupul operativ al UE la nivel regional își intensifică rolul de coordonare operațională, pentru a deveni principala platformă pentru discutarea anumitor teme din domeniile migrației și securității, precum și a dificultăților operaționale întâmpinate în hotspoturi. În acest sens, viitoarele reuniuni dintre agenții urmează să fie convocate ad-hoc pentru discutarea măsurilor care implică o listă specifică de părți interesate.

(7)

     În plus, sediul poliției de frontieră și al gărzii de coastă la nivel european și Comanda maritimă a NATO organizează în mod regulat reuniuni strategice operaționale.

(8)

     Toate persoanele ajunse pe insulele grecești după 20 martie au dreptul să solicite azil. Fiecare cerere este tratată individual, având în vedere situația personală a solicitantului, în conformitate cu Directiva privind procedurile de azil. În acest fel se exclude orice tip de expulzare colectivă. Solicitanții au dreptul la o cale de atac și dreptul la o cale de atac judiciară eficientă împotriva oricărei decizii negative cu privire la cererea lor de azil. Atât Grecia, cât și Turcia au adoptat și pun în aplicare măsurile legale corespunzătoare pentru a asigura respectarea deplină a dreptului UE și a dreptului internațional.

(9)

     Potrivit informațiilor primite de la autoritățile turce.

(10)

     În plus, șapte cereri au fost clasificate în categoria „altele” (au fost retrase etc.).

(11)

     În perioada scursă de la adoptarea declarației până la 19 februarie, au fost depuse în insulele grecești în total 14 259 de cereri de azil. Pentru aceste 14 259 de cereri, Serviciul elen pentru azil a adoptat din 20 martie până în prezent 11 752 de hotărâri în contextul procedurilor din insule, inclusiv 8 378 de hotărâri privind admisibilitatea și 3 374 pe fond.

(12)

     La 19 februarie 2017.

(13)

     Această cifră include hotărârile adoptate în a doua instanță care anulează hotărârile privind inadmisibilitatea pronunțate în primă instanță și care acordă statutul de refugiat.

(14)

     Acest număr total nu include hotărârile adoptate în a doua instanță care acordă statutul de refugiat și care anulează hotărârile privind inadmisibilitatea pronunțate în primă instanță. Această metodă este diferită de cea utilizată în al patrulea raport.

(15)

     Care au confirmat hotărârile negative pronunțate în primă instanță în 876 de cazuri și le-au anulat în patru cazuri.

(16)

     La 27 februarie 2017.

(17)

     Aceste transferuri au loc numai în cazuri specifice, atunci când cererea de azil a fost examinată în primă instanță și a trebuit să fie supusă procedurii obișnuite de azil în vederea prelucrării ulterioare.

(18)

     La 10 februarie 2017. Aceste persoane au fost direcționate către sistemul de închiriere al Înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați sau către centrele de cazare de pe continent ori și-au asigurat pe cont propriu cazarea pe continent. Oferirea de locuri de cazare adecvate minorilor neînsoțiți rămâne o prioritate absolută pentru Comisie. Aceasta a oferit fonduri pentru crearea unor capacități suplimentare de primire și a încurajat statele membre să accelereze transferul minorilor neînsoțiți eligibili din Grecia și Italia.

(19)

     Suma de 509 milioane EUR este disponibilă pentru perioada 2014-2020 în cadrul acestor programe naționale.

(20)

     Acest sprijin financiar substanțial din partea UE a asigurat adăposturi, cazare, asistență medicală, transport și alte facilități în hotspoturi și în alte locuri din insule, prin fonduri alocate Ministerului Apărării și Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, a sporit capacitatea Ministerului Afacerilor Interne și Reformei Administrative de a prelucra cererile de azil și de a furniza servicii resortisanților țărilor terțe, a sporit numărul membrilor personalului din centrele de primire inițială și a consolidat capacitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil de a procesa cererile de azil și de a preleva amprente digitale.

(21)

     Cifre până la 27 februarie 2017. În plus, în Norvegia au fost relocați din Turcia, de la 4 aprilie până în prezent, 150 de sirieni. Deși Norvegia aplică procedurile standard de operare pentru relocare convenite cu Turcia în cadrul mecanismului „unu la unu”, numărul de relocări în Norvegia în cadrul mecanismului „unu la unu” nu este scăzut din numărul de sirieni returnați din Grecia în Turcia.

(22)

     COM(2017) 74 final din 8 februarie 2017 și COM(2017) 202 final din 2 martie 2017.

(23)

     Adoptarea Deciziei Consiliului (UE) 2016/1754 din 29 septembrie permite statelor membre să își îndeplinească obligațiile în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 prin utilizarea celor 54 000 de locuri nealocate fie pentru a transfera solicitanții de protecție internațională din Italia și Grecia, fie pentru a primi pe teritoriul lor resortisanți sirieni care au nevoie în mod clar de protecție internațională și care sunt prezenți în Turcia, prin relocare sau alte forme de admisie legală.

(24)

     Conform informațiilor primite din partea autorităților turce, 1 100 de membri ai personalului, 21 de nave ale gărzii de coastă din Turcia și patru elicoptere/aeronave turcești participă la Operațiunea Safe Med, în operațiune fiind, de asemenea, implicate vehicule terestre echipate cu radare mobile.

(25)

     De la Declarația UE-Turcia, numărul total al migranților în situație neregulamentară care au trecut în mod ilegal din Turcia în Cipru este de 447 de persoane.

(26)

     COM(2016) 290 final din 4 mai 2016.

(27)

     Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.

(28)

     Fondurile vor fi plătite integral, în tranșe, numai până la finalizarea proiectelor, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Pentru a spori vizibilitatea activităților derulate în cadrul Instrumentului, a fost creată o hartă interactivă care permite vizualizarea directă a locului în care se desfășoară diferitele proiecte și a rezultatelor preconizate ale acestora: http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_en.htm.

(29)

     Primele activități de formare finanțate prin grantul direct acordat Ministerului turc al Educației Naționale – în valoare de 300 de milioane EUR – care au început în octombrie 2016.

(30)

     În cadrul instrumentului continuă să fie furnizată asistență umanitară, în conformitate cu legislația UE privind ajutorul umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.

(31)

     Proiectele vin în completarea unuia similar – în valoare de 70 de milioane EUR – de construcție și echipare a altor 26 de școli, care nu intră însă în sfera de acțiune a instrumentului.

(32)

     Cadrul ar trebui să fie un document evolutiv, care să permită un proces continuu de evaluare a relevanței și a rezultatelor intervențiilor sale. Sistemul de monitorizare și evaluare a Instrumentului ar avea, prin urmare, trei funcții: de mecanism de garantare a responsabilității, de instrument de monitorizare a performanței și de instrument de gestionare a informațiilor.

(33)

     COM(2017) 130 final din 2 martie 2017.

(34)

     http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/ia_carried_out/docs/ia_2016/swd_2016_0475_en.pdf

(35)

     http://ec.europa.eu/smart-regulation/impact/ia_carried_out/docs/ia_2016/turkey_anx6_en.pdf

(36)

     http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-4468_ro.htm

(37)

     Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2016) 366 final.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.3.2017

COM(2017) 204 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al cincilea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Planul comun de acțiune privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia

Acțiuni prioritare	Situația actuală și acțiuni în curs de desfășurare 1
Sporirea trimiterilor de personal responsabil cu prelucrarea cererilor de azil în insule	Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) trebuie să majoreze numărul de referenți și de interpreți din insule la 100 de persoane pentru fiecare categorie, iar Serviciul elen pentru azil trebuie să majoreze la 100 numărul membrilor personalului trimiși în insule . EASO a trimis în insule 59 de experți. Trebuie detașați 41 de referenți suplimentari, dintre care 35 au fost recrutați de către EASO ca lucrători temporari. După o perioadă de formare, aceștia vor fi trimiși în insule începând cu 6 martie pentru a lucra împreună cu referenții cu experiență din statele membre și se așteaptă să fie pe deplin operaționali până la mijlocul lunii martie. EASO a trimis în insule 87 de interpreți. Mai trebuie trimiși 13 interpreți. 100 de referenți au fost deja trimiși în insule de către Serviciul elen pentru azil.
Tratarea cazurilor de reîntregire a familiei în temeiul Regulamentului Dublin	Serviciul elen pentru azil trebuie să examineze, de la caz la caz și cu respectarea deplină a articolului 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, aplicarea procedurii de inadmisibilitate în cazurile de reîntregire a familiei care intră sub incidența Regulamentului Dublin, în vederea unei eventuale returnări în Turcia, sub rezerva primirii din partea EASO și a statelor membre a unor informații relevante. Un chestionar privind politicile și practicile statelor membre în ceea ce privește reîntregirea familiei din Turcia a fost elaborat și distribuit statelor membre de către EASO. După expirarea, la 17 februarie, a termenului pentru prezentarea răspunsurilor, ar trebui să fie încheiate consultările bilaterale cu anumite state membre, astfel încât să se obțină o imagine de ansamblu completă.
Tratarea cazurilor de vulnerabilitate	Serviciul elen pentru azil trebuie să examineze, de la caz la caz și cu respectarea deplină a articolelor 6 și 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, aplicarea procedurii de inadmisibilitate în cazurile solicitanților vulnerabili, pentru a evalua posibilitatea returnării acestora în Turcia, sub rezerva primirii de la EASO a informațiilor relevante, în special în ceea ce privește tratamentul persoanelor vulnerabile din Turcia, care ar permite examinarea sus-menționată. Serviciul elen de primire și identificare colaborează cu EASO pentru definirea unora dintre categoriile vulnerabile și pentru elaborarea unui formular standard de evaluare medicală care să fie utilizat în cazul persoanelor vulnerabile. Într-o reuniune desfășurată la 12 ianuarie, Serviciul elen pentru azil și Serviciul elen de primire și identificare au determinat necesitățile de informare legate de tratamentul solicitanților vulnerabili din Turcia și de accesul la asistență medicală. EASO conlucrează cu Serviciul elen pentru azil, care a primit la rândul său răspunsurile transmise de statele membre, în vederea includerii unui pachet informativ actualizat referitor la Turcia care să menționeze bolile incurabile sau grave.
Accelerarea interviurilor și a procedurilor de evaluare a cererilor de azil	Serviciul elen pentru azil, cu sprijinul EASO, trebuie să introducă o clasificare pe categorii de cazuri, pe baza interviurilor și cu ajutorul instrumentelor de sprijinire a luării deciziilor. Serviciul elen de primire și identificare, cu sprijinul EASO, trebuie să continue informarea migranților. Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru ca, în situația lipsei de cooperare din partea solicitanților în cadrul procedurii de azil, să fie aplicate cu strictețe consecințele prevăzute. Autoritățile elene, cu sprijinul EASO, trebuie să reducă intervalul de timp între exprimarea interesului de a solicita azil și depunerea efectivă a cererii de azil. Este în curs de desfășurare introducerea clasificării pe categorii de cazuri. Formularele privind remarcile finale cu privire la admisibilitate și eligibilitate au fost finalizate și distribuite în toate insulele la 30 ianuarie, în vederea utilizării lor imediate pe teren. După publicarea noilor orientări privind fuzionarea procedurilor referitoare la admisibilitate și eligibilitate pentru naționalitățile cu rate mari de recunoaștere, EASO a elaborat noi formulare pentru interviuri și remarcile finale. Serviciul elen pentru azil a trimis observațiile privind formularul pentru interviuri la 17 februarie și urmează să trimită EASO punctul său de vedere privind formularul pentru remarcile finale. De asemenea, Serviciul elen pentru azil a validat, la 29 ianuarie, lista profilurilor de țară propusă de EASO în ceea ce privește primele trei naționalități cel mai bine reprezentate în cazurile prelucrate în prezent în insule (Irak, Afganistan și Pakistan). După efectuarea de verificări suplimentare și de adăugiri de către reprezentanții misiunilor de la fața locului, EASO a finalizat și a comunicat Serviciului elen pentru azil, la 14 februarie, referințele structurate privind țările de origine pentru aceste naționalități. La 26 ianuarie, EASO a finalizat materialele de formare care urmează să fie utilizate pentru consolidarea capacităților interpreților și care vor permite trimiteri flexibile de personal la nivelul tuturor etapelor procedurii. Sunt în curs acțiuni de informare a migranților cu privire la drepturile, obligațiile și opțiunile disponibile, în special prin ghișee de informare și sesiuni informative ad-hoc organizate printr-un sistem de bilete în Lesbos și Chios, în timp ce în Samos, Kos și Leros nu au fost încă înființate ghișee de informare. Sunt în curs de elaborare instrumente care să faciliteze în continuare aplicarea măsurilor prevăzute în cazurile de lipsă de cooperare în cadrul procedurii de azil, în special prin monitorizarea locului în care se află solicitanții de azil pe durata prelucrării cererii lor și prin întreruperea procedurii de azil în cazul neprezentării solicitantului. Cu privire la acest ultim aspect, poliția elenă ar trebui să asigure monitorizarea listei de cazuri arhivate furnizate de Serviciul elen pentru azil. EASO acordă asistență Serviciului elen pentru azil la gestionarea fluxului și la planificarea și programarea interviurilor în Lesbos și Chios. Acolo unde a fost posibil și în funcție de numărul cazurilor nesoluționate încă, timpul scurs între exprimarea interesului și depunerea efectivă a cererii a fost deja redus semnificativ.
Menținerea și accelerarea suplimentară a procedurii de eligibilitate pentru solicitanții din țările de origine cu rate de recunoaștere reduse	Serviciul elen pentru azil procesează, cu sprijinul EASO, cazurile de azil ale solicitanților din țările de origine cu rată redusă de recunoaștere în cadrul procedurii de eligibilitate. Pe insulele Leros și Kos nu mai există decât foarte puține cazuri cu privire la care nu a fost pronunțată o hotărâre în primă instanță.
Îmbunătățirea măsurilor de securitate și de siguranță în insule	Poliția elenă trebuie să suplimenteze numărul ofițerilor de poliție prezenți în hotspoturi 24 de ore din 24 și 7 zile din 7. Serviciul elen de primire și identificare trebuie, cu sprijinul poliției elene, să intensifice controalele la intrări și patrularea în hotspoturi, precum și să consolideze infrastructura de securitate. Poliția elenă, în cooperare cu Serviciul de primire și identificare, trebuie să elaboreze și să testeze planurile de securitate și de evacuare pentru hotspoturi. Serviciul elen de primire și identificare trebuie să consolideze infrastructura de securitate din hotspoturi. Autoritățile elene trebuie să continue să asigure spații sigure pentru grupurile vulnerabile. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă finanțează trimiterea a 280 de ofițeri de poliție greci pentru a efectua sarcini din domeniul securității în hotspoturile din Lesbos (65), Chios (65), Samos (65), Kos (45) și Leros (40). Unii dintre aceștia au fost deja trimiși în insule. Intensificarea controalelor la intrare și patrularea în spațiile de cazare ar trebui să aibă loc în toate hotspoturile, dar aceste măsuri sunt deocamdată puse în practică numai în Lesbos. Controalele la intrare sunt asigurate în Chios, Kos și Leros, dar în spațiile de cazare de pe aceste insule nu au încă loc patrulări regulate. În Samos au loc doar ocazional controale de securitate și patrulări ale poliției elene. Poliția elenă sau Serviciul elen de primire și identificare nu au numit încă un ofițer de contact unic pe probleme de securitate. Până în prezent, poliția elenă nu a publicat un plan de evacuare oficial decât pentru hotspotul din Lesbos. În anumite hotspoturi au avut loc exerciții de evacuare care s-au încheiat cu succes. Etapele următoare sunt finalizarea acestor planuri pentru Chios, Kos, Leros și Samos, efectuarea de exerciții de evacuare periodice în toate hotspoturile și numirea unui ofițer de contact unic pe probleme de securitate în cadrul poliției elene și al Serviciului elen de primire și identificare. În ceea ce privește consolidarea infrastructurii de securitate, lucrări importante se derulează în acest sens în Lesbos. Lucrările legate de securitate, inclusiv pentru instalarea de garduri, sisteme de iluminat și ieșiri de urgență, precum și pentru o mai bună separare a spațiilor și instalarea de cabine de pază au fost finalizate în Samos. În Kos și Leros migranții sunt separați în funcție de naționalitate și situația familială. Serviciul elen de primire și identificare trebuie să solicite modernizarea infrastructurii de securitate (garduri exterioare, cabine suplimentare pentru poliție, camere/supraveghere) pentru hotspotul din Chios. Pentru a asigura spații sigure pentru grupurile vulnerabile, minorii neînsoțiți sunt ținuți într-o zonă securizată, beneficiind de monitorizare 24 de ore din 24 în Lesbos, unde numărul lor scăzuse până la șapte la 25 ianuarie. În Chios și Samos, minorii neînsoțiți nu sunt ținuți într-o zonă securizată și nici nu beneficiază de protecție, în timp ce în Kos aceștia sunt ținuți într-o zonă securizată și încuiată pe timp de noapte. În hotspotul din Leros nu sunt cazați minori neînsoțiți; aceștia sunt, în schimb, găzduiți într-un spațiu special (Pikpa), unde membri ai personalului Serviciului elen de primire și identificare sunt prezenți 24 de ore din 24. Următoarele probleme care trebuie rezolvate sunt lipsa zonelor securizate pentru minorii neînsoțiți din Samos și Chios și numirea unor ofițeri responsabili cu protecția copiilor în toate hotspoturile.
Numirea de coordonatori permanenți pentru hotspoturi	Autoritățile elene trebuie să numească coordonatori permanenți și să adopte proceduri standard de operare pentru hotspoturi. Coordonatorii permanenți au fost inaugurați în mod oficial la 18 februarie și și-au preluat atribuțiile în mod oficial la 20 februarie 2017. Un proiect de proceduri standard de operare a fost pregătit de Serviciul elen de primire și identificare, care a solicitat părților interesate să transmită contribuții pentru finalizarea documentului.
Sporirea numărului de comitete de apel	În prezent sunt operaționale 12 comitete de apel, la care se adaugă un comitet supleant.
Sporirea numărului hotărârilor pronunțate de comitetele de apel	O modificare legislativă care să permită utilizarea asistenței juridice la elaborarea deciziilor a fost prezentată parlamentului elen și urmează să fie adoptată în curând. În plus, comitetelor de apel li s-au atribuit domenii de competență.
Restrângerea numărului de etape pentru exercitarea căilor de atac în cadrul procedurii de azil	Autoritățile elene trebuie să exploreze posibilitatea limitării numărului de etape pentru exercitarea căilor de atac.
Menținerea la nivelurile necesare a efectivelor de personal trimise de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european	Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european trebuie să răspundă rapid la cererile de trimiteri suplimentare de personal și de mijloace de transport necesare în cazul unei creșteri a numărului operațiunilor de returnare, pe baza unei evaluări precise a necesităților, efectuată de către autoritățile elene. Statele membre și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european răspund în mod adecvat la cererile de trimiteri de personal și mijloace de transport aferente operațiunilor de returnare aflate în curs de desfășurare. Operațiunile de readmisie cu feribotul sunt posibile din punct de vedere tehnic din Lesbos, Chios și Kos. Ofițerii din cadrul nou înființatei rezerve de escorte pentru returnările forțate din cadrul poliției de frontieră și pazei de coastă la nivel european sunt detașați permanent numai în Lesbos (și sunt în număr de aproximativ 50-60). Ofițerii de escortă pot fi trimiși în Chios și Kos, după formularea unei cereri oficiale de către Grecia cu cel puțin 21 de zile lucrătoare înainte de începerea misiunii/operațiunii. Pentru a asigura o bună gestionare a resurselor disponibile, eventuala trimitere a escortelor din statele membre pentru a efectua în mod regulat readmisii direct din celelalte insule grecești va trebui să fie atent evaluată, în strânsă colaborare cu autoritățile elene, ținând seama de numărul de migranți potențiali și de frecvența preconizată a operațiunilor.
Limitarea riscului de sustragere	Autoritățile elene trebuie să mențină un sistem clar și exact de înregistrare și urmărire a tuturor migranților în situație neregulamentară, pentru a facilita planificarea și desfășurarea procedurilor de returnare; autoritățile elene trebuie, de asemenea, să introducă un sistem de urmărire a cazurilor și să continue să asigure respectarea restricțiilor geografice pentru migranții prezenți în insulele în care se află hotspoturi. Autoritățile elene aplică actualmente restricții geografice de circulație migranților și solicitanților de azil nou sosiți cărora, drept urmare, nu li se permite să părăsească insula pe care au sosit. Sunt în curs de desfășurare activități de adaptare a sistemelor informatice relevante pentru a permite eliberarea automată a rapoartelor administrative și pentru a urmări cazurile individuale și, ca o etapă următoare, pentru a facilita transmiterea de informații referitoare la cazuri individuale între Serviciul elen pentru azil, Serviciul elen de primire și identificare și poliția elenă.
Extinderea programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare (AVRR) în insule	OIM trebuie, cu sprijin financiar din partea UE, să intensifice campaniile de promovare a returnărilor voluntare asistate și a reintegrării în rândul migranților, iar autoritățile elene trebuie să elimine obstacolele administrative din calea unei returnări voluntare rapide. Eforturile pentru a spori numărul returnărilor voluntare din insulele grecești continuă, încurajate de recenta consolidare a programului de returnare voluntară asistată și de reintegrare prin includerea unor pachete de reintegrare pentru toți participanții. În cursul anului 2017 au avut loc 212 plecări voluntare din insule. Au avut loc campanii de informare specifice, care vor fi consolidate în continuare pentru a promova furnizarea de informații actualizate privind sistemul de returnare voluntară asistată și reintegrare din insule.
Pronunțarea deciziilor de returnare într-o etapă mai timpurie a procesului de returnare	Poliția elenă trebuie să se asigure că pronunțarea deciziilor de returnare are loc în același timp cu notificarea hotărârilor negative în materie de azil adoptate în primă instanță. Poliția elenă analizează ajustările tehnice și informatice necesare pentru punerea în aplicare a acestei măsuri.
Crearea de capacități de primire suplimentare în insule și modernizarea infrastructurii existente	Autoritățile elene trebuie, cu sprijinul UE, să creeze capacități de primire suplimentare și să modernizeze infrastructurile existente, în cooperare, ori de câte ori este posibil, cu autoritățile locale. În Lesbos și Samos sunt în curs de desfășurare lucrări de modernizare a infrastructurilor de cazare și sanitare. În Samos au fost construite spații de cazare temporară de calitate mai bună, destinate să înlocuiască tabăra de corturi anterioară. Același lucru a avut loc în Lesbos, atât în hotspot, cât și tabăra Karatepe, care sunt în curs de extindere. În Chios, Serviciul elen de primire și identificare și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați au efectuat o evaluare a sitului pentru a majora capacitatea de cazare a hotspotului. Acolo unde este posibil, migranții sunt transferați în hoteluri și apartamente puse la dispoziție în cadrul programului de închiriere al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, finanțat de UE.
Crearea unor capacități suficiente de luare în custodie publică în insule	Autoritățile elene trebuie să creeze cât mai curând posibil capacități suficiente de luare în custodie publică în insule, în cooperare, ori de câte ori este posibil, cu autoritățile locale. Poliția elenă a indicat amplasamentul unui centru de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării, cu o capacitate de 500 de persoane. Acesta se situează în Kos, lângă hotspotul existent. Au început lucrările de nivelare. Se așteaptă ca primele 100 până la 150 de locuri să fie gata până la jumătatea lunii martie. În prezent, nu există planuri concrete de a construi în Chios centre de luare în custodie publică prealabilă îndepărtării, din cauza unei hotărâri judecătorești adoptate în urma unor reclamații cu privire la utilizarea propusă a unui anumit sit din Mersinidi. Pe insula Chios urmează să fie analizate alte opțiuni. În Lesbos, capacitatea de luare în custodie publică în interiorul hotspotului s-a redus de la 200 la 100 de locuri, ca urmare a distrugerii unor containere din cadrul acestei infrastructuri. Poliția elenă intenționează să refacă centrul de luare în custodie publică, prin repararea containerelor deteriorate și prin adăugarea de garduri. Lucrările urmează să fie finalizate până la 20 martie. În Samos, Serviciul elen de primire și identificare și poliția elenă examinează detaliile de construcție a unui centru de cazare care ar urma să fie ridicat înăuntrul actualului hotspot.
Completarea programelor naționale FAMI și FSI, după caz	Comisia trebuie să continue să ofere finanțare suplimentară (asistență de urgență, ajutor umanitar etc.) și asistență tehnică Greciei pentru punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, acolo unde este cazul. Sprijinul acordat de Comisie este în curs, în conformitate cu programarea financiară pentru 2017.

(1)

     Un scurt rezumat al acțiunilor relevante este redat cu caractere cursive. Pentru detalii vă rugăm să consultați Planul comun de acțiune anexat la Al patrulea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia [COM(2016) 792 final din 8 decembrie 2016].